HORMONII SEXUALI

HORMONII SEXUALI
ANDROGENII

 Testosteronul:
 În testicul → este transformat în Dihidrotestosteron şi
Androstendion
 O mică parte din androgeni este transformată în
estrogeni
 în ţesutul adipos,
 muscular
 hipotalamus
 restul este inactivat sub formă de Androsteron,
Epiandrosteron, Ethiocholanon, conjugat şi
eliminat prin rinichi
 În sânge → 2% circulă liber, 2/3 legat de SHBG, restul
legat de o albumină.

2
 HORMONII SEXUALI
ANDROGENII

Testosteronul:
Mecanism de acţiune:
 Acţionează prin legarea la receptorii citosolici,
 Complexe care migrează în nucleu →
 legare de situsuri nucleare şi
 sinteze proteice cu „ADN direcţionat“ prin
formarea unui mesager specific ARNs.

3
TESTOSTERONUL - MECANISM DE
ACŢIUNE
 ANDROGENII

Efecte biologice:
 stimulează productia spermatozoizilor în tubii seminiferi;
 la pubertate: stimulează dezvoltarea organelor genitale şi
apariţia caracterelor sexuale secundare masculine;
 au rol anabolic important:
 la pubertate stimulează, într‑un prim timp, creşterea osului
 apoi provoacă închiderea cartilajelor de creştere
 stimulează dezvoltarea masei musculare şi
 producerea hematiilor
 La bărbatul adult, în lipsa androgenilor, glandele sexuale
secundare se atrofiază, iar caracterele sexuale secundare
diminuă, cu scăderea progresivă a forţei musculare, apariţia
osteoporozei.
 La femei, androgenii provoacă masculinizare şi tulburări ale
ciclului menstrual.
5
 ANALOGII ANDROGENICI

În terapie, se folosesc produşi care sunt mai greu inactivaţi la

nivel hepatic:
 i.m. → esteri sau suspensii de microcristale de testosteron:
PROPIONAT, ENANTAT, CIPIONAT
 p.o. → METILTESTOSTERON; FLUOXIMESTERON;
MESTEROLON (nu poate fi metabolizat în estrogeni, având
avantajul de a nu provoca atrofii testiculare).
Indicații:
 insuficienţa testiculară;
 insuficienţa hipofizară la pubertate;
 tratamentul unor tumori de sân;
 pentru stimularea creşterii la băieţi, în faza prepubertară;
 la bărbaţi: în anemie aplastică;
 pentru stimularea sintezei de proteine, la bolnavii operaţi,
imobilizaţi, convalescenţi 6
 ANALOGII ANDROGENII

Contraindicații:
 sarcina;
 cancerul de prostată;
 cancerul de glandă mamară la bărbat
 sugari şi copii
Efecte adverse:
 la copii, dozele mari provoacă nanism
 la femei, provoacă masculinizare, acnee, tulburări menstruale;
 retenţie de sodiu, uneori edeme;
 ictere colestatice (la analogii cu substituţii alchilice la C17);
 retenţie urinară, prin hiperplazie prostatică la bărbaţii vârstnici;
 epitelioame hepatice, la bărbaţii trataţi cu androsteron pentru
anemii aplastice;
 atrofie testiculară, prin inhibarea gonadotropilor.

7
 ANABOLIZANȚII

 Prin convenţie, raportul: activitate sexuală /

activitate anabolizantă este considerat 1/1.
Androgenii la care raportul este deplasat în favoarea
activităţii anabolizante se numesc hormoni
anabolizanţi.
 Preparate:
 ETILESTRENOL (raport cu valori de 1/4 ‑ 1/8);
 FENPROPIONAT DE NANDROLON (raport cu valori de
1/3 ‑ 1/6);
 DECANOAT DE NANDROLON.
 Indicații:
 anemie;
 osteoporoză;
 stimularea sintezei de proteine.
8
 Efecte adverse şi contraindicaţii: idem Testosteron.
 ANTIANDROGENII
Clasificare:
 CYPROTERON ACETAT
 BUSERELINA
 LEUPROLIDE-ACETAT
 FLUTAMID
 SPIRONOLACTONA

