ALIMENTATIA NATURALA

Alimentaţia sugarului exclusiv cu lapte matern în primele 6 luni de viaţă!

Laptele matern

- alimentul ideal pentru nou-născut şi sugar, avantajele alimentaţiei la sân fiind

inegalabile

- asigură un aport energetic, macronutrienți şi cofactori enzimatici în proporţii şi

cantităţi optime adaptate nevoilor de creştere.

- datorită factorilor antimicrobieni, imunomodulatori şi de creştere - aliment funcţional.

Alimentaţia naturală influenţează benefic starea psihică a mamei, oferindu-i satisfacţii uriaşe
pe plan afectiv.

Compoziţia chimică a laptelui matern:

- prezintă variaţii individuale

- la aceeaşi mamă variază în funcţie de vârsta gestațională, stadiul lactaţiei, momentul

zilei, de la un sân la altul şi la acelaşi sân în timpul unui supt.

De exemplu, la aceeaşi masă, la finalul suptului, concentraţia în lipide este mai crescută faţă
de începutul suptului, conferindu-i sugarului senzaţia de saţietate.

COLOSTRUL

- secretat în ultimul trimestru de sarcină şi în primele 6 zile după naştere

- în cantitate de 10-100 ml/zi

- compoziţie specifică.

- bogat în proteine (27 g/l), vitamine liposolubile şi imunoglobuline

- mai sărac în lactoză (60 g/l), grăsimi (30 g/l) şi vitamine hidrosolubile.

- conţine săruri minerale în cantitate crescută (3,9 g/l) - bine tolerat de rinichiul imatur.

LAPTELE DE TRANZIŢIE

- incepe să fie secretat la 6-10 zile după naştere

- o compoziţie intermediară între colostru şi laptele matur

- concentraţie mai mare în lactoză, lipide, fosfor, vitamine din grupul B

- concentraţie mai scăzută în proteine, săruri minerale şi vitamine liposolubile.

1
LAPTELE MATUR

- la sfârşitul primei luni de viaţă cu o compoziţie echilibrată pe tot parcursul lactaţiei  

PROTEINELE

- 9-13 g/l (de aproape 3 ori mai mică decât în colostru).

- cazeină (40%)

- proteinele lactoserului (60%): lapte de tip albuminos!

Cazeina

- fosfoproteina polimorfă uşor digerabilă

- termorezistentă

- formeaza agregate stabile care includ calciul şi fosforul, realizând concentraţii crescute
ale acestora în lapte.

Proteinele lactoserului

• alfa lactalbumină (50-480 mg/100 ml):

• uşor digerabilă

• conferă o consistenţă moale scaunului de sân (alături de lactoză);

• lactoferina:

• glicoproteină cu rol în absorbţia fierului, datorită prezenţei receptorilor

de lactoferina în marginea în perie din intestinul sugarului

• un important agent antimicrobian

• albuminele serice: 0,3 - 0,5 g/l în laptele matur şi în cantitate mai mare în colostrum
cu rol de liganzi;

• enzimele: peste 20, cu rol în digestia laptelui şi în apărarea antiinfecţioasă;

• imunoglobulinele: rol protector

Azotul neproteic

- reprezintă 20-30% din întreaga cantitate de azot

- reprezentat de aminoacizi liberi (nivelul variază cu starea de nutriţie a mamei)

Din cei 24 aminoacizi, 9 sunt esenţiali, nefiind sintetizaţi!

2
(treonina, valina, leucina, izoleucina, lizina, triptofanul, fenilalanina, metionina şi histidine)

- cei mai importanţi aminoacizi:

• acidul glutamic: sursa de acid alfa-cetoglutaric pentru ciclul acizilor tricarboxilici,

substrat energetic pentru enterocit şi favorizează transferul intestinal de zinc;

• taurina:

• neurotransmiţător şi neuromodulator

• ameliorează absorbţia lipidelor

• favorizează colonizarea intestinului cu lactobacilus bifidus

• are rol în proliferarea celulară retiniană şi a bulbului olfactiv

GLUCIDELE

- în cantitate de 70 g/l: 60 g/l lactoză - 10 g/l oligozaharide

Lactoza

- un dizaharid format dintr-o moleculă de glucoză şi una de galactoză (cea mai

importantă sursă de galactoză)

- principala componentă osmotică a laptelui uman, cu rol în determinarea volumului de

lapte secretat

- stimulează absorbţia calciului

- are rol fermentativ, asigurând un pH intestinal acid, favorabil dezvoltării microflorei.

Oligozaharidele

- 9 structure: ginolactoza are rol de factor bifidus cu rol de apărare intestinală.

LIPIDELE

- în cantitate de 30-60 g/l: trigliceride (98%), colesterol, fosfolipide şi acizi graşi liberi. -
compoziţia şi nivelul lipidelor variază după naştere (creşte treptat până în a 21 a zi de lactaţie
şi apoi după 3 luni).

Trigliceridele: acizi graşi polinesaturaţi (57%) şi acizi graşi saturaţi (43%).

- acidul linoleic se menţine în concentraţie ridicată pe toată perioada lactaţiei şi are rol
în formarea acidului arahidonic.

- acizii graşi polinesaturaţi cu catenă lungă sunt precursorii lipidelor structurale, a

prostaglandinelor, leucotrienelor şi tromboxanilor.

3
Colesterolul: 10-20 mg/100 ml.

- precursor al hormonilor sexuali, acizilor biliari şi al vitaminei D3

- face parte din structura membranelor celulare

- rol important în mielinizarea sistemului nervos central.

SĂRURILE MINERALE

- 2g/l - osmolaritate scăzută a laptelui matern (80 mOsm/l)

 sodiul

- în cantitate mică de 100-200 mg/l

- nu suprasolicită rinichiul imatur al nou-născutului

 raportul Ca/P = 2 constant

- asigură o absorbţie optimă a calciului

 fierul

- în cantitate mică în laptele uman - biodisponibilitate crescută;

 magneziul

- în cantitate mică ce variază cu momentul lactaţiei

VITAMINELE

Nivelul vitaminelor din laptele matern este dependent de alimentaţia mamei.

• vitamina A (1000 UI/l) - suficientă pentru protecţia de infecţiile cutanate;

• vitamina D liposolubilă (15,7 UI/l) - în cantitate insuficientă faţă de necesarul zilnic;

vitamina D hidrosolubilă (865 UI/l) ar putea avea efect antirahitic;

• vitamina K - în cantitate mică în colostrum (se recomandă suplimentarea cu vitamina

K injectabil în doza de 0,5-1 mg la naştere pentru a preveni boala hemoragică a nou-
născutului);

• vitamina E - în cantitate suficientă pentru nou-născutul la termen;

• vitaminele B:

• B1, B2, B3 şi B6 sunt cantitativ insuficiente,

• vitaminele B2, B5 şi B12 sunt cantitativ suficiente;

• vitamina C - în cantitate de 50 mg/l (acoperă nevoile sugarului).

4
FACTORII DE PROTECŢIE ANTIINFECŢIOASĂ

Factorii celulari

• Sunt reprezentaţi de corpusculii Donne, polimorfonucleare neutrofile şi limfocite.

• Corpusculii Donne sunt macrofage foarte mari şi au rol protectiv faţă de enterocolita
ulceronecrotica, vehiculează şi eliberează IgA secretorie, sintetizează fracţiunile C3 şi
C4 ale complementului, lactoferina şi lizozimul.

