Istoricul chipsurilor

Istoria chipsurilor porneşte încă din secolul al XIX-lea. In vara anului 1853,
americanul George Crum a fost angajat ca sef bucatar la un restaurant din statiunea
Saratoga Springs, statul New York. In meniul acelui restauraant figurau şi cartofii
prăjiţi. (Cartofii prăjiţi au apărut în Franţa, în jurul anului 1700 şi reţeta lor a fost adusă în
State de Thomas Jefferson, fost ambasador în Franţa.)

Intr-o seară, un client al restaurantului i-a returnat lui Crum comanda de cartofi
prăjiţi, reproşându-i că aceştia erau prea groşi. Crum s-a conformat dorinţei clientului şi a
preparat o altă porţie, cu cartofi tăiaţi mai subţiri, dar şi această porţie a fost refuzată, pe
acelaşi motiv. Bucătarul s-a enervat atunci şi a tăiat nişte felii foarte subţiri de cartofi, le-
a prajit şi le-a servit clientului, gândindu-se că acesta nu-şi va putea înfige furculiţa în ele,
deoarece erau foarte crocante. Şi, pentru ca răzbunarea să fie completă, a turnat şi ceva
mai multă sare ca de obicei.Planul de răzbunare al lui Crum a dat însă greş. Clientul a
fost de-a dreptul incantat de noua variantă de cartofi prăjiţi şi l-a felicitat pe bucătar
pentru măiestria lui. Urmarea a fost că nou-născutele chipsuri au devenit specialitatea
casei sub numele de Saratoga Chips şi, în plus, şi alte restaurante din zonă au introdus
acest produs în oferta lor.

In curand chipsurile au fost impachetate si scoase la vanzare, mai tarziu Crum si-a
deschis propriul restaurant care avea ca specialitate chips-urile. Dar, deoarece la data
aceea cartofii erau curăţaţi şi tăiaţi manual, producţia de chipsuri a fost limitată. Ele se
vindeau doar în restaurante sau, la nivel mic, ambalate în pungi. De-abia în 1920, când s-
a inventat o maşină automată care să cureţe şi să taie cartofii, chipsurile s-au transformat
dintr-o specialitate locală într-un produs răspândit şi foarte apreciat în întreaga lume.

Capitolul 1: Caracterizarea generala a chipsurilor

1.1 Clasificare

Chipsurile fac parte, conform “ Clasificarii internationale a produselor si

serviciilor pentru inregistrarea marcilor” ( clasificare NISA, editia a 9-a), din clasa 29 de
produse.
Clasa 29 cuprinde, in general, alimente de origine animala, ca si legume sau alte
produse horticole comestibile preparate pentru consum sau conservare.

Chipsurile se clasifica in functie de aroma folosita de producatori in: chipsuri cu

sare, chipsuri cu paprika, chipsuri cu pui, chipsuri cu ardei iute, chipsuri cu cascaval,
chipsuri cu smantana si ceapa, chipsuri cu gulas, chipsuri cu ierburi siciliene, chipsuri cu
svaiter, chipsuri cu ulei de masline, etc. In prezent exista zeci de sortimente de chipsuri,
fiind aproape o intrecere intre producatori in ceea ce priveste gasirea unor noi arome.

1
 1.2 Pricipalele etape ale procesului de obtinere a chipsurilor

Pe timpul producerii chips-urilor, cartofii sunt foarte bine spălaţi, curăţaţi şi

verificaţi pentru defecte. Apoi aceştia sunt tăiaţi în felii de 1,2 milimetri grosime şi clătiţi
foarte bine cu apa. După ce feliile s-au uscat, acestea sunt prăjite în ulei vegetal într-o
friteuză cu ardere continuă până când cartofii capătă un aspect galben şi o textură
crocantă. Valurile distinctive de pe chips-uri rezultă din pierderea apei în timpul prăjirii.
După prăjire,chips-urile care sunt prea închise la culoare sau au defecte sunt sortate de
către un senzor optoelectronic.

Chips-urile capătă gustul unic în containerul de aromatizare înainte de a fi

cântăriţi, ambalaţi şi pregătiţi pentru livrare folosind cea mai modernă tehnologie.
In prezent, mult îndrăgitul snack este fabricat cu ajutorul unui proces de producţie
puternic tehnologizat.

