MEDICAŢIA SISTEMULUI

EXTRAPIRAMIDAL
 Boala Parkinson
 Boala Parkinson’ este o tulburare caraterizată prin:

 Tremuraturi
 Rigiditatea muşchilor skeletali
 Bradikinesia (iniţiere dificilă a
mişcărilor)
 Subtipuri de boala Parkinson
 Boala Parkinson idiopatică – Primară (cauză
necunoscută)

Parkinsonism – Secundară (cauze cunoscute) –

medicamente, atacuri ischemice, traumatisme

Familial – (origine genetică)

Starea hypodopaminergicăsubclinică - pierderea
a 80-90% din neuronii DA inainte de prezenţa
simptomelor (aprox 20 ani)
Pierderea neuronilor DA din ganglionii bazali –
diminuarea stimulilor dopaminergici către Striatum
Distrugerea neuronilor in Substantia Nigra (Pars
Compacta) şi a tracturile Nigrostriatale
 Sistemul DA A9
Scăderea conţinutului de DA in aria motorie
extrapiramidală din ganglionii basali
Caudate şi putamen
 Fiziopatologia bolii Parkinson
Cortex

Caudate
nucleus
Corpus
striatum Putamen Thalamus

Globus
pallidus

Loss of
dopaminergic Disrupted
input to signaling
striatum between
Midbrain
basal
Degeneration ganglia,
of neurons in cortex, and
substantia thalamus
nigra pars
compacta
Pathology of Parkinson’s Disease

Midbrain (substantianigra
Midbrain(substantia nigra)
Midbrain (substantia nigra)
Substanta Neagra n
ormala

Pierderea Pigment ului se

observa in boala Parkinson
 Prevalenta
 1 % din Populaţia Adultă de 65 ani
 10% populaţie de 60 şi mai în vârsta pot fi
nediagnosticaţi în stadii precoce a bolii
 La femei prevalenţa este de 1½ mai mare
 Cauze frecvente
 Atacuri ischemice tranzitorii (AIT)
 Leziuni ale creierului
 Medicamente
 Simptome Cardinale
Bradykinesia – miscări lente şi dificile
Rigiditate Musculară
tremor
Intimpul mişcărilor voluntare
Afectarea posturii
Posture disturbance in
Parkinson‘s disease
 Simptome Secundare
Demenţă
Deficit vizuo-spatial, tulburări de atenţie şi dificultăţi ale
funcţiilor de execuţie
Anxietate
Tulburări de somn
Disfuncţii sexuale
 tulburări de termoreglare
Sites of Action of
Parkinson’s Disease Drugs
Tratamentul medicamentos
al bolii Parkinson
Medicamente care substituie dopamina (ex. levodopa, in
mod obişnuit utilizată concomitent cu inhibitori ai dopa
decarboxylazei, ex. Carbidopa, benserazida)
Medicamente care mimează acţiunea dopaminei (ex.
bromocriptina, pergolide, ropinirole)
Inhibitorii de MAO-B (ex. selegiline)
Medicamente care eliberează dopamina (ex.
amantadine)
Anticolinerice (ex. trihexifenidil)
Inhibitorii de COMT - Entacapone , Tolcapone
 Levodopa (L-dopa)
Rămâne cel mai eficient medicament în Boala
Parkinson
Utilizat din 1960
Traversează activ bariera digestivă şi
hematoencefalică
Este rapid decarboxilată la dopamina in periferie
Stimularea pulsatilă a receptorilor (datorită T1/2
scurt) implica pe termen lung complicaţii motorii
 Levodopa (L-dopa)
Rapid absorbită oral – 95% transformată în
DA în plasmă
DA nu traversează BHE
L-dopa este precursor care traversează BHE
prin transport active (5%)
Cel mai eficient tratament în prezent
 Probleme legate de tratamentul
cu L-Dopa
Creşterea nivelelor de DA in periferie poate cauza
greţuri
Metabolizarea L-dopa de către dopa decarboxylază
care o transformă în DA
Carbidopa, Benserazide – inhibă Periferic
decarboxylaza
Combinaţia Carbidopa/ levodopa reduce cu aprox
75% cantitatea necesară de L-Dopa pentru realizarea
nivelelor terapeutice
 Probleme legate de trataemntul
cu L-Dopa
Chiar şi în combinaţie cu carbidopa, o cantitate mare
de L-Dopa este convertită de către COMT (in tractul
GI şi fical) la un metabolit inactiv
Recent au fost introduşi in terapia standard
inhibitori ai COMT periferice – Talcapone şi
Entacapone
T1/2 crescut prelungesc efectul L-Dopa
Cîteva cazuri de toxicitate hepatică au fost

atribuiteTalcaponei (1998) şi Entacapone (2000)

 L-dopa – efecte adverse
mişcări anormale involuntare după 3-4 luni de
tratament
distonii
fluctuaţii ale efectului
tulburări psihice (halucinaţii, coşmaruri, anxietate,
delir, stări maniacale sau depresive)
acatisie
insomnie, excitaţii sexuale (efecte diencefalice)
greţuri, hipotensiune (datorită dopaminei
extracerebrale)
Limite ale tratamentului cu L-
dopa
Devine din ce in ce mai ineficienta pe măsura ce
timpul trece
Efectul de “on-off”/ “wearing off” e
intre1-5 ani pacienţii trataţi cu L-dopa devin

treptat non-responsivi
Determină iniţial hipermotilitate, apoi

hipomotilitate si apoi lipsa motilităţii (akinesia)

Creşterea dozelor sau creşterea ritmului de

administrare determină miscări necontrolate

(diskinezie) şi tulburări psihice
Efectul de On-off este legat, posibil, de
incapacitatea neuronilor de a sintetiza şi stoca DA
 Agoniştii dopaminergici

leagă postsinaptic de neuronul din ganglionii bazali

Se folosesc in stadiile precoce sau tardive
indicat în parkinsonism, hiperprolactinemie
Bromocriptine (1978) şi Pergolide (1989)
Derivaţi ai acidului lysergic, cu structură similară
DA
Afinitate pentru receptorii D2 (Inhibitori)
 DA Receptor Agonists
Pramipexole, Ropinirole (1997)
 Afinitatepentru receptorii D2, D3 (Inhibitori)
 agonist dopaminergic, non-ergolinic - stimulează receptorii

dopaminergici striatali
 indicat ca monoterapie/asociat cu levodopa în boala

Parkinson
 Mult mai siguri decit agonişţii vechi
 T1/2 mai prelungit explică efectul redus de on-off

Efecte adverse:
rar dischinezie
halucinaţii
hipotensiune
tulburări circulatorii cutanate favorizate de frig
Creşte sensibilitatea receptorilor DA (sensitization) – tratament
Eliberatorii de dopamina
AMANTADINE
 Stimulează eliberarea dopaminei din depozitele din
terminaţiile nervilor
 Reduce recaptarea dopaminei eliberate în spaţiul sinaptic

 stimulează receptorii dopaminergici

 blochează receptorii NMDA

Este indicat în:

bolii Parkinson
profilaxia şi tratamentul infecţiilor virale cu v. Influentza tip A.
Nevralgia postherpetică
 Bine absorbită din intestin
 T1/2 variabil
 Excretată nemetabolizată prin rinichi
 Eliberatorii de dopamina
AMANTADINE
Efecte adverse
insomnie
ameţeli
ataxie
scăderea reflectivităţii
creşterea TGO serice
edeme declive
convulsii
confuzie
 INHIBITORII SELECTIVI AI MONOAMINO
OXIDASA B
SELEGILINA
Inhibă selectiv MAO-B (afinitate pentru neuronii DA –
responsabilă pentru degradarea intraneuronala a DA
Prelungeşte durata de acţiunii L-dopa şi permite reducerea
dozelor Ldopa la 1/3
Indicată la pacienţii tineri, nou diagnosticaţi
Reduc progresia bolii şi întârzie introducerea L-Dopa în
terapie
INHIBITORII SELECTIVI AI MONOAMINO
OXIDASA B
SELEGILINE
Complet absorbită din intestin
T1/2 scurt
Metabolizat la câtiva produşi, inclusiv amphetamina şi
methamphetamina
Efecte adverse:
 Greţuri tranzitorii
 ameţelir
 Agitaţie, confuzie, halucinaţii (amphetamina)
 INHIBITORI AI CATECOL – O – METHYL
TRANSFERAZEI
ENTACAPONE
COMT – responsabil de degradarea a 10-30% din
levodopa
Inhibiarea COMT combinat cu inhibitorii de
dopamin decarboxylază – dublează T1/2 a
levodopa
nu traversează BHE
Este rapid absorbită din intestin
Metabolizată în ficat
Are T1/2 scurt
Efecte adverse: greţuri, diaree, halucianţii, dyskinesia
Anticolinergice
TRIHEXIPHENIDYL
ORPHENADRYL
PROCYCLIDINE
Blochează receptorii centrali muscarinici –
reface balanţa între activitatea cholinergică şi
dopaminergică
Are efecte reduse pe bradikinesie
Mai puţin eficiente decât levodopa pentru
tratamentul tremorului şi rigidităţii
Medicaţie de elecţie în pseudoparkinsonism
Anticolinergice
Farmacocinetică
Absorbţie digestivă moderată
Cele mai multe sunt supuse puternic efectului
primului pasaj hepatic şi au un T1/2 intermediar
Liposolubilitatea crescută le permite travesarea BHE
Efecte adverse:
 somnolenţă
confuzie mentală
halucinaţii
MIORELAXANTE
SPASTICITATEA– tonus muscular crescut şi
sustinut asociat adesea cu reflexe accentuate
Creşterea tonusului muscular poate fi consecinţa unei
activităţi reflexe spinale continui în absenţa
stimulilor inhibitori din cortexul motor – accidente
cerebrale (stroke) sau scleroză multiplă
Adesea asociată cu limitarea mişcărilor voluntare
partial sau complet şi poate produce durere si
contractura deformantă
Locul primar al acţiunii medicamentelor
miorelaxante:
Reflexele spinal
Eliberarea Ca++ din fibrele musculare
MIORELAXANTE
Diazepamul, Clonazepamul şi alte benzodiazepine
au efect puternic miorelaxante, în special asupra
musculaturii flexorilor
facilitează deschiderii canalelor de Cl- GABA
dependent)
Clonazepamul dă efecte relaxante la doze nesedative
Benzodiazepinele acţionează pe mecanismele
reticulate de reglare a tonusului muscular şi mai puţin
asupra interneuronilor spinali.
Efecte adverse: sedare
MIORELAXANTE
BACLOFEN
hiperpolarizează fibrele nervoase aferente
primare
acţionează ca agonist al receptorilor GABA-
B. Există ipoteza că aceşti receptori pot avea o
funcţie inhibitorie presinaptică, probabil prin
scăderea influxului calcic, reducând eliberarea
transmiţătorilor excitatori atât la nivelul
creierului, cât şi măduvei spinării.
inhibă eliberarea substanţei P în măduva
spinării – scade durerea la pacienţii cu
spasticitate
MIORELAXANTE
BACLOFEN
Baclofenul are şi efect sedativ dar de intensitate mai
mică decât al diazepamului.
Absorbţia este foarte bună în cazul administrării
orale
prezintă un timp de înjumătăţire de 3-4 ore.
Efecte adverse:
 somnolenţă,
 creşterea frecvenţei crizelor convulsive la epileptici

 halucinatii
 cefalee

 confuzie
 ameţeli
MIORELAXANTE
DANTROLENE
scade forţa de contracţie a musculaturii striate:
interferă cu reacţii interpuse între depolarizarea
membranei (fenomen electric) şi depolarizarea fibrelor
de actină şi miozină (fenomen mecanic)
scade eliberarea calciului din reticulul endoplasmatic
MIORELAXANTE
DANTROLENE
Indicaţii:
Dantrolenul scade spasticitatea musculaturii paralizate
la bolnavi cu leziuni ale căilor piramidale (hemiplegii,
scleroză în placi, etc.).

Este indicat în terapia de urgenţă a sindromului de

hipertermie malignă postanestezie generală la
persoanele cu defect genetic (“lezarea” capacităţii
reticulului endoplasmatic de a sechestra calciul).
Bolnavul prezintă o contractură puternică a
musculatrurii striate cu producerea în exces de acid
lactic şi hipertermie.
 MIORELAXANTE
DANTROLENE – Farmacocinetică
bine absorbite din intestin
Poate fi administrata şi intravenos
Este metabolizata în ficat
T1/2 variabil

Efecte adverse:
- ameţeli, stare de rău, hepatită toxică, diaree
 MIORELAXANTE
TIZANIDINE
congener al clonidinei, este un agonist alfa 2
adrenergic care determină o reducere a
eliberării aminoacizilor excitatori la nivel
spinal, respectiv o inhibiţie presinaptică a
neuronilor motori.
De asemenea, efectul miorelaxant al tizanidinei
poate fi datorat inhibării receptorilor
imidazolinici.
 MIORELAXANTE
TIZANIDINE
efectul tizanidinei este atât la nivel spinal cât şi
supraspinal; inhibă căile noradredrenergice
descendente; inhibă căile polisinaptice.
are efecte reduse hipotensive.
este bine absorbită intestinal,
 este supusă intens efectului primului pasaj hepatic. Are
un timp de înjumătăţire scurt.

Efecte adverse: uscaciune a gurii, ameţeli, oboseala,

ameţeli
ANTIINFLAMATOARE
NESTEROIDIENE
 COX
 două tipuri de enzime ciclooxigenaze (COX): COX1,
COX2
 COX1 - enzimă constitutivă
 reticulul endoplasmatic
 produsă în condiţii de repaos (de celule cu rol de control
homeostatic al diferitelor procese)
 COX2 - enzimă inductibilă
 în membrana nucleară a unor celule cum ar fi celulele
endoteliale, macrofage, fibroblaşti sinoviali, mastocite,
condrocite, osteoblaşti
 răspuns la diferite citokine inflamatorii (IL1, TNFα,
PDGF), lipopolizaharide din peretele bacterian sau
endotoxine
 COX2 este responsabilă de sinteza prostagladinelor
inflamatorii
 COX
COX3 - la fel de mică ca şi proteinele derivate din COX-1
(proteine parţiale COX-1 sau proteine PCOX-1).
COX-3 şi una din proteinele PCOX-3 (PCOX-1a) sunt
controlate de gena pentru COX-1.
COX-3 şi PCOX-1ARNm sunt exprimate în cortexul cerebral
de canine iar la om în cortexul cerebral şi în miocard
COX-3 dar nu şi PCOX-1a posedă activitate enzimatică
dependentă de glicozilare
activitatea COX-3 este selectiv inhibată de medicamente
antipiretice şi analgetice cum ar fi acetaminofen,
antipirina, dipirone şi este puternic inhibată numai de
unele AINS
Inhibarea COX-3 reprezintă mecanismul principal prin care
aceste medicamente scad durerea şi posibil şi febra.
 NSAIDs
1. Acizi arilcarboxilici
 Acizi salicilici
 ASPIRINA
 DIFLUNISAL
 Acizi antranilici
 - ACID MEFENAMIC
2. Acizi arilalkanoici
2.1. Acizi arilpropionici
 IBUPROFEN
 KETOPROFEN
 NAPROXEN
 PIRPROFEN
 FENBUFEN
 OXAPROZIN
 NSAIDs
2.2. Acizi indolacetici
 – INDOMETACIN
2.3. Acizi fenilacetici
 – DICLOFENAC
3. Acizi enolici
3.1. Pirazolidindione
 – FENILBUTAZONĂ
3.2. Oxicami
 PIROXICAM
 MELOXICAM
 NSAIDs
4. 1,5 – diarilpirazoli
 CELECOXIB
 ROFECOXIB
 PARECOXIB
 ETORICOXIB
 AINS
Clasificare
 Actiune antinflamatorie – moderata
- der.acid propionic acid ibuprofen, naproxen
- acizi fenamici acid mefanamic
 Actiune antiinflamatorie marcata
- acizi salicilici aspirina
- deriv. Pyrazolonici azapropazona,
fenilbutazona
- deriv. de acid acetic diclofenac, indometacin
- deriv. oxicam piroxicam

 Inhibitori selective COX2 celecoxib, rofecoxib

 Aspirina (acid acetil salicilic)
Actiuni
Analgesic - central si peripheral
Antipiretic - acţionează în hipotalamus pentru a
reduce punctul reglare a temperaturii ridicate in
febră, de asemenea, determină transpiraţie

anti-inflammatorie – inhiba sinteza periferica de

prostaglandine
Stimularea respiratiei – actiune directa asupra
centrului respirator, indirect prin ↑ productiei de
CO2
 Aspirina
Actiuni
Analgesic - central si periferic
central  inhibarea unor centri subcortical ai durerii
  blocarea sintezei Pg la nivel central (-COX3)
periferic prin efect antiinflamator

Antipiretic
 central inhiba sinteza / eliberarea de interleukina
IL1din hipotalamus
 inhiba sinteza / exprimarea recept periferici pentru
IL1
periferic – vasodilataţie disiparea căldurii prin
transpiraţie
 Aspirina
Actiuni
 anti-inflamatoie –
 Inhiba COX = COX  COX
1 2 3
 antagonism competitiv al receptorilor pentru PgF1, PgF2.
 inhiba tramboxan-sintetaza (formarea TxA2) - la doze
mici (80mg – 375mg/zi) antiagregant plachetar
 la doze  375 mg/zi  inhiba şi Prostaciclin sintetaza
se pierde efectul antiagregant
 Aspirina
Actiuni
 Efects metabolic - ↑periferica a consumului de O2 (decuplarea
fosforilarii oxidative) ↑, prin urmare, producţia de CO2 cu
↑respiraţia- alcaloză respiratorie

 pierderea renală de bicarbonat cu sodiu, potasiu şi apă -

deshidratare
 acidoză metabolică - efecte asupra ciclului Krebs, ↑ corpilor
cetonici, acid salicilic în sânge, insuficienţă renală datorita
colapsului vascular, deshidratării,
 Hipoglicemie/hiperglicemie
 Aspirina
 Efecte uricozurice
 reduce reabsorptia tubulara renala de uraţi dar tratamentul
gutei necesita 5-8g/zi,
 < 2g/zi poate determina retenţie de uraţi
 Antagonizează actiunea medicamentelor uricozurice
Reduce adeziunea plachetară –
 Inhibarea ireversibilă a COX prin acetilare, prelungeste
timpul de singerare - util in bolile arteriale trombotice
NB: doze reduse sunt suficiente pentru acest scop
deoarece trombocitele nu au capacitate de sintetiza,
deci de a genera o noua enzimă
Hipotrombinemia : la doze >5g/zi
 Aspirina
 La nivel gastrointestinal
 Ulceraţii superficiale -inhiba sinteza PgE1
 Hemoragii ~1ml sânge/zi – 4ml/zi
 contraindicatie in ulcer peptic
 Cardiovascular
 doze foarte mari (toxice)  deprimă inima, hTA, colaps
 Renal
 fluxul sanguin şi filtrarea glomerulară (inhiba Pg) 
nefrite interstitiale
 la doze mari, cronic afectarea tubilor renali
  tubulopatii severe, insuficienta renala
 inhiba sinteza de Pg de la nivelul căilor respiratorii
bronhospasm (declanşează criză de astm)
 Contraindicatie – astm bronsic, BPOC
 Aspirina
Efecte adverse
- alergice:
 Tip I  şoc anafilactic
 Tip II  sd nefrotic / hepatită autoimună
 Tip III  sd Stevens Jhonson
creşte nivelul uricemiei(doze 2g/zi)
scade nivelul uricemiei la doze  4g / zi  pentru că
competiţionează cu acidul uric la mecanismele
tubulare de eliminari renale
 Aspirina
Efecte adverse
competiţionează la nivel tubular cu: PROBENECID,
SULFIN PIRAZONA, PENICILINA G  nu se asociază
glucocorticosteroizii scad concentraţia plasmatică a
salicilaţilor
la copiii cu viroze respiratorii (indiferent de doză),
gripă rujeolă, varicelă favorizează instalarea sd.
REYE – ireversibil, manifestat prin hepatita
fulminantă encefalopatie portală deces
 Aspirina
SUPRADOZARE
Ingerare > 10 g poate determina intoxicatii
moderate/severe la adult
Aspecte clinice - ‘salicilism’
Tremuraturi
Tinitus-uri
Hiperventilare
Greaţă
Vărsături
transpiraţii
Tratament – de susţinere
 Aspirina
 Farmacocinetica
 p.o., injectabil
 T1/2 – 15’
 Metabolizat sub acţiunea esterazelor tisulare, rezulta acetat si
salicilat continuă efectul farmacodinamic încă 6-30 ore, în
funcţie de doză
 Glicuronoconjugare şi conjugare cu glicină = metabolizare de
inactivare
 eliminare renală (mecanisme tubulare)
 transportul plasmatic – legat de proteine 99% - poate deplasa
de pe proteine celelalte AINS, Fenitoin, Metotrexat,
anticoagulantele orale, antidiabeticele orala, Digitalice
 Aspirina
Indicaţii:
antipiretic la doze de 0,5g x 3-4/zi
analgezic 0,5g x 6/zi
antiinflamator 3,2 – 4,8g/zi (4-6 dp)
antiagregant  375 mg/zi
 
 Aspirina
Contraindicaţii:
astm bronşic, BPOC
insuficienţă renală, nefropatii tubulare
insuficienţă hepatică
ulcer peptic
perinatal
tulburări de hemostază
viroze la copii
poliartrita reumatoida, lupus eritematos sistemic
(LES), alte colagenoze (poate da hepatite severe)
 
 DERIVAŢI PROPIONICI
efectul analgezic cel mai bun; PIRPROFEN cel mai
bun analgezic, asemanator cu al pentazocinei dar
nu dă addicţie
inhiba COX şi Lipooxigenaza (KETOPROFEN)
  se pot administra la pacienţii cu AB
nu interferă cu transportul anticoagulantelor orale,
Digitalicelor
OXAPROZIM  are şi efecte uricozurice
importante
  indicat în gută
T1/2 foarte mare  administrat la 5 zile –14 zile
NAPROXEN T1/2 – 12 –16 ore
 
 DERIVAŢI PROPIONICI
Efecte adverse
afectare SNC- realizează rapid concentraţia la nivel
central
cefalee
vertij
tinitusuri
reacţii meningeale
se concentrează în sinoviale nu agravează
leziunile cartilaj articular
reacţii alergice tip I,II,III  sd. nefrotic
ulceratii gastro-intestinale, hemoragii superficiale
retenţie de apă, Na
 
 AINS
DIFLUNISAL
 efect analgezic foarte bun
 slab efect antipiretic
 are circuit enterohepatic (indicat în colicistite acute)
 T1/2 foarte scurt
FENAMATII
 efect analgezic asemanator cu cel al derivatilor propionici
 lezează cartilajul articular - se administrează max. 7 zile
 Efecte adverse  ulceraţii şi hemoragii gastrointestinale.
Derivaţi de acid acetic – ETODOLAC
Derivaţi de pirolacetici - TOLMETIM
Derivaţi de sulfoxid – SULINDAC
 prezintă circuit enterohepatic
 realizeaza metaboliţi activi care le continuă acţiunea
 efect analgetic şi antiinflamator foarte bun
 
 AINS
DERIVAŢI DE ACID FENILACETIC
 DICLOFENAC
 Injectabil, oral, intrarectal,
 se concentrează foarte bine în sinovială
 metabolizare hepatică
 circuit enterohepatic
 eliminare 1/3 biliar, 2/3 renal
 cel mai bun efect antiinflamator (asemanator cu al
derivatilor indol pirazolinici)
 retenţie Na, apa – puternic
 TGP, TGO – adm. cronică
 ulceraţii gastrointestinale
 reacţii alergice I, II, III
 afectare SNC
 
 AINS
DICLOFENAC
Indicaţii:
Toate formele de inflamaţii
osteoarticulare
spondilită ankilopoetica
flebite, tromboflebite
Colecistite, colici biliare
Colici renale
 AINS
DERIV. DE INDOL
INDOMETACIN
Inhiba COX1  COX2  foarte puternic
antiinflamator şi antipiretic
nu are efect analgetic
foarte puternic iritant al mucoasei gastrointestinale
ulceraţii perforate (ulcer experimental)
efect SNC  vertij, tinitusuri, cefalee
mai puţin nefrotoxic
puternic hepatotoxic
poate produce anemie hemolitică ( la cei cu deficit
G6 PD), anemie aplastică, trombocitopenii
reacţii tip II – hepatite autoimune, icter colestatic
(adm. cronică)
 AINS

DERIV. DE INDOL
INDOMETACIN
Indicaţii:
 Inflamaţii articulare, extraarticulare (pericard,
pleură)
 Persistentă de canal arterial la copil
 tocolitic
 AINS
DERIVAŢI PIRAZOLANICI
 FENILBUTAZONA
 inhiba COX1, COX2 - puternic antiinflamator, puternic
analgezic, puternic antipiretic
 În administrare cronică are:
 efect toxic SNC - nevrită n. optic
 medulotoxic  citopenii
 gastrointestinal (ulceraţii gastrointestinale)
 hepatite, icter colestatic
 pancreatite
 reacţii alergice tip I, II, III,
 De preferat topic- intrarectal
 Derivaţi pirazolamici sunt utilizati ca analgetici, antipiretici
(ALGOCALMIN, AMINOFENAZONĂ, NORAMINOFENAZONA)
care are efect advers asemănătoare la doze mari şi în
administrare de lungă durată
 AINS

OXICAMII
Inhiba COX2 mai puternic (MELOXICAM)
efect antiinflamator foarte bun
T1/2 foarte mare 42 – 67ore –1 doză / 2zile
Puternic nefrotic
Puternică retenţie de apă şi sodiu
Tulburări SNC
Trombocitopenii
Alergii tip I
Iritaţie gastrointestinale mai redusă (blochează mai
puţin COX1)
 AINS

INHIBITORI SELECTIVI COX2

ROFECOXIB
CELECOXIB natriureza reţinere de apă, sare TA
NIMESULID
 
PIRFENIDON
METFLUROMID
 AINS

ANALGETICE, ANTIPIRETICE
ZOMEPIRAC; KETOROLAC
Analgetic puternic
Mai puţin iritant gastrointestinal
Nu are efect antiinflamator
Addicţie după 10 zile

ACETAMINOFEN
Metabolit activ al fenacetinei
Dependent de doză, este hepatotoxic
 AINS
Efecte adverse
1.) leziuni ale mucoasei gastrice sau intestinale
- prostaglandinele mucoasei inhiba secreţia de acid,
initiază secretia de mucus, previne retrodifuzia
acudului in submucoasă
- eroziuni, ulceraţii, singerari, perforaţii

2.) Dezechilibre hidroelectrolitice

- inhibarea productiei renale de prostaglandine –
retenţie de sodiu, edeme, posible hiponatremie,
hiperpotasemie - antagonizează efectul
antihipertensivelor
 AINS
Efecte adverse

3.) Nefropatia analgezica

- datorita ingestiei de lunga durată de amestecuri de
analgezice
- nefrita interstitiala cronica, necroza papilara renala,
IRA
 PARACETAMOL
(acetaminophen)
Eficacitate analgezica echivalenta cu a aspirinei
Nu este utilizat ca antiinflamator
Indicat in durerea usoara-moderata, dar aspirina
este preferată datorita efectului antiinflammator
 PARACETAMOL

Metabolizare
is conjugata in ficat la glucuronide si sulphate
inactive
Se formeaza, de asemenea, un numar mic de produsi
de oxidare N-acetylbenzoquinoneimine (NABQI)
NABQI sunt chimic reactive si sunt inactivati prin
conjugare cu SH (thiol) al glutathionului
Sursa de glutathione este limitata in caz de
supradozare
NABQI reactioneaza cu macromoleculele celulare –
moartea celulei
 PARACETAMOL
(acetaminophen)
Efecte adverse
rar la doze terapeutice
ocazional rash cutanat si alergie
Supradozare - hepatita necrotica fulminanta si IH
 PARACETAMOL
(acetaminophen)
Supradozare Paracetamol
Ingestie >10g paracetamol poate fi fatal
Poate fi mai mica doza la alcoolici sau la subiecti cu
boala cronica de ficat
Aspecte clinice
In intoxicatia severa
Pina la 24 hours – nu/greturi si varsaturi
> 24 hours
Greturi si varsaturi
Dureri in hipocondrul drept
 icter
encefalopatie
 PARACETAMOL
(acetaminophen)
Tratament
 Singe – dozare paracetamol la 4 ore post ingestie
 Proba terapeutica cu perfuzii cu N-acetylcysteine (in caz de
suspiciune de intoxicatie severa)
 Se verifica timpul de prothrombina, creatinine serica, pH -
IRA (necroza tubulara acuta) si IH- la 36-72 ore dupa ingestie
 Indicatiions de internare in serviciul gastro-entrologie-
hepatologie :
- dezvoltarea rapida de encefalopatie
- PTT >45 sec la 48 ore sau >50 secs la 72 ore
- cresterea creatininei plasmatice
- pH <7.3 arterial la mai mult de 24 ore de la ingestie