ALIMENTATIA NATURALA

ALIMENTATIA ARTIFICIALA
DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI
Sef Lucrari Dr. Antoneta Petroaie
Disciplina Medicină de Familie
UMF IASI
 ALIMENTAŢIA NATURALĂ
Alimentaţia sugarului exclusiv cu lapte matern în primele 6 luni de
viaţă!
Laptele matern
-alimentul ideal pentru nou-născut şi sugar, avantajele alimentaţiei la
sân fiind inegalabile
-asigură un aport energetic, macronutrienți şi cofactori enzimatici în
proporţii şi cantităţi optime adaptate nevoilor de creştere.
-datorită factorilor antimicrobieni, imunomodulatori şi de creştere -
aliment funcţional.
Alimentaţia naturală influenţează benefic starea psihică a mamei,
oferindu-i satisfacţii uriaşe pe plan afectiv.
Compoziţia chimică a laptelui matern

-prezintă variaţii individuale

-la aceeaşi mamă variază în funcţie de vârsta gestațională,

stadiul lactaţiei, momentul zilei, de la un sân la altul şi la acelaşi
sân în timpul unui supt.

De exemplu, la aceeaşi masă, la finalul suptului, concentraţia în

lipide este mai crescută faţă de începutul suptului, conferindu-i
sugarului senzaţia de saţietate.
 COLOSTRUL

-secretat în ultimul trimestru de sarcină şi în primele 6 zile după naştere

-în cantitate de 10-100 ml/zi

-compoziţie specifică.

-bogat în proteine (27 g/l), vitamine liposolubile şi imunoglobuline

-mai sărac în lactoză (60 g/l), grăsimi (30 g/l) şi vitamine hidrosolubile.

-conţine săruri minerale în cantitate crescută (3,9 g/l) - bine tolerat de

rinichiul imatur.
 LAPTELE DE TRANZIŢIE

-incepe să fie secretat la 6-10 zile după naştere

-o compoziţie intermediară între colostru şi laptele matur

-concentraţie mai mare în lactoză, lipide, fosfor, vitamine

din grupul B

-concentraţie mai scăzută în proteine, săruri minerale şi

vitamine liposolubile.
 LAPTELE MATUR
- la sfârşitul primei luni de viaţă cu o compoziţie echilibrată pe tot
parcursul lactaţiei
PROTEINELE
-9-13 g/l (de aproape 3 ori mai mică decât în colostru).
- cazeină (40%)
- proteinele lactoserului (60%): lapte de tip albuminos!

Cazeina
-fosfoproteina polimorfă uşor digerabilă
-termorezistentă
-formeaza agregate stabile care includ calciul şi fosforul, realizând
concentraţii crescute ale acestora în lapte.
Proteinele lactoserului
•alfa lactalbumină (50-480 mg/100 ml):
• uşor digerabilă
• conferă o consistenţă moale scaunului de sân (alături de lactoză);
•lactoferina:
• glicoproteină cu rol în absorbţia fierului, datorită prezenţei receptorilor de
lactoferina în marginea în perie din intestinul sugarului
• un important agent antimicrobian
•albuminele serice:
serice 0,3 - 0,5 g/l în laptele matur şi în cantitate mai mare în colostrum cu
rol de liganzi;
•enzimele:
enzimele peste 20, cu rol în digestia laptelui şi în apărarea antiinfecţioasă;
•imunoglobulinele:
imunoglobulinele rol protector
Azotul neproteic

-reprezintă 20-30% din întreaga cantitate de azot

-reprezentat de aminoacizi liberi (nivelul variază cu starea de nutriţie a mamei)

Din cei 24 aminoacizi, 9 sunt esenţiali, nefiind sintetizaţi!