 CYPROTERON ACETAT:
Este cel mai frecvent administrat dintre antiandrogeni.
Mecanism de acţiune:
 antagonist competitiv al receptorilor pentru androgeni;
 scăderea producţiei de testosteron.
Indicații:
 pentru scăderea impulsului sexual la delicvenţii sexuali.
9
 ANTIANDROGENII
 BUSERELINA:
Este nonapeptid, analog de GnRH, dar cu acţiune mult mai lungă.
În doze mari, blocheaza receptorii pentru GnRH, suprimă
secreţia de gonadotropi → scade nivelul plasmatic al
testosteronului.
Indicații:
 cancer de prostată (aceleaşi efecte ca şi estrogenii, dar fără
efectele lor adverse).

 LEUPROLIDE-ACETAT:
Este analog al GnRH.
Mecanism de acţiune:
 blocheaza receptorii pentru GnRH, suprimă secreţia de
gonadotropi.
Indicații:
 carcinom de prostată.
10
 ANTIANDROGENII
 FLUTAMID:
Este un substituent anilidic
Mecanism de acţiune:
 antagonist competitiv al receptorilor pentru androgeni.
Indicații:
 cancer de prostată.
Efecte adverse:
 Frecvent → ginecomastie medie; hepatotoxicitate (toxicitate
moderată hepatică reversibilă).

 SPIRONOLACTONA:
Este antagonist competitiv al aldosteronului.
Mecanism de acţiune:
 Competiţie cu dehidrotestosteronul pentru receptorii androgenici din
ţesuturile ţintă;
 scade activitatea 17-hidroxilazei, scăzând şi nivelurile plasmatice ale
testosteronului şi androstendionului.
Indicații: 11
 tratamentul hirsutismului la femeie.
 PROGESTATIVELE

 PROGESTERONUL este sintetizat în ovar, testicul,

corticosuprarenală şi placentă, fiind secretat ca atare sau utilizat
ca precursor pentru estrogeni, androgeni şi corticosteroizi.
 Mecanism de acţiune:
 este similar cu cel al altor steroizi → implică legarea la
receptori specifici, care reglează transcripţia unor gene ţintă
(sinteze de „ADN‑direcţionat“, ARNs şi sinteze proteice).
 Efecte biologice:
 pregătesc mucoasa uterină pentru nidarea oului şi păstrarea
sarcinii
 în timpul sarcinii, împiedică rejecţia imunitară a fătului
probabil prin inhibarea limfocitelor T
 influenţează secreţia glandelor endocervicale
 în glanda mamară, stimulează dezvoltarea alveolelor
 influenţează termoreglarea, metabolismul glucidic,
respiraţia, antagonizează aldosteronul
12
 ANALOGI DE PROGESTATIVE
 Clasificare
 Derivaţi care au şi acţiune masculinizantă asupra fătului de sex feminin;
nu pot fi administraţi în timpul sarcinii, sunt puternici inhibitori ai secreţiei
de LH şi sunt mai mult folosiţi ca anticoncepţionale orale:
 ETINILTESTOSTERON
 Derivaţi de 19-NOR-TESTOSTERON
 Derivaţi pentru administrare orală, cu acţiune pur progestativă:
 ACETAT DE MEDROXIPROGESTERON
 ETINILESTRENOL

 Derivaţi care se administrează în timpul sarcinii şi care cresc producţia

placentară de progesteron şi de estrogeni:
 ALLYLESTRENOL
 Esteri la C17 ai progesteronului, injectabili, cu acţiune prelungită:
 CAPROAT DE HIDROXIPROGESTERON. 13
 ANALOGI DE PROGESTATIVE
 Indicații:
 suprimarea ovulaţiei şi a menstrei, în dismenoree;
endometrioză; hirsutism (când nu pot fi folosiţi estrogenii).
 insuficienţe absolute sau relative ale progesteronului, cu
menstre neregulate şi pierderi mari de sânge;
 hiperplazii glandulo-chistice;
 pentru obţinerea de cicluri artificiale, în insuficienţe
ovariene sau după menopauză.
 Efecte adverse:
 sunt rare la administrare corect sincronizată cu menstrele;
 după doze mari, pot fi agravate: astmul bronşic, migrena,
epilepsia;
 Etiniltestosteronul poate provoca masculinizare şi la femeia
adultă.
 Contraindicații:
 hepatită recentă în antecedente.
14
 ANALOGI DE PROGESTATIVE
Preparate disponibile:
 CAPROAT DE HIDROXIPROGESTERON
 LEVONORGESTREL
 ACETAT DE MEDROXIPROGESTERON
 EGESTROL
 NORETHINDRONE
 PROGESTERONE
 DANAZOL
 DANAZOL:
Efecte adverse:
 creştere ponderală, scădere a volumului sânilor, acnee,
îngroşarea vocii, senzaţie de căldură, cefalee, senzaţie
de căldură.
Contraindicații:
 sarcină, alăptare, precauţie în bolile hepatice. 15
 ALȚI HORMONI OVARIENI

