1.Anatomia clinica a faringelui-rapoarte laterale.

Faringele este un tub musculo-membranos cu lungime de 14cm,ce in timpul

deglutitiei se scurteaza cu 6-7 cm, avand directie verticala si este situat inaintea
coloanei vertebrale si inapoia foselor nazale, a cavitatii bucale si laringelui,de la
apofiza bazilara-superior si pana la C6 inferior,unde se continua cu esofagul. Are
aspect de jgheab deschis anterior,comunicand cu fosele nazale prin orificiile
coanale,cu cavitatea bucala prin istul gatului si cu laringele prin stramtoarea
superioara.Sinusurile piriforme continua inferior hipofaringele cu
esofagul.Structura:de la interior la exterior-stratul mucos ce cuprinde elementele
limfatice ale lui Waldayer si foliculi solitari,-aponevroza intrafaringiana(schelet al
faringelui si suport ptr muschii constrictori),-stratul muscular intern(longitudinal)-
stilofaringianul , palatofaringianul,salpingofaringianul,-stratul muscular
extern(dispozitie circulara)-constrictorul superior,mijlociu si inferior,-fascia
perifaringiana.
Rapoarte: Exofaringe-posterior-cu coloana vertebrala prin spatiul retrofaringian care
la copil perzinta ggl lui Gillette in dreptul rinofaringelui, ce se continua cu spatiul
retrofaringian,anterior-rap cu fosele nazale,orofaringe,laringe,lateral-faringele
cefalic-cu spatiul maxilo-vertebro-faringian divizat in spatiul glandular extern ce
cuprinde parotida si spatiul cervical subglandular ce este impartit de buchetul lui
Riolan(musculo ligamentar cu insertie pe apofiza stiloida)si aripioara faringiana a lui
Toman Ionescu in 2 compartimente:comp posterior(retrostilian) ce contine pachetul
vasculo nervos al gatului,nervii IX,XI,XII,simpatiucl cervical si lantul ganglionar
jugulo-carotidian;comp anterior(prestilian) contine prelungirea faringiana a glandei
parotide,artera carotida externa,avand raport cu loja amigdaliana si plexul venos
perifaringian.
Rinofaringele(cavum):peretele superior corespunde sinusului sfenoidal si apofizei
bazilare prezentand apofiza faringiana a lui Luscka ce determina patologie
inflamatorie si care involueaza la pubertate.peretele lateral-se deschid trompele lui
Eustachio ce permit comunicarea cu urechea medie,inapoia lor gasindu-se 2 fosete
profunde ale lui Rosenmuller.Launirea peretelui sup cu cel post se afla amigdala
peritubara a lui Gerlach.Peretele inf corespunde unei linii orizontale ce trece prin

1
regiunea palatina,formata din valul palatin si istmul nazo-faringian delimitat de
val,pilierii posteriori si peretele post al faringelui.
Orofaringele: pe peretele lateral se gaseste loja amigdaliana intre pilierul anterior si
posterior de forma triunghiulara,limitata inferior de baza limbii si santul gloso-
amigdalian.Lojele sunt ocupate de amigdalele palatine.Posterior-capul axisului si
foliculi limfatici diseminati. La nivelul bazei limbii situata inapoia V-ului lingual se
gaseste amigdala linguala a lui Francke,indaratul foselor gloso-epiglotice,delimitate
de repliurile gloso-epiglotice laterale si median.
Hipofaringele:peretele anterior cu un orificiu ce face comunicarea cu laringele si fata
post a pecetelui cricoidului pana la marginea inf a C6.Peretele post este curb,
prezinta 2 șanturi numite piriforme,ce se deschid larg in timpul deglutitiei permitand
trecerea alimentelor prin esofag.
2. Anatomia si fiziologia cercului limfatic Waldeyer.
Inelul limfatic a lui Waldayer este alcatuit din amigdala faringiana a lui
Luscka,amigdalele tubare Gerlach,amigdalele palatine si amigdala linguala a lui
Francke.Elementele inelului reprezinta organe limfoide secundare ce produc
limfocite timodependente(t), ce au rol in imunitatea celulara sau limfocite
timoindependente(b) cu rol in imunitatea umorala producand anticorpi ca
imunoglobuline:IgG,IgA,IgM,si accesoriu IgD,IgE. Faringele reprezinta primul
releu in impactul cu mediul ext participand activ la procesele de aparare.Tesutul
limfoid faringian este dezvoltat in copilarie, spre pubertate, involuand cu pastrarea
numai a migdalelor palatine ce-si mentin capacitatea de aparare.Contribuie la
mecanismele de stergere a clonelor contra propriilor proteine prin
recunoasteraselfului de non-self.Prin functia imunitara cu fagocitarea
bacteriilor,determina rezistenta agresiunii microbiene locale sau externe.Cu timpul
insa saturatia infectioasa a amidalelor devine nociva, devenind porti de intrare a
germenilor cu declansarea de reactii neuro-endocrine si alergice,cuprinse in cadrul
infectiei de focar adeno-amigdalian.

3.Angina banala.(erotematoasa si eritemato-pultacee)

Angina acuta eritematoasa este o afectiune inflamatorie faringiana cu caracter
sezonier,avnd etiologie virala,prin aceasta explicandu-se caracterul contagios.

2
Ang.virala, precede pe cea eritemato-pultacee, virusul pregatind calea infectiei
bacteriene datorita scaderii capacitatii de aparare locala, cu cresterea virulentei
germenului si aparitia exudatului pultaceu sau a germenilor din stare saprofita pentru
a deveni patogeni.Factori favorizanti:clima rece si umeda,stare generala
deficitara,scaderea apararii organismului diverse colectivitati. Simptome:debut
brusc,frison,febra,cefalee si chiar convulsii la copilul mic,senzatie de uscaciune in
gat,disfagie dureroasa cu otalgie reflexa. Palpare:hipertrofia ggl subdigastrici,cu
proces de periadenita. Bucofaringoscopic:congestie difuza a mucoasei faringiene,cu
hipertrofia amigdalelor si un edem al valului si al luetei.Dupa cateva zile poate apare
si exsudat fibros in criptele amigdaliene.In evolutie se poate complica cu
suprainfectie bacteriana cu aparitia de angina eritemato-pultacee,laringite si traheo-
bronsite acute.
Tratament: local prin antisepticegenerale: Faringosept, Strepsils, Hexoral, prisnite si
general simptomatic prin: antitermice si antiinflamatorii generale: Aspirina,
Paracetamol, vitaminoterapie, regim igieno zaharat.
Angina acuta eritemato-pultacee:etiologie microbiana, cel mai frecvent implicat
fiind streptococcul beta hemolicitc,stafilococul,pneumococul,bacilul Fiedlander.
Simptome: febra 39grade, disfagie dureroasa cu otalgie reflexa, alterarea starii
generale. Bucofaringoscopic:hipertrofie amigdaliana cu exsudat pultaceu important,
cu depozit galbui cremos, pe amigdala aderenta se poate transforma in aspect
pseudo-membranos,ulcerativ ,sanguin sau ulcero-necrotic.Respiratia poate avea
aspect fetid.Palpare:adenopatie subangulomandibulara dureroasa din cauza
periadenitei. Ex.bacteriologic identifica microbul.Fromula sanguina:leucocitoza cu
neutrofilie si cresterea titrului antistreptolizinelor in infectiile streptococice.Se poate
complica in forma cu streptococ beta hemolititc cu glomerulonefrita
acuta,RAA,cardita reumatismala.Tratament:local,general cu antibiotice conform
antibiogramei:Penicilina G injectabila 2-4 mil ui/zi timp de 7 zile dupa care se
administreaza Moldamin 600.000 i la copil si 1200000ui/zi la adult a 7 zi ai a 14
zi.frecvent:Amoxiklav si Amoxicilina timp de 5-7 zile sau Cefalosporine gen II,III,
1-2 prize timp de 5 zile.In formele recidivante si in cele de infectie de focar cronic
amigdalian se recomanda amigdalectomia la 3-4 sapt de la puseul acut.
4.Anginele din bolile de sange.

3
Imbraca diverse aspecte clinice asemanatoare cu angina acuta eritemato-pultacee sau
cu anginle ulcerative profunde. Sunt afectiuni acute ale faringelui, neutropenizante,
ce scad rezistenta organismului cu exacerbarea virulentei germenilor. Manifestarile
bucofaringiene pot apare ca semne de debut ale aacestoe afectiuni,necesitand o
atenat investigare hematologica ptr diagn si terapia corecta ulterioara mai ales la
formele prelungite. Angina cu monocite din mononucleoza infectioasa-se datoreaza
virusului Epstein-Barr. Debut la tineri prin angina cu manifestari generale si locale
banale,pe fondul careia apare exsudat pultaceu, apoi ulceratii si necroze ce
determina odinofagie si disfagie, adenopatie cervicala asociata, hepatosplenomegalie
si conjuctivita. Hemoleucograma:leucocitoza cu limfomonocitoza 40-60%. Reactia
Paul Bunell Hanganitiueste pozitiva si pozitivarea ei diferentiaza afectiunea de
leucemii limfoide sau afectiuni virale. Evolutie:2-3 sapt, cu o vindecare lenta
favorizata de vitaminoterapie si administrarea de antibiotice ptr prevenirea
infectiilor. Angina din leucemia acuta:angina eritematoasa sau ulcero-necrotica
bilaterala cu adenopatii multiple cervicale, axilare, inghinale ce nu sunt inflamatorii,
neavand astfel tendinta la supuratii.Simptome:astenie,anemiedatorat unui sindrom
hemoragic caracterizat prin hemoragii profuze amigdaliene,gingivale sau
bucale,epistaxis.Hemograma:leucocitoza 100-300.000/mmc cu aparitia de celule
anormale mieloblastice sau limfoblastice.Punctia medulara clarifica
diagnosticul.Tratamentul:angina cu antibiotice,antiseptice locale
faringiene,evitandu-se badijonarile locale ce sunt traumatizante.Agranulocitoza sau
maladia Schultze:angina grava, cu scaderea granulocitelor,dar posibil si cu afectare
concomitenta a celor 3 serii medulare.Nu prezinta adenopatie.Agranulocitoza apare
in urma unor intoxicatii medicamentoase ca si radiatiile x sau radiatiile atomice ce
determina atingere medulara toxica.Sdr infectios este grav-angina cu ulceratii
profunde amigdaliene, cu sfaceluri bilaterale, ce se pot extinde si spre val si
pilieri.Nu prezinta adenopatie sau hepatosplenomegalie,iar hematologic prezinta
scaderea granulocitelor.Febra poate persista mult timp, putand apare si
subicter.Evolutia este letala in 1-2 ani, cu posibile remisiuni temporare clinice si
hematologice.Tratament:antibiotice si antiseptice faringiene,afectiunea de baza fiind
rezolvata de hematolog si prin transplant medular.
5.Anginele ulceroase superficiale.

4
Intereseaza stratul epitelial.Angina herpetica –origine virala si evolutie
ciclica.Debuteaza brutal, cu febra 40-41 garde, stare generala alterata, disfagie foarte
intensa.Bucofaringoscopia:roseata difuza pe pilieri si amigdale,deasupra carora se
gasesc mici vezicule albe sidefii ce se ulcereaza, apoi se pot acoperi si de false
membrane.Nu exista adenopatie cervicala,coexistand herpesnazo-labial.Evolutie
favorabila cu vindecare spontana dupa 7 zile.Tratament:simptomatic.Un herpes
extins pe fond de adenopatii multiple si cu o durata prelungita,poate suspiciona
SIDA.Angina aftoasa produsa prin transmiterea infectiei cu predilectie de la
produsele lactate infectate.Se caracterizeaza prin febra moderata, dureri ale
membrelor, greata,varsaturi diaree.Bucofaringoscopic:vezicule albe cenusii pe fata
interna a obrajilor, limba, valul palatin, amigdale cat si faringo-laringian.Pot apare
eroziuni superficila.Tratament:gargarisme si antiseptice locale, badijonari cu nitrat
de argint 4% sau clorura de zinc 10% grabind procesele de cicatrizare si diminuarea
durerii. Angina din zona Zoster se localizeaza ades pe ramificatiile nervului
glosofaringian, unilateral, de-a lungul caruia apar vezicule mici, polimorfe,situate pe
un fond eritematos, prezentand un lichid clar.Prezinta febra, adinamie, si
hiperestezie in teritoriul nervului afectat. Eruptia veziculara dispare in aproximativ 2
sapt, sialorea reflexa si nevralgia putand persista mai mult. Pot fi afectate ramuri si
din nervul VII si X cranian.Tratament:vitamina B1 in doza de 100 mg i.m, Vitamina
B 12 1000 gamma zilnic/7 zile, antalgice si fizioterapie ptr combaterea nevralgiei.
Herpangina-det de virusul Coxsackie A avand frecventa crescuta vara. Debuteaza cu
febra, cefalee,anorexie,adinamie.Bucofaringoscopic:vezicule cu continut
rosietic,situat pe val, lueta si amigdale.Acestea pot deveni eroziuni rotunde,
acoperite cu depozit fibrinos alb-cenusiu si insotite de stomatita.Eroziunile se
vindeca spontan in 5-7 zile.Pemfigusul apare la nivel faringian sub forma unor
eruptii buloase, cu continut seros sau hemoragic, ce se sparg si determina ulceratii
superficiale.Sunt f dureroase, fara febra,se vindeca spontan.
6.Anginele din bolile infectioase.
Angina scarlatinoasa apare in cursul scarlatinei, fie de la debut fie la sf sapt a treia-
determinata de streptococul beta hemolitic.Debut:enantem rosu aprins al mucoasei
faringiene si al amigdalelor ce sunt hipertrofiate si prezinta exsudata pultaceu.Limba
e initial alba, apoi devine depapilata,zmeurie.Dupa 2-3 zile apare exantemul

5
caracteristic.General:greata,varsaturi,febra,frisoane.La sf sapt a treia poate apare o
noua angina ca sindrom infectios secundar.Exista o forma grava de scarlatina
maligna la care aspectul bucofaringoscopic evidentiaza leziuni amigdaliene de tip
ulcero-necrotic.Tratament:penicilina si local dezinfectante uzuale.Angina rubeolica-
aparitia pe langa enantem si exantem a unei adenopatii multiple cervicale si
occipitale.La aceste angine se aplica un tratament simptomatic si antiseptic
faringian.Angina rujeolica precedata de un catar acut al cailor respiratorii superioare
si inferioare cu asocierea unui enantem si exantem caracteristic.Enantemul este
reprezentativ in special la nivelul valului palatin sub forma de pete rosii inchise,
precedat de petele Koplick ce apar langa deschiderea canalului Stenon si dispra
inaintea aparitiei exantemului cutanat.Angina micotica reprezentata in special de
Candidoza este o afectiune ce apare tot mai frecvent in ultimul timp datorita starii
deficitare imunitare a indivizilor,consumul excesiv de antibiotice.Ulterior, pot apare
infectii micotice la intreg tubul digestiv si laringe ce pot complica unele leziuni
bucofaringiene ca lichenul plan si leucoplazia,deasemenea administrarea indelungata
de antibiotice cat si iradierea pentru diferitele afectiuni neoplazice pot favoriza
candidoza.Bucofaringoscopic:depozite mici albicioase, ce prin indepartare lasa ulcer
eritematos.Simptome:disfagie si jena dureroasa.Tratament:local,antiseptice si solutie
ce schimba ph-ul cat si antimicotice(Nizoral,Diflucan).De asemena se incearca
tratarea unor afectiuni ce potenteaza candidoza(diabet,tratament prelungit cu
imunosupresoare.

7.Anginele ulcerative profunde.(ulcero necrotice).

Angina ulceroasa Moure(amigdalita lacunara ulceroasa acuta) se intalneste in special
la tineri.debut:insidios,usoara odinofagie.Ex faringelui:ulceratie necrotica la nivelul
polului superior faringian, insotita frecvent de adenopatie.Evoluita este in general de
10 zile.Tratament:badijonaj local cu sol de clorura de zinc aplicata dupa prelevarea
exsudatului si antibioterapie.Se indica amigdalectomia dupa o luna de la puseul acut
ptr prevenirea recidivelor.Amigdalita fuzospirilara(angina Plaut- Vincent-
Simanovski)-ulceratie pseudo-membranoasa circumscrisa situata pe mucoasa
faringelui,gingii si in cavitatea bucala, cu aspect de stomatita. Se intalneste in special
al tineri,dupa boli infectioase, avitamonoze,infectii locale, cauzate unei asocieri

6
fuzospirilare Vincent la flora obisnuita. Debut:insidios, stare febrila, cefalee, astenie,
disfagie dureroasa. Localizare unilaterala, insotindu-se frecvent de adenopatie
subangulomandibulara. Bucofaringoscopia:hipertrofia si congestia amigdaliana, cu
un depozit albicios la nivelul polului superior,circumscris si usor detasabil, ce in
cateva zile se detaseaza spontan, lasand o suprafata necrotica, sangeranda, cu
marginile neregulate. Ex bacteriologic:ptr diferentierea ulceratiei cu difteria, luesul
primar, neoplasmul amigdalian cat si hemoleucograma ptr bolile de sange.
Tratament: sol antiseptice locale,gargarisme,adm de antisptice
faringiene,vitaminoterapia si antibioterapia ca in trat anginei eritemato-pultacee.