Imunoglobulinele

• IgA secretorie se găseşte în cantitate mare în colostru (50 mg/ml) şi scade treptat după
a 6-a zi de viaţă (1mg/ml). Există IgA secretorie specifică pentru numeroase antigene
bacteriene, virale şi protozoare (E. Coli, Shigella, Salmonella, Campylobacter, Cl.
difficile, rotavirus, virus sincitial respirator, virus gripal, Giardia lamblia, Candida
albicans). Practic, mucoasa digestivă şi respiratorie este tapetată cu un strat de
anticorpi care împiedică pătrunderea bacteriilor şi viruşilor. Ca urmare, frecvenţa
bolilor diareice şi a infecţiilor respiratorii este semnificativ scăzută la sugarii
alimentaţi la sân. Decelarea IgA secretorie în urină sugerează rolul protector al
acesteia şi împotriva infecţiilor urinare.

• IgM se găseşte în cantitate crescută în colostru (150-170 mg/l) faţă de laptele matur
(30-60mg/l), în timp ce IgG este în cantitate mică.

Lactoferina

• Lactoferina are rol bacteriostatic şi chiar bactericid pentru germenii patogeni enterici.
Intră în competiţie pentru fier cu bacteriile intestinale, inhibând creşterea E coli şi
stafilococului (fierul este esenţial pentru dezvoltarea bacteriilor). Tratamentul cu fier
nejustificat ar putea inhiba rolul antiinfecţios al lactoferinei.

Lizozimul

• Rolul bactericid al lizozimului se datorează capacităţii de degradare a

peptidoglicanilor din peretele bacterian. Alături de factori ai complementului şi
mucoproteine stimulează activitatea anticorpilor în laptele matern.

Lactoperoxidaza

• Are acţiune bactericidă.

Fracţiunile C3 şi C4 ale complementului

• Intervin în chemotaxisul fagocitelor şi înglobarea intracelulară a particulelor.

Factorul antistafilococic

• Inhibă creşterea stafilococului auriu.

5
 Factorii bifidus

• Favorizează creşterea lactobacililor bifidus în colonul sugarilor alimentaţi la sân,

• cu rol în sinteza vitaminelor din grupul B şi a vitaminei K. Prin acidifierea mediului

intestinal, favorizează absorbţia Ca, Fe, a lipidelor şi a vitaminei D.

Substanţe cu rol antiviral

• Sunt reprezentate de macromoleculele non-imunoglobulinice, alfa 2-macroglobulin-

like, ribonuclează, inhibitorii de hemaglutinină, milk-cells (cu rol în producerea de
interferon şi limfokine).

MODULATORII CREŞTERII DIN LAPTELE DE MAMĂ

• Factorul de creştere epidermic (epidermal growth factor – EGF)

Stimulează creşterea şi diferenţierea epiteliilor pulmonar şi gastrointestinal, creşterea

tisulară a tractului gastrointestinal, creşterea activităţilor enzimatice în intestin (zaharază,
lactază).

• Factorul de creştere nervoasă

Este esenţial pentru dezvoltarea neuronilor simpatici şi a celulelor senzoriale.

• Factorul de creştere insulin-like (insulin-like growth factor I - IGF-1)

Sunt "efectorul" celular al STH prin intermediul somatomedinei.

• Factorii de creştere ai laptelui uman (HMGF I, II şi III)

• Factorul de stimulare a limfocitelor B

Are rol în proliferarea limfocitelor B şi producerea de imunoglobuline.

• Lipaza

Este stimulată de sărurile biliare cu rol în distrugerea giardiei intestinale.

• Alte substanţe ale laptelui matern

Hormoni: STH, somatostatina, insulina, TSH, tiroxina, triiodotironina, relaxina,

calcitonina, neurotensina, prolactina, corticosuprarenali, eritropoetina.

Prostaglandine: E2 şi F2.

FIZIOLOGIA LACTAŢIEI

Începând cu trimestrul 2 de sarcină, odată cu creşterea secreţiei de progesteron şi prolactină,

este stimulată producţia de colostru, inhibată în timpul sarcinii de hormonii steroizi placentari.
După naştere, scade nivelul de progesteron şi lactaţia este asigurată de reflexele materne şi de
supt ale sugarului. Stimularea receptorilor de la nivelul areolei mamare şi mamelonului de
6
către sugar determină stimularea reflexă, pe cale aferentă, a hipotalamusului anterior şi
posterior, care vor elibera prolactină, respectiv oxitocină, hormoni esenţiali în menţinerea
lactaţiei. Stimularea formării mameloanelor şi exprimarea lor în ultimul trimestru de sarcină
pot influenţa pozitiv secreţia lactată. Alimentaţia la sân imediat în primele 2-3 ore după
naştere, alimentaţia la cerere şi golirea completă a sânilor după fiecare masă contribuie la
menţinerea unei secreţii lactate adecvate.

Contraindicaţiile alimentaţiei naturale

• tranzitorii materne: ragade sângerânde mamelonare, mastita, abces mamar, infecţie cu

herpes simplex cu erupţie la nivelul sânului, tratament cu un antibiotic (tetraciclina,
metronidazol, cloramfenicol)

• tranzitorii din partea sugarului: icterul prelungit neonatal prin inhibitorii din laptele
de mamă

• permanente materne: eclampsia, septicemie, tuberculoza activă, tratamente citostatice,

boli psihice grave, SIDA, infecţia cu citomegalovirus, diabet zaharat decompensate,
insuficienţa renală, insuficienţa cardiacă

• permanente din partea sugarului: galactozemia congenitală, intoleranţa primară la

lactoză, fenilcetonurie

Incidente ale alăptării datorate mamei

 Angorjarea sânilor

Apare în primele zile după naştere, când se produce furia laptelui. Sânii sunt dureroşi,
măriţi de volum, însoţiţi de subfebrilitate. Se recomandă suptul şi golirea sânilor cât mai
des, aplicarea compreselor reci între supturi (10 minute/2 ore), comprese călduţe înainte
de supt şi tratament local şi p.o. cu AINS (paracetamol, ibuprofen).

 Obstrucţia canalelor galactofore

Se manifestă prin apariţia unei zone localizate de eritem, cu o induraţie sensibilă pe

traiectul canalului galactofor. Conduita este asemănătoare cu cea de mai sus.

 Fisuri şi ragade mamelonare

Apar din cauza ataşării incorecte a sugarului la sân. Comprese călduţe înainte de supt,
suptul din sânul cel mai puţin afectat, expunerea la aer a sânilor şi aplicarea locală a unor
creme reparatoare şi calmante sunt câteva sfaturi utile pentru mamă.

 Mameloanele ombilicate

Mameloanele ombilicate pot fi cauza de abandonare a alăptării.

 Mastita

7
Ragadele mamelonare şi canalele galactofore obstruate pot fi cauza celulitei ţesutului
conjunctiv interlobular produsă de stafilococul auriu. Se recomandă oprirea temporară a
alăptării din sânul afectat, tratament cu antibiotice, antiinflamatoare, stoarcerea frecventă a
sânului şi eventual drenarea chirurgicală.

 Hipogalactia maternă

Poate fi primară, dar cel mai frecvent este secundară, legată de tehnica alimentaţiei, starea
psihică şi dieta mamei. Dacă sugarul nu depăşeşte greutatea de la naştere după 14-21 zile
de viaţă sau creşte în greutate mai puţin de 150 grame/săptămână în primul trimestru şi are
micţiuni rare, cu urina concentrată şi în cantitate mică, hipogalactia este reală. Prezenţa
rară a scaunelor de consistenţă crescută, de culoare verzui şi în cantitate redusă la un sugar
agitat sau care refuză sânul pot fi semne posibile pentru o alimentaţie insuficientă.

Incidente ale alăptării datorate sugarului

Regurgitaţiile

Apar la sfârşitul mesei, în momentul eructării, fără efort şi sunt în cantităţi mici de 10-20
ml, fără să afecteze curba ponderală.