 RELAXINA:
Sintetizată de ovar, dar se găseşte şi în placentă, uter,
sânge.
Efecte biologice:
 creşte sinteza glicogenului;
 reţine apa în miometru;
 scade contractilitatea uterină;
 prezintă niveluri crescute după creşterea sintezei de LH.
Indicații:
 dismenoree;
 travaliu prematur prelungit

16
 ESTROGENII

 Sunt:
 ESTRADIOL → produs de ovar;
 ESTRONĂ, ESTRIOL → produs în ficat, ţesuturi
periferice (adipos, muscular, renal), creier;

 Farmacocinetică:
 Estrogenii circulă legaţi de SHBG şi o albumină
plasmatică.
 Eliminare sub formă de estronă, estriol, derivaţi 2-
hidroxilaţi, care, după conjugare, ajung în urină.

 Mecanisme de acțiune:
 legarea la receptori intracelulari;
 interacţiunea complexelor rezultate cu situs‑uri nucleare;
 determinarea sintezelor proteice cu „ADN‑direcţionat“ şi
ARNs specific.
17
 ESTROGENII
 Efecte biologice:
 La pubertate, determină maturarea organelor sexuale
feminine, apariţia caracterelor sexuale secundare
 iniţial stimulează creşterea în lungime a oaselor şi apoi
 o opresc definitiv prin calcificarea cartilajelor de creştere
 Stimulează proliferarea mucoasei uterine şi induc apariţia
receptorilor pentru progesteron la nivelul acesteia
 Antagonizează resorbţia osului indusă de parathormon,
fără să stimuleze formarea osului
 Menţin structura vasculară normală
 Reduc motilitatea intestinală şi influenţează absorbţia
 Stimulează sinteza unor proteine de transport şi o scad pe a
altora
 Cresc coagulabilitatea sanguină
 Scad colesterolul plasmatic, dar cresc trigliceridele
 Au slabă acţiune anabolică
18
 ESTROGENII
 Indicații:
 terapie de substituţie → în toate formele de insuficienţă
ovariană şi în menopauză (tratamentul de lungă durată se
asociază cu progestativi pentru a realiza cicluri artificiale,
evitându‑se hiperplazia endometrului şi creşterea frecvenţei
cancerului mucoasei uterine);
 asocierea cu progestativi este indicată şi pentru inhibarea
ovulaţiei
 în cazuri de dismenoree rezistentă la alte tratamente şi
pentru inhibarea ovarului producător de cantităţi crescute
de androgeni;
 profilaxia osteoporozei la menopauză, a vaginitei atrofice,
prevenirea tulburărilor de premenopauză (suprimă valurile de
căldură, transpiraţia);
 cancer de prostată; cancere de sân metastazate (dacă
tumora are receptori pentru estrogeni).
 Ca preparat disponibil se foloseşte ESTRIOL.
19
 ANALOGI ESTROGENICI
 Preparate:
 ETINIL-ESTRADIOL (p.o.);
 DIETILSTILBESTROL (p.o.);
 VALERIANAT DE ESTRADIOL (i.m.);
 CIPIONATUL DE ESTRADIOL (i.m.);
 Preparate estrogenice conjugate (p.o., i.m., i.v., creme
vaginale);
 ESTRADIOL (p.o., transdermic);
 QUINESTROL (p.o.).
 Contraindicații:
 neoplasme estrogen dependente;
 sângerări genitale de natură necunoscută;
 insuficienţa hepatică;
 sarcina incipientă (risc de adenoze sau adenocarcinoame
vaginale la pubertate la o parte din copiii de sex feminin născuţi
din mame astfel tratate).
20
 ANALOGI ESTROGENICI
 Efecte adverse:
 Anorexie, greaţă, vărsături;
 congestie mamară;
 creşte frecvenţa crizelor de migrenă;
 creşte frecvenţa crizelor de astm;
 creşte frecvenţa crizelor epileptice;
 colestază;
 retenţie de sodiu, edeme, hipertensiune arterială;
 sângerări spontane (în special, în terapia menopauzei);
 creşte frecvenţa accidentelor tromboembolice;
 administrat în monoterapie, creşte frecvenţa
epitelioamelor endometrului.