8.Angine cu false membrane-determinata de angina difterica si mai rara de alte

angine ca cea streptococica,stafilococica,pneumococica. Se caract prin:sdr focal
amigdalian:angine cu false membrane ce sunt aderente la amigdala hipertrofica si
inflamata, ce prin inlaturare ulcereaza si sangera, sdr general-alterarea starii
generalr,febra ridicata,astenie,anorexie,tahicardie. Exista si forme grave ce
determina complicatii laringiene,nevrite sau miocardite. Diagnosticul se bazeaza pe
sdr toxic, falsele membrane ce depasescsuprafata amigdaleisi confirmarea
bacteriologica.Tratament:seroterapie 40.000-60.000 ui/zi in formele grave in
asociere cu antibiotice: Penicilina G injectabila 2-4 mil ui/zi timp de 7 zile dupa care
se administreaza Moldamin 600.000 i la copil si 1200000ui/zi la adult a 7 zi ai a 14
zi.frecvent:Amoxiklav si Amoxicilina timp de 5-7 zile sau Cefalosporine gen II,III,
1-2 prize timp de 5 zile, tonicardiace, antiinflamatorii,tratament local.

9.Amigdalita cronica.-inflamatie cronica a amigdalelor palatine in special

manifestata sub 2 forme:amigdalita cr hipertrofica-in special la copii,amigdalita cr
scleroasa ce corespunde unei situatii a sistemului limfoid amigdalian si care este
caracteristica adultilor. Rolul dominant in cronicizare il joaca infectia cu cei 2 factori
favorizanti:terenul limfatic si alergic.In amigdalita cronica hipertrofica:hiperplazia
tesutului limfoid prin hiperactivitate functionala a foliculilor limfoizi amigdalieni,
avand o hipertrofie moale amigdaliana.Dupa fiecare proces inflamator amigdalian,
amifdala va creste in dimensiuni, amplificand jena respiratorie si al deglutitie.In
timp, amigdala ajunge la o saturatie de germeni, cu stocare in cripte si devine dintr-

7
un organ de aparare, un organ patologic,rezrrvor de germeni,un adevarat focar
infectios.Se produc modificari in structura amigdalei, cu aparitia unui tesut scleros
amigdalian.Amigdala se transforma intr-o amigdala cronica hipertrofica
dura,datorata sclerozei s atrofiei limfatice.Simptome diferite in functie de
varsta:copil-volumul amigdalian creste determinand jena respiratorie amplificata si
de concomitenta vegetatiilor adenoide.Se produc angine repetate, cu asocieri de
pusee acute de laringita,traheo-bronsica, ce determina modificarea vocii,tulburari
respiratorii,tuse seaca.Adult-posibil aparitia unor amigdale reduse de volum, dar cu
dopuri de cazeum in cripte.In cazul asocierii cu hipertrofie, cu adenopatie
voluminoasa cervicala, necesita explorare pentru excluderea unei tumori maligne
epiteliale sau a unui limfom malign.In amigdalita scleroasa si criptica tesutul limfoid
este redus cu cripte si cazeum, cu septuri fibroase si scleroase ce traverseaza
amigdala.Clinic:angine acute periodice si posibile complicatii.In perioadele
latente,bolnavul prezinta odinofagie,miros fetid,tuse seaca,stare de oboseala.Exista
posibilitatea existentei unei mici zone necrotice ce tradeaza un abces
intraamigdalian.Tratament:gargarisme cu antiseptice si antibiotice,badijonari cu
solutie de clorura de fier sau criptoliza cu laser.In cazul nereusitei acestor
tratamente, amigdalectomia ramane ca tratament de electie.

10.Infectia de focar amigdaliana-clinic +laborator.

Reprezinta o afectiune inflamatorie nesupurativa legata adesea de o angina cu
streptococ beta hemolitic de grup A.Clinic:dureri surde la nivelul regiunii scapulo-
humerale,lombare,articulatiilormembrelor, o stare de oboseala cronica si
fatigabilitate.Bucofaringoscopia:amigdale palatine de marimi diferite, dar care la
palpare cu spatula pot evidentia aparitita dopurilor de cazeum sau secretie gleroasa
in criptele amigdaliene.Paraclinic:VSH peste 15-20mm/h, fibrinogenul peste 2,5 g/l,
titrul ASLO peste 200 u, prezenta sau nu a proteinei C reactive, sumarul de urina ce
poate arata albuminurie, hematurie si cilindrurie.(ex:RAA,nefrita).

11.Complicatiile anginei acute-supuratiile spatiului retrostilian-este situat in

spatiul retrostilian, avand un grad de gravitate crescuta, datorita raportului cu artera
carotida interna.Dezvoltarea se face pe seama ganglionilor latero-cervicali jugulo-

8
carotidieni superiori, infectia provenind cel mai ades de la o angina cu etiologie
frecvent streptococicasau stafilococica. Clinic:febra 39-40 grade persistenta, starea
generala se modifica, disfagia se accentueaza, poate apare torticolis cu inclinarea
capului si imobilitatea spre partea bolnava. Palparea regiunii sterno-cleido-
mastoidiene este dureroasa. Bucofaringoscopia:bombarea peretelui lateral al
faringelui, cu impingerea anterioara si mediastinala a lojei amigdaliene.
Evolutia:catre supuratie in 8-10 zile, cu tendinta spre exteriorizare cervicala sau
faringiana a puroiului sau prin abcedarea si a celorlalti ganglioni jugulo-carotidieni,
dand nastere la adenoflegmonul laterocervical. Pot apare complicatii hemoragice
prin erodarea arterei carotide sau tromboflebita de vena jugulara interna si mai rar
fuzarea infectiei spre mediastin cu mediastinita.Tratament:chirurgical-drenajul
colectiei pe marginea anterioara a muschiului SCM, dupa prealabila confirmare prin
punctie, introducandu-se o mesa iodoformata.Se administreaza antibiotice,
antiinflamatorii, antitermice si antalgice.

12.Complicatiile la distanta ale anginelor sunt:-acute, de etiologie

bacteriana:septicemia, bacteriemia si septicopiemia;-toxice-prin difuziunea toxinelor
la distanta;-Fluxionare si degenerative,determinate de infectia de focar cronica
amigdaliana sau prin reincalzire,sub forma de RAA,nefrita si endocardita.
Septicemia amigdaliana-grava complicatie a anginelor acute, este rara dat
antibioterapiei energice disponibila in prezent.Poate avea etilogie polimicrobiana cu
punct de plecare de la o angina acuta sau monomicrobiana(anaerob) cu punt de
plecare de la focar amigdalian ulcero necrotic. Propagarea se face direct prin
intermediul circulatiei venoase sau prin contiguitate, in afectarea ggl si in continuare
a peretelui venos jugular.Clinic:brusc febra si frison,facies teros,sdr hepato-
renal,torpoare,delir sau semne din determinarile septice secundare ca in abcese
cerebrare,hepatice,pulmonare,articulare. Diagnostic:hemocultura si accesriu prin
insamantari si antibiograma.Tratament:trebuie sa fie energic conform
antibiogramei.Administrare antibiotice in asociere cu hialuronidaza, heparina si
antiinflamatorii tip cortizon,intr-un serviciu specializat de boli infectioase.Anginele
si RAA:in general anginele preced cu cateva zile aparitia RAA.Intervine un
mecanism toxic , alergic streptococic, cu determinare de anticorpi specifici

9
antistreptolizinici, ce in timpul unei noi angine creste in cantitate determinand o
reactie inflamatorie fluxionara la nivelul articulatiilor, parenchimului renal sau
cord.Tratament:antibiotice si antiinflamatorii de tip cortizonic.Rolul
amigdalectomiei este prevenirea acestor complicatii de focar.Anginele si
nefrita:Glomerulonefrita poststreptococica debuteaza brutal:sdr edematos,sdr
urinar(oligurie cu albuminurie,cilindrurie si hematurie
macroscopica)Tratament:repaus la pat,trat igieno-dietetic si amigdalectomie sub
protectie de antibiotic dupa trecerea puseului acut de nefrita.

13.Flegmonul(abcesul )periamigdalian-reprezinta supuratia tesutului conjunctiv

lax situat intre capsula amigdalei si peretii lojei.Supuratia este
intrafaringiana,produsa prin trecerea geremnilor prin capsula-cea mai frecventa
complicatie a anginei la adult.Flora incriminata-streptococul beta hemolitic la care
se asociaza frecvent anaerobi.Localizare-2 forme-Flegmonul anterior(intre amigdala
palatina si pilierul anterior)cu bombarea pilierului anterior si impingerea amigdalei
in jos si indarat,cu bombarea valului palatin de partea leziunii si edemul luetei.In caz
de necroza se elimina un puroi cremos si foarte fetid. -flegmonul posterior(intre
amigdala si pilierul posterior)cu bombarea pilierului posterior si impingerea
amidalei hipertrofiate,cu depozite purulente,edemul luetei.Clinic:debut la 2-3 zile de
la aparitia anginei eritemo-pultacee, cu accentuarea disfagiei, a durerii
unilaterale,otalgiei reflexe si uneori trismus.Odata cu constituirea colectiei vocea
capata ton nazonat,durerea se accentueaza, apare hipersialoree, trismus, disfagie
intensa cu febra,frison,cefalee,halena fetida.Regiunea cervicala de partea afectata
este impastata si dureroasa.Diagnostic:confirmat prin punctie si diferential sancru
luetic, tumora amigdaliana infectata, anevrismul carotidei interne, abcesul ultimului
molar si tumorile spatiului intermaxilar.Tratament:chirurgical precedat de punctie in
punctul de maxima bombare.Se asociaza antibioterapia timp de 10 zile apoi se
recomanda amigdalectomie la 2-3 saptamani de la puseul acut.

14.Adenoidita acuta-cronica.Adenoidita acuta-inflamatia banala a amigdalei lui

Luschka, intalnita la sugar si copilul mic, in asociere cu rinita acuta si laringo-

10
traheo-bronsita acuta cu evolutie de aproximativ o saptamana.Simptome-sugar-febra
mare 39-40 grade, agitatie, respiratie rapida, eventual convulsii.Obstructia nazala
face dificila alimentatia.Rinoscopia anterioara-prezenta unei rinorei purulente, ex
bucofarincoscopic aratand scurgerea muco-purulenta, ca o perdea pe peretele
faringian posterior.La copilul mare-datorita scuregerilor muco-purulente poate
determina afectiuni ale cailor respiratorii.Are caracter recidivant, in special in
sezonul rece determinand in timp hipertrofia si hiperplazia formatiunii si posibila
complicare cu abcesul retrofaringian.Tratament:repermeabilizarea foselor nazale-
administrare de antiseptice si vasoconstrictoare(ser efedrinat 3%) sub forma de
instilatii nazale, antitermice(paracetamol-supozitoare)si in caz de complicatii locale
antibioterapie.In caz de adenoidite trenante sau repetate se recomanda
adenoidectomia in afara puseelor acute, insa dupa varsta copilariei-varsta minima 8
luni.Adenoidita cronica-este hiperplazia amigdalei lui Luschka insotita de infectia
cronica, denumita popular „polipi”.Limfantismul si infectia sunt factorii ce
predomina in formarea afectiunii.Limfantisul-stare constitutionala caract prin
hiperplazia limfoida generala cu micropoliadenopatie,tegumente si mucoase
palide,anemie,tulburari tiroidinene.Se insoteste la copilul mare si de o amigdalita
cronica hipertrofica.Clinic:sindrom de obstructie nazala, cu rinoree si perdea muco-
purulenta pe peretele posterior al faringelui, cu tulburari respiratorii mai ales
nocturne pana la apnee nocturna.Copilul respira bucal,vocea este nazonala si sforaie
noaptea.Apar in timp modificari ale masivului facial si ale partilor moi ale fetei, cu
retroprognatism, bolta ogivala, dentitie vicios implantata, piramida nazala subtire-
facies adenoidian.Lipsa de ventilatie a trompei antreneaza otite seroase cu
hipoacuzie de transmisie.Bucofaringoscopia –congestie permanenta a pilierilor
anteriori, cu hipertrofia amigdalei palatine.Rinoscopia posterioara ca si tuseul
cavumului evidentiaza formatiuni tumorale moi,boselate, ce ocupa plafonul si
obstrueaza orificiile obstructie nazala, otite seroase,apnee de somn,manifestari ca
infectii de focar), adesea necesitand si amigdalectomia.

15.Afectiunile rinofaringiene acute ale copilului-vezi sub 14+amigdalitele acute-

intereseaza in special amigdalele palatine-cauza-imunitate deficitara.Agenti
implicati-stafilococ,streptococ,haemophilus.Clinic:senzatie de corp strain,durere la

11
inghitire,otalgie reflexa,modificarea vocii, posibila adenopatie ganglionara cervicala,
febra, cefalee. Buofaringoscopia-hipertrofie amigdaliana cu congestie intensa,cu
depozite purulente posibile la nivelul criptelor. Tratament:local-antiseptice si
antiinflamatorii plus antibioterapie.Amigdalita acuta linguala-rara aparuta la
pacientii amigdalectomizati ca o reactie hipertrofica compensatorie limfatica sau
dupa leziuni de corp strain sau alimnte.Clinic:disfagie la baza limbii cu otalgie
reflexa,durerea e exacerbata de fonatie sau mobilizarea limbii.posibila coexstenta a
edemului glotic si adenopatiei subanguomandibulara.

16.Fibromul rinofaringian-tumora localizata la nivelul nazofaringelui, ce prin

dezvoltare poate determina o simptomatologie grava.Este denumita si tumora
sangeranda a pubertatii masculine, intre 9-20 ani.Tumora se situeaza in cavum, in
portiunea sfeno-etmoidala, cu extindere spre rino-farnige,fosele nazale,sinusuri,
orbita si rar endocraniu.Anatomo-patologic:tumora neteda, rosie,uneori boselata, la
palpare avand o consistenta renitenta sau dura.Poate prezenta mici eroziuni, dar nu
ulcereaza.Insertia este sesila, pe cadrul coanal,fata inf a sfenoidului sau aripa interna
a apofizelor pterigoide.Microscopic:fibroangion avand vase fara pereti proprii
realizand adevarate lacuri sangvine ce determina sangerari la cele mai mici
traumatisme.Poate debuta prin sndrom de obstructie nazala unilaterala, ce apoi se
poate bilateriza si prin epistaxisuri determinand anemie.Rinoscopie
ant:congestie,staza si uneori o prelungire nazala a tumorii.Rinoscopia
posterioara:masa tumorala cu aspectul specific.Examenul clinic se completeaza prin
radiografii ale masivului facial, angiografie selectiva carotidiana extena, ce permite
embolizarea retrograda a tumorii cat si CT.Diagnostic diferential:vegetatiile
adenoide,chisturile de retentie,sarcomul,polipul sinuso-
coanal.Tratament:chirurgical-exereza tumorii pe cale transfaciala cu diminuarea
hemoragiei prin embolizari selective,ligatui vasculare,tratament hormonal si
hemostatic.