1.3 Caracteristicile de calitate ale chipsurilor

Orice produs alimentar are urmatoarele caracteristici: fizice, chimice, biologice,

economice, organoleptice, estetice, ergonomice si ecologice. Dintre aceste caracteristici,
cele mai relevante pentru produsul ales sunt cele chimice, mai exact compozitia chimica.
Compozitia chimica a cartofilor este urmatoarea: 76.4% apa, 20.6% glucide, 2% protide,
1% cenusa. Datorita procesului de preparare a chipsurilor, procentul de apa se reduce
drastic, rezultatul fiind feliile uscate si subtiri de cartofi atat de apreciate de consumatori.
Acest produs alimentar cuprinde urmatoarele grupe de substante : apa, glucide, lipide,
protide.

1.4 Avantajele si dezavantajele nutritionale ale chipsurilor

Avantajele acestui produs alimentar se reduc doar la calitatile sezoriale de care se

pot bucura consumatorii. Bogatia de sortimente si arome existente in cadrul pietei
chipsurilor ofera cumparatorilor o gama larga din care pot alege varianta de produs
potrivita gusturilor lor. De asemenea, se poate considera ca chipsurile ofera energie
datorita numarului mare de calorii (aproximativ 500 kcal la 100g produs).

Dezavantajele nutritionale ale produsului se refera la afectarea sanatatii, fiind un

produs a carui preparare necesita din abundenta grasimi, ulei, sare si aditivi alimentari.
Specialistii americani au realizat un studiu din care reiese ca chipsurile si snaksurile pot
provoca apariţia maladiei Alzeheimer din cauza unei substante numita acrilamida.
Alzheimer este o boală progresivă, degenerativă, care atacă celulele nervoase ale
creierului, având ca rezultat pierderea memoriei şi schimbări în modul de gândire şi în
comportament. In jur de una din zece persoane de peste 65 de ani şi aproape jumătate
dintre oamenii de peste 85 de ani suferă de această boală. Este pentru prima dată când
consumul de alimente cu acrilamidă este asociat cu apariţia maladiei Alzheimer, o boală
care numai în Marea Britanie afectează 400.000 de persoane, provocând demenţă şi
pierderi de memorie. Acrilamida mai poate fi întâlnită în cereale, pâine prăjită şi biscuiţi,
dar şi în fumul de ţigară. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă limitarea
consumului de acrilamidă la un microgram pe zi. Conform studiilor, un kilogram de
chips-uri conţine 980 de micrograme de acrilamidă.Aceasta substanta este considerata
toxica de catre OMS, iar UE recomanda sa nu se depaseasca 0,1 micrograme/L in apa, ori
un pachet de chips-uri contine de cateva sute de ori mai mult.

Dezavantajele nutritionale ale acestui produs au fost recunoscute si de Ministerul

Sanatatii Publice care a publicat pe 15 septembrie, in Monitorul Oficial al Romaniei,
Ordinul privind Lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a
principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi. Actul
normativ conține exemple de alimente “nerecomandate”, printre care se afla si chipsurile
si snaksurile.

Capitolul 2: Prezentarea pietei chipsurilor

2.1 Principalii producatori

Intrucat cererea pentru chipsuri si produse de tip “junkfood” este foarte mare,piata
acestor produse este extrem de diversificata, la nivel mondial existand numerosi
prodicatori. Intersnack (producator Chio Chips), Star Foods (producator Lay’s), P&G
(producator Pringles), sunt doar cateva nume.