21
 ANTIESTROGENI

 TAMOXIFEN:
antagonist competitiv al receptorilor de estradiol
Agent nesteroidic, administrabil pe cale orală

Indicații:
 cancere de sân apărute la menopauză

Efecte adverse:
 senzaţie de căldură cu roşeaţă
 greaţă, vărsături

22
 ANTIESTROGENI
 CLOMIFEN
 Mecanism de acțiune: antagonist parţial pe receptori estrogenici
 Efect farmacodinamic: stimulează ovulaţia
 Farmacocinetică:
 este rapid absorbit după administrare p.o.
 este excretat lent, la 5 zile după administrare
 prezintă circuit enterohepatic.
 Indicaţii: tratamentul sterilităţii
 Efecte adverse:
 senzaţie de căldură, roşeaţă, cefalee, constipaţie, reacţii
alergice cutanate; greaţă, vertije, vărsături, creşterea tensiunii
nervoase, depresie, oboseală, creştere ponderală, polakiurie,
dureri la nivelul sânilor;
 sarcini multiple (incidenţă de 10%, după administrarea acestui
preparat).
 Contraindicații: sarcină, tumori ovariene, tulburări vizuale

23
 STIMULATORI AI OVULAȚIEI
 Indicații:
 pentru tratamentul sterilităţii datorate lipsei
ovulaţiei: CLOMIFEN, MENOTROPINE (hMG);
 pentru tratamentul sterilităţii datorate unor
secreţii crescute de prolactină: BROMOCRIPTINĂ.
 BROMOCRIPTINA:
 Mecanism de acțiune: agonist al receptorului
dopaminergic central D2, antagonist pe receptorul D1, α
şi pe receptorul 5-HT2, fără efecte pe musculatura
netedă uterină
 Inhibă secreția de prolactină
 Indicaţii: la femei cu amenoree şi niveluri crescute de
prolactină
 Contraindicații: la paciente care prezintă tumori
„secretoare de prolactină“.
24
 STIMULATORI AI OVULAȚIEI

 MENOTROPINELE (hMG) împreună cu gonadotrofina chorionică

umană (hCG) sunt administrate pentru:
 Stimularea ovulației
 la pacientele la care lipseşte ovulaţia, dar care au potenţial
funcţional ovarian;
 la pacientele cu hipopituitarism şi alte tulburări (deficite) în
secreţia de gonadotrofine;
 în amenoree sau cicluri anovulatorii, la pacientele la care
tulburările ovulatorii sunt asociate cu galactoree sau hirsutism.
 Stimularea spermatogenezei la bărbaţii cu deficienţă
gonadotropică izolată.
 Administrarea intermitentă, pulsatilă de Gn‑RH este eficientă
pentru inducerea ovulaţiei, la paciente cu amenoree
hipotalamică.

25
CONTRACEPȚIA HORMONALĂ

 Diferitele tipuri de contraceptive estrogen-progestogene

combină un estrogen sintetic sau un estrogen identic cu
cel prezent în organismul feminin, întotdeauna etinil-estradiol
(EE), cu un progestativ.
 Contraceptivele estroprogestative se disting între ele prin:
 doza de etinil-estradiol (definește doza: mini sau
normodoză)
 natura progestogenului (care definește generarea
pastilei: 1, 2 sau 3)
 distribuția dozelor respective ale acestor hormoni în
timpul ciclului (care definește faza: monofazic, bifazic,
trifazic etc.).
CONTRACEPȚIA HORMONALĂ