17. Cancerul de rinofaringe-simptomatologie, tratament.-apare la varsta

adulta.Punctul de plecare este cel mai frecvent peretele lateral al faringelui, inspecial
in foseta Rossenmuller.Clinic-4 modalitati de debut ce se pot intrica-debutul

12
adenopatic maifestat prin tumefierea ganglionilor cervicali, in special jugulo-
carotidieni superiori, ce devin ficsi,nedurerosi;-debutul rinologic-coriza unilaterala si
obstructie nazala,rinoree muco-purulenta cu striatii sanguinolente;-debutul otic-
simuleaza diferite grade de afectare otica, de la simplu catar la otita supurata,
prezentand hipoacuzie de transmisie unilaterala, acufene, cat si otalgie reflexa,
tenace si rebela la tratament;-debutul neurologic-sindrom cefal-algic in casca sau
durere localizata in vertex,nevralgie pe una din ramurile nervului trigemen.Cel mai
frecvent afectat este oculomotorul extern datorita apropierii sale de varful
stancii.Daca afectarea nervului oculomotor este asociata cu cea a trigemenului
determina sindromul Gradenigo.Prin adenopatia satelita jugulo-carotidiana
superioara pot fi afectati ultimii 4 nervi cranieni.In invazia valului palatin apare
triada Trotter:diminuarea mobilitatii valului,tulburari auditive si nevralgii de
trigemen.In perioada de stare, devine voluminoasa si det o supuratie nazala, semne
tubo-timpanice,putandu-se extinde spre fosele nazale si etmoid determinand
tulburari de vedere,paralizii ale nervului oculomotor.De asemenea determina sdr
Jacoud ce evoleaza cu oftalmoplegie,amauroza si nevralgie trigeminala, iar in fazele
terminale pot fi prinsi toti nervii cranieni determinand sdr Garcin.Cand invadeaza
peretele lateral faringian accentueaza semnele auriculare,prin invazia fosei
zigomatice determina trismus.Tratamentul tumorilor rinofaringienew este
preponderent radio-chimio-terapic.Chirurgia se adreseaza adenopatiilor latero-
cervicale, in care se practica evidare ganglionara radicala,urmata de radioterapie la
distanta,prognosticul ramanand moderat.Modern, ptr a iradia cat mai putin tesuturile
sanatoase din jurul tumorii se practica radioterapia locala(brachiterapia)

18.Cancerul de amigdala palatina.-epiteliomul de amigdala palatina debuteaza

insidios, cu o jena amigdaliana,senzatie de corp strain, otalgie reflexa si adenopatie
subangulomandibulara.Poate apare ulceratie la nivelul amigdalei ce se poate extinde
spre pilieri si faringe.In perioada de stare, aspectul tumorii este burjonata, ulcerata,
sangeranda la atingere, dura la palpare,Disfagia se accentueaza, apar semne de
impregnare tumorala.Diagnostic pozitiv-clinic,biopsie,CT.Prognostic mai bun la
polul superior al amigdalei, cel de pol inferior putand invada baza limbii si
faringele.Dg diferential:anginele ulcero necrotice Plaut-Vincent, de anginele din

13
bolile de sange si de anginele cronice(tbc,lues).Tratament:extirparea largita a
amigdalei palatine urmata de evidarea ganglionara si tratamentul complementar
radio-chimioterapic.Limfoepiteliomul evolueaza mai lent, amigdala avand aspect de
masa moale, vegetanta, cu adenopatie cervicala bilaterala, avand un grad de
malignitate crescut.

19.Cancerul de hipofaringe.-sunt in general epitelioame care afecteaza sinusurile

piriforme si mai rar peretele posterior.Clinic:apare disfagie progresiva pana la stop
alimentar, sialoree, otalgie reflexa, adenopatie latero cervicala,disfonie si tulburari
respiratorii(cand prinde gura superioara a laringelui.Diagnostic:laringoscopie
indirecta, endoscopie, CT si confirmare histo-patologica prin
biopsie.Tratament:complex,caracterul limfofil al tumorii determina extirparea
monobloc a tumorii prin faringo-laringectomie partiala sau totala, evidare
ganglionara radicala, urmata de radio-chimioterapie.Tratamentul cu Metronidazol
imbunatateste rezultatele radioterapiei.

20.Corpi straini faringo-esofagieni.-oprirea unui corp strain la nivelul faringelui si

esofagului apare mai ales la copii, mai rar la adultii cu tulburari de deglutitie,
edentati, cu tulburari psihice.Natura corpilor straini-de la alimente si pana la diferite
obiecte inghitite accidental(monede, bolduri).Acestea se opresc in faringe,adesea la
stramtoarea superioara a esofagului, datorita volumui si neregularitatilor.Leziunile
determinate sunt la nivelul mucoasei, putand duce la perforarea peretelui,cu
determinarea unor complicatii septice(supuratii cervicale si mediastinale,
pleurezii,fistule) sau perforatii vasculare.Simptomatologia-polimorfa-un corp strain
mai voluminos, in hipofaringe sau la stramtoarea superioara a esofagului poate
determina crize de sufocare sau sincopa reflexa.Cand sunt mai mici, ei determina
durere pasagera, o senzatie de greutate, o jena cu iradiere interscapulara.Disfagia
mecanica sau dureroasa, reprezinta semnul cardinal, depinzand de marimea corpului,
cat si de reactia de inflamatie si spasmul local.In timp corpii straini determina
ulceratii si infectii locale, cu alterarea starii generale, accentuarea disfagiei,

14
sialoree,fetiditate.In situatia producerii perforatiilor, dispar semnele de supuratie sau
semnele toxicoseptice generale grave, ca urmare a intalarii spuratiei mediastinale.Rx
simplu sau baritat, esofagoscopia-precizeaza diagnosticul.Largirea spatiului
retroesofagian, vizibil radiografic arata o colectie retro-faringo-esofagiene.La nivelul
dispensarului medical-calmarea pacientului cu fenobarbital, se poat administra
antispastice, ca atropina, se incepe terapia cu antiinflamatorii si antibiotice.In spital-
extragerea corpului strain pe cale naturala prin esofagoscopie.Extractia chirurgicala
se face in caz ca nu se rezolva prin esofagoscopie pe cale cervicala, toracica sau
abdominala in functie de localizarea corpului strain.Drenaj si antibioterapie pentru
evitarea complicatiilor septice.

21.Anatomia clinica a foselor nazale-perete extern-in partea superioara este

alcatuit din partea interna a apofizei maxilarede osul lacrimal si de labirintul
etmoidal.Dedesubt se gaseste fata interna a maxilarului superior, continuat indarat
de lama verticala a palatinului si apofiza pteriogoida a sfenidului.Pe peretele extern
se observa 3 lame osoase suprapuse denumite cornete(superior,mijlociu si inferior)
care delimiteaza cu peretele lateral al foselor nazale 3 spatii numite meaturi in care
se deschid orificiile cavitatilor anexe ale foselor nazale.La nivelul meatului mijlociu
se deschid sinusurile maxilare,sinusul frontal si celulele etmoidale anteroare.La
nivelul meatului inferior se deschide orificiul sinusului sfenoidal.coanale.Determina
infectii permanente:adenoidite acute,corize repetate,otite,laringite, traheo-
bronsite.Amigdala afringiana are rolul de a produce Ig A, IgM,
IgG.Tratament:extirparea vegetatiilor adenoidiene chirurgical(in caz de

22.Anatomia lcinica a sinusurilor fetei-maxilare,frontale,etmoidale-sinusul

maxilar este sapat in maxilarul superior si se deshide in meatul mijlociu.Are forma
de piramida .Baza piramidei corespunde peretelui extern al foselor nazale,peretele
anterior corespunde fosei canine si este acoperit de partile moi ale regiunii
geniene.La partea superioara prezinta orificiul canalului suborbitar prin care trece
pachetul vasculo nervos suborbitar.Peretele postero inferior separa sinusul de fosa
zigomatica si pterigomaxilara.Peretele superior subtire separa sinusul maxilar de

15
cavitatea orbitara si prezinta in grosimea sa canalul suborbitar cu frecvente
dehiscente care favorizeaza afectarea nervului suborbitar in cursul proceselor
patologice ale sinusului maxilar.Marginea inferioara constituire parea cea mai
decliva a sinusului si este in raport cu alveolele ultimului premolar si a primilor 2
molari a caror radacini pot patrunde in sinusul maxilar.Mucoasa este subtire si
aderenta si contne numeroase glande mucoase care pot genera chisturi.Sinusurile
frontale sunt 2 cavitati sapate in grosimea osului frontal a caror forma, dimensiuni,
variaza de la un individ la altul.

23.Sdr. secretor nazal.Prin rinoree se intelege orice fel de scurgere nazala

indiferent de natura ei.Poate fi seroasa,serosanguinolenta, seromucoasa,
mucupurulenta, purulenta, iar ca forma aparte rinoreea cerebro-spinala.Se
exteriorizeaza prin narina, posterior spre rinofarige sau mixt.Rinoreea anterioara
poate fi:-seroasa-unilaterala-ne face sa ne gandim la o rinoree cerebro-spinala daca
este asociata cu un traumatism,-bilaterala-insotite de crize de stranut si obstructie
nazala bilaterala, evoca alergia nazala;-purulenta-unilaterala:cu mros fetid si
obstructie nazala pledeaza pttr corp strain, la copil, de rinolit sau tumora nazala la
adult.Rinoscopia ant permite diagnosticul, cel mai adesea fiind provocata de o
sinuzita maxilara.La rinoscopie apare puroi in meatul mijlociu, abundent ce se reface
rapid dupa suflarea nasului.-bilaterala-evoca diagn de rinita acuta-in care curgerrea
nazala este frecvent striata cu sange,mucoasa nazala rosie, narina inflamata, buza
superioara iritata.La copii cu recidive frecvente ne orienteaza spre vegetatii
adenoide.Rinita acuta poate fi esentiala sau doar un simptom al unei boli
generale(rujeola,scarlatina).Rinita cronica-daca diagn pozitiv este usor, diagn
etiologic ridica probleme.Rinoree manifeste sub forma de cruste-crustele pot fi de la
nivelul vestibulului narinar(furunculul de vestibul nazal,impetigo narinar,foliculita
narinara,lupusul nazal), fie de la nivelul foselor nazale(rinita cronica crustoasa-
secundara unor agenti terapeutici-spalaturi nazale,vasoconstrictoare,antibiotice
locale-sau inhalarii unor vapori calzi sau iritanti.Se obs de asemenea in perforatii
nazale sau dupa interventii ce sacrifica arhitectura fselor nazale,- si rinita ozeoasa
manifestata prin triada:atrofie, cruste, cacosmie).Rinoreea posterioara-drenajul

16
secretiilor spre coane deterina:hemaj, tuse, raclarea gatului.Secretia expulzata este
vascoasa, decubitul dorsal favorizand scurgerea in faringe.Sinusurile posterioare(cel
etmoidale posterioare si sinusul sfenoidal) isi evacueaza deasemeni secretiile spre
rinofaringe, ca si ozena, care prin atrofie largeste fosele nazale, determinand frmarea
si eliminarea crustelor atat anterior cat si posterior.La adult resturile limfoide
mediane sau laterale pot determina cefalee insotita de rinore posterioara purulenta
sau mucopurulenta.Epiteliomul de rinofaringe poate da aceleasi simptome.

24.Sdr de obstructie nazala.-apare cand un obstacol endocavitar sau parietal

diminua lumenul fosei nazale.Sediul obstacolului este mai important decat volumul
sau-obstacolele narinare anterioare sau la nivelul capului cornetulu inferior, sau cele
posterioare la nivelul cozii cornetului inferior sau cele care jeneaza cel mai mult
respiratia.Pot da obstructie:infectiile nazale si ale cailor respiratorii, anosmia,
modificarile timbtului vocii, sforaitul, tulburarile de auditie, otitele catarale sau
supurate, tulburari in alimentatia copilului mic, astenia fzica si intelectuala,
deformarile osoase de la nivelul fetei si toracelui.Obstructia nazala permanenta de la
inceput-la nou nascut-datorita unei malformati nazale, de obicei la nivelul orificiului
posterior coanal.In timpul alimentatiei copilul se cianozeaza, respiratia fiind
bucala.In scop diagnostic se introduce o sonda Nelaton in fosa nazala care se va opri
la nivelul obstacolului.La copil-o obstructie unilaterala ne face sa ne gandim la un
corp strain endonazal, care a un timp se insoseste de secretie mucopurulenta cu
miros fetid.Alta cauza e reprezentata de un traumatism-care provoaca un hematom
septal subpericondral, fie o fractura a piramidei nazale si mai ales a septului.La adult
se produceprin traumatism sau corp strain.Obstructia nazala progresiva bilaterala-la
sugar:rinite sau adenoidite acute cu rinoree, tulburarti generale pana la sindrom
toxicoseptic;-la baieti,la pubertate-fibromul rinofaringian,cu hemoragii repetate si
abundente;-la adult-rinite cronice,fie atrofice,fie hipertrofice,alergia nazala,polipoza
nazala;-la varstnici-sdr de senescenta se poate insoti de jena respiratorie
nocturna,hemoragii,sforait.Unilaterala-de cauza organica-malformatie,deviatie de
sept, hipertrofie de cornete, sinuzita, tumora rinosinusala.

17
25.Functia respiratorie nazala.-are importanta primordiala in mecanismul
respirator general.Contactul aerului cu mucoasa nazala ii confera calitatile necesare
pentru o functie normala a intregului aparat respirator.Mucoasa nazala datorita
structurii morfologice are rolul de a incalzi, umezi si purifica aerul respirator.Etajul
mijlociu este zona ventilatorie principala,in timp ce cel inferior are un rol
minor.Curentul inspirator merge de-a lungul septului si fata interna a cornetului fara
sa treaca prin meaturi.Curentul de tip turbulent este singurul care atinge deschiderea
sinusurilor in meaturi.Zona olfactiva primeste mai mult aer expirat decat inspirat.in
repaus vol aerului inspirat este de 8-9 litri.Incalzirea aerului se face prin iradiere de
caldura de la mucoasa, vasodilatatia din inspir avand rol de a contacta o mai mare
cant de sange cu aerul expirat.Aerul care paraseste sinusurile in timpul inspirului
fiind incalzit contribuie in mica masura la incalzirea aerului inspirat.Umezirea
aerului este asigurata de celulele caliciforme si glandele seromucoase.Purificarea
aerului incepe in vestibulul nazal unde sunt oprite particulele mai mari de catre
peri(vibrizi) apoi in fosele nazale unde intra in actiune cilii si mucusul nazal.

26.Furunculul vestibulului nazal.-este determinat de infectia cu Stafiloco auriu a

unuia sau mai multor foliculi pilosebacei.In forma simpla-un punct galben centrat de
un fir de par si cu reactie inflamatorie periferica intensa si tradus exterior prin
tumefiererosie si dureroasa a aripii nasului.Durerea spontana este intensa, pulsatila
cu paroxisme violente.Frecvent apare la cei cu diabet,insuficienta hepatica
cronica.Uneori mai multi foliculi se pot uni pentru a forma furunculul
antracoid.Complicatii:infectia venoasa-cordon inflamator pe cordonul venei faciale
pana la unghiul intern al ochiului ce poate fi urmata de tromboflebita sinusului
cavernos(protruzia globului ocular, edem palpebral si conjunctval,paralizia
oculomotorilor, cecitate, insotite de semne generale de
septicemie).Tratament:aplicarea de pulverizatii cu solutii antiseptice si pomezi
completate cu antibioterapie generala sau sulfamidoterapie.

18
27.Rinite hipertrofice.-se caracterizeaza prin hipertrofia pasagera sau definitiva a
cornetelor nazale inferioare si a mucoasei nazale.Se descriu 2 forme:difuze si
localizate.Sunt mai mult un simptom decat o maladie, insotind deviatia de sept,
vegetatiile adenoide, fenomenele alergice rinosinusale sau diverse tulburari generale
endocrine sau neurovegetative.Rinita hipertrofica difuza-in primele 2 decenii ale
vietii.Factori favorizanti:tulburari de ventilatie nazala, activitatea in atmosfera
bogata in praf, rolul favorizant al climatului rece si umed, abuzul de alcool si
tutun.Anatomo-patologic:2 forme:congestiva pura in care se produce o extensie
temporara a tesutului erectil submucos si forma conjunctiva in care hipertrofia este
definitiva si este constituita din proliferarea tesutului conjunctiv in
profunzime.Clinic: obstructie nazala in special in cursul noptii si la caldura
atenuandu-se la frig, insotita de rinofaringita si infectii descendente larngo-treheo-
bronsice.Rinoscopia anterioara:hipertrofia cornetului inferior, rosu violaceu, umple
toata fosa nazala.Tratament:cauterizari electrice sau chimice ale cornetelor, injectii
sclerozante(clorhidrat de chinina5%) in forma congestiva sau interventiile
chirurgicale in forma conjunctiva(turbinectomie sau luxatia cornetului
inferior).Rinita hipertrofica localizata-la o portiune de cornet sau sept-hipertrofia
cozilor de cornet,cozile de sept nazal si cornetele mijlocii buloase(dispozitie
congenitala a unei celule etmoidale in cornetul mijlociu). Tratament:cauterizare sau
ablatie chirurgicala.

28.Rinite atrofice.leziuni inflamatorii cronice caracterizate prin atrofia si largirea

consecutiva a foselor nazale.Se deosebesc 2 forme:rinitele atrofice simple si
ozena.Rinitra atrofica simpla:secundar infectiilor grave ale foselor nazale precum
scarlatina, difterie,lues,abuz de diverse medicamente, folosirea d epudre iritante sau
toxice,spalaturi cu lichide neizotonice, cauterizari excesive sau rezectii excesive a
cornetelor inferioare hipertrofiate, la muncitorii din industria cu praf, pulberi,
diverse gaze toxice.Clinic:jena respiratorie nazala,functionala, fara a prezenta cruste
sau fetiditate.Tratament:badijonarea cu solutie Bonain sau instilatii nazale de diverse
solutii cu rol in favorizarea secretiei nazale.Rinita atrofica ozeoasa-atrofie,fetiditate
si prezenta de cruste galben-verzui pe mucoasa foselor nazale.Etiologie:infectioasa,
endocrina,avitaminoza, trofoneurotica.Anatomopatologic:transformarea fibroasa a

19
intregului tesut conjunctiv al foselor nazale, transformarea pavimentoasa a
epiteliului cilindric al mucoasei, disparitia celulelor mucipare, a cililor vibratili si a
glandelor; submucoasa este transformata fibros iar vasele prezinta o teaca fibroasa
care le diminueaza calibrul. Procesul se extinde si la scheletul cornetelor si in
rinofaringe.Clinic:cefalee, jena respiratorie functonala,
anosmie.Tratament:indepartarea mecanica sau prin spalatura a crustelor, folosirea de
substante congestionante pentru stimularea secretiei, vitaminoterapia A,B,C,E,
pulverizatii sau aerosoli cu antibiotice, cure termale.

29.Etmoidita acuta si cronica.Etmoidita acuta este apanajul copilului al carui sinus

frontal nu este dezvoltat.Etmoidita cronica supurata-2 forme clinice:asociata la o
sinuzita frontala,maxilara sau sfenoidala sau limitata numai la etmoid.Etmoidita
aociata cu so sinuzita frontala sau maxilara.Infectia etmoidului nu ramane
compartimentata si se extinde rapid la intreg labirintul etmoidal ceea ce face posibil
in continuare afectarea sinusului frontal.Leziunile anatomice:edem inflamator al
mucoasei etmoidului urmata de osteita rarefianta a septurilor intercelulare astfel ca
etmoidul devine un burete purulent.Clinic:etmoidita anterioara se confunda cu
sinuzita frontala, durere la presiunea unghiului intern al orbitei.Puroiul prezent in
meatul mijlociu inconjura mase polipoide de aspect inflamator.Etmoidita posterioara
este clinic manifesta daca nu se asociaza cu o sinuzita maxilara.-scurgere purulenta
in rinofaringe obiectivata la rinoscopia posterioara prin prezenta puroiului deasupra
meatului mijlociu si pe bolta rinofaringelui.Etmoidita limitata la etmoid-empiem
inchis a etmoidului-obstructie completa a celulelor etmoidale prin leziuni
inflamatorii si fibrocicatriciale,puroiul ramane in etmoid care este transformat intr-o
cavitate unica.Clinic:cefalee frontala sau occipitala,aparitia unei complicatii orbito-
oculare.Tratament:pulverizatii sau aerosoli cu antibiotice, sulfamide, vaccinuri cu
actiune locala.Daca tratamentul medical nu da rezultate dupa 8-10 zile se practica
etmoidectomia pe cale endonazala si numai in caz de supuratie orbitara sau de
sinuzita frontala asociata se intervine pe cale externa.

20
30.Sinuzita maxilara acuta si cronica: Sinuzita maxilara acuta: se def ca
inflamatie catarala sau supurata a mucoasei sinusului maxilar cu punct de plecare de
obicei nazal sau dentar. Etiologie: 1. rinogena (drenajul va fi defectuos datorita
pozitiei orificiului de deschidere situat ff sus cat si obstructiei prin edem a mucoasei,
prin deviatie inalta de sept si cronicizarea sinuzitei), 2. dentara (infectia se poate
propaga prin contiguitate de la 2 premolar, 1,2 molar ca urmare ca urmare a unei
extractii, granulom, chist dentar,pericoronarita), 3. infectii de vecinatate (se
constituie o infectie secundara dupa o sinuzita fronto-etmoidala, dar mai frecvent se
produce o prindere simultana a tuturor sinusurilor), 4. traumatisme (fractura
maxilarului sup cu hematom supurat, efractia antrumului in timpul extractiei de dinti
si baro traumatismele).Simptomatologie: cea nazala de origine A) catarala apare in
cursul unui guturai banal sau gripal. Durerea este redusa la o simpla greutate a
capului se gaseste in jum fetei respective si se propaga la nivelul dintilor fiind de
intensitate moderata. Evolutie spre vindecare in cateva zile. B) sinuzita maxilara
purulenta apare im cursul unei gripe, durerile survin simultan cu coriza, sunt f vii, cu
caracter nevralgic, cu senzatie de plenitudine in hemifaciesul respectiv. Durerea se
exacerbeaza conturand un caracter orar. Rinoreea este mai intai clara apoi 5-6 zile
puroi de culoare galbena, brun sau sangeranda.De origine dentara este acuta numai
in aparenta, in realitate avem de a face cu o sinuzita cronica latenta a carei existenta
este brusc acutizata de o interventie dentara. Se acumuleaza puroi in sinus fara a
altera mucoasa si numai daca infectia dentara persista , mucoasa se infecteaza si
devine sinuzita propriu zisa. Criza de sinuzita acuta: intreg faciesul devine dureros,
obrazul se tumefiaza, si se evacueaza un puroi fetid. Dintele bolnav lasat pe loc sau
existenta unui mic focar de osteita reziduala mentin starea de infectie si sinuzita se
cronicizeaza. In timpul crizei este necesara extractia dintelui bolnav.Tratamentul
sinuzitei acute maxilare: este acelasi ca si pt sinuzita frontala. Daca spre a 5 zi de la
debut durerea persista si nu cedeaza la analgezice se poate considera ca puroiul este
in retentie in sinusul maxilar. Se impune practicarea unei punctii a sinusului maxilar
cu evacuarea puroiului prin ostium dupa prealabila aplicare de vasoconstric. in
meatul mij. Dupa degajarea sinusului se pot introduce antibiotice, cortizon,
vasoconstric repetate la 2-3 zile.Se plaseaza un tub de polietilen in sinusul maxilar pt
a se adm tratam.

21
Sinuzita maxilara cronica: infectia este de origine rinogena evidentiind in secretii
germeni saprofiti ai foselor nazale deveniti patogeni. Alteori, puroiul este
amicrobian. Mucoasa sinusului este in general edematiata polipoida sau are un
aspect granulos.Clinic se caract prin durere si rinoree purulenta. Durerea este
variabila si exacerbeaza cu ocazia unei reincalziri a sinuzitei.Rinoreea este constant
unilateral, abundenta si uneori fetida daca este de origine dentara. Rinoreea
purulenta det prin inghitire tulb gastrointestinale si traheobronsite descendente prin
aspiratie.Numai punctia sinusului maxilar precizeaza prezenta unei sinuzite maxilare
supurate indiferent de etiologie si forma clinica. Prin punctie se evacueaza puroiul si
se introduc med. Tratament: punctii repetate, antibiotice cu cortizon. Existenta unor
leziuni ireversibile ale mucoasei impune indepartarea acestora, operatia clasica este
trepanarea sinusului prin fosa canina cu chiuretajul mucoasei si drenajul sinusului
prin bresa practicata in meatul inf.

31.Sinuzita frontala acuta si cronica.Sinuzita frontala acuta: def ca afectarea

infectioasa sau virala a sinusului frontal.Pe plan clinic va fi insotita in mod practic
de o etmoidita ant. Simptome: dupa o perioada de debut constituita de o rinita acuta,
semnele clinice diminua dar persista o rinoree purulenta si senzatie dureroasa in reg
supraorbitara care iradiaza spre reg temporala si maxilara. Durerea se intensifica
progresiv, devine continua cu exacerbari paroxistice, mai ales in cursul diminetii
obligand bolnavul sa ramana imobil si in obscuritate in timpul crizei care dureaza 1-
2 ore. Durerea se insoteste de fotofobie, lacrimare iar miscarile globului ocular devin
dureroase. Palparea obiectiveaza durerea in aria de proiectie a sinusului frontal cu un
punct dureros maxim in inghiul intern al ochiului. (semnul lui Ewing) Radiografia
pune in evidenta o voalare sau opacitate neta a sinusului frontal. Evolutie: spre
vindecare dupa tratament si mai rar spontan. Cronicizarea sinuzitei frontale se
datoreste in general deviatiei de sept , hipertrofiei de cap de cornet si mai rar
virulentei germenului, sinuzitei etmoidale sau maxilare asociate. Forme clinice: A)
sinuzita congestive dat unei tulburari de aeratie in sinus in care nu exista supuratie
persistand doar durerile det de edemul mucoasei. B) sinuzita fluxionara prin
asocierea cu un edem orbito ocular insotit de un grad de chemosis care dispar rapid

22
sub efectul trat med. Tratament: se trateaza si deviatia de sept si hipertrofia capului
de cornet mij. Se prescriu antalgice (algocalmin, aspirina, comprese calde). Pt a
favoriza drenajul sinusului se aplica comprese cu vasoconstrictive(efedrina,
adrenalina) urmata de inhalatie cu oleuri balsamice, alcool mentolat si/sau instilatii
nazale cu vasoconstrictive locale asociate cu un antibiotic si cortizon.
Aerosoloterapie, si antibioterapie pe cale generala dupa stabilirea unei antibiograme.
Daca durerile persista si drenajul este defectuos se trepanopunctie cu fixarea unui
cui prin care se fac zilnic spalaturi si se adm antib si cortizon. Sinuzita frontala
cronica: dupa 2 luni de evolutie o sinuzita frontala netratata se cronicizeaza. O
infectie cronica a sinusului frontal poate surveni: prin cronicizarea unei sinuzite
frontale acute sau ca o complicatie a unei sinuzite maxilare. Leziunile anatomo
patologice: mucoase reprez de edem, serozitate, puroi cu germeni, urmate apoi de
degenerescenta polipoida a mucoasei si in final de procesul de osteita rarefianta
cauza det a complicatiilor infectioase orbito oculare craniene si endocraniene.
Simptome: clinic det durere si rinoree purulenta. Durerile se agraveaza cu ocazia
unui banal guturai. Cefalee puternica. Rinoreea este purulenta, nefetida si mult mai
putin abundenta decat in sinuzita maxilara. Rinoscopia ant evidentiaza puroi in
meatul mij, ocupat de polipi edematosi sau inflamatori. Exam radiologic evidentiaza
o opacitate completa a sinusului si eventual prezenta unei osteite parietale. Sinuzita
frontala are un prognostic rezervat datorita unor complicatii orbitare sau cerebrale!
Tratament de chirurgical, este rebela la antibiotice utilizate pe cale generala si
imposibil de adm local. In cazurile simple se poate practica o operatie de drenaj pe
cale nazala prin rezectia septului sau cornetului mij. Initial este necesar a se practica
trepanopunctia sinusului frontal si introducerea de med modificatoare, antib,
cortizon, enzime proteolitice. Daca sunt leziuni de osteita care obliga si la
indepartarea mucoasei, se trepaneaza sinusul, se chiureteaza focarele de osteita , se
exclude sinusul umpland cavitatea cu tes gras si se obtureaza ostiumul prin grefon
osos.

32.Complicatiile endocraniene ale infectiei nazala si sinusale:

Complicatii sinuzite :endocraniene;-datorita extinderii pe cale hematogena sau din
aproape in aproape prin proc de osteita si distructie osoasa cu aparitia de

23
meningita,abces extradural,abces cerebral,cu semne de HIC,si fen de focalizare;-sdr
cefalgic,cu pierdere de cunostiinta,vertij,tulb de vedere;Trat neurochir si
orl;Complicatii sinuzite: vasculare;-tromboflebita de sinus long sup sau de sin
cavernos prin diseminarea trombilor septic cavernosi;Apar in sinuzite etmoido
frontale pe calea venei angulara si oftamice; Simptome: supuratie profunda cu
oftalmoplegie,chemozis,cefalee post de globii ocular; Trat: chir( sinuzite) drenaj si
ab si ains in doze mari

33.Complicatiile exocraniene ale sinuzitelor: orbito-oculare

-dacriocistite supurate-inflamatia gl lacrimale cu edemul orbitei si secretie
mucopurulenta;-celulita orbitei – secundara extensiei unei supuratii prin strabaterea
lamei papiracee a unei etmoidite supurate,chemozis si det abcesul
orbital,exoftalmie,si tulb de miscare a globilor ocul si tulb de vedere;
Trat:chir(drenaj etmoidal al colectiei) fara trat-det fuxiune palpebrala superficial in
pleoapa sup sau in cea inf,empiem orbital cu formare de tromboflebite de sinus
cavernos,afectarea nervilor 2,3,4,5,6;-osteomielita oaselor craniului – apare in rinita
ac ,sinuzita max sau frontal acuta det de streptococ sau stafilococ,edem
local,inflamatie,proc de osteita (RX),exteriorizare prin fistulizare sau se propaga
endocranian cu aparitia complic endocraniene;Ab incizie abces-complic de vecintate
si descendente- otite ,faringite, laringo-traheite,pneumopatii.

34.Tumori benigne ale foselor nazale: se concretizeaza prin sind de obstructie

nazala. Tumori de origine conjunctiva(fibrom,lipom, miom, angiom, condrom,
osteom) si tumori de origine epiteliala (papilom, adenom, mucocel, chistul septului
nazal) 1.MUCOCELUL ETMOIDAL este o tumora lichida cu perete osos formata
prin retentie in una sau mai multe celule etmoidale si contine un lichid de inflamatie
cu multe albumine. Etiologie:infectie cronica latenta a mucoasei, traumatism
accidental sau operator, corpi straini, tumori benigne care antreneaza obstructia
orificiilor de deschidere a cel etmoidale si det formarea unui chist prin lipsa de
drenaj al secretiilor mucoase. Det o eroziune progresiva a peretilor ososi ajungand la
un volum considerabil. Simptome: semne de obstructie nazala care se intensifica,

24
vedere perturbata epifora frecventa. Trat numai chirurgical, consta in ablatia
peretelui epitelial al fistulei. 2.OSTEOMUL: tumora bine circumscrisa, formata
numai din tesut osos care se dezvolta lent si continuu avand de obicei punct de
plecare intr un sinus. Osteomul este solitar, rareori dublu sau triplu. Tumora se
dezvolta treptat excentric, deformeaza si erodeaza peretii sinusului, patrunde in
regiunile vecine unde comprima organele respective. Simptome: in perioada de
debut semne subiective, tensiune dureroasa, cafalee fronto-orbitara
unilateral,nevralgie nazala;dupa cresterea osteomului apar semne obiective mai ales
la nivelul orbitei unde det o bombare a peretelui si deplasarea globului ocular. Trat:
esential chirurgical, ablatia timpurie a tumorii. 3 PAPILOMUL: tumora benigna
fibro epiteliala mai frecvent solitara situata pe septul nazal inf, pe capul cornetului
mij si f rar in sinusul maxilar si etmoid. Are aspect de formatiune conopidiforma,
roz cenusie cu baza larga de implantare, consistenta elastica si sangereaza la palpare.
Semne: det in timp o obstructie iar epistaxisul spontan este rar. Trat: excizia tumorii
prin electrocoagulare, iar cand se dezvolta in sinusul maxilar este necesar abord chir
larg al sinusului datorita potentialului de malignizare al papilomului. 4. POLIPUL
SANGERAND AL SEPTULUI NAZAL: este o mica tumoreta cu sediul in partea ant-
inf in zona lui Kisselbach. Structura histologica de angiom, sau granulom vascular
care det hemoragii repetate si abundente mai ales in perioada menstrelor si sarcinii.
La exam rinoscopic se evidentiaza o formatiune de marimea unui bob de piper sau
de mazare de culoare rosie sau violacee, acoperita de o mucoasa normala, de forma
rotunda, sesila sau pediculata. Ablatia formatiunii trebuie sa fie f completa deoarece
se poate confunda clinic cu sarcomul.

