Merceologia produselor alimentare

Risipa Alimentară

• Cadru didactic : Prof. Dr. Ing. Amariei • Student:Hudișteanu Tonino

Sonia • Specializare:Cepa 1B
Cuprins
• Ce este risipa de hrană
• Care sunt cauzele risipei de alimente
• Care sunt produsele care produc risipa de hrană
• Cum putem evita risipa de alimente
• Deșeuri alimentare în România
• Bibliografie
Ce este risipa de hrană
Risipa de hană înseamnă toate alimentele produse pentru consumul
uman care se pierd sau sunt aruncate pe traseul parcurs de la locul de
producţie până în farfurie.
• Cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Diferenţa dintre cantitatea
disponibilă şi cea consumată este foarte mare, rezultând pierderi
alimentare şi pierderi de produse atât finite, cât şi în procesul de
pregătire pentru consum. Produsele alimentare irosite (deşeuri) sunt
produse pe care nu le folosim în consum zilnic şi totuşi am cumpărat
mai mult.
Care sunt cauzele risipei de alimente
Nu facem o listă de cumpărături, iar atunci când o avem, nu o
respectăm
Mergem la cumpărături înainte ca frigiderul să se golească
Nu avem încredere în simţurile noastre şi ne luăm doar după
informaţiile de pe etichete
Nu ne uităm în frigider înainte de a face cumpărături
Nu depozităm adecvat produsele alimentare
Gătim în cantităţi prea mari
• Facem cumpărături când ne e foame
Care sunt produsele care produc risipa de
hrană
• La nivelul consumatorilor, un studiu arată că 24% din cantitatea de
deşeuri este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% pâine/
produse de panificaţie, 11% lapte şi produse lactate, 1% produse din
carne şi 1% alte alimente.
• Deşeurile alimentare nu iau în calcul şi cantitatea de piele, oase, zaţ
de cafea sau orice aliment care este deteriorat din diverse motive.
Cifrele comunicate iau în calcul doar mâncarea care ar fi putut salvată
sau nu ar fi fost necesară a fi achiziţionată.
Deșeuri alimentare în România
Aproximativ o treime din toate produsele din România ajung la coşul de
gunoi sau sunt irosite inutil, anual. Această cantitate corespunde la
circa 2.55 milioane de tone de produse alimentare, ceea ce
corespunde încărcăturii a 127.500 de tiruri aliniate în coloană din
Bucureşti până Munchen.
• Absolut fiecare dintre noi irosește singur în gospodărie în medie 353g
hrana pe zi. De cele mai multe ori cantitatea de mâncare aruncată
reprezintă o masă completă.
• Pierderile pe parcursul întregului circuit alimentar sunt în majoritatea
ţărilor cam la fel. Cu toate acestea, ele diferă de cele mai multe ori în
diverse etape ale prelucrării în domeniul industriei alimentare. În timp
ce în ţările mai bogate, aproape de jumătate din hrană este aruncată
de către consumatorul final, în ţările mai sărace deşeurile alimentare
sunt reduse pentru că oamenii preţuiesc hrana. În aceste regiuni din
păcate, pierderile din timpul recoltării, în momentul depozitării sau în
momentul prelucrării sunt mai mari datorită tehnologiilor ineficiente
şi învechite.
• Din punct de vedere comercial sau al prelucrării alimentelor, 30%
sunt risipite. Prelucrarea industrială nu poate garanta întotdeauna
conformitatea produselor, iar cele care nu sunt conform standardelor
sunt retrase de pe piață.
Vânzările produselor alimentare nu sunt întotdeauna pe măsură
aşteptărilor producătorilor, iar odată depăşit termenul de valabilitate
comerciantul are obligaţia de a retrage de la raft produsul respectiv şi
trimiterea lui către producător, care trebuie să distrugă acel aliment.
• De asemenea, în procesul de fabricaţie al diferitelor alimente apar şi
pierderi colaterale. În procesul de producţie al produselor lactate şi
brânză apare de fiecare dată zerul ca şi produs secundar.
• În agricultură se pierd 20 de procente din totalul pierderii de
alimente. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, pentru că nu toată
recolta poate fi adunată din câmp din cauza fie a condiţiilor meteo, fie
din cauza denivelărilor pe care pământul le are într-o anumită zonă.
• De asemenea, în marile lanţuri de magazine produsele care nu
respectă standardul strict de calitate sunt refuzate şi trimise înapoi în
