Stoica Marinela-Adelina

Clasa a XII-a C

RISIPĂ ALIMENTARĂ
1. Care este diferența dintre risipa de alimente și pierderea de alimente?

Pierderea de alimente se referă la orice aliment care este aruncat, incinerat sau eliminat în alt
mod de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente de la recoltare/abatorizare.

Risipa alimentară se referă la alimentele care sunt aruncate la nivelul comercianților cu

amănuntul, furnizorilor de servicii alimentare și consumatorilor. 

Obiectivul ONU de Dezvoltare Durabilă 12.3 urmărește să reducă la jumătate risipa de

alimente la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorilor și să reducă pierderile de
alimente de-a lungul lanțurilor de aprovizionare. Mai jos, enumerăm câteva dintre statisticile
și faptele cheie despre risipa și pierderea alimentelor pe baza estimărilor actuale:

 Aproximativ 1/3 din alimentele produse în lume pentru consumul uman sunt pierdute sau
risipite. 
 Numai risipa alimentară generează aproximativ 8% - 10% din emisiile globale de gaze cu
efect de seră. 
 Dacă risipa alimentară ar fi o țară, ar fi a treia țară ca emițătoare din lume. Cu alte cuvinte:
deșeurile alimentare emit mai multe gaze cu efect de seră decât toate țările individuale din
lume, cu excepția Chinei și SUA. 
 Ultimele estimări sugerează că în 2019
au fost generate aproximativ 931 de
milioane de tone de deșeuri alimentare,
din care: 61% proveneau din gospodării;
26% din serviciul alimentar; 13% din
retail. 
 Estimările anterioare ale risipei
alimentare de către consumatori au
subestimat semnificativ amploarea
acesteia: în ciuda incertitudinilor date,
risipa de alimente la nivel de consumator
(gospodărie și servicii alimentare) pare să fie mai mult de două ori mai mare decât cea
estimată de FAO în 2011. 
 Aproximativ 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare sunt generate anual în
UE. Aceasta este egală cu 174 kg de persoană sau 143 miliarde euro sau 170 000 000
de tone de CO 2 . 
 Nivelurile risipei alimentare sunt similare în țările cu venituri mari, medii-superioare și medii-
jos din Europa. 
 Cu cât pierderile de alimente au loc mai departe de-a lungul lanțului de aprovizionare, cu atât
pierderile și risipa sunt mai intense în carbon. Asta pentru că s-au investit mai multe resurse în
producerea, de exemplu, a sosului de roșii (prelucrare, transport, vânzare cu amănuntul și
ambalare, pe lângă utilizarea terenului și a apei și agricultura) pe care le putem cumpăra din
supermarket, decât a intrat într-o roșie culesă direct de pe câmp. Dacă risipim sosul de roșii,
risipim resursele suplimentare care s-au acumulat de-a lungul lanțului de aprovizionare.
Stoica Marinela-Adelina
Clasa a XII-a C

Diferite alimente au un impact diferit asupra mediului. De exemplu, volumul de carne care se
irosește și se pierde nu este foarte mare în comparație cu alimente precum cerealele și
legumele. Cu toate acestea, carnea necesită mult mai multe resurse pentru a fi produsă, așa că
irosirea cărnii are încă un impact semnificativ asupra schimbărilor climatice (se estimează că
contribuie la 20% din amprenta de carbon a risipei și pierderilor totale de alimente).

Noi, ca consumatori, putem avea un impact direct asupra problemei risipei alimentare,
acordând atenție propriului nostru comportament. Dacă doriți să reduceți risipa alimentară
acasă, puteți citi mai multe despre asta și puteți obține câteva sfaturi.
 Stoica Marinela-Adelina
Clasa a XII-a C

2. Cum să reduceți risipa de alimente acasă

Aproximativ 88 de milioane de tone de alimente sunt irosite în UE în fiecare an, mai mult de
jumătate provenind din gospodării, dar cu toții putem lua măsuri schimbând modul în care
facem cumpărături, gătim și ne planificăm mesele pentru a evita risipa de alimente, bani și
resurse.

1. Planificați-vă mesele

Sfaturi simple vă pot ajuta să cumpărați doar ceea ce aveți nevoie:

 Pregătește un plan de masă pentru săptămână.

