HORMONII

SEXUALI

CHIFU (DIACONESCU) CODRINA

 Hormonii sunt substanţe organice, secretate în cantităţi foarte mici de glande
endocrine sau de alte ţesuturi specializate, care pătrund prin sânge în tot organismul şi au
proprietatea de a stimula şi coordona funcţionarea unor organe sau ţesuturi-ţintă, procese
metabolice sau activitatea întregului organism. Deci hormonii îşi manifestă acţiunea asupra
unor organe şi ţesuturi mai îndepărtate de locul secreţiei, fără a exclude posibilitatea lor de a
acţiona şi asupra unor celule şi ţesuturi foarte apropiate de locul de secreţie (cazul
testosteronului). Acţiunea înalt specializată a hormonilor nu este recepţionată decât de
formaţiuni celulare caracteristice şi capabile de a intercepta acţiunea unui hormon, care are o
anumită structură chimică.

Din punct de vedere a structurii chimice hormonii se impart in 2 grupe:

1. Hormonii steroizi care au la baza nucleul sterolic si sunt de
natura neproteica.
2. Hormonii derivati de aminoacizi care sunt de natura proteica
Hormonii steroizi sunt :
- hormonii sexuali : - estrogeni (feminini)
- androgeni (masculini)
- hormoni corticosuprarenali
Hormonii derivati de aminoacizi sunt :
- Hormonii tiroidieni
- Hormonii pancreatici
- Hormonii paratiroidieni
- Hormonii hipofizari
Hormonii sexuali sunt hormoni steroizi a căror biosinteză porneşte de la colesterol şi se
desfăşoară la nivelul gonadei masculine, glandelor sexuale feminine şi la nivelul
corticosuprarenalei (intr-o măsură mai mică) Aceşti hormoni influenţează metabolismul
glucidelor, proteinelor şi stimulează sau inhibă acţiune unor enzime.
Hormonii sexuali influenţează multe şi diverse procese fundamentale din
organism. În primul rând, aceşti hormoni influenţează permeabilitatea biomembranelor
celulare şi mai ales permeabilitatea biomembranelor intracelulare, în particular a
mitocondriilor. Acest lucru se datoreaza faptului că hormonii steroizi posedă o mare
afinitate faţă de fosfolipide din compoziţia lipoproteinelor membranare.

1. Hormonii androgeni- sunt derivaţi ai androstanului (C19). Principalul hormon

androgen este testosteronul secretat de testicule si in cantităţi mici de
corticosuprarenală şi de ovar. La nivelul testiculelor, celulele Leydig secretă
testosteronul sub controlul hormonului luteinizant( LH) adenohipofizar iar celulele
Sertoli secretă câteva proteine reglatoare, cum ar fi ABP (androgen-binding protein)
şi factorul inhibitor Mullerian. Secreţia celulelor Sertoli este controlată de hormonal
foliculostimulant (FSH) Testiculele mai secretă şi alţi androgeni, androstendiona şi
dehidroandrosteronul, mai puţin activi biologic.
Fig 1 Androstanul

Cele 2 căi de sinteză a testosteronului sunt

a)calea principală: colesterol pregnenolon progesteron OH progesteron

androstendion testosteron

b) calea secundara: pregnenolon 17-OH progesteron dehidroepiandrosteron

androstendion testosteron

Fig 2 Hormoni androgeni –reprezentanţi

Testosteron Androsteron Dehidroepiandrosteron

Testosteronul se secretă în cantităţi de 5-9 mg/24 h, fiind eliberat pe măsură ce este

sintetizat, aigurându-se astfel o concentraţie plasmatică de 0,6qg%. Prepuberta este produs în
cantităţi minime, apoi secreţia creşte progresiv, la adult se menţine în platou iar la bătrâneţe
secreţia se reduce.

După sinteză, testosteronul este transportat în circulaţia sangvină spre organele ţintă. În
unele ţesuturi (piele, prostată) testosteronul este transformat sub acţiune 5a reductazei într-o
formă mai activă biologic, 5a-dihidrotestosteronul, iar în ţesutul adipos, testosteronul este
metabolizat sub acţiunea aromatazei la estradiol. După îndeplinirea funcţiilor, testosteronul
este eliminat pe cale urinară.
Principalele căi de reglare a secreţiei de testosteron sunt reprezentate în figura următoare

Fig 3

Acţiunile biologice ale testosteronului pot fi grupate in

o dezvoltarea şi controlul apariţiei caracterelor sexuale primare şi secundare

o stimularea procesului de creştere a oaselor şi cartilajelor.
o prezenţa efectelor anabolizante , stimulând dezvoltarea masei muscular
o rol în spermatogeneză şi dezvoltarea instinctului sexual

Tulburări ale secreţiei de hormoni androgeni

a) Hipogonadismul masculin şi infertilitatea- se manifestă prin scăderea funcţiei

testiculelor urmată de deficit al spermatogenezei, al producţiei de testosteron sau al
ambelor. Hipogonadismul masculin de etiologie testiculară poartă denumirea
de hipogonadism primar, iar cel de etiologie hipotalamo-hipofizară este
denumit hipogonadism secundar. Atât hipogonadismul masculin primar, cât şi cel
secundar, pot fi ereditare sau dobândite.
b) Ginecomastia –se manifestă prin dezvoltarea sânilor la bărbat.

2. Hormonii ovarieni –sunt estrogenii şi progesteronul, hormoni care sunt secretaţi în

principal de ovar în cadrul unui proces ciclic (28 zile) care cuprinde 2 faze:

- faza foliculară- predomină secreţia de estrogeni, se află sub controlul adenohipofizei prin
FSH şi culminează cu momentul ovulaţiei
- faza luteală- predomină secreţia de progesteron, se află sub controlul adenohipofizei prin
LH. Se instalează după ovulaţie, când din foliculul rupt se formează corpul galben, acesta
involuând în absenta fecundaţiei.

Estrogenii sunt steroizi derivaţi ai estranului (C18) şi sunt reprezentaţi de estradiol,

estronă şi estriol

Fig 4 -estranul

Fig 5

Biosinteza estrogenilor porneşte de la progestron conform schemei următoare

Progesteron 17-hidroxiprogesteron androstendionă 19-oxa-androstendionă

Estronă

ESTRADIOL

Până la 10 ani, ovarul produce cantităţi mici de estrogeni, cantitatea crescând după
apariţia menstruaţiei, cu 8 zile înaintea ovulaţiei începe secreţia de estrogeni, care creşte
progresiv până în ziua ovulaţiei, apoi scade brusc. După îndeplinirea funcţiilor biologice,
estrogenii sunt catabolizaţi şi eliminaţi prin urină şi scaun.

Rolul şi importanţa estrogenilor

o Maturarea ovulului, fiind apt pentru fecundare

o Vascularizarea mucoasei uterine
o Dezvoltarea vaginului, uterului ,ovarului şi a trompelor uterine
o Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare (creşterea sânilor, pilozitate axilară şi
pubiană, a organelor sexuale externe)
o Dezvoltarea colului uterin, secreţia lui devine fluidă şi favorizează inaintarea
spermatozoizilor spre uter
 o „Informează” hipofiza cand ovulul este matur şi astfel declanşează in mod indirect
ovulaţia,

Progesteronul este alături de 17-HO-progesteron, un hormon gestagen, fiind secretat de

corpul galben şi în cantităţi mici şi de placentă, corticosuprarenală şi testicule ( sub formă de
produs intermediar). Este hormonul din care derivă alți hormoni
(cortizolul, androstendionul, testosteronul, estrogenul).

Rolul şi importanţa progesteronului

o Progesteronul stimulează îngroșarea pereților interni ai uterului prin dezvoltarea
vaselor de sânge care irigă această zonă, pregătind astfel terenul pentru
eventualitatea unei sarcini. De asemenea, sub acțiunea acestui hormon endometrul
secretă acele substanțe nutritive cu care se va hrăni embrionul. Dacă are loc
concepția, progesteronul susține sarcina pe toată durata sa, nivelul său crescând
treptat până când are loc nașterea. Acest hormon împiedică o altă ovulație să aibă
loc, întărește mușchii pelvieni, pregătindu-i pentru travaliu, stimulează dezvoltarea
glandelor din sâni care vor produce lapte și previne lactația pe timpul sarcinii. Nu
în ultimul rând, progesteronul joacă un rol important și în dezvoltarea fătului.
o Pe lângă reglarea ciclului menstrual și susținerea sarcinii, progesteronul are și
alte acțiuni importante în organism, valabile pentru ambele sexe, cum ar fi
normalizarea nivelului de zahăr din sânge, susținerea activității hormonilor
tiroidieni, scăderea retenției de apă în corp (acțiune diuretică), creșterea
libidoului, relaxarea mușchilor netezi și a vaselor de sânge.

o Un alt rol major al progesteronului este de a regla activitatea

estrogenului, atât la femei, cât și la bărbați: intensifică efectele pozitive ale
estrogenului și contrabalansează efectul acestuia atunci când nivelul său este
prea ridicat (scade multiplicarea celulară indusă de estrogen, scade numărul
de receptori ai estrogenului). În acest fel progesteronul protejează organismul
de posibilitatea unui cancer indus de estrogen la nivelul uterului sau al sânilor
la femei.

o Progesteronul are un rol important și asupra funcționării cerebrale, având în

vedere că aproximativ 66% din cantitatea de progesteron produsă zilnic
ajunge la creier. Rolul său constă în aportul la mielinizarea celulelor nervoase
și în acțiunea asupra receptorilor GABA (responsabili de dispoziția noastră) și
comportându-se ca un antidepresiv natural.

Fig 6-progesteron
 Reglarea secreţiei de estrogen şi progesteron se află sub controlul adenohipofizei prin
FSH şi LH, care la rândul lor se află sub control hipotalamic prin GRH.

Tulburări ale secreţiei de hormoni ovarieni

a) Oligomenoree şi amenoree- reducerea volumului şi a frecvenţei menstrelor

(oligomenoree) sau absenţa completă a menstruaţiei timp de cel puţin 6 luni
(amenoree)
b) Infertilitatea la femei cu menstruaţii normale
c) Hirsutismul şi virilizarea- hirsutismul se manifestă prin creşterea excesivă a părului în
locuri care sunt caracteristice bărbaţilor iar virilizarea se caracterizează prin
manifestări ale excesului de androgeni cum ar fi voce groasă, atrofia sânilor, creşterea
masei muscular etc