Intersnack este unul din principalii

producători de snacks-uri sărate şi în alte ţări
europene. Experţii în snacks-uri din Köln sunt lideri
de piaţă atât în Cehia, Ungaria şi Slovacia, precum şi
in Germania. De asemenea, Intersnack se situează în topul producătorilor de snacks-uri
sărate în multe alte ţări. Tradiţia sa îndelungată şi combinaţia sa de experienţă şi
profesionalism au transformat grupul Intersnack în ceea ce este în prezent, liderul de piaţă
în sectorul snacks-urilor sărate din Germania si una din cele mai importante companii in
Europa in segmentul de snacks-uri sărate.
De nenumărate ori Intersnack a impulsionat şi continuă să impulsioneze piaţa de snacks-
uri prin lansarea unor produse inovatoare şi introducerea de diferite arome, oferind astfel
tuturor amatorilor de snacks-uri o varietate mare.
Intersnack este unul din cei mai importanti producători de snacks-uri sărate şi în special
de chips-uri. Intersnack stabileşte cele mai înalte standarde de calitate în fiecare etapă de
producţie, de la materia primă până la produsul finit, în ambalaj atrăgător. Certificarea
îndeplinirii cerinţelor standardului DIN ISO 9001, marcă a calităţii pentru toţi
producătorii importanţi, este o dovadă a acestui fapt.
Cercetarea continuă efectuată în cadrul grupului Intersnack îmbunătăţeşte calitatea
produselor existente şi pune în mişcare inovaţiile legate de produse. Astfel, dorinţele şi
nevoile consumatorilor se află întotdeauna în centrul atenţiei. Pornind de la studierea
tendinţelor pieţei, sunt dezvoltate şi testate noi tipuri de snacks-uri, care urmeaza a fi
lansate doar daca in urma studiilor realizate reiese ca sunt pe placul consumatorilor.

Activitatea companiei Star Foods este dedicata productiei si

distributiei de produse alimentare de larg consum. Istoria lor incepe
in America in anul 1944, cand Herman W. Lay lanseaza marca Lay’s
Potato Chips. De atunci si pana astazi, Lay’s au ajuns sa fie savurate
si apreciate in peste 80 de tari, devenind marca de chipsuri numarul 1
in lume. In spatele chipsurilor gustoase si crocante Lay’s este o intreaga poveste. Totul a
inceput in 1993, cand firma Star Foods Grecia, condusa de Emmanuel Mitzalis, a gasit o
noua piata de consum in Romania. La inceput, compania a avut ca obiect de activitate
doar distributia snacks-urilor importate din Bulgaria. Consumatorii le-au primit cu
entuziasm. Erau primele produse de acest gen existente in Romania. Cele mai importante
mărci din portofoliul Star Foods sunt: Star Chips, Mr. Snaki, Krax, Loto, Star Pop Corn,
Star Snacks. Anul acesta, Star Foods aniverseaza 10 ani de activitate pe piata
romaneasca. Star Foods asigura distributia produselor companiilor Chipita, Flipper
(produsele Fiesta), Gallina Blanca, Axxon, Tip Top (produsele Conty).Compania a
incheiat anul 2003 cu o cifra de afaceri de 40 milioane Euro. In prezent, conform studiilor
MEMRB (decembrie–ianuarie), Star Foods detine pozitia de lider cu o cota de piata de 64
% (bucati vandute) pe segmentul chips, 28 % (ca valoare) pe segmentul snacks si 53 %
(bucati vandute) pe categoria produselor extrudate (peletele Krax).
Parte a grupului PepsiCo, lider mondial în industria alimentară, specializat în
producerea şi distribuţia de băuturi şi alimente, Star Foods este lider în categoria de
chipsuri şi snacksuri în România.

P&G (Procter & Gamble) a

lansat pe piata marca de chipsuri
Pringles in 1968, iar reteta a fost
descoperita inca din 1956. Doar la doi
ani de la lansare, Pringles cucereste toata
cota de piata din SUA. In anii ’90 P&G
si-au extins piata, in ceea ce priveste
Pringles, in Marea Britanie, Africa de
Sud si Germania, ajungand ca in zilele
noastre acest produs sa fie disponibil in
peste 100 de tari. Pringles este disponibil
în întreaga lume în 45 de arome.Un pachet are, in medie, 160g si 528 kcal. Aceste
chipsuri se deosebesc de celealte marci prin modul diferit de preparare si prin
ingredientele folosite: deshidratat cartofi, ulei vegetal, faina de legume fatcorn, aromă de
brânză (brânză praf, zer praf, de mărire a aromă: glutamat monosodic, arome, zară praf,
ceapă pudră, zahăr, alimentare de acid: acid lactic, extract de drojdie) sau alte arome,
amidon de grâu, maltodextrină, emulsor: E471, sare, orez, făină, dextroză.
 2.2 Structura consumului

Sezonalitatea cererii în cazul chips-urilor nu poate fi analizată în nici un fel,

deoarece aceasta nu există. Chips-urile sunt consumate oricând, neexistând o perioadă
anume în care acestea sunt cumpărate mai mult.

Cererea pentru chips-uri diferă foarte mult de la o persoană la alta, în funcţie de

preferinţele şi gusturile fiecărei persoane. In general, purtătorii cererii sunt în primul rând
persoanele care locuiesc la oraş, dintre care cei mai mulţi sunt tinerii.

Pentru consumarea chips-urilor nu există limite de vârstă, de sex, însă o variabilă

foarte importantă în procesul de cumpărare este venitul.
Tipurile de segmentare folosite sunt: vârsta, venit, sex, mediul de provenienţă.
Chips-urile existente pe piaţă se adresează unor categorii de consumatori diferiţi, care
sunt diferenţiaţi în principal după variabilele vârstă şi venit.
Se adreseaza atat femeilor, cât şi de bărbaţilor, cu vârsta cuprinsă între 14 – 25 ani.
Persoanele de peste 25 de ani sunt influenţaţi de venit şi de aceea principalii consumatori
sunt tinerii – cei care scot cei mai mulţi bani din buzunar.
Din punct de vedere geografic, sunt vizate persoane ce locuiesc preponderent în zonele
urbane.

Capitolul 3: Etichetarea produsului

3.1 Date generale despre marcile Lay’s (Star Chips) si Chio Chips

Pina la sfirsitul anului 2006, Star Chips a reprezentat o marca de traditie in

Romania, prezenta pe piata aproape 1 deceniu si detinand pozitia de leader de piata mai
mult de 4 ani. Gustul si calitatea Star Chips au fost apreciate de multi consumatori, acest
lucru motivand compania Star Foods sa continue imbunatatirea permanenta a produselor
si serviciilor oferite. In ultimul trimestru al anului 2006, gratie investitiilor intr-o noua
linie tehnologica de producere a chipsurilor, Star Chips au devenit cu mult mai gustoase.
Astfel Lay’s, marca de chipsuri numarul 1 in lume, le-a dat numele ei.
Evolutia ambalajelor lays :
 Marca de chips-uri Chio a fost prima marcă de chips-uri din Germania. Irmgard
von Opel a adus secretul chips-urilor din Statele Unite ale Americii. In anul 1962, familia
Opel a pus bazele primei fabrici de producţie pentru chips-urile Chio (Carlo, Heinz şi
Irmgard von Opel), amplasată pe proprietatea lor din Petersau, în apropiere de
Frankenthal.
În 1968, Pfeifer & Langen, companie cu o tradiţie îndelungată, a
înfiinţat compania Chipsfrisch. Primul său produs, "Chipsfrisch ungarisch", a
fost şi este şi în prezent cea mai apeciată marcă de chips-uri din Germania.
Chipsfrisch a început cu propria sa organizaţie de vânzări directe
"Frischdienst", care garantează şi în prezent prospeţimea inconfundabilă a
produselor de pe rafturi. În anul 1972, Chipsfrisch a fuzionat cu divizia pentru
snacks-uri sărate a companiei Pfanni,cu sediul în Munchen. Acest lucru a dus
la o gamă de gustări ce poartă numele noii companii, funny-frisch. În 1977
Chio şi funny-frisch au fuzionat sub egida companiei Convent.

3.2 Mentiuni obligatorii si suplimentare de etichetare a

chipsurilor

Hotararea de Guvern nr. 106 din 7 februarie 2002 reglementează modul de

etichetare a alimentelor livrate ca atare consumatorului final, precum şi restaurantelor,
spitalelor, cantinelor şi altor agenţi economici care prepară şi furnizează hrană pentru
populaţie.
Conform acestei hotarari, eticheta reprezinta orice material scris, imprimat,
litografiat, gravat sau ilustrat, care conţine elemente de identificare a produsului şi care
însoţeşte produsul sau este aderent la ambalajul acestuia.

Scopul etichetării este de a da consumatorilor informaţiile necesare, suficiente,

verificabile şi uşor de comparat, astfel încât să permită acestora să aleagă acel produs
care corespunde exigenţelor lor din punct de vedere al nevoilor şi posibilităţilor lor
financiare, precum şi de a cunoaşte eventualele riscuri la care ar putea fi supuşi.
Informaţiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii, la
achiziţionarea produselor, în privinţa:
a) caracteristicilor alimentului şi în special a naturii, identităţii, proprietăţilor,
compoziţiei, cantităţii, durabilităţii, originii sau provenienţei sale, precum şi a metodelor
de fabricaţie sau de producţie;
b) atribuirii de efecte sau proprietăţi alimentelor pe care acestea nu le posedă;
c) sugerării că alimentul are caracteristici speciale atunci când în realitate toate produsele
similare au astfel de caracteristici.

Etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:

a) denumirea sub care este vândut alimentul;
b) lista cuprinzând ingredientele;
c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8;
d) cantitatea netă pentru alimentele preambalate;
e) data durabilităţii minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere
microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum;
f) condiţiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicaţii speciale;
g) denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului, al ambalatorului sau al
distribuitorului; în cazul produselor din import se înscriu numele şi sediul importatorului
sau ale distribuitorului înregistrat în România;
h) locul de origine sau de provenienţă a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură
să creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienţa reală
a alimentului;
i) instrucţiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare
necorespunzătoare a alimentelor;
j) concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2% în volum;
k) o menţiune care să permită identificarea lotului;
l) menţiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse, prevăzute în anexa nr. 1a).

3.3 Analiza continutului informational al marcilor Lay’s si Chio

Chips

Mentiuni obligatorii Lay’s Chio Chips

Denumirea produsului Lay’s Potato Chips Chio Chips

Lista ingrediente
Aditivi alimentari folositi
Data limita de consum
Denumirea si sediul
producatorului,
ambalatorului sau al
distribuitorului
Cantitatea neta
Cartofi, ulei vegetal, sare
iodata 1.4%
Se declara, pe ambalaj, ca
produsul nu contine
conservanti si coloranti
artificiali
Este precizata (13.02.2009)
Producator si ambalator:
STAR FOODS E.M.S.R.L.,
Str. Taberei, Nr.2, Popesti
Leordeni, Jud. Ilfov,
Romania
142g
Cartofi, ulei vegetal, sare
(max. 15%)
Nu sunt declarati pentru
sortimentul ales (chipsuri cu
sare)
Este precizata (10.12.2008)
Distribuitor:
INTERSNACK
ROMANIA SRL, B-dul
Dimitrie Pompei, nr. 9-9A,
sector 2, Bucuresti,
Romania
142g

In urma analizei ambalajelor celor doua marci, am constatat ca etichetarea a fost

realizata in concordanta cu regelmentarile legislative aflate in vigoare, etichetele
produselor cuprind toate elementele obligatorii. Reprezentantii celor doua marci sustin
ca, pentru acest sortiment, nu s-au folosit aditivi alimentari.
Aditivii alimentari sunt substante ce se adauga in cantitati mici in produs in
timpul prelucrarii tehnologice, conditionarii, conservarii, ambalarii, transportului sau
pastrarii in scopul imbunatatirii caracteristicilor de calitate, cresterii stabilitatii si maririi
valorii nutritive.
 3.4 Prezentarea modalitatii de declarare a valorii nutritive pentru
marcile Lay’s si Chio Chips

Declararea valorii nutritive (etichetarea nutritionala) se refera la informatiile de

ordin nutritional prezentate intr-o anumita ordine: valoarea energetica exprimata in Kcal
sau KJ; cantitatea de protide, glucide si lipide exprimata in g la 100g de produs; valoarea
biologica, exprimata prin cantitatea fiecarei vitamine sau element mineral (exprimata in
unitati SI si raportata la 100g de produs sau raportata la 100 Kcal,respectiv 100 KJ).

In evolutia etichetei nutritionale, continutul informational a fost in permanenta

imbogatire, acest lucru fiind determinat de diversi factori educationali, sociali, economici.
S-a pornit de la cele trei componente energetice (glucide, lipide, proteine) si valoarea
energetica conferita de acestea produsului etichetat.

Modalitatile de declarare a valorii nutritive sunt variate: simple, prezentate sub

forma de tabel incadrate intr-un chenar, indicand continutul in protide, glucide si lipide
(in grame la 100g produs sau la o portie sugerata) si valoarea energetica exprimata in
Kcal sau KJ, de asemenea raportata la 100g produs sau la o portie sugerata, in cifre si
litere incolore pe fondul culorii ambalajului; nuantate, acelasi tabel in care protidele,
lipidele si glucidele sunt exprimate pe benzi cu culori codificate si acceptate pe plan tot
mai larg: culoarea rosie, rosie-portocalie sau roz pentru protide, culoarea galbena pentru
lipide, culoarea verde pentru glucide si fond alb pentru valoarea energetica; complexe: un
pas inainte este facut de catre firmele care, pe langa mentiunile care indica valoarea
energetica si principalii nutrienti, inscriu si cantitatile recomandate de proteine, de
vitamine si de substante minerale, pe zi sau pentru un meniu.

Sistemul introdus de Directiva CEE 496/90 consimte la utilizarea mai multor

modele de etichetare nutritionala, in incercarea de a stopa inscrierea pe eticheta a unor
elemente nepotrivite. Astfel, CEE considera ca nutritionale informatiile care privesc in
primul rand valoarea energatica, precum si urmatoarele componente: proteine, glucide,
lipide, fibre alimentare, sodiu, vitamine si saruri minerale.

Etichetarea nutriţională poate include, de asemenea, cantităţile din una sau mai
multe dintre următoarele substanţe: amidon, polioli, acizi graşi mononesaturaţi, acizi
graşi polinesaturaţi, colesterol şi oricare dintre mineralele sau vitaminele prezente în
aliment în cantităţi semnificative, astfel cum sunt menţionate în tabelul care face parte
integrantă din prezentele norme metodologice.

Informatii nutritionale Lay’s Chio Chips

Proteine 6.5g 6g
Glucide - 50g
Lipide - 35g
Valoare energetica 530kcal 541kcal
Grasimi 35g -
 Fibre alimentare 4.5g -
Sodiu 0.6g -

Informatiile nutritionale pentru cele doua marci, sunt raportate la 100g produs. In
cazul marcii Lay’s, nu sunt declarate si cantitatile de glucide si lipide. Marca Chio Chips
ofera aceste informatii, insa lipsesc cantitatile de grasimi, fibre alimentare si sodiu.

Capitolul 4: Analiza elementelor esteticii ambalajelor

marcilor Lay’s si Chio Chips
In cazul marcii Lay’s, ambalajul are o forma dreptunghiulara iar culorile folosite
sunt rosu inchis, alb si galben. Elementele grafice nu sunt complicate, accentul cade pe
evidentierea marcii si a specificului sortimentului. Sunt utilizate doar doua elemente
grafice, cel specific marcii si o imagine care sugereaza aspectul continutului, pe fondul
rosu inchis. Pentru individualizare si pentru a determina o apententa mai mare, ar trebui
introduse noi culori pe ambalajul produsului, sau modificarea elementelor grafice.

Marca Chio Chips prezinta un design mai atractiv din punct de vedere cromatic.
Culorile utlizate sunt rosu, alb, galben si albastru deschis. Elementele grafice specifice
marcii si sortimentului se intrepatrund si aproape acopera fondul rosu. Ambalajul este
placut din punct de vedere estetic si nu necesita imbunatatiri.
Capitolul 5: Descrierea caracteristicilor senzoriale ale
marcilor Lay’s si Chio Chips

