LACUL

Lacul este o apă stătătoare,mai întinsă și mai adîncă decât balta, în care de multe ori
lumina nu pătrunde în adâncime.Poate fi alimentat de apă de ploaie,topirea zăpezii sau de un
izvor. După zona geografică,lacurile sunt:
-lacuri de apă dulce(Lacul Bîlea , lacul Rosu , Lacul Sf. Ana). Lacurile cu apă dulce sunt
folosite pentru piscicultură: în regiunile secetoase, apa se întrebuințează pentru irigații și
adăpatul animalelor.
- apă sărată: (Lacul Ursu (Sovata) , Lacul Ocnița (Ocna Sibiului)),lacurile cu apă sărată sau
nămol sunt utilizate pentru tratarea unor boli.
- lacurile de acumulare deservesc hidrocentralele, piscicultura, irigațiile, industria, alimentarea
așezărilor omenești – Portile de Fier, Vidraru, Izvorul Muntelui.
Temperatura apei lacurilor variază în funcție de altitudine și de anotimp.Lacurile din
zona de munte au apă rece tot timpul anului.Lumina pătrunde în straturile de la suprafață și
lipsește în adâncime.Apa lacurilor de munte conține oxigen mai mult decât a celor din zona de
câmpie.Apa lacurilor de munte este limpede tot timpul anului.
În zona stufului sunt plante ca:papură, trestie,rogoz, stânjenel de baltă și animale
precum:melci, raci, lipitori, insecte, broaște, șerpi de apă,lăcari, egrete, stârci,
țigănuși,șobolani de apă.
În zona plantelor plutitoare se găsesc nuferi,lintiță, otrățelul de baltă.
Întâlnim animale ca :ciclopi, purici de baltă,insecte, melci, scoici,broaște, carași, bibani,
lișițe, rațe, gâște sălbatice, găinușe de baltă uneori vidre.Zona plantelor din apă este
reprezentată de ciuma apelor și brădișor.Zona de pe fundul apei este lipsită de plante,dar
bogată în bacterii,viermi, melci, și unii pești mai ales somn.

Unitatea 5 MEDII DE VIAȚĂ_ LACUL, BALTA

(MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI CLASA a-II-a,MIHAELA ADA RADU, RODICA CHIRAN,
OLGA PÂRÂIALĂ.)

Scopul lecției:Reactualizare și consolidare cunostințelor despre lacuri.

Obiective operaționale:
-să definească lacul;
-să argumenteze importanța lacurilor ptr oameni și animale;
-să enumere viețuitoarele care trăiesc pe lac;

1
-să enumere plantele care se găsesc pe lac;

LECTURA
LACUL de MIHAI EMINESCU
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă,
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.
Si eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult și parc-aștept
Ea din trestii sã răsară
Si sã-mi cadă lin pe piept;
Sã sărim în luntrea mică,
Ingânați de glas de ape,
Si sã scap din mână cârma
Si lopețile sã-mi scape;
Sã plutim cuprinși de farmec
Sub lumina blândei lune –
Vântu-n trestii lin foșnească,
Undoioasa apă sune!
Dar nu vine... Singuratic
In zadar suspin și sufăr
Lângă lacul cel albastru
Incărcat cu flori de nufăr.

CONVERSAȚIA
-care credeți că este titlul lecției de astăzi?
-care sunt apele stătătoare?
-ce este un lac?
-cum clasificăm lacurile?
-cum mai pot fi ele alimentate?
-care sunt lacurile cu apă dulce ?
-care sunt lacurile cu apă sarată?
-la ce ne folosesc lacurile cu apă sărată dar cele cu apă dulce?

2
-ce animale trăiesc pe lângă lac?
-ce plante plutitoare găsim pe lac?

Folosita in cadrul orelor de curs, lectura are rolul:

-de a fixa cele spuse de invatator;
-de a trezi interesul pentru lectie;
-de a atrage atentia asupra caracteristicilor esentiale ale obiectului sau fenomenului despre
care se vorbeste;
-de a explica anumite fenomene sau continutul unor notiuni.
De asemenea, lectura poate contribui la:
- imbogatirea vocabularului si cunostintelor elevilor;
-stimularea preocuparilor si indeletnicirilor geografice ale acestora;
- largirea orizontului cognitiv-general.
Totodata lectura are darul de a trezi elevilor curiozitatea de cunoastere, de cercetare a
naturii si dorinta de a participa la excursii. De asemenea, prin limbajul si expresiile sale
literare, lectura dezvolta vorbirea si gustul estetic al elevilor, completand explicatiile
invatatorului.

Conversația este o metodă verbală, activă, care constă în valorificarea didactică a întrebărilor
și răspunsurilor. Specificul acestei metode este acela că activitatea instructiv-educativă se
desfășoară pe baza unui dialog între educator și copil. Este o metodă care cere din partea
elevilor un efort intelectual, solicitând predominant capacități cognitive.
Participarea activă a elevilor depinde în primul rând de modul cum sunt formulate
întrebările, de ordinea acestora. Întrebările reprezintă principalul instrument al acestei metode.
Formularea întrebărilor se face în funcție de potențialul intelectual individual al elevilor.

BIBLIOGRAFIE:
Cerghit I. Metode de invăţămant Iaşi: Polirom, 2005.
Cucoş Constantin (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade
didactice, Editura Polirom, Iaşi, 1998.Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Ioan Nicola, Tratat de pedagogie, E.D.P., București.