Mecanism de actiune :
 Blocarea ovulației prin feedback negativ al
etinilestradiolului (EE) asupra axei hipotalamo-
hipofizare (LH, FSH), care pune ovarele în
repaus
 Atrofie endometrială, ceea ce o face improprie
pentru implantare
 Ingrosarea mucusului cervical, care afectează
transportul spermei
 CONTRACEPȚIA HORMONALĂ –
mecanisme de acțiune
Inhibarea ovulației:
 asocieri de estrogen cu progestativ, administrat zilnic,
între zilele 5‑24 ale ciclului mentrual.
 în trecut → administrare secvenţială: estrogeni în prima
parte a ciclului menstrual şi progesteron în partea a doua.
Producerea unor modificări ale endometrului, mucusului
cervical, ale secreţiei şi motilităţii trompelor, cu menţinerea
ovulaţiei → prin administrare continuă de progestativ.
Doze mari de DIETILSTILBESTROL, 25 mg x 2/zi, timp de
5 zile, începând cu maximum 72 ore după contactul sexual.
Este o terapie de excepţie, din cauza efectelor adverse, între
care şi efectele teratogene.

29
BENEFICIILE SECUNDARE ALE
ESTROPROGESTINELOR

 Regularizarea ciclului
 Diminuarea abundenței fluxului
menstrual
 Scăderea sindromului premenstrual
 Reducerea dismenoreei
 CONTRACEPȚIA HORMONALĂ

Indicații:
 planificarea familiei / anticoncepţia
 endometrioză; dismenoree; mastoze; chisturi ovariene
(funcţionale)
 afecţiuni cu transmitere ereditară
 infecţii ce se transmit la făt (sifilis)
 boli la care adăugarea unei sarcini, pune în pericol viaţa mamei
(cardiopatii) sau îi scad perioada de supravieţuire (cancer)
Contraindicații:
 sarcină; avort iminent
 tumori hormono-dependente
 boli trombo-embolice
Precauții: insuficienţă hepatică; afecţiuni trombo-embolice în
antecedente

31
CONTRACEPȚIA HORMONALĂ – efecte
adverse
 Efecte pe metabolismul lipidic:
 cresc concentraţia colesterolului în bilă → cresc frecvenţa
calculozelor biliare;
 cresc trigliceridele serice şi colesterolul liber şi esterificat;
 cresc nivelurile serice ale fosfolipidelor (cum ar fi,
lipoproteinele cu densitate crescută); preparatele cu cantităţi
scăzute de estrogeni şi un progestativ pot scădea concentraţiile
de trigliceride şi lipoproteinele cu densitate înaltă.
 Efecte pe metabolismul glucidic:
 cresc rata de absorbţie a glucidelor la nivelul tractului
gastro-intestinal;
 Progesteronul creşte nivelul bazal de insulină şi secreţia de
insulină;
 preparatele cu progestative mai puternice (de exemplu,
NORGESTREL) scad progresiv toleranţa la carbohidraţi
(reversibilă la întreruperea administrării).
32
CONTRACEPȚIA HORMONALĂ – efecte
adverse
 Efecte asupra ovarelor:
 deprimarea funcţiei ovariene (în administrarea cronică);
 reducerea de volum a ovarelor
 Efecte asupra uterului:
 hipertrofia colului uterin şi formarea de polipi cervicali;
 scăderea secreţiei de mucus cervical;
 atrofie glandulară intensă, cu reducerea sîngerărilor
genitale până la amenoree (după compuşi care conţin 19-nor-
progestative) – uneori amenoreea persistă mulţi ani după
oprirea tratamentului.
 Efecte asupra sânilor:
 galactoree; creşterea de volum a sânilor;
 în doze mari, combinaţiile de estrogeni şi progesteron suprimă
lactaţia, în doze mici, nu au acest efect.