Vărsăturile din refluxul gastro-esofagian

Se produc în decurs de o oră după alăptare, în special la sugarii lacomi. Se recomandă

aşezarea sugarului pe plan înclinat la 30 - 40 de grade. Nu se administrează tratament
medicamentos cu IPP, decât în situaţia în care apare scăderea în greutate a sugarului.

Colicile abdominale

Sunt dureri abdominale ce apar brusc, mai frecvent în a doua jumătate a zilei şi în timpul
nopţii, însoţite de ţipete acute ale sugarului şi de meteorism abdominal. Starea de anxietate
a mamei sau consumul de produse lactate bogate în beta-lactoglobulina pot accentua
intensitatea şi frecvenţa colicilor. Dispar spontan în jurul vârstei de 3-4 luni. Se
recomandă respectarea tehnicii de alăptare cu eliminarea după supt a aerului înghiţit,
masarea abdomenului în sensul acelor de ceas, comprese calde pe abdomen, administrarea
unor antispastice abdominale (extracte standardizate din plante sau medicaţie de sinteză).

Diareea postprandială

Scaunele sugarilor alimentaţi exclusiv la sân pot fi moi, de culoare galben verzui, emise în
jet, cu zgomot, în timpul suptului sau imediat după. Din cauza deficitului tranzitor de
lactază, lactoza nedigerată ajunge în colon, unde este fermentată de lactobacilii bifidus în
acid lactic, pH-ul devenind acid. Lactoza nedigerată are efect osmotic, ceea ce explică
scaunele moi. Dacă starea generală a sugarului este bună şi curba ponderală ascendentă, se
continuă cu alimentaţia la sân.

Mesaje pentru mamă

8
1. Pregătirea sânilor trebuie să înceapă încă din trimestrul 3 de sarcină, prin masarea şi
exprimarea mameloanelor, în scopul de a dezobstrua canalele galactofore.

2. Mama trebuie să-şi însuşească tehnica corectă a suptului, pentru a împiedica

abandonarea nejustificată a alimentaţiei la sân.

3. Se recomandă ca sugarul să fie alimentat exclusiv natural până la vârsta de 6 luni şi

continuată până la vârsta de 24 luni.

ALIMENTATIA ARTIFICIALA

Alimentatia sugarului in primele 6 luni de viata cu un alt tip de lapte decat cel uman.

Recomandari:

- hipogalactie materna reala

- contraindicații absolute in alăptarea sugarului

Se recomanda formulele de lapte! (laptele praf conventional sau laptele de vaca in conditii
extreme)

I. FORMULE DE LAPTE

- se prepara din lapte de vaca

- se apropie calitativ de compozitia laptelui uman (criterii foarte stricte impuse de

diverse organisme internaționale şi ESPGHAN (The European Society for Paediatric
Gastroenterology Hepatology and Nutrition)

- Recomandări ESPGHAN:

• valoarea energetică: 60 - 75 kcal/100 ml

• 47 % lipide, 44 % glucide și 9 % proteine.

- formule de start - administrate de la naştere până la 4 – 6 luni;

- formule de continuare (follow-up formula) – 6 luni - 1 an;

- peste 1 an (1-3 ani) – formulele junior;

- formule speciale (dietetice):

• pentru prematuri (PRE);

• antiregurgitare (AR):

9
• hipolactozate sau delactozate:

• hipoalergenice/hipoantigenice:

• formulele din soia:

TIPURI DE LAPTE- FORMULA:

Preparate adaptate - diferite de LV prin:

• Raport albumina/cazeina 60/40

• Plus de aminoacizi - taurina si cisteina

• Glucide - exclusiv lactoza

• Lipide – grasimi vegetale bogate in AGPN

• Raport Ca/P optim

• Vitamine, minerale, oligoelemente

Preparate partial adaptate – polizaharide (amidon, zaharoza)