35.Polipoza rinosinusala banala.-polipi si formatiuni rezultate din degenerarea

edematoasa a mucoasei meatului mij sau etmoidal si sinusului maxilar asociate cu
prolif limfoblastica si a subs fundamentale din tes conj;Fact alergici ,infectiosi si
tumorali; Etiopat: polipoza alergica(polipi bilaterali si obstr la fel) si infectioasa-
insoteste sinuzita adesea (polipi unilaterali si obstr la fel); De insotire a unei tumori
maligne:Polip coanal( Killian) prin blocarea coanei obstr unilaterala.Polipoza nazala
deformanta si recidivanta juvenila ( sdr WOAKES)-in copilarie , polip mare ce
deformeaza scheletul nazal; Polipoza nazala asoc cu dilatatie bronsica ( sdr mounier-

25
kuhn) sau asoc unei inversiuni ale org ( triada kartagener); Simpt: obstr nazala ,tulb
de olfactie( ansomie sau hiposmie) rinoreee mucopurulenta,sdr cefalgic, rinolalie
inchisa; Trat: mixt, medicam,antialergic,antinf,chir –ablatia polipilor prin
polipectomie clasica sau endocopica.

36.Alergia rinosinusala-etiopatogenie, simptomatologie:

Af frecv cu implicarea unei reac de sensibilizare indusa alergenic cu formare de Ac
specifici; Imunitatea poate fi : nespecif ( naturala –neutralizeaza mai multi alergeni )
sau specif ( actioneaza este asupra unui singur alergen);Reactiile se produc proport
cu intensitatea agresiunii Ag-Ac si cu gradul de sensibilizare a org; Alergenii pot fi :
completi ( proteici ) incompl ( haptene ); Tipuri de reac alergice: 1.anafilactice-
alergie rinosinusala; 2.citotoxice-incompatibil sanguine si Rh; 3.complex ag-Ac –
boala serului si nefrita alergica; 4.hipersensibil intarziata-grefe transplant. In alergia
rinosinusala Ac tip Ig G,Ig E se fixeaza pe mastocite si bazofile cu elib de med
chimic( histamine,bradikinina,Pg) se prod vasodil ,edem,hipersecr si polipi-manif de
rinoree,stranut,obstructie nazala.Dupa etiologie: rinite alegice si infecto-alegice;
Sezoniere( febra de fan,mucegai,acarieni,ag bact si profesionali).Simptome: sdr
alergic naso sinusal-rinoree stranuturi in salve ,obstr nazala si plenitudine nazala si
prurit oculo-nazal. Rinoscopia ant: muc nazala cu aspect turgescent,tumefiat acoperit
de mucus,sangerare minima si polipi in meatul mij. Forme clince: polipoza
spasmodica periodica (polen)-crize repetate chiar in cursul aceleasi zile +_congestie
conjunctivala si lacrimale , eozinofilie, exema ,edem quinke; Rinita spasmodica
aperiodica-pneumoalergeni, ag bact ,med si alimente; Rino-sinuzite polipoide-polipi
la niv cel etmoidale sau sinusului max ce det obstructia foselor nazal, bilateral,
obstructie, eozinofilie.

37.Alergia rinosinusala- tratament.De lunga durata, se actioneaza in mai multe

directii: suprimarea alergenului, desensibilizarea specifica sau nespecifica pt a opri
formarea de anticorpi, evitarea conflictului alergen-Ac, modificarea pragului
reactional al terenului, suprimarea focarelor infectioase cronice, supr de parazitoze.

26
Trat, este de 2 feluri: general si local. General: trat specific de desensibilizare si trat
simptomatic care cuprinde: med antialergica, antiinflamatorie,antiinfectioasa si med
modificatoare ale terenului. A) med antialergice nespecifice: antihistaminice de
sinteza, gamaglobuline, cromoglycat disodic. B) med antiinflamatorie: cortizon C)
med antiinfectioasa: antib si vaccinuri (sulfamide,eritromicina sau cicline. Nu se da
penicilina); D) med modificatoare ale terenului: sedative nervoase, psihoterapie,
cure de relaxare, simpaticomimetice,vitaminoterapie, trat neuroendocrin. Local:
vasoconstric locale (cocaina, efedrina, adrenalina) cu scopul de a debloca fosele
nazale. Se pot utiliza asocieri efedrina si hidrocortizol instilatii sau aerosoli.
Cortizonu se poate aplica local si in injectii in mucoasa cornetului inf. Pt diminuarea
in vol a cornetului inf se mai pot utiliza si electrocoagulare, galvanocauterizare,
cauterizari chimice, crioterapie. Trat chirurgical este indicat numai pt sinuzice
cronice alergice rebele la tratament si pt polipoze nazale obstruate care produc
tulburari accentuate in resp.

38.Tumori maligne ale foselor nazale si sinusurilor paranazale: tumori maligne

epiteliale si conjunctive. Rareori matastazeaza. Tumorile benigne ca :adenomul,
papilomul pot degenera in carcinoame. Tumorile epiteliale nazale au originea mai
frecv din etmoid si mai rar pe cornetul inf si septul nazal. Tumorile epiteliale au mai
ales un caracter infiltrativ, destructiv, se ulcereaza si sfaceleaza usor insotindu se de
fen inflamatorii ale foselor nazale si ale sinusurilor in timp ce tumorile conjunctive
au un caracter expansiv, rapid.Tumori epiteliale: A)epiteliomul pavimentos, se
intalneste mai frecv la nivelul sinusurilor max, frontal si sfenoidal. B) epiteliomul
cilindric mai frecv la nivelul etmoidului C) cilindromul rar intalnit cu tendinta la
metastatzare minima D) nevocarcinomul cel mai agresiv, det metastaze generale.
Tumorile conjunctive: mai frecv sub forma de sarcom fibroblastic, mai rar
osteosarcom, condrosarcom, mixosarcom. Debutul este insidios, nedureros, det fen
variabile de rinita. In perioada de stare rinoreea devine purulenta, cu sange;
epistaxisurile frecvente si obstructie nazala accentuata. in perioada terminala tumora
se dezvolta in diferite directii: trompa lui Eustache, orbita, endocraniu, piramida
nazala, fata, palat si apar metastaze osoase, pulmonare, gangl. A)Cancerul de sept

27
nazal det rapid jena resp si epistaxisuri putin abundente dar frecv. Sarcomul septului
nazal este des confundata cu o tumora benigna sangeranda, de aceea orice
formatiune suspectata va fi larg ridicata. B) cancerul de etmoid si fosa nazala, cel
mai frecv, perioada lunga de timp se dezv in labirintul etmoidal, neprezentand forme
directe. Clinic: rinoree persistenta, unilaterala, fetida, persistenta la tratament. Exam
rinoscopic: meatul mij polipi simptomatici de aspect banal. Tumora se extinde spre
orbita deplasand globul ocular. Diag diferential cu sifilis, rinoliti, etmoidite cronice
supurate asociate cu polipoza nazala. C) cancerul de sinus maxilar se dezv in sinusul
maxilar, se manifesta prin rinoree purulenta, fetida, hemoragica, unilaterala. Det
dureri dentare, rebele la trat. Tumora evolueaza prin erodarea peretelui ant al
sinusului maxilar exteriorizandu se spre obraz. Treptat este interesat intreg masivul
facial. Durerile sunt in general violente, deoarece este interesat nervul maxilar sup.
Diag diferential cu afectiuni inflamatorii, tumori benigne, nevralgii dentare,
trigeminale.

39.Epistaxisul- principii de tratament: 3 etape :1 Hemostaza locala

( medicamentos ): calmare pac, eliminare cheaguri din FN, aplicarea sol
vasoconstric,anestezice – xilocaina 2-4%; repaus pac in semisezand+ compresiune
digitala pe aripa nasului cateva min( dir sau prin tampon ); cauterizarea chimica (cu
perle de nitrat de ag)sau electr ( cu laser); compresiune cu sonda foley ,tamponament
nazal ant (compresiv daca e abundant + fasa de tifon imbibata in subt uleioase si
hemostatice)tamp post – la batrani,la HTA,ATS,prin interesarea a
sfenopalatine( tampon in sonda nellaton in rinofaringe +tamp ant: 48-72h +AB cu
urmarire la 72 h ( preventive sinechii);
2. hemostaza regional ( chir ): in hemoragiile grave-prin embolizarea selective
retraograda (a etm) sau ligaturi vasc ( a car ext),rezectie septala
submuc,circumscrierea zonei hemoragice cu laser;3. hemostaza generala
( medicamentos – hemostatice (venostat,vitK+C,etamsilat)+ corect echil
hemodinam.-coresct hidro-electrolitica; 4. Trat etiologic : HTA,af
cardiovasc,hepatice,hematologice,endocrinopatii

28
40. Hematom septal: colectie sangvinol. Submucoasa ( intre pericondru si periost)
in partea ant a septului, cauza post traumatica; Dg:prin rinoscp
ant(durere,obstructive nazala bilat); Complicatii: suprainf(abces septal); Trat:
incizie,drenaj,tamponament compresiv)

41.Fracturile piramidei nazale. In urma unui traumatism, se realizeaza cu sau fara

deplasare. Repunerea in pozitie normala a piramidei nazale si contentia ei iar in
interior recalibrarea foselor nazale cu restabilirea funct acestora. Pot fi deschise dau
inchise. Fracturile fara deplasare pot fi uni sau bilaterale, nepunand probl de trat.
Fracturile de deplasare pot interesa scheletul osos, piramida nazala, septul nazal si
masivul facial. Fracturile prin soc ant-post, in “carte deschisa”, cu separarea oaselor
proprii pe linia mediana; asupra septului fracturile de tip Jarjavay, cu linie de
fractura ant-post sau zdrobirea acestuia. Alte tipuri de fracturi: Le Fort I,II si III
(orizontale), verticale si combinate (Walter). Exam clinic: Inspectia daca este
precoce, inaintea aparitiei edemului si hematoamelor permite observarea
deformarilor osoare si cateodata a traiectului de fractura. Palparea permite
evidentierea crepitatiilor osoase, mobilitatii anormale, a existentei emfizemului
subcutanat. Tratament: chirurgical, manevra de reducere a fracturii urmata de
contentia piramidei nazale. Fracturi deschise: transformatea fracturii deschise in
fractura inchisa prin suturarea plagii, se face corespunzator pt a evita osteita.

42.Anatomia clinica a urechii externe: 2 parti: pavilion si conduct auditiv extern;

pavilion: este o lama cartilaginoasa si elastica, ovalara cu marele ax vertical, ant
mastoidei. Fata ext: are forma unui cornet, central conca, periferic reliefuri
cartilaginoase, inf lobul urechii. Fata int: conf inversa externei, in 1/3 ant aderenta la
peretele lateral al capului. Format din: schelet fibrocartilaginos, aparat
musculoligamentar rudimentar, la ext acoperit cu tegument mobil. Conductul auditiv
extern: repr un tub aerat, de forma neregulata, de 25 mm. Punct de plecare din conca
pana la timpan, curbat orizontal in S italic. Pt vizualizarea timpanului se tractioneaza
pavilionul in sus si indarat. Intern: structura osoasa, ext: structura

29
fibrocartilaginoasa. RAPOARTE: ant: articulatia temporo mandibulara, post: cel
antrale, profund cu nervul facial, inf: loja parotidiana, sup: baza craniului, ext: se
deschide in conca printr un larg orificu iar extrem int prezinta un sant in care se
insera conturul timpanului.

43.Otalgia etiologie: durere resimtita de bolnav in ureche. Datorata unor afectiuni

auriculare: -otodinie, sau poate fi det de o leziune din vecinatatea urechii.sau chiar
de la distanta: otalgie reflexa. Afectiuni care det: A) afectiuni alea pavilionului si
conduct aud ext: traumatice,contuzii,plagi, hematoame, otite ext cu diferite
etiologii(microb, micotica, alergica, zona zoster), leziuni prin inghet sau arsuri, corpi
straini endogeni(dop cerumen, dop epidermic), sau exogeni (animati-insecte,
inanimati-margele, plastic), tumori suprainfectate ale pav si cond aud ext. B)
afectiuni ale urechii medii: otita, traumatisme, cancerul urechii medii; C) afectiuni
ale zonelor vecine: cavitatii orale: inf dentare, herpes, neoplazie. Faringelui:
inflamatii si infectii, faringite, amigdalite, abcese, tumori ale faringelui in toate cele
3 etaje, afectiuni inflamatorii ale parotidei, si ale articul temporo mandibulare. D)
afectiuni la distanta: ale laringelui: tuberculoza laringiana, tumorile coroanei
laringiene; stiloida lunga-sdr Eagle; tiroida:leziuni inflamatorii, tiroida subacuta
Quervain, hemoragie dintr un chist sau nodul tiroidian. Ischemia miocardului. E)
isterica: la femei cu dezechilibre endocrine.

44.Clasificarea otitelor:
Otite medii acute: otita congestiva, otita seroasa, otita acuta supurata. Otita
supurata(gripala, sugarului, persoanelor in varsta, otomastoidita acuta, otita medie
cronica; Otita medie cronica: poate fi cu timpan inchis(otita seromucoasa cronica) si
cu timpan deschis. Otita cu timpan deschis are 2 forme: otita medie supurata cronica
simpla (otoreea tubara) si otita medie suparata cronica propriu zisa (osteitica).
Clasif otite
Otita cu timpan inchis cu simptomatologie acuta: otita seroasa,otita
barotraumatica,ot.congestiva

30
Otita acuta cu timpan inchis : otita acuta supurata ( etiol infectioasa )
Otita cronica cu timpan inchis : otita mucoasa cu multe varietati, otita fibroadeziva
Otita cronica cu timpan inchis (supurate): sechele cictariceale,timpano-scleroza

45.Otite externe: otita ext acuta-inf pielii urechii ext+obstr CAE cause: trauma
locala, suprinf, fenom alegice agent pat: strepto (erizipel-otalgie, prurit, otoree sero
purul, senz de tens locala )stafilo- lez se pot ext la niv mastoidei, parotidei si art
temporo mand( cand e implic piocianicul). Trat: elimin cruste si secretiilor, rivanol
hidrocortizon acetat ains ab pe cale generala si debridare chir(necroza)

46.Otita medie acuta banala la adult si copil mare: este amicrobiana: clasificare:
A) otita seroasa acuta, den cataruri tubotimpanic sau otita a vacuo. Frecv la copil, de
obicei bilateral, apare in cursul ultimului episod inflamator faringian det obstructia
sau disfunctia trompei. Prezenta lichidului seros in casuta se datoreste cresterii
presiunii venoase ca urmare a resorbtiei aerului din casuta. Otalgia are intensitate
variabila, pasagera sau lipseste. Simptomul predominat: hipoacuzia. La exam
otoscopic: timpan de aspect normal sau rozat, mai mult sau mai putin retractat,
mobilitate diminuata. Prin transparenta timpanului se observa nivelul de lichid.
Evolutie favorabila, vindecarea prin tratament precoce si concordant, constand in
dezobstructia trompei si reluarea functiei de aerisire si drenaj a urechii medii. B)
otita barotraumatica sau aerotita: cauze mecanice, la indivizi supusi diferentei mari
de presiune(aviatori, chesonieri) Cauza: insufucienta permeabilitate a trompei lui
Eustachio. Clinic: durere, insotita de surditate si zgomote si vertij. Tratament:
acelasi ca in otita seroasa, desi se vindeca si spontan. C)otita acuta congestiva: poate
aparea la toate varstele dar in special la copilul Adenoidian ca urmare a unei crize
banale acute sau virale. Clinic: dureri, durere brusca care se calmeaza dupa instilatii
de boramid sau alt lichid cald in ureche. Nu supureaza, afebrila.

47.Otite acute din boli infecto-contagioase: rare si cu evolutie benigna: A) otita

scarlatinoasa, incidenta 5-30% la copil. Se poate confunda cu otita medie acuta. Si o

31
forma necrozanta, rarisima(timpan si distructie osoasa). Apare de obicei in cursul
anginei scarlatinoase. B) otita din cursul rujeolei imbraca caracterul otitei supurate
clasice, dar mai frecv sub forma congestiva, sunt curabile prin antibioterapie,
nepunand probleme deosebite. C) otita din cursul difteriei, este de cele mai multe ori
consecutiva difteriei nazale sau faringiene, beneficiind de trat general al difteriei.