(treonina, valina, leucina, izoleucina, lizina, triptofanul, fenilalanina, metionina şi histidine)

-cei mai importanţi aminoacizi:

•acidul glutamic:
glutamic sursa de acid alfa-cetoglutaric pentru ciclul acizilor tricarboxilici,
substrat energetic pentru enterocit şi favorizează transferul intestinal de zinc;
•taurina:

• neurotransmiţător şi neuromodulator

• ameliorează absorbţia lipidelor

• favorizează colonizarea intestinului cu lactobacilus bifidus

• are rol în proliferarea celulară retiniană şi a bulbului olfactiv

GLUCIDELE
-în cantitate de 70 g/l: 60 g/l lactoză - 10 g/l oligozaharide

Lactoza
-un dizaharid format dintr-o moleculă de glucoză şi una de galactoză (cea mai
importantă sursă de galactoză)
-principala componentă osmotică a laptelui uman, cu rol în determinarea
volumului de lapte secretat
-stimulează absorbţia calciului

-are rol fermentativ, asigurând un pH intestinal acid, favorabil dezvoltării

microflorei.

Oligozaharidele

- 9 structure: ginolactoza are rol de factor bifidus cu rol de apărare intestinală.

LIPIDELE

- în cantitate de 30-60 g/l: trigliceride (98%), colesterol, fosfolipide şi acizi graşi liberi.
- compoziţia şi nivelul lipidelor variază după naştere (creşte treptat până în a 21 a zi de
lactaţie şi apoi după 3 luni).

Trigliceridele: acizi graşi polinesaturaţi (57%) şi acizi graşi saturaţi (43%).

-acidul linoleic se menţine în concentraţie ridicată pe toată perioada lactaţiei şi are rol
în formarea acidului arahidonic.

-acizii graşi polinesaturaţi cu catenă lungă sunt precursorii lipidelor structurale, a

prostaglandinelor, leucotrienelor şi tromboxanilor.

Colesterolul: 10-20 mg/100 ml.

-precursor al hormonilor sexuali, acizilor biliari şi al vitaminei D3

-face parte din structura membranelor celulare

-rol important în mielinizarea sistemului nervos central.

SĂRURILE MINERALE
- 2g/l - osmolaritate scăzută a laptelui matern (80 mOsm/l)
sodiul
- în cantitate mică de 100-200 mg/l
- nu suprasolicită rinichiul imatur al nou-născutului
raportul Ca/P = 2 constant
- asigură o absorbţie optimă a calciului
fierul
- în cantitate mică în laptele uman - biodisponibilitate crescută;
magneziul
- în cantitate mică ce variază cu momentul lactaţiei
VITAMINELE

Nivelul vitaminelor din laptele matern este dependent de alimentaţia mamei.

•vitamina A (1000 UI/l) - suficientă pentru protecţia de infecţiile cutanate;
•vitamina D liposolubilă (15,7 UI/l) - în cantitate insuficientă faţă de
necesarul zilnic; vitamina D hidrosolubilă (865 UI/l) ar putea avea efect
antirahitic;
•vitaminaK - în cantitate mică în colostrum (se recomandă suplimentarea cu
vitamina K injectabil în doza de 0,5-1 mg la naştere pentru a preveni boala
hemoragică a nou-născutului);
•vitamina E - în cantitate suficientă pentru nou-născutul la termen;
•vitaminele B:
• B1, B2, B3 şi B6 sunt cantitativ insuficiente,

• vitaminele B2, B5 şi B12 sunt cantitativ suficiente;

•vitamina C - în cantitate de 50 mg/l (acoperă nevoile sugarului).

• FACTORII DE PROTECŢIE ANTIINFECŢIOASĂ

Factorii celulari

• Sunt reprezentaţi de corpusculii Donne, polimorfonucleare neutrofile şi limfocite.

• Corpusculii Donne sunt macrofage foarte mari şi au rol protectiv faţă de enterocolita ulceronecrotica, vehiculează şi eliberează IgA secretorie, sintetizează fracţiunile C3 şi C4 ale complementului, lactoferina şi lizozimul.

Imunoglobulinele

• IgA secretorie se găseşte în cantitate mare în colostru (50 mg/ml) şi scade treptat după a 6-a zi de viaţă (1mg/ml). Există IgA secretorie specifică pentru numeroase antigene bacteriene, virale şi protozoare (E. Coli, Shigella, Salmonella,
Campylobacter, Cl. difficile, rotavirus, virus sincitial respirator, virus gripal, Giardia lamblia, Candida albicans). Practic, mucoasa digestivă şi respiratorie este tapetată cu un strat de anticorpi care împiedică pătrunderea bacteriilor şi
viruşilor. Ca urmare, frecvenţa bolilor diareice şi a infecţiilor respiratorii este semnificativ scăzută la sugarii alimentaţi la sân. Decelarea IgA secretorie în urină sugerează rolul protector al acesteia şi împotriva infecţiilor urinare.

