Psihopedagogia deficientei de intelect

Curs 1

Deficienta fenomen obiectiv, realitatea, ce este afectat la copil

-(Alex Rosca)este o stare de anormalitate de potentialitate restransa sau oprirea dezvoltarii cerebrale in urma
careia persoana atinsa este incapabila la maturitate sa se adapteze la mediul sau la cerintele comun astfel incat
sa-si mentine existenta fara ajutor extern
-(Doll) o stare de subnormalitate mintale datorata unei opriri a dez de origine constitutionala avand un
caracter incurabil concretizandu-se intr-o stare de incompetenta soc ce se constata la maturitate
-(dsm4) aceasta tulburare este caracterizata printr-o funct intelectuala semnificativ sub medie(iq de 70 sau
sub), cu debut inainte de 18 ani
1)retardare mintala usoara 50-55-70 IQ
2)moderata 35-40-50-55
3)severa 20-25-35-40
4)profunda 20-25
Criterii
1)functionarea intelectuala semnificativ sub medie la un test administrat individual
2)prezenta unor deficiente/deteriorari concomitente in cel putin 2 din dom: comunicare, autoingrijire, viata de
fam, aptitudini soc/interpersonale, uz de resursele comunitatii, autoconducere, aptitudini scolar functionale,
munca, timp liber, sanatate si siguranta
3)debut inainte de 18 ani
In schema psihometrica de la IQ 0-70 este deficienta mintala, dar intre 70 si 90 este o zona care nu este nici in
normalitate dar nici deficienta mintala. Acesti copii prezinta dificultati majore de adaptare scolara., nu au
afectiuni cerebrale are potente dar nu au fost valorificate .
Daca unui copil cu intelect de limita nu i se da sansa de a evolua si de a se adapta in scoala de masa el va
deveni debil mintal real, ceea ce inseamna ca in anumite conditii debilitatea mintala se invata.

Handicapul rezultanta in planul social al deficientei

Zazoo - foloseste debilitate mintala- nivelul usor a deficientelor mintale

Curs 2
Vagoschi- in viitor omenirea va fi in stare sa eradicheze orbirea si surzenia, pana atunci, ped si stiintele
sociale sunt cele care pot sa amelioreze situatia respectiva.
Zazoo- debilitatea mintala este: prima zona de insuficienta mintala, legata de exigentele societatii, exigente
care sunt variabile de la o societate la alta, de la o varsta la alta, determinantii sunt biologici, avand un efect
ireversibil in starea actuala a cunostintelor noastre.
Alois Gerbut- prin deficenta mintala intelegem reducerea semnificativa a capac psihice, care determ o serie
de dereglari ale reactiilor si mecanismelor de adaptare ale individului la conditiile in permanenta schimbare
ale mediului inconjurator si la standardele de convetuire soc dintr-un anumit areal, ceea ce plaseaza individul
intr-o sit de incapacitate si inferioritate exprimata printr-o stare de handicap in raport cu ceilalti membrii a
comunitatii din care face parte.

1
 Deficienta mintala este inteleasa ca o deficienta globala ccare influenteaza adaptarea prof, gradul de
competenta afectand gr de personalitate: structura, organizare, dez intelectuala, afectiva, psihomotorie,
adaptativ-comportamentala. Statisticile oms arata ca defic mintala este intalnita la 3-4% din cop avand diferite
gr de intensitate si variate forme de manifestare clinica.
In 1963 in SUA erau 3% deficienti. In 1973-75 s-a estimat ca in fr 5,5%, suedia 3,5%, japonia 3,7%.
Mariana Rosca o var intre 4,2% si 15,9%. Este clar ca aceasta variatie a fregventei este ecoul greutatilor
intalnite de copii la scoala.
In medie sunt 5% deficienti insa jumatate din ei sunt cu deficienta mintala. Ei sunt de 15 orimai numerosi dc
surdomutii si de 35 de ori mai numerosi dc nevazatorii.
La inceputul sec erau bagati in seama doar cei gravi. Dupa al doilea razboi mondial a fost o politica de
alfabetizare a tuturor si atunci s-au ciocnit si de defic mintala, s-a pus problema ca trebuia sa se faca ceva cu
ei.

Etiologia deficientei de intelect

Cauze: medicale, sociale,

Matichiva a studiat si a dat un cadrul general de referinta cu privire la factorii etiologici.
Acesta este:
-ereditatea, mediu si educatia
Factorii ereditari
-nespecifici(poligenici)-debilitatea endogena sau subculturala/familiala
-specifici- sindroame: Turner, Bonneville Urlich, Klinefelter, Hermafroditismul, Down,

Curs3 22.10.09

Formele determinate genetic

Factori intrauterini-pe baza de accidente ce se intampla in momentul conceptiei sau pe timpul sarcinii
-in perioada sarcinii cele mai periculoase sunt primele 3 luni dc mama a fost bolnava influenteaza starea
copiilor
-imbolnaviri : dc mama gravida in primaluna se imbolnaveste de taxa plosmoza(se ia de la animale de casa)
at posibilitatea de imbolnavire a lui este peste 50%, in luna 2 20%, in luna 3 7%
1)Factori post-natali
-Luminita Iacob „mediu, cafact al dezvoltarii umane este constituit din totalitatea elem cu care individul
interactionaza direct sau indirect pe parcursul dezvoltarii sale”, ea vb despre o zona individuala de mediu, in
cond bune se va dezv normal, precare abzateri in dezvoltare sai dizontogeniei.
-desi apare ca principal furnizor a materialului ce stimuleaza poteantialul eredital actiunea mediului poate fi o
sansa a dezv dar si o frana sau chiar un blocaj al dezvoltarii intr-un mediu ostil, insecurizant,alienant
-o interventie timpurie in sensul normalizarii conditiilor de mediu in primul rand al mediului socio-fam poate
fi revenirea treptata spre o stare obisnuita
-starea afectiva a mamei joaca un rol chiar inainte de nastere
-comportamentul tre urmarit de parinti si cu ajutorul unia mai priceput sa contribuie la educatia lui

Clasificari ale factorilor cauzali a deficentei de intelect

2
 Imprejurari care fac dificila precizarea etiologiei
-aceeasi factori etiologici pot avea efecte diferite in functie de momentul in care actioneaza
-factori etiologici diferiti pot duce la aceeasi manifestari dc actioneaza in aceeasi etapa a dezvoltarii
-defic de intelect reprez efectul insumarii mai multor cauze concomitent sau succesiv
-coincidenta in timp a 2 fact intre care nu exista coincidenta cauzala
a)cauze prenatale
b)perinatale
c)post natale
1)Amentia primara-datorata ereditatii si care poate fi considerata intrinseca sau endogena
2)Amentia genrala –extrinseca sau exogena
3)Amentia mixta-datorata unor cauze primare dar si secundare
4)Amentia nediferentiata-fara o cauza determinata
Levvis destingea 2 tipuri fundamentale ale deficientele de intelect
1)Subcultural-exprimat prin coeficient de inteligenta scazut
2)patologic-fara a putea fi similat unor mecanisme genetice normale se datoreaza unor leziuni oranice sau
unei anormalitati
Pezner imparte deficientele in
1)Oligofrenia de baza sau primara fara comlicatii asociate si care prezinta tulburari difuze nelegate de leziuni
localizate ale scoartei
2)Oligofrenia cu tulburari considerabile ale neurodinamicii corticale cu afectarea lichidului
neurocefalorahidian
3)Oligofrenia cu tulb ale proceselor fundamentale excitatia si inhibitia
4)Oligofrenia cu afectiuni predominante in zona lobilor centrali si cu manifesta predominante
Forme ale defic de intelect determinate de factori extrinseci
-fact extrinseci cuprind toate accindentele din momentul conceptiei pe tot parcursul vietii intrauterine, ale
nasterii si pana la sf primei copilarii
a) Forme ale deficientei de intelect determinate de factori extrinseci
Factorii extrinseci cuprind toate manifestraile de la concepere pana la nastere si pana la sfarsitul primei
copilarii.
Factori psihogeni
Mariana Rosca: „printre cauzele prenatale ale deficientei de intelect se numara ereditatea”

Curs 4
29.10.2009

Caracteristici ale deficientei mintale

Etapele dezvoltarii mintale :premotorie, preoperatorie, operatorie

Zazzo a aplicat mai multe grafice care demonstreaza ca un nr de grafice se situeaza sub 70 :moticitatea fina,
Hetrerocronie viteza de cresetere diferita pe diferiti parametrii ai dezvoltarii. Zazzo i-a dat denumirea de
heterocronie patologica adica determinate de factori patologici.
Trebuiesc cautate metode de a-i ajuta sa scape de dificultatile de invatare pe care nu le pot depasi.In ceea ce
priveste citit-scrisul la 7 ani cand se intra in operatiile concrete deficientul mintal nu face fata pentru ca este
tot in preoperator.Deficientii mintali pastreaza dificultati de citire si scriere foarte mult timp.

3
 Caracteristici observate si prezente la deficientul mintal pe tot parcursul dezvoltarii

Inarzierea in dezv e o caracteristica a deficientei de intelect ce se vede pe curba heterocronica data de Zazzo
a.i nici unu nu depaseste media deficientei mintale.Intarzierea se observa in procesul de scolarizare legat de
operatiile mentale implicate in aceasta activitate. La 7 ani intarzierea e de 5 – 6 ani deci este complexa care se
intalneste in structurarea si maturizarea trasaturilor de personalitate.
Deficienta mintala profunda : 0-25
Deficienta mintala severa : 25, 29 – 49, 50
Deficienta mintala usoara : 50 -70 (2,5 % )
75 – 90 : intelectul de limita care este predominant ( 10 % )- intampina dificultati cornice de invatare . Ei
trebuie sa beneficieze de scolarizare integrata.

Inertia, rigiditatea : ractiile lor sunt intarziate si rigide, nediferentiate raportat la diferitele paliere ale
deficientei . In procesul dezvoltarii sale bate pasul pe loc, in cadrul stadiului atinss face cu greu fata
schimbarilor. Este si o vascozitate genetica.

Anumite aspecte ale psihicului: fragilitatea si labilitatea conduitei verbale se poate manifesta si la omul
normal in conditii de astenie de exemplu.El este instabil in formele sale de manifestare. In literatura de
specialitate, la deficientul mintal se subliniaza deregararea raprturilor intre activitatea practica si activitatea de
limbaj.
Activitatea de limbaj nu mai joaca rolul de reglaj al activitatii practice ca la individul normal.Aceasta
discordanta intre activitati, pierderea rolului de indrumare al lor este unul din faptele care influenteaza
puternic negativ posibilitatea de integrare a copilului deficient mintal.Autoconducerea se bazeaza pe limbajul
intern.La baza limbajului se afla functia semiotica : acea capacitate de a simboliza ceva si de a-l tine minte in
acest mod.Autoconducerea nu se produce la deficientul mintal pentru ca functia semiotica este rudimentara.
Intarziere in dezvoltare, inertie, instabilitate, fragilitatea si labilitatea conduitei, toate acestea scad dramatic
capacitatea de adaptare a deficientului mintal la mediul inconjurator, social etc.

Particularitati ale activitatii nervoase superioare la copilul cu deficienta mintala

Legaturile conditionate formate in scoarta cerebrala, la deficientul mintal se realizeaza cu mai multa
dificultate fiind necesare mai multe repetitii . Reflexele conditionate sunt reactii spontane ale fiecarui individ
in contactul cu mediul inconjurator pe baza activitatii nervoase superioare.In cadrul deficientei mintale pana si
acest process elementar e dereglat.
Activitatea nervoasa superioara e dereglata, sistemul de formare a reflexelor conditionate care stau si la baza
comportamentelor s erealizeaza cu mai mare dificultate. Si la baza deprinderilor se afla formarea unor legaturi
temporare.
Vorbim de procesul elementar al invatarii- adaptarii. Copilul normal realizeaza acest lucru prin invatare,
formarea reactiilor,deprinderilor de conduita dar la deficientul mintal necesita mai multe exercitii pentru
acelasi randament. Insa unele legaturi temporare care stau si la baza deprinderilor cu timpul se formeaza.
Asemenea legaturi temporare, deprinderi de conduita se formeaza intr-un timp indelungat si legaturile formate
sunt fragile, instabile.
Aceasta fragilitate este una din particularitatile principale ale activitatii nervoase superioare la deficientul
mintal.La baza lor se afla cele 2 procese nervoase : excitatie si inhibitie. Intreaga activitate nervoasa se
bazeaza pe raportul dintre cele doua. Inhibitia acapareaza, estompeaza excitatia. Daca intre cele 2 nu exista
echilibru, procesul de adaptare este dereglat. Una din particularitatile fundamentale ale activitatii nervoase

4
consta in faptul ca datorita dereglarii raportulul normal, deficientul mintal in procesul aplicarii deprinderilor
intampina dificultati majore.
Aceasta particularitate este desfasurarea sa mai lenta, reactiile intarziate. Alaturarea simpla intre 2
fenomene inseamna o invatare elementara insa in activitatea de a invata nu este sufficient doar sa stabilesti o
legatura ci trebuie realizata diferentierea, delimitarea. A invata inseamna nu numai a receptiona si insusi ceva
ci si de a delimita activitatile respective.La deficientul mintal exista o capacitate mica de a diferentia pe cand
la normal exista capacitatea de a realize diferentieri fine. Rezult greutati deosebite in folosirea procedeelor
bazate pe comparatii si clasificari pentru ca aici se fac diferentieri.Pornind de la ele deficientilor mintali le
este greu sa formuleze reguli, definitii mai ales in ceea ce priveste punerea in practica a lor.
Una din caracteristicile importante consta in tulburarea mobilitatii proceselor nervoase inhibitia si excitatia.
Inertia acestor procese mai mult decat este necesar si a unei labilitati exaggerate.Fenomenul dereglarii sub
acest aspect se manifesta prin 2 situatii extreme : la unii predomina inertia pe excitatie la altii predomina
inertia pe inhibitie.
Tulburarea mobilitatii proceselor nervoase afecteaza procesul de formare a noilor legaturi adica a noilor
deprinderi.Aceste deprinderi sunt ineficiente , greu de pus in practica, cand intra intr-o stare de inhibitie de ex
nu poate iesi usor din aceasta stare. Acest tip de inertie care caracterizeaza lipsa de mobilitate a proceselor
nervoase determina ineficienta lui in activitatea practica, de invatare,de comunicare.
In procesul stabilirii diagnosticului de deficienta mintala , specialistii trebuie sa tina cont de caracteristicile
activitatii nervoase superioare. Proba bazata pe electroencefalograma.

Curs 5
5.11.2009

EEG=electroencefalograma
EEG-“prin EEG se intelege inregistrarea prin intermediul scalpului a activitatii bio-energetice a creierului,
aceasta active consta in oscuilatii continue de potentiale ce pot prezenta variatii in amplitudine si frecventa si
care in mod obisnuit constituie activitatea EEg spontana sau de fond. Grafoelementele intalnite la normal se
caracterizeaza prin trasee formate din diverse ritmuri –o succesiune de unde cu aceeasi frecventa cu
amplitudine egala sau modulata constituind ritmurile alpha, beta, teta, delta”
Ritmul alpha –consta in oscilatii continue modulate si aranjate sub forma de fusuri cu o frecventa 1-
13cicli/sec predomina in ocipital, este cel mai frecvent in stare de veghe si relaxare.Se amplifica undele alpha
in clipirea ochilor, modificarile patologice in unele boli sunt: nevrozele, epilepsia, stari post-traumatice
craniene si stari cu variatie a temperaturii corpului.alterarea ritmului Alpha ar putea fi un indice patologic luat
in considerarea in diagnoza deficientei de intelect.Au frecventa medie
Undele Beta sunt unde repezi 15-30cicli/sec, aceste ritmuri sunt mai vizibile in regiunile motorii si frontale.
Acest ritm este blocat de un efort voluntar. In modificarile potalogice apara frecvent in epilepsie, ariile
temporale in caz de nevroza si anxietate.
Undele Teta sunt unde lente, 4-7 cicli/sec, se intalnesc foarte rar mai ales in stari afective, iar in modificarile
patologice apar la modificari comportamentalein zonele temporale si la adulti in zonele de trunchi cerebral
Undele Delta sunt unde lente cu 3 cicli/sec sunt foarte frecvente la copii mici in somn profund, patologic
aceste unde apar in hipertensiune intracraniana, in contuzii cerebrale si in accidente cerebrale grave.
Toate aceste ritmuri variaza in diferite stadii ale somnului. EEG poate sa ajute la copil la identificarea
deficientei de intelect.
Etalonul gradului de inteligenta sa stabileste in functie de fiecare medie in parte, acest lucru este posibil pana
la incheierea perioadei de dezvoltarea psihologica.

5
Specificul proceselor cognitive la copii deficienti de intelect

Acest palier cognitiv este formata din mai multe secvente:

-cognitie primara-curpinde senzatii si perceptii are ca produs reprezentarile care sunt in acelasi timp
componenta intermediara intre cogitia primara si cognitia superioara.
-cognitia superioara -este formata din gandire si imaginatia si are ca produs notiunile si
conceptele.”Reprezentarea e plina de paradoxuri”(Piaget).
Simptom central al sindromului oligofrenic este reprezentat de scaderea capacitatii de generalizare.

Particularitatile proceselor cognitive la copii si adolescentii deficienti de intelect

I)Senzatia:- „este definita ca proces psihic de semnalizare-reflectare prin intermediul unui singur analizator a
proprietatilor simple si separate ale obiectelor si fenomenelor in forma unor imagini directe
elementare”(Neveanu 1978). Senzatia este singurul proces cognitiv prezent la copil inca de la nastere. Toate
celelalte se invata.
Capacitatea mai mare sau mai mica de a avea senzatii este data de sensibilitatea individului, aceasta fiind
diferita pentru fiecare in parte prin ceea ce se cheama „legea pragurilor sensibilitatii”:este vorba de
sensibilitatea absoluta insemnand capacitatea de a receptiona stimuli specifici de intensitate minima si de
sensibilitatea diferentiala-capacitatea de a distinge intre ei stimuli de acelasi fel cu intensitati diferite.
Persoanele cu deficiente de intelect se caracterizeaza prin praguri ridicate la ambele tipuri de sensibilitate ceea
ce insemana valori reale scazute atat ale sensibilitatii absolute cat si a celei diferentiale. Acest tip de
ineficienta senzoriala va influenta calitatea actului perceptiv si nu numai ci intre sistemul de cunoastere.
Afecarea sensibilitatii se constata de timpuri la orice copil influentand formarea si dezvoltarea proceselor
cognitive. Deficienta de intelect si datorita acestor praguri ridicate ale sensibilitatii se asociaza cu tulburarile
de auz si de vedere cu caracter special. Investigarea starii senzoriale este o investigatie ce trebuie facuta la
copii inca de timpuriu.
1)Prima lege a senzorialitatii este legea pragurilor: absolut si relativ. Pe baza unei hipoacuzie copilul poate fii
diagnosticat cu deficienta de intelect dar de fapt este o pseudo-deficienta mintala-aceasta poate fii inlaturata
daca i se gasesc cauzele.
2)A doua lege a senzorialitatii este contrastului senzorial:-se refera la faptul ca asocierea a 2 stimuli cu
caractere opuse, are proprietatea de a evidentia prompt prin comparatie acele caracteristici constrastante.
Scolarii cu handicap de intelect sesizeaza si retin mai usor elementele ce contrasteaza intre ele mai puternic.
3)A treia lege este legea adapatarii senzoriale si se refera la prezenta indelungata a unor stimuli puternici ce
determina scaderea sensibilitatii respective si alternanta unor stimuli mai puternici cu unii mai moderati
determina o usoara crestere a sensibilitatii. In cadrul persoanelor cu deficiente de intelect sunt nocivi stimulii
foarte puternici:muzica tare.
4)A patra lege este legea interactiunii analizatorilor are in vedere faptul ca imbinarea unor stimuli care
actioneaza concomitent asupra catorva organe de simt poate sa determine dupa caz fie o anumita intensificare
fie o diminuare a sensibilitatii dependent de inductia ce se produce a organelor de excitatie si inhibitie
corticala. La persoanele cu deficienta de intelect la care interactiunea si dinamica proceselor corticale(excitatie
si inhibitie)este dereglata interactiunea functionala dintre organele de simt va fii stanjenita cu consecinte
negative asupra activitatii senzoriale.
5)Legea semnificatiei este a 5-a lege si se refera la influenta pe care o are asupra sensibilitatii importanta
stimulului respectiv , valoare afectiva pentru cel care il receptioneaza. Actiunea unui stimul mai puternic dar
fara semnificatie poate fii inhibata de catre un stimul mai slab dar care are o incarcatura afectiva mai mare.
Cunoasterea acestor legi si modul in care se manifesta la copii cu deficienta de intelect are importanta in

6
confectionarea materialului didactic, realizarea manualelor scolare, pentru alegerea nuantelor in care sunt
zugravite incaperile de lucru

II)Perceptia este definita ca „proces psihic complex, senzorial si cu continut obiectual realizand obiectivarea
directa si unitara a ansamblului insusirilor si structurii obiectelor si fenomenelor sub forma imaginilor primare
si a perceptelor”.(Neveanu). Cu toate ca sunt definite separat senzatiile +perceptiile formeaza o functie
senzorial-perceptiva comuna pe care se bazeaza cognitia primara.
Este un intreg sistem de dezvoltarea a cognitiei.

Curs 6
12.11.2009

II)Perceptia – procesul senzorial perceptiv, la rândul său este un proces cognitiv primar de reflectare a
obiectelor si insusirilor cand acestea actioneaza asupra analizatorilor (a organelor de simt). Claritatea
perceptiei depinde de starea analizatorilor, starea generala a persoanei care percepe, de preocuparile si
interesele sale, de experienta perceptiva de care a beneficiat anterior.
P.P.Neveanu spune ca perceptia desemneaza in sens curent atat procesul psihic de reflectare a obiectelor in
totalitatea insusirilor cat si produsul final (imaginea sau perceptul). In raport cu reprezentarea care furnizeaza
o imagine secundara,perceptia fiind directa genereaza o imagine primara.
Imaginea rezulta dintr-o serie de codificari, recodificari si se finalizeaza prin decodificare si reactie.
N. Sillami – orice perceptie este o interpretare, deci o stare subiectiva care implica intreaga personalitate.
Caracteristicile obiectului perceput si starea persoanei implicand intreaga personalitate; este o conduita sau o
reactie psihologica care se bazeaza pe experienta noastra personala si sociala.
Aceasta explica de ce un obiect anume nu va avea niciodata aceeasi semnificatie pentru 2 sau mai multi
indivizi; astfel se explica si diferentele intre persoanele cu handicap si fara handicap si diferentele dintre
gradele de handicap. In toate modalitatile perceptive un rol important revine senzatiilor de miscare; un rol
deosebit in actul perceptiv este jucat si de limbaj. Descrierea verbala a obiectelor si a legaturii reciproce dintre
acestea asigura analizarea, facilitand perceptia. Intelegerea slaba ii va afecta perceptia, doua din cele mai
afectate componente ale psihicului la scolarii cu handicap de intelect; capacitatea de miscare, mai ales
psihomotricitatea, capacitatea de comunicare; ambele sunt implicate in intreg procesul perceptiv. Limbajul
joaca rol de precizare, de corectare.
Literatura de specialitate – particularitati la copiii cu deficienta de intelect:
-caracterul fragmentar, incomplet fragmentat, saracia
-perceptiile lor sunt vag diferentiate si insuficient de specifice, fapt care determina confuzie in actul perceptiv
si in pasul urmator reprezentarea.
Limitarea analizei nu este efectul exclusiv al unei incapacitati in sfera perceptiva, ci si a unei lipse de
activism. Perceptia la acesti copii se caracterizeaza printr-un volum limitat si o accentuata nediferentiere a
celor percepute. Ei au nevoie de o secventa mai mare (dubla) decat copiii normali. Pentru retinerea
informatiilor def mintal are nevoie de mai mult timp, numai cei cu deficienta usoara pot face fata integrarii
intr-o clasa de masa. Cauzele insuficientei perceptive sunt numai datorita functionarii defectuoase a organului
de simt, ci si activismului incetinit, exploratoriu, destructurarea spatiului si de memoria operationala. Cand
conditiile unui act perceptiv de calitate sunt indeplinite in procesul predarii-invatarii, scolarii cu handicap de
intelect isi pot forma reprezentari cat de cat ce le va permite sa aiba o baza ce sa-i sprijine in procesul de
invatare.
Prelevand lacunele si imaginile deficitare le va prelua si transmite gandirii, fragilizand cunoasterea reala.
Fara reprezentari corecte, clare, stabile sunt afectate si dezavantajate celelalte procese psihice.

7
III)Reprezentarea este un proces cognitiv senzorial de semnalizare in forma unor imagini unitare,dar
schematice a insusirilor si caracteristicilor specifice obiectelor si fenomenelor in absenta actiunii directe ale
analizatorilor. Actiunile sunt procesul gandirii – cognitia primara si cea secundara.
Reprezentarile sunt imagini secundare ale realitatii care o reflecta, cu un anumit grad de generalitate si
selectivitate. Reprezentarea e si despre procese, actiuni, relatii pe langa fenomene si obiecte.
Reprezentarile de obiecte si fenomene stau la baza constituirii notiunilor concrete,deci a unei mari parti a
vocabularului, reprez de procese si actiuni (verbale) sunt legate de cognitie, inclusiv de operatiile gandirii.
Caracterul mai mult sau mai putin al reprezentarilor, bogatia si saracia lor depind de calitatile activitatii
perceptive in contextul in care s-au format. Reprezentarile interactioneaza si cu limbajul; pentru o buna
formare de reprezentari, copilul tb sa aiba o buna intelegere pentru fiecare cuvant tb sa ai o reprezentare sau o
multime de reprezentari, eficienta gandirii si a imaginatiei. Dezvoltarea acestora ofera un cadru favorabi
pentru largirea semnificatiei. Rezulta ca intre reprezentare si celelalte procese cognitive exista o influentare
reciproca. Paul P neveanu – contactul cu lumea exterioara, reprez sunt raportate la gradul propriu de
generalizare si la ponderea celorlalte procese psihice. Reprez pot fi grupate in: reprez simple la baza carora se
afla experienta perceptiva a subiectului in care este implicata prioritar activitatea unui anumit organ de simt.
Reprez complexe sunt bazate pe experienta individuala in care sunt implicate procese psihice,dar si cele ale
gandirii, reprezentarile spatiale, temporale. Reprez construite in care,desi punctul de sprijin o ofera tot
experienta fiecarui individ, acestea sunt supuse prin gandire si imaginatie sa adauge reprezentarile existente si
altele suplimentare (reprezentarile stiintifico-fantastice). La scolarii cu def de intelect cele 3 tipuri de reprez
difera in functie de situatie. S-au facut cercetari prin reproducerea prin desen a imaginilor recunoscute (se
realizeaza cu dificultate formele desenelor,mai ales cele spatiale). Caracterul ingust si unilateral, saracia
bagajului de reprezentari, slaba diferentiere intre reprezentarile de aceeasi categorie asemanatoare intre ele.
Rigiditatea reprezentarilor, lipsa lor de dinamism, insuficienta corelarii cu experienta. Pierderea treptata si
intr-un ritm sustinut a specificului reprezentarilor formate, estomparea intre diferentele apropiate, odata cu
trecerea timpului si cu stransa legatura cu lipsa de fidelitate a memoriei.
Particularitatile proceselor superioare.
se defineste ca proces cognitiv cu insemnatate centrala in reflectarea realului, care prin abstractizare extrage
si prelucreaza informatii in forma conceptelor, judecatilor si rationamentelor. Rezumand principalele idei
preluate din psihologia generala, mentionam: gandirea reprezinta un proces psihic fundamental pentru
cunoastere, prin ea realizandu-se constientizarea si prelucrarea informatiei; a) pe cale senzorial-perceptiva
transformata in imagini mentale primare in momentul dobandirii; b) secundare (reprezentari prin intermediul
limbajului);
Gandirea se bazeaza pe o serie de operatii intelectuale proprii (analiza-sinteza, abstractizare-generalizare,
sistematizare, transferul, compararea etc.) – ele depind una de alta.
Gandirea dezvoltandu-se stadial si parcurgand o serie de etape inteligentei senzorio-motorii, preoperatorii
(prescolaritatii), operatiilor concrete, intelectuale, formale.

Curs7

Gandirea la deficientul de intelect

Una dintre caract importante ale dinamicii dezv psihice la defic de intelect o reprezinta vascozitatea

8
 Bazandu-se pe teoria piagetiana a dezv stadiale a inteligentei s-a aflat faptul ca in timp ce adol normal atinge
cu usurinta stadiul formal al gandirii inclusiv aspectul reversibilitatii gand, def de intelect ramane la niv unor
trepte intermediare fara a putea atinge gandirea formala.
In studiile sale Vagotschi a demonstrat ca in raport cu dimensiunea largia proximei dezv la cop normal
aceasta zona la cop cu deficenta de intelect, este mai ingusta mai limitata, restransa, cucat gravitatea
deficitului sau intelectual este mai mare.
Cop cu def de intelect face pasi marunti si ezitanti in evolutia intelectual si a vietii psihice.
Inertia mitala are puternica leg cu inertia reactiilor propriuzise.
Centrul deficientei de intelect, simptomul central al deficientei de intelect, inertia corticala, reactiilor se
concretizeaza intr-un caracter excesiv a concretismului gandirii.
1)Zazo(fr)-precizeaza ca sub influenta activ de inv si de compensare fiecare poate sa faca un progres saltad de
la o treapta inferiara pana la urmatoarea, defic poate sa faca pasul pana la etapa intermadiara a gandirii
preoperatorie. Are consecinta o ceva mai buna capac de adaptar dar se poate ca fiecare sa faca pasul in categ
imediat urmatoare.
In domeniu a fost instaurata o atitudine de optimism de acceptare a ideii ca se poate inregistra progres.
Caracteristicile gandirii la deficientele de intelect
1)Concretismul gandirii
-se manifesta in activ de invatare in procesul de adaptare la conditiile noi, at cand se cere un efort intelectual
2)Scazut spirit de observatie
-o manifestare a concretismului
-influenteaza negativ procesul de inv mai ales cand e vorba stiintele concrete:geografia, stiintele naturii
-elevii cu defic de intelect manifesta adesea interes tocmai pt aceste discipline concrete, le place sa vada
natura, sa le arati
3)Inconsegventa gandirii/lipsa de coerenta
-este prezenta mai ales la acei cop la care etiologia se explica prin fen post traumatice, sau post infectii,
afectari patologice a scoartei cerebrale
-se explica prin instalarea mai rapida a oboselii
-isi pierde vizibil din rolul sau de coordonator in activ desfasurata mai ales in activ de invatare
-dificultatile de analiza a datelor complete determina dificultati si mai mari in rezolvarea unei sarcini
-nu stiu sa se orienteze in pasii care tre facuti pt rezolvarea problemei
-adesea repeta in raspunsul pe care il dau sabloame nu dau raspunsul original ci raspunsuri profund inerte
4)Incapacitate de a face transferuri corecte de informatii
-dificultatile accentuate in realizarea transferului constituie un indiciu important a rigiditatii gandirii

Imaginatia la copilul cu defic intelectuale

Deficientul mintal nu are imaginatie

P.P. Neveanu-este un proces psihic solidar si analuo cu gandirea
-un proces de operare cu imag mitale de cooperare sau constructie imagistica
Imag se afla la baza prezumtiei, produce noul, fie prin reconstituiri intuitive
La niv gand concrete sunt posibile reconstituiri intuitive si acest tip de imaginatie este posibila si la
deficientul mintal usor
Se afla in stransa legatura cu gandirea divergenta, si caracteristica principala o reprezinta imobilitatea.
Ca si gandirea ea se afla in stransa leg cu functia semiotica specifica umana, care e prezenta si la niv
reprezentarii, la niv limbajului.