II. LAPTE PRAF CONVENTIONAL / LV

- De 3 ori mai bogat in proteine decat laptele de san (34 g/l fata de 9-10 g/l) -
suprasolicitare hepatica pentru metabolizare – boala diareica

- Beta – lactoglobulina puternic alergenica: APLV

- Cazeina in cantitate mare: greu digerabila

- Ig sunt in cantitate mica si se distrug prin fierbere

- Glucide 48 g/l fata de 70 g/l: suplimentarea cu zahar este obligatorie

- De 3 ori mai bogat in saruri minerale (7 g/l fata de 2 g/l in laptele de san)

Ca/P=1,2/1

Tehnica alimentatiei artificiale:

- se administrează în poziția de alăptare, in brațele mamei (nu în pătuț) - evitarea

riscului de otită medie sau a asfixierii prin regurgitare si aspirare secundară

- orificiul tetinei mic: scurgerea ‘pic. cu pic.’/ plin cu lapte, pentru a nu permite trecerea
aerului

- temp de 37 grade Celsius / igiena vaselor

- se pastreaza maxim 30 minute

10
- spatierea meselor la 3-4 ore, cu pauza de noapte de 6-8 ore (in jur de 20 de minute)

Stabilirea ratiei in alimentatia artificiala

• 6-7 mese/zi – prima luna

• 6 mese/zi – la 2-3 luni

• 5 mese/zi – dupa 3-4 luni

Primele 7 zile: L = (N-1) x 70/80

Dupa 7 zile: L = 1/10 Greutatea copil + 200 ml

• Trim I: 150-180 ml/kg/zi

• Trim II: 140-150 ml/kg/zi

(maxim 1000 ml/zi pana la 6 luni, maxim 500-600 peste 6 luni, maxim 200 ml/masa)

LAPTE DE VACA!!!

• Luna I: dilutie 1/2 (apa de orez 2-3%, 5% zahar)

• Luna II: dilutie 2/3 (mucilagiu de orez 3-5%, 5% zahar)

• Luna III: dilutie 3/4 (mucilagiu de orez 3-5%, 5% zahar)

• Luna IV: lapte de vaca integral

Incidente:

 Anorexie (concentratie uniforma de lipide)

 Sub- sau supra- alimentatia

 Colici abdominale (prezenta beta lactoglobulinei)

 Constipatia (digestia dificila a cazeinei)

 Diaree acuta infectioasa (nerespectarea regulilor de igiena)

 Conflicte afective mama - sugar

 APLV

11
 ALIMENTATIA DIVERSIFICATA

Reprezintă introducerea progresivă de alimente semisolide și solide în alimentația sugarului

eutrofic în completarea alimentației lactate, deoarece aceasta nu mai satisface necesitățile
vârstei.

Momentul diversificarii:

- 5 - 6 luni = AN/AA cu formule de lapte

- 4 luni - 4 luni si 2 sapt. = LP conventional/LV

Alăptat la sân, peste vârsta de 6 luni!!! (recomandare OMS)

- Alimentele solide sau semilichide favorizează dezvoltarea musculaturii orale, a masticatiei şi

a vorbirii.

- Alimentația variată contribuie la dezvoltarea simțului gustativ şi olfactiv.

- Alimentele solide sunt evacuate mai lent din stomac, conduc la distanțarea meselor şi la
prelungirea duratei somnului.

- Se inlocuiesc treptat prânzurile de lapte (3 pranzuri solide dupa 8 luni)

- Aportul de lapte - minim 500 ml pe zi.