• IgM se găseşte în cantitate crescută în colostru (150-170 mg/l) faţă de laptele matur (30-60mg/l), în timp ce IgG este în cantitate mică.

· Lactoferina

• Lactoferina are rol bacteriostatic şi chiar bactericid pentru germenii patogeni enterici. Intră în competiţie pentru fier cu bacteriile intestinale, inhibând creşterea E coli şi stafilococului (fierul este esenţial pentru dezvoltarea bacteriilor).
Tratamentul cu fier nejustificat ar putea inhiba rolul antiinfecţios al lactoferinei.
· Lizozimul

• Rolul bactericid al lizozimului se datorează capacităţii de degradare a peptidoglicanilor din peretele bacterian. Alături de factori ai complementului şi mucoproteine stimulează activitatea anticorpilor în laptele matern.

· Lactoperoxidaza

• Are acţiune bactericidă.

· Fracţiunile C3 şi C4 ale complementului

• Intervin în chemotaxisul fagocitelor şi înglobarea intracelulară a particulelor.

· Factorul antistafilococic

• Inhibă creşterea stafilococului auriu.

· Factorii bifidus

• Favorizează creşterea lactobacililor bifidus în colonul sugarilor alimentaţi la sân,

• cu rol în sinteza vitaminelor din grupul B şi a vitaminei K. Prin acidifierea mediului intestinal, favorizează absorbţia Ca, Fe, a lipidelor şi a vitaminei D.

· Substanţe cu rol antiviral

• Sunt reprezentate de macromoleculele non-imunoglobulinice, alfa 2-macroglobulin-like, ribonuclează, inhibitorii de hemaglutinină, milk-cells (cu rol în producerea de interferon şi limfokine).
Lactoferina

Lactoferina are rol bacteriostatic şi chiar bactericid pentru germenii patogeni enterici. Intră în competiţie pentru fier cu bacteriile intestinale,
inhibând creşterea E coli şi stafilococului (fierul este esenţial pentru dezvoltarea bacteriilor). Tratamentul cu fier nejustificat ar putea inhiba rolul
antiinfecţios al lactoferinei.

Lizozimul

Rolul bactericid al lizozimului se datorează capacităţii de degradare a peptidoglicanilor din peretele bacterian. Alături de factori ai complementului
şi mucoproteine stimulează activitatea anticorpilor în laptele matern.

Lactoperoxidaza

Are acţiune bactericidă.

Fracţiunile C3 şi C4 ale complementului

Intervin în chemotaxisul fagocitelor şi înglobarea intracelulară a particulelor.

Factorul antistafilococic

Inhibă creşterea stafilococului auriu.

Factorii bifidus

Favorizează creşterea lactobacililor bifidus în colonul sugarilor alimentaţi la sân

Lactoperoxidaza

Are acţiune bactericidă.

Fracţiunile C3 şi C4 ale complementului

Intervin în chemotaxisul fagocitelor şi înglobarea intracelulară a particulelor.

Factorul antistafilococic

Inhibă creşterea stafilococului auriu.

Factorii bifidus

Favorizează creşterea lactobacililor bifidus în colonul sugarilor alimentaţi la sân,

cu rol în sinteza vitaminelor din grupul B şi a vitaminei K. Prin acidifierea mediului intestinal,
favorizează absorbţia Ca, Fe, a lipidelor şi a vitaminei D.

Substanţe cu rol antiviral

Sunt reprezentate de macromoleculele non-imunoglobulinice, alfa 2-macroglobulin-like,

ribonuclează, inhibitorii de hemaglutinină, milk-cells (cu rol în producerea de interferon şi
limfokine).
MODULATORII CREŞTERII DIN LAPTELE DE MAMĂ

Factorul de creştere epidermic (epidermal growth factor – EGF)

Stimulează creşterea şi diferenţierea epiteliilor pulmonar şi gastrointestinal, creşterea tisulară a tractului gastrointestinal, creşterea
activităţilor enzimatice în intestin (zaharază, lactază).