depozit, existând riscul ca ele să se degradeze odată cu trecerea
timpului.
• Pierderile mari de alimente au efecte profunde asupra naturii şi a
omului. Producţia de alimente a provocat 30% din totalul deşeurilor
alimentare cu impact direct asupra mediului. Ce-ar fi să cumpărăm
exact câtă mâncare şi apă avem nevoie? Cumpărăm mult, folosim
puţin. Deşeurile alimentare produc pierderi economice atât
guvernelor cât şi gospodăriilor, pentru că practic aruncăm banii la
coşul de gunoi.
• Pierderile mari de alimente au efecte profunde asupra economiei,
mediului și a sănătății noastre. Cu alte cuvinte, aruncând mâncare
pierdem bani, facem rău mediului, dezechilibrăm cererea de hrană și
adâncim diferențele sociale între cei cu surplus de hrană și cei care
abia își pot permite o masă caldă pe zi.
• Resursele de hrană sunt fundația vieții de zi cu zi. Alegerile noastre de
hrană fac diferența între un trai împlinit și sănătos și unul prin care ne
irosim timpul, banii și energia.
• Se estimează că în UE sunt generate anual 88 de milioane de tone de
deșeuri alimentare sau 173 de kilograme pe cap de locuitor.
• În ferme, în procesare și producție, în magazine, restaurante și acasă…
alimentele se pierd și se risipesc de-a lungul întregului lanț alimentar.
Pe primul loc în generarea deșeurilor alimentare se găsesc
gospodăriile.
• Este necesar ca cetățenii să înțeleagă mai bine noțiunile de siguranță
alimentară, risipă alimentară și cauzele acesteia. În același timp,
aproape șase din zece europeni declară că verifică întotdeauna
etichetele „a se consuma, de preferință, înainte de” și „data-limită de
consum”.
• Alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice,
având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din
totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale. Reprezintă o
risipă de resurse limitate, precum pământ, energie și apă de-a lungul
întregului ciclu de viață al produselor. Pentru fiecare kilogram de
alimente produse, sunt eliberate în atmosferă 4,5 kg de CO2.
• Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice și de
mediu ridicate, ci și consecințe etice. Conform Organizației pentru
Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, 793 de milioane de
oameni din lume sunt subnutriți. Conform Eurostat, în 2014, 55
milioane de persoane (9,6% din populația UE) nu își permiteau o masă
de calitate o dată la două zile.
• Aruncând mâncarea, nu irosim doar produsele respective, ci și
resursele și energia necesare în producție, transport, depozitare etc.
Toate acestea pot avea implicații mult mai mari, care ne afectează
planeta pe termen lung.
• În plus, când alimentele ajung la groapa de gunoi, nu au condițiile
necesare pentru procesul de biodegradare. În schimb, putrezesc și se
descompun eliberând metan, un gaz cu efect de seră de 28 de ori mai
puternic decât CO2.
• Nu în ultimul rând, irosirea alimentelor înseamnă și irosirea banilor.
Nu ne referim doar la sumele pe care consumatorii le cheltuie, ci și pe
cele investite în recoltare, transport, ambalare și depozitare.
• Risipa alimentară reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare la
nivel global, fiind în atenția principalelor organizații mondiale, dar și a
autorităților naționale, care monitorizează fenomenul și caută soluții
pentru optimizarea consumului de alimente și accesul echitabil la
hrană pentru țările care se confruntă cu dificultăți în această privință.
Pandemia de COVID-19 a accentuat fenomenul, din cauza panicii care
a indus un comportament irațional în rândul populației, respectiv
constituirea de provizii exagerate care, în scurt timp, s-au transformat
în deșeuri alimentare.
Cum putem evita risipa de alimente
Risipa de alimente poate fi prevenită dacă ţinem cont de câteva trucuri
simple:
Cumpără inteligent
Depozitează corect
Porţionează corect
• Foloseşte resturile
• Îți planifici mesele
• Compostezi
Bibliografie
• https://bonapp.eco/en/ce-este-risipa-alimentara/
• https://foodwaste.ro/ce-este-risipa-de-hrana/
• https://foodwastecombat.com/despre-risipa/

VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE