Sunteți pe pagina 1din 9

Placenta

Dezvoltarea placentei 1. stadiul previlos (intre zilele 6-l3) curprinde: - perioada prelacunara zilele 6-9 - perioada lacunara zilele 9-l3 2. stadiul vilos (ziua 13 pana la nastere) cuprind: - perioada de elaborare a placentei (2-l3 sfarsitul lunii 4 de sarcina - perioada de stare (luna 5 pana la termen Stadiul previlos: - perioada prelacunara: trofoblastul e fo 111h73b rmat din 2 straturi 1. citotrofoblastul (stratul celulelor clare) = stratul profund dispus pe membrana bazala. E reprezentat de un rand discontinuu de celule cubocilindrice cu citoplasma bazofila si nuclei eucromi. Acest strat dispare incepand cu luna 3 de sarcina. 2. al doilea strat = sincitiotrofoblastul = stratul superficial. Apare ca o masa citoplasmatica cu nuclei hipercromi. In MO, citoplasma e palid bazofila. ME descrie organite citoplasmatice foarte bine reprezentate, picaturi lipidice, cule de pinocitoza, iar la polul apical microvili. Aceste celule asigura secretia de estrogeni, progesteron, prolactina, h. lactogen placentar si gonadotrofine coriale ale placentei. In placentele tinere, nucleii sincitiotrofoblastului se dispun regulat - perioada lacunara: trofoblastul prolifereaza, distruge mucoasa uterina si determina aparitia unor lacune. Prin erodarea peretilor vasculari din mucoasa uterina, in aceste lacune, va patrunde sangele matern. Toate lacunele vor fi tapetate de trofoblast. Stadiul vilos - perioada de constituire a placentei: e caracterizata prin formarea vilozitatilor placentare. Acestea se vor dezvolta din trofoblastul situat in contact in contact cu decidua bazala. Acest trofoblast va forma asa numitul chorion frondosum. Restul trofoblastului se atrofiaza si va lua denumirea de corion neted (chorion laeve).

1. Vilozitatile primare; sunt formate dintr-un ax reprezentat de citotrofoblast peste care se dispune sincitiotrofoblastul. Vilozitatile proemina in lacunele in care se gaseste sange matern. Totalitatea lacunelor formeaza asa numitul spatiu intervilos. 2.Vilozitatile secundare (coriale): cu axul format de corion (provenit din mezenchimul extraembrionar peste care se dispune trofoblastul cu cele 2 straturi, ci si sincitiotrofoblastul) 3. Vilozitatile tertiare: apar in ziua 21 de sarcina, cand in mezenchimul extraembrionar apar vase de sange. Aceste vase conecteaza la circulatia embrionului si se formeaza circulatia fetala. In ziua 21 de sarcina exista2 circulatii : 1) materna sangele provenit din arterele spiralate, situat in lacune si 2) fetala vase sangvine in axul vilozitatilor ce se conecteaza la circulatia embrionului. Schimburile intre cele 2 circulatii se realizeaza prin traversarea barierei feto-placentare Vilozitatile tertiare se ramifica si dau nastere vilozitatilor fiice: o parte dintre ele raman libere in spatiul intervilos, iar altele se vor insera pe decidua bazala si vor forma asa-numitele vilozitati crampon. O vilozitate tertiara impreuna cu toate ramificatiile sale constituie lobulul sau cotiledonul fetal. Pana la sfarsitul lunii a 4-a de sarcina se vor dezvolta lobulii fetali prin ramificatii progresiv va disparea complet citotrofoblastul si vor aparea muguri sincitiali. - perioada de stare: din luna 5 pana la termen are loc ramificarea continua a lobulilor si dezvoltarea sistemului vascular. Placenta e formata din 2 componente: a) b) a) componenta fetala componenta materna componenta fetala

se dezvolta de la nivelul trofoblastului si e formata din placa coriala si tesutul placentar propriu-zis placa coriala e formata dintr-un tesut mezenchimatos cu semnificatie de corion care patrunde si in axul vilozitatilor. E tapetata spre cavitatea amniotica de epiteliul amniotic, iar spre spatiul intervilos e acoperita de trofoblast.