Factorul de creştere nervoasă

Este esenţial pentru dezvoltarea neuronilor simpatici şi a celulelor senzoriale.

Factorul de creştere insulin-like (insulin-like growth factor I - IGF-1)

Sunt "efectorul" celular al STH prin intermediul somatomedinei.

Factorii de creştere ai laptelui uman (HMGF I, II şi III)

Factorul de stimulare a limfocitelor B

Are rol în proliferarea limfocitelor B şi producerea de imunoglobuline.

Lipaza

Este stimulată de sărurile biliare cu rol în distrugerea giardiei intestinale.

Alte substanţe ale laptelui matern

Hormoni: STH, somatostatina, insulina, TSH, tiroxina, triiodotironina, relaxina, calcitonina, neurotensina, prolactina,
corticosuprarenali, eritropoetina.

Prostaglandine: E2 şi F2.
 FIZIOLOGIA LACTAŢIEI

Începând cu trimestrul 2 de sarcină, odată cu creşterea secreţiei de

progesteron şi prolactină, este stimulată producţia de colostru, inhibată în
timpul sarcinii de hormonii steroizi placentari. După naştere, scade nivelul
de progesteron şi lactaţia este asigurată de reflexele materne şi de supt ale
sugarului. Stimularea receptorilor de la nivelul areolei mamare şi
mamelonului de către sugar determină stimularea reflexă, pe cale aferentă,
a hipotalamusului anterior şi posterior, care vor elibera prolactină,
respectiv oxitocină, hormoni esenţiali în menţinerea lactaţiei. Stimularea
formării mameloanelor şi exprimarea lor în ultimul trimestru de sarcină
pot influenţa pozitiv secreţia lactată. Alimentaţia la sân imediat în primele
2-3 ore după naştere, alimentaţia la cerere şi golirea completă a sânilor
după fiecare masă contribuie la menţinerea unei secreţii lactate adecvate.
Contraindicaţiile alimentaţiei naturale

•tranzitorii materne: ragade sângerânde mamelonare, mastita, abces mamar, infecţie

cu herpes simplex cu erupţie la nivelul sânului, tratament cu un antibiotic
(tetraciclina, metronidazol, cloramfenicol)

•tranzitorii din partea sugarului: icterul prelungit neonatal prin inhibitorii din laptele
de mamă

•permanente materne: eclampsia, septicemie, tuberculoza activă, tratamente

citostatice, boli psihice grave, SIDA, infecţia cu citomegalovirus, diabet zaharat
decompensate, insuficienţa renală, insuficienţa cardiacă

•permanente din partea sugarului: galactozemia congenitală, intoleranţa primară la

lactoză, fenilcetonurie
• Incidente ale alăptării datorate mamei

 Angorjarea sânilor

• Apare în primele zile după naştere, când se produce furia laptelui. Sânii sunt dureroşi, măriţi
de volum, însoţiţi de subfebrilitate. Se recomandă suptul şi golirea sânilor cât mai des,
aplicarea compreselor reci între supturi (10 minute/2 ore), comprese călduţe înainte de supt şi
tratament local şi p.o. cu AINS (paracetamol, ibuprofen).

 Obstrucţia canalelor galactofore

• Se manifestă prin apariţia unei zone localizate de eritem, cu o induraţie sensibilă pe traiectul
canalului galactofor. Conduita este asemănătoare cu cea de mai sus.