PRINCIPIILE DIVERSIFICARII:

1. sugar in perfecta stare de sănătate;

2. introducerea progresivă a alimentului nou pentru testarea toleranței digestive, până

acesta va înlocui complet o masă de lapte;

3. administrarea alimentelor se face cu lingurița;

4. alimentele noi se oferă la începutul prânzului;

5. toate prânzurile de diversificare trebuie să aibă o valoare calorică cel puțin egală cu
prânzurile de lapte pe care le înlocuiesc;

6. nu se introduc simultan două alimente noi;

7. dacă sugarul refuză alimentul nou, nu trebuie insistat (anorexia

psihogena);

8. dacă apare intoleranta (diaree, vărsături), se opreste alimentul

nou timp 1-2 săptămâni;

12
9. alegerea primului aliment de diversificare se face în funcție de

starea de nutriție a sugarului (sugar „slab" – cu făinos; sugar paratrofic

- cu supă de legume);

10. alimentele vor fi pasate până la apariția dinților, apoi se pot oferi cu

o granulație mai mare;

11. nu se stimulează gustul pentru dulce, nu se foloseste sarea pana la 1 an, nu se modifica
gustul cu lapte, fara aditivi alimentari;

12. hidratarea suplimentara intre mese se face cu lichide neindulcite;

13. pranzurile se pregătesc in ziua respectiva;

14. crearea unei atmosfere de calm, prezentarea atractivă a alimentelor, stimularea verbală
pozitivă (o persoană cu care copilul are o relație afectiva buna);

15. încurajarea autohrănirii, in functie de dezvoltarea psihomotorie a copilului;

16. respectarea programului de masa si a locului;

17. obiceiurile alimentare ale parintilor vor fi si ale copiilor.

ALIMENTE FOLOSITE:

• Legume

• Fructe

• Carne

• Ficat

• Peste

• Oua

• Fainoase

• Branza de vaci

• Mierea de albine (nu sub 1 an, risc de contaminare cu Clostridium botulinicum)

Legumele si fructele

• sucuri și piureuri

• legumele – alimente hipocalorice, cu continut redus in proteine si lipide, bogate in

fibre vegetale, saruri minerale si vitamine

13
 • masa de fructe se administreaza imediat dupa preparare

• nu se pastreaza la frigider, nu se prepara termic (coapte, fierte) (inactivarea

vitaminelor)

• pot fi introduse de la vârsta de 4 ½ luni

Carnea, ficatul, pestele, oul

• carnea (vita sau pasare), sursa de proteine si fier, de la 5 luni, fiarta si mixata, in supa
sau piure, de 3-4 ori pe saptamana

• ficatul de pasare, dupa 7 luni

• peştele alb (salau, pastrav, stiuca) proaspăt (bogat în acizi grași esențiali omega-3), de
la 9-10 luni, la sugarii fără risc de atopie (alergie)

• gălbenușul de ou (valoare nutritiva ridicata: Fe, Zn, B6 şi B12, ) bine fiert, 10 minute,
de la 6 luni, gradat, până spre 7 luni, de 2-3 ori pe saptamana, alternativ cu carnea

Fainoasele

• au valoare energetica mare

• inițial orezul (fără gluten) - sub vârsta de 6 luni (risc de boala celiaca)

• grau, secara orz, ovaz, mei – 6-8 luni

• primul aliment de diversificare la sugarii cu stare de nutritie deficitara (distrofia de

făinoase prin exces de cereale)

• introducerea glutenului de la 6 luni la sugarul alăptat la sân (protecție împotriva

alergiei la gluten, cu aparitia unei toleranțe imune la alergeni, inclusiv la gluten)

Laptele si derivatele din lapte

• branza de vaci – de la 5-6 luni

• unt - de la 6 luni (in piure de legume, 5-15 grame)

• iaurt – de la 7 luni

• lapte - minimum 500 ml pe zi, lapte de mama sau formulă de continuare

• sugar AA – lapte din canita (fara biberon în cursul noptii)

alegerea primului aliment de diversificare - starea de nutriție a sugarului

sugar eutrofic - piureul (supa) de legume sau piureul de fructe

14
 sugar distrofic - făinos (cereale) cu lapte (fara gluten la sugarul mai mic de 6 luni)

diversificarea alimentației mărește heterogenitatea alergenilor (crește riscul de alergii)

sugar AA – mai repede carne, ficat, galbenus, cerealele fortificate cu Fe (predispuși la

deficit de Fe şi Zn)