48.Otita sero-mucoasa acuta.(catarul tubo-timpanic) se intalneste frecvent la copil

si este de obicei bilaterala.Apare de obicei in jurul unui episod inflamator faringian
care determina obstructia sau disfunctia trompei prin modificarile reactive
hiperplazice limfatice.Prezenta lichidului seros in casuta se datoreste cresterii
presiunii venoase ca urmare a resorbtiei aerului din casuta.Lichidul este galbui, steril
fluid si se coaguleaza in aer.Contine iunoglobuline E si C, glicoproteine,
lipoproteine.Clinic:otalgie, zgomote si surditate.Simptomul cardinal ramane
hipoacuzia de transmisie care este insotita de senzatia de lichid care se deplaseaza in
ureche.Otoscopic:timpanul normal sau rozat mai mult sau mai putin retractat si cu
mobilitate diminuata.Evolutia este in general favorabila si vindecarea se obtine prin
trat precoce.La cateva zile de tratament inflamatia rinofaringiana cedeaza ca si
inflamatia tubo-timpanica incat trompa se repermeabilizeaza rapid.Otita poate
recidiva dar cu timpul apar modificari anatomo-patologice timpano-osiculare si in
compozitia lichidului incat trece in stadiul de cronicizare(otita mucoasa).Uneori pe
fondul de otita seroasa acuta pot surveni fenomene inflamatorii infectioase prin
migrarea germenilor in urechea medie si atunci devine tita acuta supurata evidenta.
Tratament:dezobstrucita trompei si reluarea functiei de aerisire si drenal a urechii
medii.Daca trompa nu se permeabilizeaza se punctioneaza timpanul si se evacueaza
lichidul prin aspiratie.

49.Otomastoidita acuta.Se caracterizeaza prin osteita apofizei mastoide insotita de

leziuni ale mucoasei.Este cel mai frecvent secundara otitei acute si rareori poate fi
primitiva. Etiologie:monomicrobiana cu streptococ beta hemolitic, pneumococ,
stafilococ auriu.Patogenie:infectia ajunge in mastoida din casuta pe calea mucoasei

32
care se continua prin aditus ad antrum cu mucoasa antrului si celulelor
periantrale.Retentia puroiului in urechea medie prin paracenteza tardiva sau
perforatie insuficienta favorizeaza propagarea infectiei.Anatomie-
patologica:leziunile depind de structura mastoidei si timpul cand a debutat
infectia.Initial congestie si hiperemie urmate de un proces de tromboza vasculara cu
necroza aseptica a endostului si a septurilor celulare.Datorita invaziei microbiene si
afluxului de leucocite se produce o necroza septica cu formarea unui empiem si
osteoflegmonul este constituit.Clinic:durerea e localizata in interiorul urechii cu
iradiere spre mastoida, hemicranie continua sau paroxistica mai accentuata in timpul
noptii, hipoacuzie de transmisie.Otoscopie:puroi in conductul auditiv extern sau
oprirea brusca a otoreei, timpan congestiv, cu bombarea in cadranul posterior cu o
perforatie variabila ca marime.Palparea mastoidei este
dureroasa.Paraclinic:audiograma,Rx.Forme anatomo-clinice dupa grupul celular
mastoidian prin care puroiul se dreneaza:-forma retroauriculara-prin peretele extern
al antrului.In cursul drenajului puroiul ajunge subperiostal si apoi subcutanat
impingand pavilionul inainte si inafara cu stergerea santului retroauricular;-forma
temporo zigomatica-la copilul mic(puroiul poate cantona sub muschiul temporal si
determina trismus sau ajunge subcutanat si determina edem masiv in hemifaciesul
respectiv si pleoape;-forma cu deschidere in teaca musciului SCM cu producerea de
torticolis;-forma occipitala;-forma jugodigastrica. Tratament:medical,paracenteza si
antibiotice. Daca in interval de 15 zile simptomele clinica nu retrocedeaza
siradiologic apar semne evidente de mastoidita se recurge la mastoidectomie.

50.Forme de exteriorizare a otomastoiditei acute. Forme anatomo-clinice dupa

grupul celular mastoidian prin care puroiul se dreneaza:-forma retroauriculara-prin
peretele extern al antrului.In cursul drenajului puroiul ajunge subperiostal si apoi
subcutanat impingand pavilionul inainte si inafara cu stergerea santului
retroauricular;-forma temporo zigomatica-la copilul mic(puroiul poate cantona sub
muschiul temporal si determina trismus sau ajunge subcutanat si determina edem
masiv in hemifaciesul respectiv si pleoape;-forma cu deschidere in teaca musciului
SCM cu producerea de torticolis;-forma occipitala;-forma jugodigastrica.Daca

33
supuratia se dreneaza prin peretele intern al mastoidei poate ajunge in labirint,
deschide canalul lui Falloppe, sau prin intermediul celulelor perilabirintice ajunge in
stanca determinand petrozita si chiar pana la varful stancii(apexita).Prinderea
varfului stancii afecteaza nervii V-VI si realizeaza sindromul lui Gradenigo
caracterizat prin otoree,paralizie de oculomotor extern si nevralgie de trigemen.

51.Forme particulare de otita medie acuta in functie de varsta.Varsta are mare

influenta prin particularitatile anatomice corespunzatoare varstei, momentul
instalarii otitei si mijloacele de aparare locale si generale ale organismului.75%
dintre otitele acute apar inaintea varstei de 10 ani cu un maxim de incidenta la 4-5
ani si 20% in a doua copilarie, la purtatorii de vegetatii adenoide si amigdale cronic
infectate.La batran otita acuta apare mai rar dar este mai periculoasa, indeosebi in
formele cu pnenumococ care detrrmina leziuni osoase intinse generatoare de
complicatii fara ase releva pe plan clinic prin simptomatologie alarmanta.Modif
starii generale ale organismului prin diabet,TBC, alergie, convalescenta sau la tarati
pot influenta tabloul clinic al otitei.Predispozitiile patlogice,varsta si si virulenta
germenului pot favoriza aparitia unor complicatii:mastoidita acuta, labirintita acuta,
complicatii endocraniene sau se cronicizeaza.

52.Otita medie acuta supurata propriu-zisa.Este de etiologie infectioasa si

reprezinta localizarea unui proces supurativ in urechea medie.Se intalneste la toate
varstele dar mai ales la copil la care exista si o hiperreactivitate a tesutului
limfoid.Etiologie:infectia microbiana simpla sau in asociatie cu virusuri care prin
modificarile lezionale deschid calea infectiilor cu germeni patogeni.Se remarca
infectii rino-faringiene sezoniere,streptococul si pneumococul, mai rar germeni gram
negativi,anaerobi.Cauze favorizante:hipertrofia vegetatiilor adenoide si a
amigdalelor palatine,rinosinuzite, tumori ale rinofaringelui,cauze generala(stari
imunologice deficitare, terenuri alergice, boli infecto contagioase, boli
cronice,carente vitaminice).Patogenie:Infectia se propaga la uechea medie pe calea
nazo-tubara, pe cale hematogena si pe cale externa.La infectia de cauza rino-

34
faringiana, germenii cu punct de plecare de la un focar infectios faringian sau sinusal
se propaga prin trompa dereglata fiziologic si ajung la nivelul casutei pe care o
infecteaza.Calea hematogena:in cursul septicemiilor, gripa,TBC.Calea externa:in
traumatismele directe ale timpanului, in cursul manevrelor de extragere a corpilor
straini auriculari.Initial se produce hiperemie prin dilatarea capilarelor care duce la
apritia unui exsudat serofibrin,prin dezvolatrea virulentei microbiene si a afluxui de
leucocite serozitatea devine sero-sanguinolenta,apoi mucopurulenta sau
purulenta.Clinic:durere intermitenta sub forma de intepaturi si iradiere in
hemifaciesul respectiv si dinti.Hipoacuzia este variabila si se insoteste uneori de
vertij, palparea mastoidei este dureroasa la nivelul zonei de proiectie a antrului,
febra, paloare, supuratie care reduce durerea.Otoscopic:la inceput otoree seo-
sanguinolenta ueori abundenta spumoasa si aerata acre treptat devine muco-
purulenta si apoi purulenta, filanta de culoare galbuie si inodora.Dupa aspirarea
secretiei se observa orificiul de perforarae a timpanului, pulsatil.Durerea inceteaza
dupa circa 4 zile de la debut iar otoreea dispare in 5-10 zile.Perforatia daca nu este
mare se inchide in circa 15 zile prin granularea marginilor.

53.Otita medie acuta supurata simpla.vezi 52.

54.Otospongioza(otoscleroza).osteodistrofie a capsulei labirintice care se traduce

prin:osteoliza si reconstructie osoasa in acelasi focar.Acesta se gaseste de obicei la
nivelul ferestrei ovale unde determina anchiloza scaritei dar se poate dezvolta de
asemeni spre cavitatea labirintica cu rasunet asupra functiei cohleare.Leziunile sunt
bilaterale. Etiologie:afectiune ereditara sub forma recesiva sau dominanta.Surditatea
se agraveaza cu fiecare sarcina si indeosebi in timpul alaptarii prin spolierea de
calciu a stancii temporalului. Din pdv anatomopatologic, distrofia capsulei otice
evolueaza in 3 faze: vasculara(congestiva), de resorbtie osoasa(otospongioza), de
neoformatie osoasa (otoscleroza). Clinic:surditate progresiva insotita de
zgomote.Surditatea apare discret ca o hipoacuzie usoara care se accentueaza treptat
si manifest in timpul per menstruale prin oboseala, depresiune nervoasa,

35
surmenaj.Deseori se observa un fenomen neasteptat: bolnavul aude mai bine intr-o
atmosfera cu zgomot decat in liniste(paracuzia lui Willis).Explicatia consta in faptul
ca zgomotul ambiant obliga pe interlocutor sa vorbeasca cu intensitate mai
mare.Otoscopic:timpanul este normal.Audiograma precizeaza la inceput o surditate
tipica de transmisie.Tratament:medical prin fluorura de sodiu care blocheaza
activitatea enzimatica in focar.Tratamentul chirurgical-ablatia completa a scaritei,
inchiderea ferestrei ovale deschisa precedent prin grefa autogena si punerea in
pozitie a unei proteze de inlocuire a scaritei.Contraindicatia operatorie apare daca
surditatea prezinta o evolutie labirintica marcata sau daca urechea cotrolaterala este
surda.

55.Complicatiile vasculare ale otitelor cronice: Tomboflebita de sinus lateral-elib

de trombi septici cu prod de septicemia-in evol:faza de process perifeblitic,proces
endoflebitic(sinus lateral cu aspect de frunza vesteda), poate prinde si vena jug int
spre inferior-diag: otita medie cronica, colesteamatoasa, cu febra septic, tumefactie,
durere mastoidiana(semn Griesinger) indurarea ant a SCM, hemocult +, angiogr:
ingust sinus sigmoid, CT- lipsa de subst os in sinus sigmoid-trat: chir(urgent),
deschidere sinus indepartare tromb, ligature vena jug int, AB, corticoterapie.

56.Abcesul cerebelos- unic la varste extreme,origine otogena, propagate vasc sau

prin labirint,clinic : sdr infectios +sdr de focalizare, tulb de echil, hipotonie musc ,
asinergie,adiadocochinezie, nistagmus, af nervilor 3,5,6,7,,9,10. In faza terminal tulb
bulbare , modif puls si resp, af nervilor cranieni; trat Chir/ Ab.

57.Paralizia periferica de facial - etiologie, tratament--centrala/periferica-lezarea

facialului motor – pareza /paralizie motorie a muschiului mimicii , uni sau
bilaterala , incompleta( disociatie cervico-faciala) sau completa ( temporo-cervico-
faciala); Clinic : asimetrie faciala ,tulb de motilitate a mush mimicii, disfunctii

36
fonatorii si masticatorii, de deglutitie sau hipotonie si atonie musc, absenta reflexului
cornean si reflexului stepedian.poate fi genetic ( sdr moebius) traumatica ,chir
,inflamatorie ,tumorala sau idiopatica-lezarea intermediarului wrisberg – afectarea
facialului senzitiv ce poate fi iritativ(nevralgie otica –otodinie,otalgie
rflexa,otonevralgie) sau distructiv ( anestezia zonei Ramsey-Hunt)-lezarea sist
senzorial Guezic –tulb linguale-lezarea sist autonom vegetativ.

58.Meningita otogena-cand infectia otica a depasit duramater, afecteaza mai intai

spatiile subarahnoidiene si produce o meningita acuta.Caile de propagare:direct din
cavitatile urechii medii la spatiile subarahnoidiene prin intermediul vaselor care
travereseaza dura mater, prin intermediul stancii, pe calea celulelor osoase
perilabirintice care conduc infectia pana la varful stancii si meningita se instaleaza la
un interval indepartat,secundar unei mastoidite acute,mai rar-calea venoasa prin
tromboza sinusului lateral consecutiv unei raincalziri a unei otite cronice supurate
latente. Germeni implicat:stafilococ, pneumococ, colibacilul. Anatomo-patologic:
congestia meningelor moi si a cortexului cerebral, turgescenta vaselor, prezenta unui
edem sau de puroi cremos in santurile circumvolutiunilor.Clinic:cefalee, varsaturi,
febra 38-39 grade, pulsul devine accelerat, convulsiile la copil,opistotonus, reflexe
osteotendinoase exagerate, hiperestezia cutanata si forofobia,treptat apar paralizii ale
nervilor cranieni, ale centrului respirator dupa care urmeaza coma si exitus.Punctia
lombara:lichid hipertensiv,tulbure, cu polinucleare, putine limfocite si germenul in
cauza, cresterea albuminei si scaderea clorurilor din LCR. Tratament: antibioterapie
masiva si tratament etiologic.

59.Abcesul cerebral– af supurativa a subst cerebrale, pct de plecare otomastodian,

diseminare hematogena sau prin continuitate; clinic : in fct de stadiu : stadiul 1 .
supuratie otica greturi varsaturi tulb de comportament si semne meningeale; stadiul
2. Latent semen neurologice stadiul 3. – manifest, edem papilar, afazie, hemiplegie,
ataxie, aflexie, crize epileptic, stadiul terminal fen de torpoare si coma; trat :
chir/AB/Ains.

37
60.Traumatisme ale urechii externe-Plagile pavilionului-limitate numai la
tegumente-pansament obisnuit. Plagile pavilionului auditiv extern:agresiuni, grataj,
tentative neadecvate de extragere de corpi straini.Prin interesarea partilor moipoate
surveni in timp o atrezie de conduct.Contuziile pavilionului: formare de
otohematon(acumulare de sange sau serozitate cu sediu pe fata externa a
pavilionului in 1/3 superioara).Otohematomul-decolarea pericondrului la niv fosetei
naviculare +rupere vasc det cicatrici si ingrosari a pav(aspect conopidiform)-trat:
incizie drenaj pansament compresiv-complic: suprainf cu lez de pericondrita(AB)
fibrozarea/calcifierea tes conj de la niv pav(deformari pav).

61.Tumori ale urechii externe-benigne(papilom,adenoma, hemangiom, limfagiom,

tum dermoide, condrom)Trat: ablatie chir.Maligne( carcinoma
scuamos(spinocelular)- ulcereaza det mts ggl precoce si in parotid .Trat: exereza chir
+- parotidectomie adenectomie. Carcinom bazocelular: forma nodulara cu margini
prelate si ulcerate central.Trat: excizie chir larga sau prin procedeu Mohs.Tum mici
criochirurgie.Nevul pigmentar+melanomul malign-rare, chir +radiochimo terapie.

62.Labirintitele. Proc inflam ac sau cr al urechii int produs prin propagarea inf de
la urechea medie pe cale hematogena ,meningeala sau din aproape in aproape sau
prin fistulizarea in canalul semicirc oriz.Forma acuta – localizata/difuza ,are 3
stadii ; congestiva,sero-fibrinoasa,supurativa; clinic : fenomene labitintice ( vertij,
vomismente, surditate si nistagmus ).In faza supurativa are loc invazia bacteriana a
urechii interne prin fereastra rotunda su fereastra ovala si invazia se poate continua
prin apeductul cohlear la meninge.Otitele cronice colesteatomatoase pot determina
prin proces de osteita labirintite localizate care se manifesta clinic prin semnul
fistulei(vertij,instabilitat); trat AB doze mari si AINS, chir – elim polip
,colesteatom,osteita sau drenaj.Forma cronica – apare la 1-2 luni d la forma acuta , 2
forme : circumscrisa /difuza ,leziune: labirintul sufera o transf fibroasa; clinnic :

38
vertij si nistagmus de partea sanatoasa; Trat : AB si chir –drenaj si evidare
petromastoidiana ,labiritnectomie.