 Fisuri şi ragade mamelonare

• Apar din cauza ataşării incorecte a sugarului la sân. Comprese călduţe înainte de supt, suptul
din sânul cel mai puţin afectat, expunerea la aer a sânilor şi aplicarea locală a unor creme
reparatoare şi calmante sunt câteva sfaturi utile pentru mamă.
 Mameloanele ombilicate
• Mameloanele ombilicate pot fi cauza de abandonare a alăptării.
 Mastita

• Ragadele mamelonare şi canalele galactofore obstruate pot fi cauza celulitei

ţesutului conjunctiv interlobular produsă de stafilococul auriu. Se recomandă
oprirea temporară a alăptării din sânul afectat, tratament cu antibiotice,
antiinflamatoare, stoarcerea frecventă a sânului şi eventual drenarea
chirurgicală.
 Hipogalactia maternă

• Poate fi primară, dar cel mai frecvent este secundară, legată de tehnica
alimentaţiei, starea psihică şi dieta mamei. Dacă sugarul nu depăşeşte
greutatea de la naştere după 14-21 zile de viaţă sau creşte în greutate mai puţin
de 150 grame/săptămână în primul trimestru şi are micţiuni rare, cu urina
concentrată şi în cantitate mică, hipogalactia este reală. Prezenţa rară a
scaunelor de consistenţă crescută, de culoare verzui şi în cantitate redusă la un
sugar agitat sau care refuză sânul pot fi semne posibile pentru o alimentaţie
insuficientă.
Incidente ale alăptării datorate sugarului

Regurgitaţiile

Apar la sfârşitul mesei, în momentul eructării, fără efort şi sunt în cantităţi mici de 10-20 ml, fără să afecteze curba
ponderală.

Vărsăturile din refluxul gastro-esofagian

Se produc în decurs de o oră după alăptare, în special la sugarii lacomi. Se recomandă aşezarea sugarului pe plan
înclinat la 30 - 40 de grade. Nu se administrează tratament medicamentos cu IPP, decât în situaţia în care apare
scăderea în greutate a sugarului.

Colicile abdominale

Sunt dureri abdominale ce apar brusc, mai frecvent în a doua jumătate a zilei şi în timpul nopţii, însoţite de ţipete
acute ale sugarului şi de meteorism abdominal. Starea de anxietate a mamei sau consumul de produse lactate bogate
în beta-lactoglobulina pot accentua intensitatea şi frecvenţa colicilor. Dispar spontan în jurul vârstei de 3-4 luni. Se
recomandă respectarea tehnicii de alăptare cu eliminarea după supt a aerului înghiţit, masarea abdomenului în
sensul acelor de ceas, comprese calde pe abdomen, administrarea unor antispastice abdominale (extracte
standardizate din plante sau medicaţie de sinteză).

Diareea postprandială

Scaunele sugarilor alimentaţi exclusiv la sân pot fi moi, de culoare galben verzui, emise în jet, cu zgomot, în timpul
suptului sau imediat după. Din cauza deficitului tranzitor de lactază, lactoza nedigerată ajunge în colon, unde este
fermentată de lactobacilii bifidus în acid lactic, pH-ul devenind acid. Lactoza nedigerată are efect osmotic, ceea ce
explică scaunele moi. Dacă starea generală a sugarului este bună şi curba ponderală ascendentă, se continuă cu
alimentaţia la sân.
Mesaje pentru mamă

1. Pregătirea sânilor trebuie să înceapă încă din trimestrul 3 de

sarcină, prin masarea şi exprimarea mameloanelor, în scopul de a
dezobstrua canalele galactofore.

2. Mama trebuie să-şi însuşească tehnica corectă a suptului,

pentru a împiedica abandonarea nejustificată a alimentaţiei la sân.

3. Se recomandă ca sugarul să fie alimentat exclusiv natural până

la vârsta de 6 luni şi continuată până la vârsta de 24 luni.
ALIMENTATIA ARTIFICIALA
Alimentatia sugarului in primele 6 luni de viata cu un alt
tip de lapte decat cel uman.

Recomandari:
-hipogalactie materna reala
-contraindicații absolute in alăptarea sugarului

Se recomanda formulele de lapte!

(laptele praf conventional sau laptele de vaca in conditii
extreme)
I. FORMULE DE LAPTE
-se prepara din lapte de vaca
-se apropie calitativ de compozitia laptelui uman (criterii foarte stricte
impuse de diverse organisme internaționale şi ESPGHAN (The European Society for
Paediatric Gastroenterology Hepatology and Nutrition)

- Recomandări ESPGHAN:
• valoarea energetică: 60 - 75 kcal/100 ml
• 47 % lipide, 44 % glucide și 9 % proteine.
- formule de start - administrate de la naştere până la 4 – 6 luni;
- formule de continuare (follow-up formula) – 6 luni - 1 an;
-peste 1 an (1-3 ani) – formulele junior;
-formule speciale (dietetice):
•pentru prematuri (PRE);
•antiregurgitare (AR):
•hipolactozate sau delactozate:
•hipoalergenice/hipoantigenice:
•formulele din soia:
Tipuri de lapte - formula

Preparate adaptate - diferite de LV prin:

•Raport albumina/cazeina 60/40
•Plus de aminoacizi - taurina si cisteina
•Glucide - exclusiv lactoza
•Lipide – grasimi vegetale bogate in AGPN
•Raport Ca/P optim
•Vitamine, minerale, oligoelemente

Preparate partial adaptate – polizaharide (amidon, zaharoza)

II. LAPTE PRAF CONVENTIONAL / LV

-De 3 ori mai bogat in proteine decat laptele de san (34 g/l fata
de 9-10 g/l) - suprasolicitare hepatica pentru metabolizare –
boala diareica
-Beta – lactoglobulina puternic alergenica: APLV
-Cazeina in cantitate mare: greu digerabila
-Ig sunt in cantitate mica si se distrug prin fierbere
-Glucide 48 g/l fata de 70 g/l: suplimentarea cu zahar este
obligatorie
-De 3 ori mai bogat in saruri minerale (7 g/l fata de 2 g/l in
laptele de san)
-Ca/P=1,2/1
 Tehnica alimentatiei artificiale

-se administrează în poziția de alăptare, in brațele mamei (nu în pătuț) - evitarea

riscului de otită medie sau a asfixierii prin regurgitare si aspirare secundară

-orificiul tetinei mic: scurgerea ‘pic. cu pic.’/ plin cu lapte, pentru a nu permite
trecerea aerului

-temp de 37 grade Celsius / igiena vaselor

-se pastreaza maxim 30 minute

-spatierea meselor la 3-4 ore, cu pauza de noapte de 6-8 ore (in jur de 20 de
minute)
 Stabilirea ratiei in alimentatia artificiala
•6-7 mese/zi – prima luna
•6 mese/zi – la 2-3 luni
•5 mese/zi – dupa 3-4 luni

Primele 7 zile: L = (N-1) x 70/80

Dupa 7 zile: L = 1/10 Greutatea copil + 200 ml

•Trim I: 150-180 ml/kg/zi

•Trim II: 140-150 ml/kg/zi
(maxim 1000 ml/zi pana la 6 luni, maxim 500-600
peste 6 luni, maxim 200 ml/masa)
 LAPTE DE VACA!!!

•Luna I:
I dilutie 1/2 (apa de orez 2-3%, 5% zahar)
•Luna II:
II dilutie 2/3 (mucilagiu de orez 3-5%, 5%
zahar)
•Luna III:
III dilutie 3/4 (mucilagiu de orez 3-5%, 5%
zahar)
•Luna IV:
IV lapte de vaca integral
 Incidente in alimentatia artificiala
- Anorexie (concentratie uniforma de lipide)
- Sub- sau supra- alimentatia
- Colici abdominale (prezenta beta lactoglobulinei)
- Constipatia (digestia dificila a cazeinei)
- Diaree acuta infectioasa (nerespectarea regulilor de igiena)
- Conflicte afective mama - sugar
- APLV
 ALIMENTATIA DIVERSIFICATA

Reprezintă introducerea progresivă de alimente semisolide și

solide în alimentația sugarului eutrofic în completarea alimentației
lactate, deoarece aceasta nu mai satisface necesitățile vârstei.

Momentul diversificarii:
-5 - 6 luni = AN/AA cu formule de lapte
-4 luni - 4 luni si 2 sapt. = LP conventional/LV

Alăptat la sân, peste vârsta de 6 luni!!!

(recomandare OMS)
 - Alimentele solide sau semilichide favorizează dezvoltarea
musculaturii orale, a masticatiei şi a vorbirii.
- Alimentația variată contribuie la dezvoltarea simțului
gustativ şi olfactiv.
- Alimentele solide sunt evacuate mai lent din stomac, conduc
la distanțarea meselor şi la prelungirea duratei somnului.
- Se inlocuiesc treptat prânzurile de lapte (3 pranzuri solide
dupa 8 luni)
- Aportul de lapte - minim 500 ml pe zi.
Principiile diversificării alimentației

1. sugar in perfecta stare de sănătate;

2. introducerea progresivă a alimentului nou pentru
testarea toleranței digestive, până acesta va înlocui complet
o masă de lapte;
3. administrarea alimentelor se face cu lingurița;
4. alimentele noi se oferă la începutul prânzului;
5. toate prânzurile de diversificare trebuie să aibă o valoare
calorică cel puțin egală cu prânzurile de lapte pe care le
înlocuiesc;
6. nu se introduc simultan două alimente noi;
7. dacă sugarul refuză alimentul nou, nu trebuie insistat (anorexia
psihogena);
8. dacă apare intoleranta (diaree, vărsături), se opreste alimentul
nou timp 1-2 săptămâni;
9. alegerea primului aliment de diversificare se face în funcție de
starea de nutriție a sugarului (sugar „slab" – cu făinos; sugar paratrofic
- cu supă de legume);
10. alimentele vor fi pasate până la apariția dinților, apoi se pot oferi cu
o granulație mai mare;
11. nu se stimulează gustul pentru dulce, nu se foloseste sarea
pana la 1 an, nu se modifica gustul cu lapte, fara aditivi
alimentari;
12. hidratarea suplimentara intre mese se face cu lichide
neindulcite;
13. pranzurile se pregătesc in ziua respectiva;
14. crearea unei atmosfere de calm, prezentarea atractivă a
alimentelor, stimularea verbală pozitivă (o persoană cu care
copilul are o relație afectiva buna);
15. încurajarea autohrănirii, in functie de dezvoltarea
psihomotorie a copilului;
16. respectarea programului de masa si a locului;
17. obiceiurile alimentare ale parintilor vor fi si ale copiilor.
Alimente folosite pentru diversificare
• Legume
• Fructe
• Carne
• Ficat
• Peste
• Oua
• Fainoase
• Branza de vaci
• Mierea de albine (nu sub 1 an, risc de contaminare cu
Clostridium botulinicum)
 Legumele si fructele

•sucuri și piureuri

•legumele – alimente hipocalorice, cu continut redus in proteine si

lipide, bogate in fibre vegetale, saruri minerale si vitamine

•masa de fructe se administreaza imediat dupa preparare

•nu se pastreaza la frigider, nu se prepara termic (coapte, fierte)

(inactivarea vitaminelor)

•pot fi introduse de la vârsta de 4 ½ luni

 Carnea, ficatul, pestele, oul

• carnea (vita sau pasare), sursa de proteine si fier, de la 4 ½

luni,
luni fiarta si mixata, in supa sau piure, de 3-4 ori pe
saptamana
• ficatul de pasare, dupa 6-7 luni
• peştele alb (salau, pastrav, stiuca) proaspăt (bogat în acizi
grași esențiali omega-3), de la 9-10 luni,
luni la sugarii fără risc
de atopie (alergie)
• gălbenușul de ou (valoare nutritiva ridicata: Fe, Zn, B6 şi
B12, ) bine fiert, 10 minute, de la 6 luni,
luni gradat, până spre
7 luni, de 2-3 ori pe saptamana, alternativ cu carnea
 Fainoasele
•au valoare energetica mare
•inițial orezul (fără gluten) - sub vârsta de 6 luni (risc de
boala celiaca)
•grau, secara orz, ovaz, mei – 6-8 luni
•primul aliment de diversificare la sugarii cu stare de nutritie
deficitara (distrofia de făinoase prin exces de cereale)
•introducerea glutenului de la 6 luni la sugarul alăptat la sân
(protecție împotriva alergiei la gluten, cu aparitia unei
toleranțe imune la alergeni, inclusiv la gluten)
 Laptele si derivatele din lapte
•branza de vaci – de la 5 luni
•unt - de la 6 luni (in piure de legume, 5-15 grame)
•iaurt – de la 7 luni