Caracteristici Descriere
senzoriale
Lay’s Chio Chips

Aspect si forma Ambalajul este realizat dintr-o Ambalajul este asemanator, de

ambalaj folie de aluminiu, lucioasa, cu
rol protector, de culoare rosu
inchis. Grafica este simpla, se
pune accent pe evidentierea
marcii.
Aspect exterior Forma rotunda, bule de aer si
pete maronii pe suprafata
Culoare Galben-auriu
Gust Specific, dar slab exprimat
Aroma Placuta, dar slab conturata
culoare rosie, insa designul este
mai atractiv iar gama cromatica
mai bogata (rosu, galben, alb,
albastru, argintiu).
Forma rotunda, cateva bule de aer
pe suprafata, pete maronii, putine
la numar
Galben-auriu
Placut, caracteristic sortimentului,
fara nuante straine
Bine precizata, placuta, in
concordanta cu sortimentul
 Capitolul 6: Analiza senzoriala a marcilor Lay’s si Chio
Chips pe baza metodei punctajului

Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a chipsurilor

Caracteristica Scara de Descrierea caracteristicilor Punctaj

senzoriala punctaj produsului examinat acordat
Aspect 0....8 Forma rotunda, regulata, suprafata 8
neteda, fara pete si bule de aer
Mici bule de aer, fara pete 6

Mici bule de aer, pete maroniu deschis, 4

putine la numar
Mari bule de aer, numeroase pete 2
maronii
Mari bule de aer, numeroase pete 0
maronii si verzi pe suprafete intinse
Culoare 0....4 Culoare uniforma, galben-auriu, fara 4
pete
Galben, pete maroniu-deschis 2
Necorespunzatoare, pete maronii, verzi, 0
cenusii
Gust 0....4 Caracteristic, placut, specific aromei, 4
fara nuante straine
Specific, dar slab exprimat 2

Necaracteristic, strain, neplacut 0

Aroma 0....4 Placuta, bine precizata, in concordanta 4

cu sortimentul, fara nuante straine
Specifica sortimentului, dar slab 2
conturata
Nespecifica, neplacuta, straina 0
 Fisa centralizatoare de analiza senzoriala

Denumirea produsului analizat: Lay’s Potato Chips

Producatorul: Star Foods
Caracteristica Punctaj individual acordat Punctaj mediu total al
senzoriala caracteristicii
Aspect 4 4 6 4 4.5
Culoare 4 2 4 4 3.5
Gust 4 2 4 2 3
Aroma 2 2 4 2 2.5
Punctaj mediu total al produsului: 13.5
Numele si prenumele examinatorilor:
1.Popescu Andrei
2.Oprica Lucia Gabriela
3.Oprica Rodica
4.Ionescu Iuliana

Fisa centralizatoare de analiza senzoriala

Denumirea produsului analizat: Chio Chips

Producatorul: Intersnack
Caracteristica Punctaj individual acordat Punctaj mediu total al
senzoriala caracteristicii
Aspect 6 8 6 8 7
Culoare 4 4 4 4 4
Gust 4 2 4 4 3.5
Aroma 4 4 2 2 3
Punctaj mediu total al produsului: 17.5
Numele si prenumele examinatorilor:
1.Popescu Andrei
2.Oprica Lucia Gabriela
3.Oprica Rodica
4.Ionescu Iuliana
 Clasele de calitate luate in considerare sunt:
 18-20 de puncte, produs excelent;
 16-18 puncte, produs foarte bun;
 14-16 puncte, produs bun;
 12-14 puncte, produs satisfacator;
 sub 12 puncte, produs nesatisfacator.

Concluzii: Conform acestei scheme, in urma analizei senzoriale realizate de membrii

echipei, a rezultat ca chipsurile marca Lay’s se incadreasa in categoria produselor
satisfacatoare, cu un punctaj de 13.5, iar Chio Chips fac parte din categoria produselor
foarte bune, cu un punctaj de 17.5. O modalitate de imbunatatire a acestor produse ar fi
alegerea cu mai multa atentie a ingredientelor (tipul de ulei, de sare, cantitatile) si a
materiilor prime (cartofii).

Bibliografie :Merceologia si expertiza marfurilor alimentare de export-import, Dumitru

Dima, www.biblioteca-digitala.ase.ro
Merceologie alimentara, Ion Diaconescu, editura Eficient, Bucuresti 1998
www.cdep.ro
www.osim.ro
www.starfoods.ro
Monitorul Oficial al Romaniei