63.Surditatea brusc instalata. Scadere brutala a auditiei cauzata de ocluzia vasc

acuta(prin ateroscleroza) sau labirintita virala.-fact predisp: surdidate de perceptie
totala a urechii opuse sau predisp constitutional;-simpt:pierdere brusca a auzului
unilat, acufene, senz de plenitudine in ureche,apare in general in contextul unui
surmenaj psihic sau fizic;Trat: medicamentos PIV dextran + heparina+ hemisuccinat
+vasodilatator 8-10 zile, blocaj anestezic al ggl stelat.

64.Protezarea auditiva-Examenul functiei auditive se va face fonic, acumetric,

audiometric pentru a preciza tipul si gradul leziunilor.Protezarea trebuie facuta chiar
din prima luna de viata.Contraindicatii:absenta conductului auditiv extern,atreziile
congenitale, imperforatia de conduct, in otospongioza daca una din urechi este total
nefunctionala in hipoacuzia bilateral ce nu beneficiaza de trat cu scaderea auz de 30-
90 Db se face la urechea cu auditie mai buna monoaural-tipuri proteze: pe cale
aeriana retroauriculare sau intrameatala. Pe cale osoasa: la cei cu stenoza meatala,
supuratii, -implantabile in urechea medie in hipoacuziile neurosenzoriale - proteze
de ureche int( implant cohlear) –la cei cu hipoacuzie profunda dar activit electrica a
nervului cohlear .impl trebuie facut cat mai rapid de la surzire fiind necesara
confirmarea ca fibrele auditive sunt functionale prin stimulare electrica.

65.Surditatea la copil.Absenta vorbirii la copil se datoreste unei surditati

congenitale sau care a aparut din diverse cauze inaintea varstei de 4 ani.Surditatea
care apare intre 6-8 ani poate altera vorbirea dar nu o suprima complet.1.Surditatile
de perceptie:-ereditare(recesiva fixa in are deficitul auditiv existent la nastere
ramane stabil,frecvent la baieti, sever, bilateral, simetric;dominanta evolutiva intre
3-30 de ani)-castigate:1.prenatale(embriopatii si fetalopatii de cauza virala-rubeola
mamei-toxica(streptomicina in doze mari si prelungite)parazitare(toxoplasmoza

39
mamei),sifilisul;2.neonatale(traumatism obstetrical-prin hemoragie meningee sau
cerebromeningee si mai ales anoxia pot leza organul lui Corti-icterul
nuclear);3.postnatale(traumatisme, toxice, infectioase).2Surditatile de transmisie-
catar tubar, orite seroase, otite cronice supurate, malformatiile urechii externe,
edii.Importanta gradului de surditate:sub 40dB-deficienta auditiva usoara,40-70dB-
deficienta auditiva medie,70-90dB-deficienta auditiva severa,peste 90 dB deficienta
auditiva profunda.Tratament:in surditatile de transmisie-medical si chirurgical cu o
recuperare de aprox 20 dB., proteza auditiva pentru surditatile bilaterale
importante.In surditatile de perceptie de la nastere-depistare precoce educarea
mamei si a copilului.

66.Surditatea profesionala(traumatism sonor cronic)-deficitul auditiv determinat

de expunera prelungita la zgomot in timpul muncii.Etiologie:1.nocivitatea
zgomotului(riscul incepe de la 95dB si este deosebit de grav peste 105Db,zgomotele
cadentate sunt mai nocive decat cele continui, sunetele de frecventa acuta sunt mai
nocive decat cele de frecventa grava.Surditatea se agraveaza progresiv in cursul
expunerii indelungate timp de luni si ani de zile);2.factori
individuali:susceptibilitatea individului, varsta,, afectiunile auriculare
anterioare.Clinic:faza de adaptare:rau general,astenie, acufene senzatie de ureche
infundata;faza de latenta:instalarea unui deficit permanent de importanta moderata
localizat la frecventele acute; faza de surditate manifesta.Diag pozitiv:anamneza,
examen clinic, audiometrie.Tratament:atenuarea vibratiilor sonore la nivelul sursei,
masuri de protectie individuala-casti de protectie.

67.Anatomia clinica a laringelui.-laringele este un organ musculo-fibro-

cartilaginos,situat deasupra traheeei si sub faringe in care se deschide prin
vestibuluil laringian dlimitat prin coloana laringiana.Forma-piramida triunghiulara
cu baza anterosuperioara deschisa in hipofaringe si varful in continuarea
traheeei.Fata posterioara reprezinta peretele anterior al hipofaringelui, fetele antero-
laterale fiind acoperite de lobii laterali ai glandei tiroide, de muschii subhieidieni si
tegumentele regiunii cervicale anterioare.Raporturi:-antero-lateral-piele,tesut celular

40
subcutanat,aponevroza cervicala superficiala, ce prin unire formeaza linia alba
cervicala si loja viscerala ce contine ductul laringo-traheal, faringo-esofagian corpul
glandei tiroide;-lateral-lojele carotidiene;-posterior-ccorespunde corpurilor
vertebrale V,VI,VII cervicale, marginea superioara a epiglotei putand ajunge
indaratul valului palatin la sugar in momentul suptului. cheletul este alcatuit din 3
cartilaje mediane(cricoid,tiroid,epiglota) si 2 aritenoizi situati lateral.

68.Endolaringele-prezinta o poriune mai larga superioara su una mai stramta in

portiunea mijlocie, ca apoi sa se largeasca treptat spre trahee.Regiunea supraglotica
sau vestibulul laringian-limitat superior de coroana laringiana formata din epiglota,
repliurile ariteno-epiglotice si aritenoizi intre care se gaseste incizura
aritenoidiana.Regiunea glotica-delimitata de comisura anterioara, marginea libera si
fata superioara a corzilor vocale si posterior spatiul dintre aritenoizi.Spatiul glotic se
imparte intro regiune anterioara, fonatorie si una posterioara, fonatorie.Coarda
vocala in portiunea fonatorie este formata din muschiul vocal, ce pe partea interna
reprezinta ligamentul vocal.Regiunea subglotica-are forma unui con trunchiat,
delimitat superior de marginea libera a corzilor vocale si dedesubt de marginea
inferioara a cartilajului cricoid.Peretii laterali sunt formati din muschiul crico-
aritenoidian lateral si inelul cricoidului, posterior fiind pecetea cricoidului, iar
anterior fiind inelul cricoidian cu membrana cricoaritenoidiana.Mucoasa laringelui
este alcatuita dintr-un epiteliu cilindric de tip respirator, pseudostratificat, cu
exceptia unor zone ca:fata laringiana a epiglotei, fata superioara si marginea libera a
corzilor vocale, fata anterioara a aritenoizilor si coroana laringiana ce prezinta un
epieliu pavimentos stratificat, fara cheratinizare.Spatiul Reinke este fusiform si se
gaseste de la insertia tiroidiana a ligamentului vocal si pana la apofiza vocala
aritenoidiana, mergand pana sub marginea libera a corzii vocale si pana in planseul
ventricolului, reprezentand un spatiu decolabil.

69.Clasificarea laringitelor.Din punct de vedere clinic: acute (specifice si

nespecifice) si cronice.Laringitele acute nespecifice sunt:Laringita

41
catarala(simpla,benigna)-inflamatie acuta a mucoasei laringiene determinata de
agenti patogeni banali in cursul unor inflamatii ale arborelui respirator,Laringita
subglotica(striduroasa sau pseudocrupul)-se datoreste unor particularitati
morfofunctionale ale copilului:dimensiuni scazute ale lumenului
laringelui,formatiunile limfoide situate in tesutul conjunctiv lax subglotic, inextensia
inelului cricoidian, caracterul morfo-functional unitar intre segmentele arborelui
respirator,Epiglotita(supraglotita),Laringo-traheo-bronsita acuta a copilului
mic..Laringitele acute specifice sunt:din cursul difteriei, cand se asociaza cu angina
difterica,din cursul scarlatinei, din cursul febrei tifoide, din cursul gripei.Laringitele
cronice nespecifice sunt reprezentate de:laringita catarala cronica,laringita
pseudomixemadoasa(edemul Reincke),laringite ahidermice rosii,laringita
pahidermica alba.Laringitele cronice specifice:tuberculoza laringiana, lupusul
laringelui,sifilisul laringelui,scleromul laringelui.

70.Papilomatoza laringiana-clinic,dgn,tratamant.-hiperplazii didermice.Sunt

formatiuni exofitice, cu suprafata neregulata, epiteliale si conjunctive, formand
adevarate vilozitati roz-albicioase pe suprafata endolaringiana.Papilomul poate fi
unic la adult sau multiplu la copil, separat de zone cu mucoasa sanatoasa.Papilomul
adultului-tumora mica, de obicei pediculata, in treimea anterioara a corzii vocale sau
comisura anterioara.Datorita cheratinizarii pericolul malignizarii.Diagnosticul se
pune pe baza disfoniei si al laringoscopiei.Leziunea impune biopsie.Papilomatoza
laringiana la copil-caracter difuz, recidivand si multiplu.Poate induce obstructie-
necesita traheotomie.Simptome:raguseala cu disfonie, cu localizare la nivelul corzii
vocale si al coroanei laringiene,putand conferi tulburari
respiratorii.Tratament:extirparile chirurgicale pot fi realizate prin chirurgie
endoscopica sau vaporizare cu laser, necesitand menajarea zonelor sanatoase pentru
evitarea extinderii formatiunilor.Se poate folosi deasemenea
crioterapia,ultrasonoterapia.

71.Laringita acuta catarala-complicatii +tratament-inflamatie acuta a mucoasei

laringiene determinata de agenti patogeni banali in cursul unor inflamatii ale

42
arborelui respirator.Simptome:jena fonatorie,raguseala,fara
dispnee.Laringoscopia:congestie difuza supraglotica si a corzilor vocale, eventual
depozite muco-purulente.Perceperea la palpare, in regiunea laringiana a unui
emfizem subcutanat poate decela prezenta unui traumatism cu solutie de continuitate
laringo-traheala sau o infectie cu anaerobi propagata de la o afectiune acuta faringo-
laringiana si tiroidiana.Complicatii:Laringita edemoatoasa-starea generala se
altereaza, febra creste, otalgie reflexa, disfonie si dispnee cu evolutie spre stari
asfixice, Abcesul si flegmonul laringelui-complicatie a laringitei edematoase spre o
supuratie circumscrisa, abces, flegmon, Pericondrita si condrita laringelui datorita
infectarii scheletului.Tratament:diferentiat in functie de gradul de afectare al
mucoasei laringiene.In cazurile simple:regim igieno-dietetic cu repaus vocal 3-5
zile, evitarea mediului poluant, al bauturilor reci sau foarte fierbinti, alcoolului,
tutunului, condimentelor. Se adm ceaiuri calde, prisnite locale sau alcool, inhalatii
cu solutii tipizate si aerosoloterapie pentru fluidifierea secretiilor, alaturi de
antiinflamatorii. In cazurile cu inflamatie pronuntata si edem al corzilor vocale se
adm antibiotice: Ampicilina,Amoxicilina, Cefalosporine, antiinflamatorii
antisteroidiene, antihistaminice.

72.Laringita acuta catarala-etiologie+anatopato. - factori favorizanti:frigul,

umezeala,schimbarile bruste de temperatura,tulburarile vasomotorii ale
mucoasei,carentele alimentare vitaminice, starea de oboseala cat si flora saprofita
existenta ce in anumite conditii poate deveni patogena, determinand modificari la
nivelul laringelui.Anatomo-patologic:hiperemia mucoasei cu transudat, apoi exsudat
si posibila supraadaugare de miozita sau artrita crico-aritenoidiana ca si diferite
eroziuni ale mucoasei.

73. Laringita acuta catarala-clinic. Simptome: jena fonatorie, raguseala, fara

dispnee. Laringoscopia:congestie difuza supraglotica si a corzilor vocale, eventual
depozite muco-purulente.Perceperea la palpare, in regiunea laringiana a unui
emfizem subcutanat poate decela prezenta unui traumatism cu solutie de continuitate

43
laringo-traheala sau o infectie cu anaerobi propagata de la o afectiune acuta faringo-
laringiana si tiroidiana.

74.Laringita subglotica-se datoreste unor particularitati morfofunctionale ale

copilului: dimensiuni scazute ale lumenului laringelui,formatiunile limfoide situate
in tesutul conjunctiv lax subglotic, inextensia inelului cricoidian, caracterul morfo-
functional unitar intre segmentele arborelui respirator in conditii normale si
patologice,imperfectiunii mecanismului de pregatire al aerului inspirat si
instabilitatii neuro-vegetative a copilului.Apare un edem subglotic cu crize asfixice
asemanatoare difteriei de unde si denumirea de pseudocrup difteric, intalnita dupa
rinite,adenoidite, tuse convulsiva,gripa.Simptome:criza de dispnee cu cornaj, tiraj
suprasternal si intercostal,cianoza.Laringoscopic:edem si inflamatie a mucoasei
subglotice, cu ingustarea evidenta a lumenului, in contrast cu aspectul mucoasei
gloso-supraglorice, cuingustarea evidenta a lumenului.Discrepanta intre tusea
ragusita si vocea clara+ aspect laringoscopic=diagnostic.Fara tratament se poate
complica cu laringo-traheo bronsita membranoasa sau bronho-
penumonia.Diagnostic diferential:laringita supraglotica,aspirarea unui corp strain,
pneumopatie.Tratament:umidifierea aerului, hidratare, oxigenoterapie, comprese
calde, sedare cu luminal sau largactil, antibioterapie, mucolitice si corticoterapie in
cazurile severe. In cazurile grave se face traheotomie.

75.Laringite cronice.-Nespecifice-inflamatie difuza superficiala a mucoasei

laringiene, avand o evolutie indelungata.Laringita catarala cronica-primul stadiu al
inflamatiei cronice, reversibila prin tratament corect si laringoscopic prezinta o
roseata difuza a vestibulului laringian si al corzilor vocale si secreti vascoase
albicioase.Laringita pseudomixomatoasa-apare la cei cu afectiuni laringiene la care
se adauga fumatul si malmenajul.Corzile vocale prezinta un edem alb translucid
gelatinos, fara ingrosare de mucoasa sau cheratoza.Laringitele pahidermice rosii-
disfonie aproape permanenta, prezentand o ingrosare a mucoasei de culoare rosie.5
forme:cordita pahidermica simpla,cordita pahidermica verucoasa, ulcerul de contact,

44
granuloamele, pahidermia intraaritenoidiana.Laringita pahidermica alba-aparitia pe
o zona de mucoasa inflamata rosie a unor zone plane sau exofitice albe,
cheratinizate.Tratamentul laringitelor cronice nespecifice:suprimarea focarelor de
infectie cronica,suprimarea factorilor iritativi si toxici, administrarea de
vaccinoterapie, vitamina A, inhalatii de aerosoli, alfachimiotripsina si tratament
chirurgical prin laringoscopie in suspensie cu laser, in special in cazurile cu
suspiciune de degenerare maligna.SpecificeTuberculoza laringiana:localizare
secundara a TBC pulmonara.Anatomopatologic:infiltratie circumscrisamsau difuza
cu noduli si posibile ulceratii.Se gaseste sub forma productiva, exsudativa si
miliara.Clinic:disfagie, tulburari respiratorii, alterarea starii generale.In forma
miliara:febra,tuse productiva,disfonie.Lupusul laringelui-consecutiv celui al nasului
si faringelui.Anatomopatologic:asemanator tuberculozei, cu leziuni circumscrise si
incapsulate, cu localizare la nivelul epiglotei si al pliurilor aritenoepiglotice, cu
posibile ulceratii.Clinic:simptome fruste descoperite cu ocazia unei laringoscopii si
confirmata prin prezenta celulelor lupice.Tratament:vit D2 si Ca, alimetatie bogata
in proteine, legume, fructe, glucide.Sifilisul laringelui-f rar.4 forme
primar,secundar,tertiar,nervos.Scleromul laringelui-infiltrate mici rotunde, situate pe
o baza de tesut dur, scleros, caracteristic fiind lipsa ulceratiilor .Biopsia este
obligatorie. Tratament:Streptomicina.