Tesutul placentar propriu-zis are ca unitate morfofunctionala lobul fetal. Placenta matura e formata din 8-l5 lobuli.

Vilozitatile placentare sunt formate din: ax conjunctivo vacular (substanta fundamentala abundenta initial, se reduce pe masura ce sarcina evolueaza; fibre initiale de reticulina, apoi de colagen; celulele sunt celule stem, celule mezenchimale, fibroblaste, celule cu miofilamente contractile si celule Hoffbaner intre lunile II IV si sunt macrofage. Axul e acoperit de epiteliul trofoblastic care pana in lunile 3-4 e bistratificat, iar dupa luna 4 de sarcina e unistratificat, format numai din sincitiotrofoblast cu zone de muguri sincitiali. In preparatele histologice, vilozitatilor placentare reprezinta elemente de histodiagnostic ptr placenta. Ele se gasesc in diferite incidente de sectiune si sunt inconjurate de sange matern si eventual placarde de celule deciduale. Vilozitati coriale

Placenta la 3 luni - (maruie pe curs) mari, rare

Placenta la termen mici, dese

- trofoblastul bistratificat unistratificat(muguri sincitiali) - ax conjunctiv lax , palid colorat dens intens colorat Predomina subst fund. Predomina fibre colagene - vase sangvine mici, rare, numeroase, cu tromboza in lumen b) componenta materna e reprezentata prin:

decidua bazala: formata din strat superficial, compact, cu celule deciduale si strat spongios, profund, cu glande uterine dilatate septe placentare = prelungiri ale deciduei bazale ce timenteaza spatiul intervilos. Nu fuzioneaza cu placa coriala si apar din luna 3 de sarcina. Bariera feto-placentara e reprezentata de totalitatea elementelor ce separa sangele matern din spatiul intervilos de sangele fetal din axul vilozitatilor.

- La formarea ei participa: - epiteliu trofoblastic - membrana bazala a acestuia ( al epiteliului trofoblastic) - axul conjunctiv al vilozitatii - membrana bazala a endoteliului capilar - endoteliul capilarelor fetale Glanda mamara in ,,repaus reprezinta un organ format din 15 lobi, separati prin tesut conjunctiv. In interiorul fiecarui lob exista elemente de parenchim si stroma. Stroma = tesut conjunctiv. Parenchimul = glande tubulo-acinoase ramificate. Portiunea secretorie lipseste si exista numai portiunea excretorie reprezentata prin 3 tipuri de canale: - canale galactofore: cele mai mari, localizat la nivelul mamelonului, inconjurate de tesut conjunctiv dens. Lumenul canalului e delimitat de un epiteliu bistratificat, cubocilindric, care la nivelul orificiului de varsare se transforma in epiteliu pavimentos stratificat. Epiteliul se dispune pe o membrana bazala. Intre celulele epiteliului si membrana bazala exista celule mioepiteliale. - canale interlobulare: inconjurate de stroma nefunctionala; au dimensiuni medii, lumenul fiind delimitat de un epiteliu simplu cilindric dublat de celule mioepiteliale si situat pe membrana bazala. - canale intralobulare, cele mai mici, inconjurate de stroma functionala; lumenul e delimitat de epiteliu simplu cubic, apoi celule mioepiteliale si membrana bazala. - in repaus aceste canale, se termina in deget de manusa, formand muguri de asteptare de unde, in sarcina se vor dezvolta portiuni secretorii. Stroma glandei mamare in repaus e de 2 feluri: nefunctionala: se dispune in jurul canalelor mari si medii; provine din dermul profund si contine substanta fundamentala redusa, fascicule de fibre colagene, fibrocite si paniculi de celule adipoase functionala se dispune in jurul canalelor mici, provine din dermul superficial; e reprezentat de un tesut conjunctiv lax in care predomina celulele.