33
CONTRACEPȚIA HORMONALĂ – efecte
adverse
 Sângerări neregulate după monoterapia cu GESTAGEN
 Stări depresive sau iritabilitate crescută
 Creştere în greutate, mai ales după progestative cu acţiuni
androgene
 Efecte asupra pielii: hirsutism, acnee, hiperpigmentarea pielii.
 Efecte cardiovasculare:
 accidente trombo-embolice cu o frecvenţă proporţională cu
cantitatea de estrogen a preparatelor folosite;
 infarcte de miocard, mai frecvente la fumătoare;
 scăderea forţei de contracţie a cordului, asociată cu o
creştere puternică a presiunii arteriale sistolice şi diastolice şi o
creştere puternică a frecvenţei cardiace.
 Efecte hematologice: anemii cu deficit de acid folic.

34
CONTRACEPȚIA HORMONALĂ – efecte
adverse
 Efecte la nivel hepatic:
 alterarea sintezei unor alfa2-globuline serice şi a
fibrinogenului;
 scăderea haptoglobinelor serice;
 alterarea clearance-lui hepatic al sulfobromphtaleinei;
 scăderea fluxului biliar;
 creşterea proporţiei acidului colic şi scăderea proporţiei
acidului kenodeoxicolic în acizii biliari → creşterea
frecvenţei colelitiazelor.
 Ictere colestatice, după preparate ce conţin
progestative.

35
CONTRACEPȚIA HORMONALĂ – efecte
adverse
 Efecte endocrine:
 creşterea nivelului plasmatic al alfa2-globulinei care
leagă cortizolul, creşterea eliminării urinare a cortizolului
liber;
 creşterea activităţii reninei plasmatice → creşterea
secreţiei aldosteronului;
 creşterea nivelului plasmatic al globulinei de legare a
tiroxinei;
 creşterea nivelului plasmatic al SHBG → scăderea
nivelului plasmatic al androgenilor.
 Efectele adverse sunt mai rare la femeile sub 35 de
ani, nefumătoare

36
 CONTRACEPTIVELE ORALE COMBINATE

 preparate de estrogeni şi progesteron sintetic (doze foarte mici de

hormoni)
 disponibile sub formă de folii cu 21 de tablete sau cu 28 de tablete
(21 de tablete active, care conţin de hormoni şi 7 tablete inactive).
 Avantajele :
 eficiență imediată, nu sunt legate de momentul actului sexual;
 menstruaţiile sunt regulate, sângerarea este în cantitate
redusă şi durează mai puţine zile;
 reduc durerile menstruale;
 previn sarcina ectopică.
 Dezavantajele :
 nerespectarea orarului înlătură efectul
 eficienţa poate fi diminuată sau anulată în cazul interacţiunii cu
alte medicamente
 CONTRACEPTIVELE ORALE NUMAI CU
PROGESTAGENI

 conţin un singur hormon (progestativ), în cantităţi mai mici decât

preparatele combinate.
 se administrează în fiecare zi, fără pauză şi fără să se ţină cont de
momentul apariţiei menstruaţiilor.
Avantajele :
 eficiență imediată, fără a fi legate de momentul actului sexual
 nu determină efecte secundare estrogenice
 reduc durerile menstruale
 pot fi utilizate de femeile care alăptează
Dezavantajele :
 pot apare modificări ale ciclurilor menstruale (mici sângerări între
menstruaţii, amenoree, sau menstruaţii prelungite sau abundente),
posibil timp de mai multe luni,
 modificări ale greutăţii corporale (creşteri sau scăderi ponderale).
 la femeile care alăptează, pot produce modificarea calităţii şi gustului
laptelui matern, uneori oprirea lactaţiei.
PATCH-URILE TRANSDERMICE

 Avantajele :
 administrare comodă (se înlocuieşte patch-ul în fiecare
săptămână)
 ameliorează dismenoreea

 Dezavantajele :
 sunt vizibile pe piele
 pot determina efecte iritative la locul administrării
 IMPLANTELE SUBCUTANATE

 6 capsule subţiri (de dimensiunea unui chibrit), flexibile, care conţin un derivat
progestativ.
 Se implantează subcutanat, în partea superioară a braţului. Substanța activă este
eliberată din cele 6 capsule în sânge, lent, constant, în cantităţi foarte mici.

Avantajele :
 previn sarcina pe perioadă foarte lungă, dar cu efect reversibil;
 administrarea nu este legată de momentul actului sexual;
 nu necesită administrare zilnică, la aceeaşi oră;
 efectul este anulat aproape imediat după extragerea capsulelor;
 nu determină efecte secundare estrogenice;
 previn sarcina ectopică;
 pot preveni apariţia cancerului endometrial.