 Verificați sau fotografiați ce a mai rămas în frigider și dulapuri înainte de a face cumpărături,
ca să știți ce aveți
 Mergeți la cumpărături după masă și nu chiar înainte
 Utilizați o listă de cumpărături, notând sumele necesare.
 Luați în considerare potențialele ocazii de luat masa.
 Oferă o șansă fructelor și legumelor imperfecte, sunt perfect comestibile și hrănitoare. 

2. Aflați cum să vă păstrați alimentele

Asigurați-vă că alimentele nu dispar în dulapuri sau frigider, aplicând principiul primul intrat,
primul ieșit. Băcănurile proaspete merg în spatele produselor mai aproape de datele de
expirare care se apropie și mai vizibile.
 Stoica Marinela-Adelina
Clasa a XII-a C

Organizați frigiderul păstrând alimente gata de consum, cum ar fi resturile pe raftul de sus și
carnea și peștele crud sigilați pe raftul de jos pentru a evita picurarea. Rezervați un sertar
separat pentru fructe și legume.

3. Înțelegeți datele „utilizare până la” versus datele „cum ar fi cel mai bine înainte”

Data până la „ utilizare ” de pe alimentele ambalate ne spune când este încă sigur să
consumăm produsul. 

Datele „ Cel mai bun înainte ” sunt mai flexibile decât data de utilizare. După această dată,
alimente precum fasolea uscată, lintea și pastele pot fi consumate în siguranță,
deși  calitatea lor  poate să fi scăzut.

4. Folosește ceea ce ai

 Verificați în mod regulat ce este în frigider și dulapuri și consumați alimentele care se

apropie de data de expirare.
 Combinați toate legumele rămase într-o oală de paste, supă, omletă sau prăjită. Ne
bucurăm de o nouă rețetă și evităm să aruncăm mâncare bună.
 Fii creativ, găsește rețete despre cum să gătești cu puține ingrediente
 Congelați alimentele înainte de data limită de utilizare. Fructele congelate pot fi un plus
frumos la smoothie-uri!

5. Evitați să serviți prea mult

 Serviți porții mici

 Utilizați farfurii de dimensiuni mai mici pentru a servi mâncarea.
 Măsurați dimensiunile porțiilor cu ajutorul unor ajutoare de bucătărie ieftine, cum ar fi căni de
măsurat și linguri pentru dimensiunile adecvate ale porțiilor.
 Îmbunătățiți experiența de luat masa fiind atent, mâncând departe de un ecran și luând mai
mult timp
 Folosiți resturile pentru prânz a doua zi.
 Îngheață pentru mai târziu
 Împărtășiți rețete gustoase rămase cu prietenii și familia, găzduiți o masă în care gătiți cu
resturi de mâncare sau inițiați un concurs de deșeuri alimentare în comunitatea dvs.

6. Cunoaște-ți matrițele

Alimentele dure  ar trebui să fie sigure de consumat odată ce partea mucegăită este
îndepărtată împreună cu zona înconjurătoare. 

Alimentele moi  trebuie aruncate odată ce încep să se mucegăească.

7. Împărtășiți mâncare
suplimentară cu ceilalți
 Stoica Marinela-Adelina
Clasa a XII-a C

Dacă mâncarea este încă sigură, dar știm că nu o vom putea folosi noi înșine, există modalități
de a împărtăși:

 Întrebați în jur, prietenii sau colegii ar putea folosi ceea ce noi nu vom face.
 Verificați dacă există bănci de alimente în jur care acceptă donații și le distribuie persoanelor
care au nevoie.
 Invitați vecinii la o masă, nu este doar o modalitate drăguță de a vă face prieteni noi.

8. Reutilizați deșeurile acolo unde este posibil

Încercați să reutilizați resturile de mâncare înainte de a ajunge în coșul de compost. 

De exemplu, tulpinile și buchețelele de broccoli pot fi tăiate și gătite, frunzele de conopidă pot
fi coapte, cartofii pot fi copți la cuptor cu coajă, ierburile pot fi congelate în cuburi, frunzele
de țelină prăjite pot fi folosite ca condiment și alte resturi pot fi transformate în supa de casă!

Pentru ceea ce nu poate fi salvat, compostarea este o opțiune. Compostarea unui proces

natural în care microorganismele biodegradează deșeurile alimentare, transformându-le într-
un material întunecat, pământesc,  bogat în nutrienți , care promovează un sol
sănătos. Rețineți că, deși compostarea alimentelor acasă nu reduce risipa de alimente, poate
contribui în mică măsură la reducerea impactului asupra mediului prin reutilizarea deșeurilor
în compost care ajută la hrănirea solului.