In glanda mamara in repaus componenta cea mai abundenta e stroma, in special cea nefunctionala. Glanda mamara in sarcina

modificari la nivelul tegumentului si la nivelul raportului parenchim stroma in timpul sarcinii are loc dezvoltarea parenchimului paralel cu resorbtia stromei. Acest lucru se desfasoara in 2 stadii: a) stadiul proliferativ (lunile 1-4) b) stadiul secretor (lunile 5-9) a) stadiul proliferativ

apar alveolele secretorii = structuri sferice deliminate la periferie de un epiteliu simplu cuboclilindric dublat de celulel mioepiteliale si dispus pe membrana bazala celulele epiteliului delimiteaza central o cavitate in care se acumuleaza produsul de secretie. In aceasta etapa apare notiunea de lobul mamar reprezentata de totalitatea alveolelor secretorii tributare unul canalicul intralobular b) stadiul secretor

in el apare in volum a glandei mamare se realizeaza prin acumulare de colostru la nivelul alveolelor Glanda mamara in lactatie D.p.d.v. histologic: structura e aceeasi cu cea descrisa in timpul sarcinii: lobuli delimitati de septe conjuctiva la nivelul carora exista canale excretoare care reprezinta elementul de histodiagnostic. In aceasta etapa diferenta fata de sarcina consta in produsul de secretie al alveolelor = lapte Laptele matern contine 4% lipide 1,4% proteine 7% lactoza

Galerie de imagini si poze medicale: placenta Alte materiale medicale despre: Anatomie Hormonii placentari nesteroidieni a) Gonadotropina corionica umana Gonadotropina corionica umana (hCG) este o glicoproteina similara structural si functional hormonului lute [...] Placenta praevia - malpozitie a placentei Dureri intense in partea de jos a abdomenului, contractii uterine, greturi, varsaturi, regurgitari, insomnie datorata contractiilor. Di [...] Hormonii placentari nesteroidieni a) Gonadotropina corionica umana Gonadotropina corionica umana (hCG) este o glicoproteina similara structural si functional hormonului lute [...] PLACENTA placenta este organul de schimb intre mama si fat, cu origine trofoblastica. Formarea placentei: in momentul implantarii, blastocistul are la periferie trofoblastul care la randul lui prezinta doua straturi: stratul superficial (sincitiotrofoblastul) format din elemente sincitiale, multinucleate, cu proprietati proteolitice si de absorbtie a elementelor nutritive; stratul profund, citotrofoblastul, format din celule LANGHANS. mari si celulele lui

in zilele 6-9 sincitiotrofoblastul trimite prelungiri pseudopode in tesutul matern (stadiul prelacunar). din ziua a 13-a apar lacune in traseele sincitiale (stadiul lacunar) care separa coloana sincitiala. in jurul zilei a 15-a in interiorul fiecarei coloane trofoblastice apare un ax citotrofoblastic, formandu-se vilozitatile primare care patrund in tesuturile materne deschizand vasele sanguine.

in jurul zilei a 25-a, in axul vilozitatii primare patrunde un ax mezenchimatos, formandu-se vilozitatile secundare. lacunele trofoblastice inundate de sangele matern conflueaza si formeaza camera interviloasa cu plafonul format din stratul trofoblastic aflat in contact cu embrionul - placa coriala si planseul care vine in contact cu caduca materna - placa bazala; in axul mezenchimatos iau nastere vase de sange care comunica cu circulatia fetala formandu-se vilozitatile tertiare.parte din vilozitati sunt ancorate la peretele uterin (vilozitatile crampon) dar majoritatea se afla in camera interviloasa plutind in sangele matern.de la sfarsitul lunii a II-a vilozitatile care vin in contact cu caduca bazala (zona de implantare) se dezvolta, in timp ce celelalte degenereaza. dupa implantare, caduca uterina (endometru transformat) cuprinde 3 parti: caduca bazala corespunzatoare zonei de implantare a oului; caduca reflectata, partea care acopera zona de implantare; caduca parietala, restul mucoasei uterine.