Dezavantajele :
 pot apare modificări ale ciclurilor menstruale (mici sângerări între menstruaţii,
amenoree);
 pot produce creşterea dimensiunii ovarelor sau a chisturilor de ovar preexistente;
 femeile nu pot începe sau întrerupe singure tratamentul. Capsulele trebuie să fie
inserate şi extrase de personal medical instruit în acest sens.
CONTRACEPTIVELE INJECTABILE

 conţin un progestativ/un progestativ şi un estrogen. Se

administrează câte o doză parțială în fiecare lună sau din 3 în 3
luni.

 Avantajele utilizării acestor forme medicamentoase sunt

următoarele:
 previn sarcina pe perioadă lungă de timp, dar cu efect reversibil,
 administrarea nu e legată de momentul actului sexual,
 nu necesită administrare zilnică.

 Dezavantajele :
 pot apare modificări ale ciclurilor menstruale (sângerări între menstruaţii,
amenoree)
 pot determina creşterea în greutate,
 efectul este anulat după un timp mai îndelungat decât în cazul celorlalte
metode.
CONTRACEPŢIA HORMONALĂ DE
URGENŢĂ

 Deşi sunt cunoscute sub denumirea de ”pilula de a doua zi”,

denumirea corectă este de contraceptive secundare,
contraceptive de urgenţă
 Deoarece implantarea oului (ovulul fecundat de spermatozoid)
în uter se realizează abia după aproximativ 6 zile de la
fertilizare, această perioadă de timp permite utilizarea unor
metode contraceptive pentru prevenirea unei sarcini nedorite.
 presupune metode utilizate de urgenţă şi nu de rutină, fiind
indicată în următoarele situaţii:
 în cazul unui contact sexual neprotejat, întâmplător;
 în cazul eşecului metodei contraceptive folosite: utilizarea
incorectă sau ruperea metodelor contraceptive de barieră
(prezervativ, diafragmă), erori în calculul perioadei permise
din cadrul abstinenţei periodice.
 preparate combinate, estroprogestative administrate în
2 prize la interval de 12 ore, tratamentul fiind iniţiat
în primele 72 de ore de la contactul sexual neprotejat;
 preparate numai pe bază de progestative: cel mai
frecvent utilizat fiind levonorgestrelul administrat în
primele 48 de ore de la contactul sexual neprotejat,
doza repetându-se la 12 ore;
 estrogeni în doze mari: etinilestradiol în doze mari,
timp de 5 zile, tratamentul fiind iniţiat în primele 72 de
ore de la contactul sexual neprotejat;
 antiprogestativele (de exemplu, Mifepristona este un
antiprogestativ de sinteză, care poate fi administrat în
doză unică în primele 5 ore după contactul sexual
neprotejat).
 CONTRACEPŢIA HORMONALĂ
MASCULINĂ

 combină un implant care eliberează lent progesteron, cu injectarea de

androgen.
 asigură protecţie contraceptivă timp de 12 luni, dacă este suplimentat cu
administrarea de androgeni la fiecare trei luni.
 metoda este eficientă şi complet reversibilă.
 Combinaţia hormonală determină supresia producerii de spermatozoizi,
aceasta revenind la parametri normali la 6 luni de la oprirea utilizării metodei
contraceptive.
 Bărbatului i se administrează lunar trei doze de progesteron injectabil (hormon
folosit şi în contracepţia la femei).
 Însă progesteronul, pe lângă inhibiţia spermatogenezei, mai are şi un rol
secundar privind hormonogeneza, scăzând concentraţia de testosteron, care va
avea efecte negative atât privind libidoul bărbatului, cât şi asupra mineralizării
ososase. Pentru a evita aceste inconveniente i se va face bărbatului, o data la 4
luni, un implant cu testosteron.
 Efectele adverse sunt reprezentate de cele ale progestativelor, la care se adauga
efectele adverse ale androgenilor.
 Această metodă are avantajul că nu trebuie administrată zilnic la o anumită oră,
aşa cum
 ar fi cazul contraceptivelor hormonale.