Preparate industriale (piureuri de legume si fructe, cereale cu sau fara gluten, cereale cu
sau fara lapte)

• densitate nutritiva standardizata (OMS)

• usor digerabile

• continut redus de sare

• fara zahar, fara conservanti

• securizate bacteriologic, toxic si oncologic

• realizeaza economie de timp

• usor de administrat (in maxim 24 ore)

• varietate mare indiferent de sezon

• posibilitate de stocare pe termen lung

Ghid practic de diversificare

 6 - 8 săptămâni – suc de fructe (nu constituie o masă, se administrează între prânzuri,

30-60 ml/zi, in 2 prize) (anorexie la cantitati mai mari)

o mere, citrice (eritem fesier), suc de morcov (nu zilnic, risc de carotenodermie)

 3 luni – piure de fructe (mere crude sau coapte, piersici, banane)

 4 luni – suc de rosii, caise, struguri (risc de diaree)

o Sugarul AN – fara suc de fructe sub vârsta de 6 luni !

5 - 6 luni

 supa de zarzavat/legume (100 ml), initial strecurata, apoi cu 1 - 3 % făinos (orez,

porumb) si 1 – 2 ml ulei vegetal (floarea-soarelui, măsline - pentru cei cu tendință la
constipație),

 se administrează la ora prânzului, cu lingurița

15
 legume (radacinoase: morcov/pătrunjel/țelină/ pastarnac, dovlecei, roșii, ardei, fasole
verde, ardei, cartof alb/dulce)

 spanac şi prazul - constipație.

 broccoli – dupa 7 luni, conopida - după 9 luni

 NU sfecla, NU spanac, NU macriș (sub 1 an)

 piureul de fructe (măr, pară, caise, piersici, avocado, banană, cireşe, pepene galben)

• cu cereale sau biscuit (fără gluten, sub 6 luni)

• cu brânză calcică sau brânză de vacă pasteurizată (30 - 50 g)

• se administrează, în mod obişnuit, în cursul dimineții

 NU zmeura, capsuni, fragi, kiwi (actiune puternic alergizanta)

o 5-6 luni

 carne fiarta separat si mixata (vită, găină, curcan) (20-30g pe zi sub 1 an) se introduce
gradat în supa de legume

o 6 -7 luni

 gălbenuşul de ou fiert timp de 10 minute (2-3/ săptămână inglobate in piureul de

legume)

 cereale cu gluten

 ciorba acrita cu borş proaspăt (tărâțe de grâu)

o 7 luni

 ficat de pui (proaspăt și din surse „bio"), mixat în piure sau supă, 1 pranz/săptămână.

o 7 luni

 iaurt natural cu fructe proaspete mixate, biscuiți simpli sau cereale.

 Nu iaurt cu fructe din comerț

o 8 luni

 ciorba cu perişoare

 mămăligă cu brânză de vaci si smântâna (15 – 25 g)

 papanaşi fierți (fără albuş), budinci la cuptor

o 9 luni

16
  peşte alb proaspăt (nu la sugarii cu teren alergic)

 pâine făcută în casă

o 6-8 luni

 alimente granulate (dentiția temporară)

 alimente de tipul finger food (poate primi în mânuță pufuleți, biscuiți, pișcoturi
speciale pentru copii, fructe sau legume fierte la abur pentru a-l încuraja să se
hrănească singur – sub supraveghere strictă!!!)

o 9-11 luni

 incepe sa foloseasca singur cana

 dorința de a se hrăni singur (trebuie incurajat), poate folosi singur lingurita

Sugarul trebuie spalat pe maini inainte de masa!

17