la sfarsitul lunii a IlI-a caduca reflectata si caduca parietala fuzioneaza datorita cresterii oului si umplerii cavitatii uterine. Structural, fiecare vilozitate cuprinde: sincitiotrofoblastul, strat exterior care vine in contact camera interviloasa; citotrofoblastul; axul conjunctiv vascular. fiecare vilozitate are o vena si o artera, un important traiect spiralat din care se formeaza retele capilare cu rol in schimburile materno-fetale. Anatomie macroscopica la termen, placenta se prezinta ca o masa carnoasa cu forma in general discoidala, cu un diametru de 16-20 cm, grosime de 2-3 cm si greutate de 500-600 g (a sasea parte din greutatea fatului). fata fetala, neteda, lucioasa, acoperita de amnios prin care se vad vase. Pe aceasta parte se insera cordonul de obicei central, mai rar lateral sau periferic (insertie velamentoasa). cu sangele matern din

fata materna este rosie si prezinta cotiledoane poligonale;marginea placentei, circulara, se continua cu membranele amnio coriale. Anatomie microscopica cuprinde placa bazala, placa coriala, intre ele camera interviloasa plina cu sange in care se scalda vilozitatile coriale dintre care unele se insera pe placa bazala (vilozitatile crampon).

Fiziologia placentei placenta este organul care realizeaza legatura intre organismul matern si fat in cadrul unitatii feto-placentare. Functiile placentei :
FUNCTIA DE TRANSPORT. FUNCTIA ENDOCRINA. FUNCTIA IMUNOLOGICA.

Functia de transport: schimburile feto-placentare se pot face prin: difuziune simpla (de exemplu: O2), transport prin molecule purtatoare (Ca++, CI-), transfer celular activ cu consum de energie. schimburile respiratorii sunt favorizate de puterea mare de fixare a oxigenului de catre hemoglobina fetala, de particularitatile de disociere a hemoglobinei fetale, toate determinand in conditiile unei diferente de presiune a gazelor relativ mica, un schimb normal. membrana placentara poseda o mare permeabilitate pentru CO2. apa este consumata in cantitati mari de catre fat; transportul ei fiind influentat de forte osmotice si hidrostatice si de gradientul electrolitic. transportul glucozei se face prin difuziunea facilitata de proteine specifice. Controlul acestui transport este insuficient cunoscut intervenind probabil: insulina materna si fetala, GRH, glucocorticoizii, progesteronul, estrogenii, gradientele de concentratie. Fatul consuma zilnic aproximativ 30 g zi. Fatul sintetizeaza proteinele proprii din aminoacizii materni care sunt prezenti in plasma fetala in concentratii mai mari decat in cea materna.

modalitatea de transport este: difuziune pasiva sau transport activ Na dependent sau Na independent.

in general, placenta este impermeabila pentru proteine, exceptand IgG, imunitatea pasiva a fatului fiind data de transportul acestora. concentratiile lipidelor in plasma fetala sunt mai mici, cu exceptia acidului arahidonic. mai sunt transportati: cationii monovalenti (Na+, K+), calciu, fier, alte metale (Pb, Hg, Cd - au efect nociv), anioni, vitamine. placenta exercita un rol protector prin functia de bariera fata de unii germeni (nu si pentru virusuri, toxoplasma, hematozoarul palustrum) si prin functia de bariera imunitara care protejeaza grefa ovulara de rejet. Functia endocrina: exista o cooperare intre fat si placenta in ceea ce priveste sinteza unor hormoni steroizi in sensul ca fiecare are anumite enzime care asigura sinteza unei etape, astfel incat produsul final reflecta atat functiile enzimatice normale ale fatului cat si ale mamei (unitatea feto-placentara cu functionalitate normala). din punct de vedere hormonal, in evolutia sarcinii exista doua perioade: prima, corespunzatoare trimestrului I si caracterizata prin prezenta corpului galben gestativ si a trofoblastului; a II-a, in care intervin si organele fatului, in special ficatul si SR. trecerea functiei luteale placentei este deplina la aproximativ 50 zile de gestatie. hormonii sintetizati de placenta sunt: estrogenii, progesteronul, hormonul gonadotrop corionic, hormonul lactogen placentar etc. Functia imunologica a placentei sistemul imun matern accepta alogrefa fetala si ii sustine dezvoltarea, sarcina fiind in acest sens o enigma imunologica.