9
 In cazul copiilor nu numai cu defic mintala, si chiar de auz imaginatia sufera, in cazul deficientului de auz
apare dupa demutizare si dezv limbajului oral
La baza imab sta o caract fund a activ nerv superioare normale si anume mobilitatea, aceasta este explicatia
care ne arata cauza lipsei de imaginatie la deficientul mintal, totusi el s-ar caracteriza printr-un anumit grad de
imag prin faptul ca deficientul mintal minte adesea, minciunea fiind un fen bazat pe imaginatie.
Criterii de clasificare
1)Dupa prezenta sau absenta intentiei
-voluntara
-involuntara
-ambale sunt afectate mai ales cea voluntara
2)Dupa domeniul implicat
-tehnica
-artistica
Tinca Cretu in ce tipuri de activ sc e solicit imag
-cand materialul de invatat nu este accesibili cunoasterii directe iar cadrele didactice recurg cu predilectie la
metode verbale la trensmiterea noilor cunostinte
-cand se studiaza procese interioare a unui mecanism mai ales in interiorul caruia nu se poate patrunde
-cand se studiaza dinamicamiscarii
-cand elevii sunt solicitati sa reconstituie in plan mental un anumit fanomen

Procesele de cunoastere/cognitive
I)Memoria
-dat importantei mem pt intreaga viata psihica medicii considera memoria’piatra unghiulara a dezv psihice’
-memoria la om este o premiza a vietii constiente dar si un produs a celorlalte fctii si procese cu care
interactioneaza strans
-fara mem nu sunt posibile: inv, deprinderile, constiinta, personalitatea
-la om mem se coreleaza puternic cu limbajul, gandirea abstracta si cu constiiinta de sine fiind puernic
dependenta de starea fctiei simiotice si de gradul inzestrarii fundamentale
-este o punte de trecere de la exper trecutului prin realitatea prezentului spre imaginarea viitorului
-interact cu limbajul, gand, imagianatia, deprinderile din care toate la defic mintal sunt afectate
-este puternic afectata memoria
-afectarea mem afecteaza si mai mult afectiunile celoralte procese si fctii psihice
-se bazeaz pe cel putin 4 procese operationale de aceea se mai numeste procese mnezice:intiparirea,
conservarea, recunoasterea si reproducerea toate sunt afectate
-studiind aceste aspecte
Particularitati
1)Ritmul incetinit de insusire a noii inf
2)Instabilitatea pastrarii informatiei
3)Inexactitatea reproducerii/lipsa de fidelitate a memoriei
Eficienta mem este diminuata si de tendinta scolarului cu hand de intelect de a reduce atul invatarii la o
asimilare aditiva de informatii insuficient legate intre ele si nu de o prelucrare activa a lor intr-un proces
autentic de acomodare in sensul interpretarii piagetien a acestei actiuni
Exista o serie de factori care faciliteaza memorarea in procesulinvatarii inclusiv la defic de intelect
-interes -ca o conditie a intelegerii scopului inv si a utilitatii a celor ce tre invatate
-activismul/inv prin actiune-prin efort de analiza
-afectivizarea procesului de invatare-desfasurarea activ cognitive pe un fond emotional optim

10
Memoria voluntara se dovedeste a fi mai productiva
La defic de intelect memorarea nu dobandeste un caracter suficient de voluntar acesti cop nu recurg in masura
necesara la procedee de fizare intentionate, nu elaboreaza un program de fixare a meterialului

Curs 8
26.11.2009

In literatura de specialitate problema pessonalitatii la def de intelect nu este abordata.

Randamentul in activ de invatare depinde si de alte functii si procese:motivatie, afectivitate, vointa.
Motivatia: „performanta in activ scolara nu depinde numai de perceptii, reprezentari, imaginatie, atentie ci si
de factori de stimulare si imbold”. Primul care a dat definitia def mintale este eduard Seghel si s-a referit la
importanat motivatiei si spunea ca „idiotul este acea fiinta care nu stie pt ca nu poate si nu poate pentru ca nu
vrea”. Performanta in activ scoalara depinde nu numai de calitatea proceselor cognitive si a functiilor de spijin
, dar si de factorii de stimulare si imbold adica de motivatie. Este vorba de stimuli interni(trebuinte, impulsuri,
intentii, tendinte) precum si de stimuli externi(veniti de la alte persoane care toti la un moment dat ii imping
inclusiv pe indivizii cu def mintala spre actiune).Toti acesti stimuli formeaza sfera motivatiei. Motivatia este
cauza interna a comportamentului. Este vorba de o tensiune interioara, de o directionare a personalitatii spre
ceva anume. Acest ceva depinde de interese. In ceea ce priveste tensiunea interioara care ii imboldeste sa faca
ceva este in cazul def mintali fie slaba, fie este inegala. Motivatia este in totalitatea ei.
Functiile motivatiei:
-functia de activare interna difuza si de semnalizare a unui dezechilibru psihologic sau fiziologice fiind legate
de trebuintele biologice. Intelegem prin aceasta cativare intena de fapt directionarea personalitatii individului
spre ceva anume depinzand de interese. La def intal interesele sunt slab reprezentate si tensiunea este inegala.
-functia de mobil sau de factor declansator al actiunilor efective(legata de prima functie si are ca rezultat
alegerea deprinderilor la care se va recurge pentru rezolvarea tensiunii aparute.
-functia autoreglare a conduitei- este un fel de feed-back care controleaza reactiile comportamentale(actiunea
declansata pe baza motivatiei date) si la def minelor def mintal motivatia este slab reprezentata fapt aflat in
legatura cu functia de autocontrol. Cu slaba dezv a inhibitiei interne care sa-i regleze comportamentele
datorita aceste lipse a franelor def mintal se stapaneste in momentele de emotie puternica.

Modalitati si structuri ale motivatiei

1.trebuintele reprezinta forte motrice si reflectand echilibrul bio-psiho-social ale individului dat solicitarii
venite din mediul extern:
-trebuinte primare fizice(innscute) se subimpart in trebuinte primare biologice(de foame, sete, sexuale),
fiziologice(functionale-comune omului si altor vietuitoare).
-trebuinte secundare(dobandite- asigura integritatea psihica si sociala) se subimpart in :materiale(locuinta,
confort, unelte), spirituale(estetice, etice, de cunoastere, sociale-de comunicare , anturaj, cooperare).Toate
aceste treb uinte sunt prezente si la def de intelect dar: suntcu atat mai rudimentare si fragmentare cu cat sunt
mai dependente de experienta sociala a individului, si sunt mai putin supuse autocontrolului si auroreglarii. In
piramida lui Maslow la baza avem trebuintele biologice, treapta 2 trebuintele se securitate, treapta 3
trebuintele de afiliere aceste sunt cele elementarare. Acestea 3 sunt prezente la def mintali chiar si severi.
Treapta 4 de stima si statut si treapta 5 de statut sunt rudimentare.
Trebuintele sunt atat timp pana la satisfacere.ea revine dupa un timp. Omul normal are capac de a-si stapani
impulsurile rezultate din trebuinte supunandu-si comportamentul (timp mai mult sau mai putin indelungat)
reglulilor de buna cuviinta si convietuire. La def de intelect acest autocontrol este mai scazut cu cat def este

11
mai accentuata.se formeaza deprinderi de satisfacere a trebuintelor.conduita de satisfacere a trebuintelor este
influentata de ideea imi place si e bine nu de asa trebuie.
2. motivele :de regula individul este supus unei motivatii complexe la diferite trepte ale piramidei.
Comportamentul edecat conduce la o selectie a trebuintelor. Motivele constituie reactualizari si transpunere in
plan afectiv, a starilor de necesitate(trebuintele). , In cazul def mintal capac de selectie si ierarhizare este mai
scazuta.
3.interesele reprezinta orientarrbile si selective stabile. Interesele la def mintali sunt mai putin constante,
eficiente adica mai putain stabilizatoar. Cele mai puternic afectate sunt cognitia si imaginatia. Dezv lor a
intereselor cognitive si artstice sunt pana la un punct prin legararea cunostiintelor in practica, evidentierea
foloaselor atunci cand invata.

Formele motivatiei
Motivatia pozitiva-bazata pe lauda, incurajare, recompensa
Motivatie negativa-bazata pe blamare, amenintare.
Motivatia intrinseca si extrinseca se refera la sursa motivatiei.
In cazul def mintal mai accesibila este acea motivatie care nu necesita o judecare.
Motivatie de cunoastere cognitiva si afectiva-Vagotsky a elaborat o cerinta speciala la pentru invatamnt
pentru ca o activ de invatare sa fie eficienta trebuie sa fie unitate in gandire si sentiment. Exista optimul
motivational ce se exprima in 3 tipuri de sarcini:usoare pentru a le rezolva este nevoie de o usoara motivare,
medie sau echilibrata, si grele sa fii usor submotivat. Elevii cu def mintala sunt pe extreme sub sau supra
motivat, trebuie sa le formam o atitudine motivationala corecta sa stie limitele
Concluzie: motivatia la def de intelect nu poate fii judecata decat in contextul personalitatii lui handicapate.
Personalitatea def de intelect se caract :fragilitate, instabilitate, inegalitate. Pe fondul incapacitatii de
autoapreciere la def de intelect nivelul de aspiratie este in discordanta cu posibilitatile reale.

Afectivitatea-. Mariana Rosca delimiteaza tulburari afective comune, instabilitate emotionala si

nevrozele si psihozele. Acestea nu se exclud reciproc, ele pot fi prezente la una si acceasi persoana in diferite
momente sau impreuna. Este legat de etiologia handicapului. Nu toate cauzele care determina handicapul de
intelect determina si aceeasi cauza afectiva. De pilda, in sindromul Down vom intalni alte tulburari afective
decat intr-o stare encefalitica. Pe fondul lipsei sau a scaderii inteligentei la defic mintal reactiile afective ies de
sub control. Coloritul specific al starii emotionale este mai putin predilictic in cazul def de intelec.
Trairile afective la def mintal scapa adesea de sub controlul inteligentei, si activ intelectuala e uneori
tulburata afectiv. Exista o complexa interactiune intre latura intelectuala si afectiva, ele sustinandu-se reciproc
sau invers, afectivitatea scade capacitatea de concentrare si eficienta. La def de intelect, interactiunea dintre
inteligenta si afectivitate este puternic bulversata, trairile afective scapand adesea de sub controlul inteligentei.
Exista o mare legatura intre emotivitate si afectivitate si legat de acest lucru in literat se face urm
afirmatie: procesele afective ar putea fi considerate ca reprezentand motive active. Relatia dintre motivatie si
afectivitate care la copilul normal e echilibrata, la cop deficent e dezechilibrata, el constituind din ..., avand
loc instabilitatea comportam, fragilitatea personalitatii, inconstanta in persuasiune si consecinte grave in
cognitie.

Proprietatile proceselor afective:

- polaritatea, ele se grupeaa in perechi : bucurie-tristete, etc. Ele de regula sunt consecinte a satisafcerii sau
nesatisfacerii a trebuintelor. Au caracter pozitiv sau negativ asupra somportamentelor, aceasta polaritate se
manifesta in raport cu tresaturile de personalitate si in cazul def mintal e puternic colorata negativ in raport cu

12
caracteristicile pe care le-am pomenit. Cele pozitive tre sa fie exersate pt a deveni deprinderi, iar copilul
trebuie deprins sub aspectul cu plus.
Este mai frecventa incapacitatea de a nu-si manifesta emotiile si sentimentele in conformitate cu contextul.
-durata si mobilitatea, intensitatea, persistenta in timp. In mod normal durata acestor fenomene este in leg cu
intensitatea. La def de intelect in stransa leg cu inertie, starile afective sunt adesea instabile.
- expresivitatea, gradul si modalitatile de exteriorizare, ele se realizeaza prin expresii emotionale si anume,
exista o conduita emotuonal expresiva. La deficientul de intelect ea iese adesea de sub control, nu-si poate
coordona manifestarea in exterior a starii sale emotionale. Sub acest aspect, copiii cu def mintala nu stiu sa
joace teatru, le lipseste abilitatea de a se pune mintal in situatia altuia, comportamentele lui adesea sunt in
discordanta cu realitatile, ei se tradeaza usor. El trebuie indelung educat sa isi coordoneze comportamentul
afectiv si sa se autostapaneasca.

Clasificarea trairilor afective:

1. procesele afective primare legate mai mult de trebuintele biologice, ele sunt tonul afectiv al proceselor
afective, trairi afective ale proceselor si afectele(furia, frica animalica etc) - ele sunt greu de stapanit
de catre def de intelect. Atunci cand sunt cuprinsi de o asemenea stare de hiperactivitate, trebuiesc
luate masuri prin schimbarea ambianti, fie introducerea lui printr-o stare activ intensa.
2. procesele afective complexe- emotiile curente, bucurie, tristete, emotiile superioare legate de o
activitatea anumie si sunt dispozitiile afective fara o pauza constientizata legata de firea, de
temperamentul omului. Foarte important e sa se elaboreze treptat deprinderi de a reactiona adecvat
diferite situatii ce se creaza in stari afective. Deosebit de greu accesibile sunt procesele afective
superioare, adica sentimentele ca trairi interne de lunga durata, ele pot fi sentimente intelectuale,
estetice, morale, unele transformandu-se in pasiuni. La def de intelect, pe fondul inertiei proceselor
nervose superioare, reactiile afective superioare sunt afectate.

Cateva aspecte legate de moivatie, nu toate particularitatile sunt prezente concomitent si in aceeasi
masura. Deficientul de intelect se caracetrizeza prin heterocronie. Inertia poate fi de tipul hiperactivitatii
dar si invers. Afectivitatea la def de intelect e puternic bulversata mai ales de reactiile rigide, dar si invers
tulburarea afectivitatii, caracterul sau rudimentar,bulversarea trairilor duc la scaderea afectivitatii.
“Tulburarile afective par sa fie sursa cea mai importata a pseudo deficientei mintale” – Mariana Rosca.

Curs 9
10.12.2009

Elevilor le sunt proprii urmatoarele fenomene: Pavelcu “Reactiile afective (emotionale) sunt mania,
bucuria, frica, stari afective (sentimente), iubire, gelozie, atitudini de recunostinta,de ura. Acestea sunt
prezente si la copiii cu deficienta de intelect mai mult sau mai putin. Ele sunt trairi profunde de mare
rezonanta psihica sub forma de expresii emotionale manifestate in voce, mimica si prin comportamente
afective prin comunicare social-afectiva.
Procesele afective sunt generate de premisele afective naturale care sunt sau nu deteriorate, determinate de
conditiile socio-culturale. Dezvoltarea acestor procese afective stau la baza a ceea ce se cheama umanizarea
copilului (lucram in directia personalitatii copilului).
Afectivitatea se caracterizeaza prin doua principii de baza: a miscarii si afectarii.