•lapte - minimum 500 ml pe zi, lapte de mama sau

formulă de continuare
•sugar AA – lapte din canita( fara biberon în cursul
noptii)
• alegerea primului aliment de diversificare - starea de nutriție
a sugarului
• sugar eutrofic - piureul (supa) de legume sau piureul de
fructe
• sugar distrofic - făinos (cereale) cu lapte (fara gluten la
sugarul mai mic de 6 luni)
• diversificarea alimentației mărește heterogenitatea
alergenilor (crește riscul de alergii)
• sugar AA – mai repede carne, ficat, galbenus, cerealele
fortificate cu Fe (predispuși la deficit de Fe şi Zn)
 Preparate industriale
(piureuri de legume si fructe, cereale cu sau fara
gluten, cereale cu sau fara lapte)

• densitate nutritiva standardizata (OMS)

• usor digerabile
• continut redus de sare
• fara zahar, fara conservanti
• securizate bacteriologic, toxic si oncologic
• realizeaza economie de timp
• usor de administrat (in maxim 24 ore)
• varietate mare indiferent de sezon
• posibilitate de stocare pe termen lung
 Ghid practic de diversificare
• 6 - 8 săptămâni – suc de fructe (nu constituie o masă, se
administrează între prânzuri, 30-60 ml/zi, in 2 prize)
(anorexie la cantitati mai mari)
mere, citrice (eritem fesier), suc de morcov (nu zilnic, risc
de carotenodermie)
• 3 luni – piure de fructe (mere crude sau coapte, piersici,
banane)
• 4 luni – suc de rosii, caise, struguri (risc de diaree)

Sugarul AN – fara suc de fructe sub vârsta de 6 luni !

 5 - 6 luni
•supa de zarzavat/legume (100 ml), initial strecurata, apoi cu 1 -
3 % făinos (orez, porumb) si 1 – 2 ml ulei vegetal (floarea-
soarelui, măsline - pentru cei cu tendință la constipație),

•se administrează la ora prânzului, cu lingurița

•legume (radacinoase: morcov/pătrunjel/țelină/ pastarnac,

dovlecei, roșii, ardei, fasole verde, ardei, cartof alb/dulce)

•spanac şi prazul - constipație.

•broccoli – dupa 7 luni, conopida - după 9 luni

•NU sfecla, NU spanac, NU macriș (sub 1 an)

• piureul de fructe (măr, pară, caise, piersici, avocado, banană,
cireşe, pepene galben)
• cu cereale sau biscuit (fără gluten, sub 6 luni)
• cu brânză calcică sau brânză de vacă
pasteurizată (30 - 50 g)
• se administrează, în mod obişnuit, în cursul dimineții

• NU zmeura, capsuni, fragi, kiwi (actiune puternic

alergizanta)
 5-6 luni
•carne fiarta separat si mixata (vită, găină, curcan) (20-30g pe zi
sub 1 an) se introduce gradat în supa de legume

6 -7 luni
•gălbenuşul de ou fiert timp de 10 minute (2-3/ săptămână
inglobate in piureul de legume)
•cereale cu gluten
•ciorba acrita cu borş proaspăt (tărâțe de grâu)

7 luni
•ficat de pui (proaspăt și din surse „bio"), mixat în piure sau supă,
1 pranz/săptămână.
 7 luni
•iaurt natural cu fructe proaspete mixate, biscuiți simpli sau
cereale.
•Nu iaurt cu fructe din comerț

8 luni
•ciorba cu perişoare
•mămăligă cu brânză de vaci si smântâna (15 – 25 g)
•papanaşi fierți (fără albuş), budinci la cuptor

9 luni
•peşte alb proaspăt (nu la sugarii cu teren alergic)
•pâine făcută în casă
 6-8 luni
• alimente granulate (dentiția temporară)
•alimente de tipul finger food (poate primi în mânuță
pufuleți, biscuiți, pișcoturi speciale pentru copii, fructe
sau legume fierte la abur pentru a-l încuraja să se
hrănească singur – sub supraveghere strictă!!!)

9-11 luni
•incepe sa foloseasca singur cana
•dorința de a se hrăni singur (trebuie incurajat), poate
folosi singur lingurita

Sugarul trebuie spalat pe maini inainte de masa!