76. Laringite cronice catarala.-vezi 75.

77.Cancer laringe-dgn+tratam-diagnostic:un rol important il joaca

simptomatologia.In cancerul corzilor vocale:raguseala, precedata de inasprirea vocii
si senzatia de uascaciune a gatului, mergand pana la afonie.In cancerul
supraglotic:tulburari de deglutitie,senzatie de plenitudine si iritatie in gat, cateodata
dureri sub forma otalgiei reflexe si disfagie.Schimbarea vocii se face in formele
tardive ale bolii.In cancerul subglotic:dispnee ce poate ajunge rapid la insuficienta
respiratorie acuta si disfonie.Punerea in evidenta a cancerului laringian se face
prin:laringoscopia indirecta folosind laringoscopul rigid si fibroscopul opric

45
flexibil.Alte explorari:Rx simpla,CT,ecografie in depistarea metastazelor
ganglionare cervicale.,RMN, si biopsie.Tratament:chirurgical si radiochimioterapie,
depinzand de forma anatomo-patologica, localizarea, stadiul tumoral si acceptul
bolnavului.In localizarile supraglotice– stadiul I laser, chir functionala,
laringectomie orizontala supraglotica sau epiglotectomie Huet +radioterapie ; stadiul
II laringectomie subtotala supraglotica+ radioterapie+ chimio ( daca chir =esec)
stadiul III si IV- chimio + laringectomie totala si radioterapie+ adenectomie
radical.In localizarile glotice – stadiu I – terapie laser, chir partial verticala
functionala ( cordectomie, laringectomie frontal-anterioara) radioterapie ; stadiul II –
exereza cu laser,hemilaringectomie,radioterapie,stadiul III chimioterapie+
cricohioidopexie sau cricohiodioepiglotopexie sau laringectomie totala cu evidare
ggl radical plus radioterapie; stadiul IV la fel ca la localizarea supraglotica.

78.Cancer laringe-etio,anatopato,clinic-macroscopic-3 forme: proliferative,

infiltrative si ulcerative. Microscopic:carcinoame spinocelulare,bazocelulare,
glandulare cu diferite grade de diferentiere,fibrosarcoame si rabdomiosarcoame(f rar
melonoame, limfoame maligne si carcinoame verucoase. Neoplasmul etajului
glotic : pct de plecare marg libera a corzii pana la un plan ce trece prin planseul
ventricular cu extensie pe aripioara tiroidiana lat spre coarda vocala opusa prin
comisura ant ; in post catre aritenoizi si piriforme , sup spatial supraglotic iar inf
spatial subglotic.Neoplasumul etajului supraglotic:a. neoplasmul vestibular –
cuprinde epiglota,benizle ventriculare,reliuri ariepiglotice si aritenoizi cu pct de
plecare fata laringeana a epiglotei; extensie inf spre glota si ant si lat spre loja HTE
si spatial paraglotic ,sup –valecule si baza limbii b. neoplasmul ventricular – intre
coarda vocala si banda ventriculara . extensie sup banda ventriculara , inf – etaj
glotic , lat – cartilaj tiroid , drenaj limfatic spre lantul jugulo carotidian la grupul
subdigastric si omohioidian .Neoplasmul etajului subglotic- rar , manifestat prin
dispnee, extensie spre traheea cervical, dreanj limf lantulul jugulocarotidian si
recurential.Dg dif : laringinte edematose, sclerom laringean, polipi, angioame
,schwanoame, papilom, lues tertiar, TBC,laringite cr albe.
79.Spasmul glotic.

46
La copil:in primii 2 ani de viata avand ca etiologie rahitismul si tetania.Exacerbarea
se face in cazul coexistentei adenoiditei cronice.Crizele spasmotice sunt declansate
si de excitatii psihice, stari febrile, tiraj, cianoza fetei. Tratament:oxigenoterapie,
vitamina D2,calciu, rar traheostomie, extirparea si indepartarea surselor de infectii
cronic tip adeno-amigdalita cronica.La adult:in caz de hiperestezie faringo-
laringiana(fumatori,alcoolici, la cei cu tumori laringiene pediculate, cu lueta
voluminoasa, tabes, tetanie, tulburari psihice.Simptomele de insuficienta respiratorie
merg pana la asfixie si sunt precedate de accese de tuse .Diag dif se face cu astmul
bronsic si cardiac.Tratament:etiologic si cu sedative.
80.Traumatisme laringiene.
Traumatisme interne:eforturi vocale exagerate(cand se produc leziuni musculare sau
hemoragii sub mucoasa corzilor vocale, cauzate de surmenajul vocal sau oboseala
generala), corpii straini laringieni(alimentari,diverse obiecte, cu accese de tuse
violenta,dispnee si spasm laringian),arsurile laringelui(inhalatii de gaze toxice,subst
caustice cu dispnee,afonie,disfagie),leziuni secundare unor terapeutici si explorari
intralaringiene(dupa tubaj laringian, cauterizari laringiene, crioterapie laringiana,
laringoscopii,bronhoscopii).Traumatismele externe-traumatisme deschise-arme
albe,arme de foc,agenti perforanti si corpi contondenti;-traumatisme inchise-
accidente rutiere,sportive,strangulari,spanzurari.Traumatismele deschise-
riscuri:hemoragia ce poate inunda arborele bronsic,emfizemul cervical si
mediastinal,infectia.Traumatismele inchise sunt sub forma de:contuzii(prin
edem,hematom, care se poate suprainfecta-abces,condrita,si stenoza
secundara),fracturi(supraglotice,transglotice,gloto-subglotice,dezinsertia laringo-
traheala, zdrobirea complexa a laringelui, luxatii).Simptome:dispnee,,tuse,tulburari
de deglutitie pana la stare de soc traumatic si hemoragic cu edem si hematoame
locoregionale.La acestea se oate adauga emfizemul scubcutanat-semn de fractura si
solutie de continuitate laringiana.Paraclinic:laringoscopie indirecta, directa, CT,
angiografie, stroboscopia.Tratament:primul ajutor,combaterea socului,hemostaza
primara,adm de oxigen si perfuzie,traheotomie de urgenta,urmarirea si tratarea
emfizemului subcutanat si profilaxia infectiilor secundare,antibioterapie si
antiinflamatorii energic aplicate, repaus vocal.

47
81.Traheotomia-indicatii. Interv chir de scurtcircuitare a caii aeriene sub niv obst
faring sau laring, prin care traheea este pusa in comunicare cu mediul
extern.Scopuri: reduce spatial mort anatomic, aspirarea secretiilor arborelui traheo-
bronsic, ventilatie pulm si artificial, izolarea caii digest de cea resp, manevra de
urgent-necesit traheotom in obstr caiilor aeriene prin: procese inf/tumorale endo sau
exocraniene prin compresie.Ind:1. Bypass pt caile aeriene obstruate:.tumori ce obstr
faringe, laringe, trahee sup,malf cong ce det obstr laringelui,lez cu sau fara fractura
laringelui sau trah,paralizie cordala bilat,lez postraumatice severe maxilofaciale,
corp strain in CRS, lez infl a limbii faringe laringe trahee, arsuri;2.Necesitatea
aspirare secretii din tract resp inf:tuse ineficienta postinterv
toracoabd,bronhopneum,varsaturi si aspir de cont gastric;3Necesar de oxygen in
CRI:BPOC si hipoventilatie alveolara,depresii res cauzata de intox cu medic,
droguri, traumatisme craniene, fracture costale,emfizem,paralizie perete
thoracic,aectiuni frecvent implicate-Copil: laringita acuta din rujeola, lartingita
subglotica,papilomatoza laringeana, corpi straini,traumatisme-Adult:
traumatisme,tumori,stenoze laringo traheale, proc infl.Clasificare dupa sediu:unde se
practica traheo:-inalta inel 1-2,-mijlocie inel3-4 (transistmica-in prealabil ligature
ismului tiroidian),-joasa 4-6 (indicate la copii micideoarece evita istmul tiroidei si
stenoza subglotica).Laringotomia intercricoidotiroidiana(coniotomie)-in maxima
urgent,in coma vigila cu cianoza intense, stop cardioresp.Este o trahetomie de scurta
durata, nu o suplineste pe cea clasica-consta in sectiunea planuri superf sau a mmbr
cricotiroidiene, sau introd provizorie a unui trocar sau ac sau folosirea unei truse
special quick trade.Compicatii: emfizem mediastinal, subcutanat, pneumotorax,
hemoragie, stenoza traheala,pericondrita sau condrita dupa coniotomie.

82.Arsuri si stenoze esofagiene-anatopato,clinic,evolutie.Anatomo-

patologic:1.stadiul de congestie(hiperemie,edem prin iritatie toxica),2.stadiul de
ulceratie(sfaceluri cu eliminare prin voma,ulceratii superficiale sau
profunde),3.stadiul de reparatie(cu burjoni carnosi de granulatie ce inchid aceste
ulceratii),4.stadiul de cicatrizare(organizare fibroasa a regiunii lezate si constituirii

48
stenozei).Deasupra stenozei se observa o dilatatie cu leziuni determinate de staza
alimentelor.Clinic:-per de debut:durere,disfagie,-per intermediara(de remisiune),-per
de stenoza(scleroza retractila cu reducerea progresiva a lumenului).La inceput
bolnavul acuza durere,tahicardie,tahipnee, cianoza si chiar soc.Dupa cateva ore
durerea se diminua, apare disfagie totala,hipersalvatie si regurgitatii.Lichidul
regurgitat este fetid,hemoragic si cu fragmente de mucoasa.

83. Arsuri si stenoze esofagiene-complicatii si tratam.Complicatii:perforatia

esofagiana,mediastinita,bronhopneumonie.Instalarea stenozei se carac prin disfagie
mecanica, regurgitatii, alterarea starii generale.Tratament:Primul ajutor-neutralizarea
substantei caustice cu lapte,apa bicarbonatata ptr acizi si apa cu otet ptr alcali.Se
aplica terapia antisoc,combaterea durerii cu antalgice inclusiv opiacee, perfuzii
dextran, antiinflamatorii cortizonice,antibiotice.Dilatatii esofagiene dupa 4-6 sapt de
la ingestie.In caz de disfagie totala se practica gastrostoma de alimentatie.Cand
dilatatiile nu dau rezultate se face esofagoplastie cu portiuni de
stomac,ileocolon,colon transvers,ansa intestin subtire.

84.Sdr disfagic-Dif de a tranzita bolul alim din cav bucala prin faringe esof pt a
ajunge in stomac.Clasif in fct de pct de origine :1.disfagie inalta gloso-faringo-
laringeana - la inceputul deglut, si pt solide,durere ( iradiaza in urechea ipsilaterala)
accentuate in istmul gatului bilat/unilat,se fav deglutitia spre partea opusa bolnavul
inclinand si capul; Dupa simtp de insotire – a.disfagie dureroasa ac febrile,disfagie
ac dureroasa nefebrila,disfagie febrile prelungita,disfagie dureroase isolate,
2.disfagie joasa –esofagiana – senz de oprire /greutate profunda perceputa la baza
gatului sau in reg dorsala, jena resp, sialoree,lacrimare,polidisie,alim regurgitate fara
efort de varsatura ( precoce sau tardiv) 2 tipuri : brusca ( disfagie pt lichide-durere
cu sialoree lacrimare –corpi straini esof,esofagita coroziva ac)si progresiva( ev lenta
pima dat a pt solide si apoi lichide –stenzone ale esof si cancer esof).

49
85.Tumori esofagiene.
Benigne-rare-chisti, fibroame, papiloame, adenoame, mioame, lipoame,
hemangioame.Sunt in general mici, in stare de latenta. Debut insidios cu disfagie
constanta si progresiva, avand caracter mecanic ptr solide si apoi si ptr lichide,
regurgitatii. Maligne-factori favorizanti:tutunul,alcoolul,ingestia repetata de lichide
foarte reci sau foarte calde, traumatisme, megaesofagul.Anatomo-patologic:forma
vegetanta, ulcerata, infiltrativa. Microscopic:epiteliomul malpighian.
Adenocarcinomul se intalneste in 1/3 inferioara a esofagului. Extinderea
neoplasmului se face prin continuitate, sau contiguitate, pe cale limfatica in reteaua
mediastinala sau celiaca abdominala si poate metastaza la distanta in ficat, plamani,
os si creier.Simptome:disfagia-initial partiala apoi totala ptr lichide si solide, durere
constrictiva,sialore,regurgitare,sughitul si eructatii fetide, hematemeza, adenopatii la
distanta si mediastinale. Daca nu apar complicatii, bolnavul decedeaza prin casexie
si deshidratare. Paraclinic: Rx-tranzit baritat,examen endoscopic cu prelevare de
biopsie, esofagoscopie, laringoscopie si bronhoesofagoscopia.
Tratament:medical(antibiotice si antiinflamatorii),radioterapie, chirurgical(paleativ
prin gastrostomie sau curativ,urmarind extirparea leziunii cu refacerea continuitatii).

86.Complicatii ale corpilor straini traheo-bronsici.vezi sub20

87.Fistule si chisturi cervicale mediane.Chisturile mediane pot fi localizate

suprahioidian(genian), tirohioidian(tireoglos) sau suprasteral.Chisturile
suprahioidiene sunt dermoide si se dezvolta in grosimea planseului bucal, avand
aderenta la hioid sau simfiza mentoniera.Chist mediocervical(de canal tireoglos)-
defect de stenozare a traiect canal tireoglos in migrarea gl tiroide de la baza limbii
catre fata ant a traheei-canalul trece prin osul hioid, formatiunea este
mediana,suprainf-fistulizare-trat:exereza+corp os hioid.

88. Fistule si chisturi cervicale laterale Chisti laterlale-se gas in port laterala
cervicala pe marg Ant SCM pe linia Vialleton.Ca structura sunt fie dermoide cu
continut sebaceu sau cel mai frecvent amigdaloide, cu structura de mucoasa

50
faringiana. .-sunt vicii de acolare a arcului branhial,2.3.4 si se intind de la loja amigd
in jos pe marg Ant a SCM. -se poate suprainfecta, fistuliza rar maligniza. trat:
exereza.

89.Diagnostic si principii de tratament in corpii straini traheo-bronsici vezi 20.

90.Sdr de penetratie in corpii starini traheo-bronsici vezi 20

91.diagnosticul tumefactiei cronice cervicale-formatiuni ganglionare-Adenitele

cronice nespecifice-rare.Clinic:hipertrofie ganglionara cervicala, nedureroasa si de
duritate variabila, descoperind in acelasi timp focarul primar
inflamator.Tratament:asanarea focarului infectios primar, urmata de extirparea
adenopatiilor, examenul histologic.Adenitele cronice specifice-tuberculoasa,
sifilitica, actinomicotica.Adenopatia tuberculoasa-mai frecventa, putand fi primara,
avadnd o poarta de intrare buco-faringiana sau secundara unor leziuni pleuro-
pulmonare si foarte rar peritonite tuberculoase.Se intalneste o forma cazeoasa,
frecvent polinodulara, de consistenta si aspecte diferite, procesul de cazeificare
putand merge spre fistulizare cutanata si o forma limfomatoasa caracterizata prin
ganglioni mari uni sau niaterali ce nu se cazeifica.Dg:punerea in evidenta a
bacilului Koch prin biopsie.tratament: medical, igieno-dietetic si tuberculostatic,
chirurgical in caz de fistulizare.Adenita cronica sifilitica- in prezenta unei leziuni
primare la nivelul buzelor si cavitatii bucale.In evolutie determina adenita secundara
si tertiara. Diag se pune serologic si biopsie.
92. diagnosticul tumefactiei cronice cervicale-formatiuni neganglionare.
Flegmonul difuz al gatului:o infectie cu punct de plecare adenita, cu evol insidioasa,
lenta, avand ca poarta de intrare reprezentata de angina, furuncul, carie
dentara.Clinic:aparitia unui placard dur, nedureros, fara febra la inceput.Dificil de
diferentiat de actinomicoza-biopsie.Tratament:antiinflamator si antibiotic general si

51
local.Trat chir este efectuat ptr drenajul abceselor multiple sau ptr excizia
placardului cand apar fen compresive.

93.Adenoflegmonul laterocervical-fuzarea infectiei de la nodulii limfatici cervicali,

fie superficial in tesutul deasupra aponevrozelor si muschii gatului, fie profund sub
acestea.Se caracterizeaza prin semne inflamatorii, cu durere si impastare difuza la
nivel cervical, cu posibilitate de difuziune a supuratiei spre spatiile interstitiale
cervicale sau spre mediastin.Punctia exploratorie in locul de maxima fluctuenta
evidentiaza colectia purulenta si permite prelevarea de secretie pentru
antibiograma.Anatomo-patologic:adnoflegmonul submaxilar si adenoflegmonul
carotidian(laterocervical).In evolutie poate determina unele complicatii:fistulizare,
erodarea unor vase mari cu hemoragii si tromboze, difuzarea spre

52