13
 Cand organismul detine mijloace innascute ca raspuns, organismul raspunde prin miscare (suptul).
Miscarile de aparare au loc atunci cand se produc solicitari, cand nu se produce pentru miscare; reactii
afective a afectarii – o stare de agitatie si de incordare a intregii energii. Adaptarea –cand reactiile afective
sunt echilibrate spre linistire, satisfacerea trebuintelor sau prin insatisfactii pentru autoaparare. Prin invatare,
de exemplu copilul se naste cu reflexul clipitului, surasul, bucuria si zambetul sunt lucruri pe care le invata.
Rezulta importanta stimularii reactiilor cu atitudini de consolidare si cand intarzie de trezire. Trebuie sa
aiba o atitudine prin care sa nu se blocheze aceste atitudini neconstientizate inca de copil. Blocarea se
intalneste in situatiile de institutionalizare. Societatea trebuie sa asigure “Scoala tinerelor mame” si a tinerelor
perechi cu ideea de stimulare a proceselor dezvoltarii. Exista motive primare biologice care se manifesta
imediat dupa nastere ce sunt instinctive pentru ca persoana sa se dezvolte in ritm normal. Motive biologice
innascute, de siguranta, de apartenenta si dragoste, de apartenenta si stima pentru ceilalti si autorealizare.
Toate treptele piramidei lui Maslow – sunt predominante treptele ce apar si se dobandesc pe parcurs,
celelalte mentinandu-se.
Vointa- procesele vointei sunt o forma superioara de reglaj, de asigurare a adaptarii la mediu si reprezinta o
conditie a eficientei proceselor afective si se leaga puternic de afectivitate si motivatie si asigura aspectul
superior al cognitiei. Copilul este deficitar si trebuie sa ne intereseze procesele afective si volutive. Deficientul
mintal nu stie pentru ca nu poate si nu vrea, fiind in imposibilitatea de a se manifesta volutiv la invatare si
adaptare.
In activitatea de invatare de lunga durata apar obstacole, dificultati ce trebuie invinse prin vointa. Implica
complexitate si ascendenta in dezvoltarea unor forme de reglaj voluntar pana la instituirea lor la insusiri
stabile de vointa care devin apoi in procesul educatiei caracteristice pentru personalitatea fiecarui copil
reprezentant procese subiective si care rezulta din caracteristicile afectivitatii.
Spre deosebire de actele inferioare de reglaj bazate pe reactii neconditionate (reflexe) impulsurile afective
neconditionate sunt transformate de reglajul voluntar, imprimandu-le anumite caracteristici. Se realizeaza
intotdeauna in vederea atingerii unor scopuri propuse. Actul volutiv este atunci cand actul este facut constient.
Inseamna ca eficienta invatarii se realizeaza prin intelegerea si acceptarea sensului actiunii. Datorita acestui
deziderat al invatarii se face in contextul invatarii, exista principiul comunicarii obiectivelor de catre cel care
invata. Invatatoarea trebuie sa le explice obiectivele ce sunt urmarite, pe intelesul lor. Din punct de vedere al
elevilor comunicarea obiectivelor invatarii duce la motivarea atingerii a ceea ce se urmareste, a scopurilor.
Participand constient copilul face apel la capacitatile lui volitive. Aceasta implicare activa prin invatare
determina constientizarea copilului a ceea ce trebuie sa faca. Profesorul formuleaza comenzi, copilul isi
formeaza autocomenzi, nu trebuie sa se coboare la nivelul copilului ci la nivelul proximei dezvoltari.
-reglajul voluntar.
Pentru realizarea scopului propus in actul de invatare prin efort voluntar se inving obstacolele interioare si
cele exterioare, cele interioare tin de subiectul insusi, cele exterioare tin de conditiile de predare si de relatiile
cu ceilalti.
Educatoarea trebuie sa-i observe reactiile pentru a-l ajuta sa-si invinga obstacolele. Vointa este procesul
psihic de reglaj superior prin intermediul mecanismelor verbale continand in mobilizarea si concentrarea
energiei psiho-nervoase in vederea biruirii obstacolelor si atingerea scopurilor stabilite anterior.
Fazele actului volitiv- aparitia motivatiei pentru activitatea ce urmeaza, in scoala este de regula motivatia
cognitiva. Faza a doua este lupta motivelor care este mai frecventa in invatarea independenta, mai frecventa
cand motivele sunt puternice. Aici sunt puternic implicate procesele afective, cat si cele intelectuale cand se
cauta argumente pro si contra. Copilul este extrem de instabil si de slab sub aspect volutiv in vederea
mobilizarii. Luarea hotararii in urma deliberarii, ce se face in mintea individului, cu ajutorul celor din jur care
sa-l ajute sa-si pastreze motivatia.

14
 Aparitia motivatiei, lupta motivelor, luarea hotararii, executarea. Educatia vointei se afla in stransa legatura
cu trebuintele lui.

Calitatile vointei : -puterea vointei se refera la intensitatea efortului prin care se urmareste atingerea
scopului. Opusul consta in slabiciunea vointei. Educatia vointei in sensul stabilitatii are importanta in vederea
integrarii.
Copilul trebuie educat, supravegheat, indrumat.
-perseverenta – realizarea si depunerea efortului voluntar pe o perioada indelungata de timp pana la atingerea
scopului urmarit. Opusul ca manifestare a vointei este incapatanarea care nu e suficient fundamentata si
adesea este confundata cu o atitudine hipervolutiva, este incapacitatea de neimobilizare in sensul urmarit.
-independenta reprezinta luarea de hotarari pe baza chibzuintei proprii. Trasatura contrara o reprezinta
sugestibilitatea exagerata, influentabilitatea. De exemplu isi schimba raspunsul din lipsa de incredere ce se
bazeaza pe propria experienta la esec, atunci cand ii sopteste cineva si devine total dependent.
Manifestarea de pseudocompensare – in felul acesta se lipeste de cineva de regula, de cadrele didactice si
devine agasant pentru ca nu are o atitudine independenta.
-promptitudinea deciziei- rapiditatea deliberarii ce este in stransa legatura cu inteligenta, la el va fi prezent
opusul: nehotararea, tergiversarea, vascotizate genetica (este nehotarat).
Toate acestea se transforma in trasaturi de caracter care sunt bipolare (fiecare trasatura pozitiva are si
inversul ei).
In judecarea situatiilor de viata pe care le traieste si tb sa se adapteze datorita lipsei de vointa nu are
capacitatea de a fi el insusi.
inlocuirea vointei prin imitatie duce la inadaptare; zona proximei dezvoltari se realizeaza prin invatare,
imitatie (trebuie invatat sa imite corect) si prin joc.
Deficientul mintal nu se joaca creativ , nu joaca sah in afara de cei autisti.

Rubinstine 1970 scoate in evidenta urmatoarele caracteristici ale actului volutiv din punct de vedere negativ:
lipsa de vointa inseamna lipsa de initiativa, impulsivitatea (imposibilitatea de a se stapani intr-un act de
manie), incapatanarea –ceva ce recunosti in sinea ta ca a fi incorect. Toate acestea sunt in legatura cu alte
particularitati : lipsa de initiativa este legata de insuficientul dinamism, de capacitatea de transfer mai ales in
situatii noi, dificultati de analiza si apreciere a diverse situatii; impulsivitatea reactiilor se datoreaza
dezechilibrului ANS, mai ales insuficientelor inhibitiilor interne (el nu are franele necesare pentru a opri
impulsurile interioare),nu stie si nu poate sa aprecieze corect situatiile; exista o accentuata nedezvoltare a
acestor “frane”; instabilitatea si incapatanarea sunt consecintele dezechilibrarii dinamicii si insusirii
obisnuintelor negative (se insusesc mai degraba insusirile negative decat cele pozitive).
Reactia primitiva, reactie ce reprezinta nedezvoltarea personalitatii (individul primitiv – Vagostki).
Reactiile primitive sunt concretizate in tendinta de a-si satisface trebuintele fara discernamant, sunt o
consecinta complexa a proceselor volutive, dar si afective si cognitive.
Aceste reactii primitive ale copilului cu handicap mintal sunt una din caracteristicile personalitatii ce duc la
inadaptare, la fragilitate; ele se concretizeaza in comportamente primitive. Din acest primitivism un obiectiv
central il constituie educarea treptata prin trezirea unor interese cu o motivatie superioara si reflectata in
comportamente adecvate cerintelor societatii din care face parte. Particularitatile negative se realizeaza in
activitati organizate prin invatare, munca si din microgrupul din care face parte. Familia trebuie sa se
autosesizeze la timpul necesar pentru o educatie temeinica si pentru ca nu au prevenit 2 sau mai multi copii cu
deficienta.

15
Curs 8
26.11.2009

In literatura de specialitate problema pessonalitatii la def de intelect nu este abordata.

Randamentul in activ de invatare depinde si de alte functii si procese:motivatie,
afectivitate, vointa.
Motivatia: „performanta in activ scolara nu depinde numai de perceptii, reprezentari,
imaginatie, atentie ci si de factori de stimulare si imbold”. Primul care a dat definitia def
mintale este eduard Seghel si s-a referit la importanat motivatiei si spunea ca „idiotul este
acea fiinta care nu stie pt ca nu poate si nu poate pentru ca nu vrea”. Performanta in activ
scoalara depinde nu numai de calitatea proceselor cognitive si a functiilor de spijin , dar
si de factorii de stimulare si imbold adica de motivatie. Este vorba de stimuli
interni(trebuinte, impulsuri, intentii, tendinte) precum si de stimuli externi(veniti de la
alte persoane care toti la un moment dat ii imping inclusiv pe indivizii cu def mintala spre
actiune).Toti acesti stimuli formeaza sfera motivatiei. Motivatia este cauza interna a
comportamentului. Este vorba de o tensiune interioara, de o directionare a personalitatii
spre ceva anume. Acest ceva depinde de interese. In ceea ce priveste tensiunea interioara
care ii imboldeste sa faca ceva este in cazul def mintali fie slaba, fie este inegala.
Motivatia este in totalitatea ei.
Functiile motivatiei:
-functia de activare interna difuza si de semnalizare a unui dezechilibru psihologic sau
fiziologice fiind legate de trebuintele biologice. Intelegem prin aceasta cativare intena de
fapt directionarea personalitatii individului spre ceva anume depinzand de interese. La
def intal interesele sunt slab reprezentate si tensiunea este inegala.
-functia de mobil sau de factor declansator al actiunilor efective(legata de prima functie si
are ca rezultat alegerea deprinderilor la care se va recurge pentru rezolvarea tensiunii
aparute.
-functia autoreglare a conduitei- este un fel de feed-back care controleaza reactiile
comportamentale(actiunea declansata pe baza motivatiei date) si la def minelor def mintal
motivatia este slab reprezentata fapt aflat in legatura cu functia de autocontrol. Cu slaba
dezv a inhibitiei interne care sa-i regleze comportamentele datorita aceste lipse a franelor
def mintal se stapaneste in momentele de emotie puternica.

Modalitati si structuri ale motivatiei

1.trebuintele reprezinta forte motrice si reflectand echilibrul bio-psiho-social ale
individului dat solicitarii venite din mediul extern:
-trebuinte primare fizice(innscute) se subimpart in trebuinte primare biologice(de foame,
sete, sexuale), fiziologice(functionale-comune omului si altor vietuitoare).
-trebuinte secundare(dobandite- asigura integritatea psihica si sociala) se subimpart in
:materiale(locuinta, confort, unelte), spirituale(estetice, etice, de cunoastere, sociale-de
comunicare , anturaj, cooperare).Toate aceste treb uinte sunt prezente si la def de intelect
dar: suntcu atat mai rudimentare si fragmentare cu cat sunt mai dependente de experienta
sociala a individului, si sunt mai putin supuse autocontrolului si auroreglarii. In piramida
lui Maslow la baza avem trebuintele biologice, treapta 2 trebuintele se securitate, treapta
3 trebuintele de afiliere aceste sunt cele elementarare. Acestea 3 sunt prezente la def
mintali chiar si severi. Treapta 4 de stima si statut si treapta 5 de statut sunt rudimentare.

16
 Curs 10
07.01.2010

Diagnoza sau evaluarea

Orientari actuale ale deficientei/handicapului mintal

„Diagnostic” are 3 sensuri:

-general- diagnosticul este o recunoastere , o identificare a unui proces a unui fenomen sau a unei
individualitati pornind de la detalii caracteristice
-medical- diagnoza are menirea de a recunoaste o anumita boala
-psihologic- isi propune sa identifice semnele unui proces sau insusirile unui fenomen psihic pt a preciza
apartenenta la un anumit tip de personalitate
Trebuie subliniata nevoia de cunoastere temeinica psihopedagogica, sociala, multilaterala a copiilor cu
deficienta si cu stari consecutive de handicap.
Daca deficienta intervine in primii ani de viata deficienta se poate estompa treptat, handicapul poate disparea
si de aici putem trage concluzia ca deficienta poate fi depistata de timpuriu pentru a beneficia de plasticitatea
sistemului nervos central. In mica copilarie inca mai avem sanse sa folosim resturile de plasticitate ale SNC pt
a-l adapta la cerintele minime ale vietii, deficientul cu cat este mai de timpuriu depistat cu atat se poate
corecta .
Diagnoza starilor de handicap presupune evaluarea nivelului bio-psiho-social cat si capacitatile de adaptare la
cerintele scolii. In practica educatiei valoarea cazurilor de deficienta mintala se bazeaza pe un proces cu 4
componente fundamentale:diagnoza medicala, psihologica, evaluarea pedagogica si evaluarea situatiei
sociale. Conform legislatiei in vigoare diagnosticul complex al starii de handicap este asigurat prin mai multe
instante si metodologii. Aspectul psihologic si cel pedagogic sunt fundamentale dpdv al cunoasterii
modalitatilor de abordare terapeutic-compensatoriu.

Psihodiagnoza in deficienta de intelect

Mariana Rosca: „alegerea si folosirea acelor instrumente psihodiagnostice care corespund cel mai bine
investigarii fenomenului psihic vizat” este foarte important acest lucru precum si „evitarea abuzului de teste”.
Ea dorea folosirea a doar 2 teste. Ursula Schiopu punea in evidenta caracterul predictiv al functiei de
predictie a psihodiagnozei atat timp cat dezv celui testat este terminata, luarea in considerarea a perioadelor
critice si necesitatea corelarii datelor de psihodiagnoza cu alte date.
Rezultatul unei bune diagnoze este prognoza(previziune pe baza unor date din diagnoza)
Verza: „psihodiagnoza pers cu def trebuie sa vizeze:
-diferentierea tulburarilor organice de cele functionale in producerea starilor de handicap
-stabilirea rolurilor factorilor socio-culturali si familiari in diagnozticul concret
-intr-o psihodiagnoza corecta se vor depista factorii etiologici
-estimarea nivelului de deficienta psihica, senzoriala, motrica, de limbaj in raport cu gravitatea deficientei sau
a incapacitatii implicate dar si in raport cu perspectivele de dezvoltare
-prognoza sanselor de influentare corectiva si alegerea in acest scop a metodologiilor adecvate”
Exista si alte zone:zona proximei dezv, zona regresului, zona predictiva
In procesul de diagnoza trebuie sa se asigure incredere in examinator altfel se pot crea fobii, sa se inalature
starea de anxietate care se manifesta accentuat in timpul examinarilor

Psihodiagnoza etiologica consta in:

-anamneza

17
-convorbiri si chestionare
-analiza produselor activitatii
-analiza mediului de viata

Psihodiagnoza de stare bazat pe:

-observatie
-diferite probe:teste de inteligenta, aptitudini
-studiu permanent al evolutiei cu progres si regres

Eficienta interventiei recuperatorii depinde in mare masura de aborade precoce a acestor in procesul organizat
de terapie complexa. La varstele mici unele lucruri raman neobservate destul de tarziu.
Este foarte important ca sa fie sesizate cat mai de timpuriu posibil chiar si cele mai neinsemnate abateri de la
dezvoltare sa se ia masurile de terapie specifice. Subestimarea unei abateri usoare poate fii grava deoarece
poate fii semnul unei instalari grave a hand.
Psihodiagnoza la deficientii mintali capata caracter permanent

18
17.02.2010
Metodologia educarii si instruirii deficientilor de intelect

Curs1

Activitatea si deprinderile. Particularitati la deficientii mintal

In sens restrans, activitatea reprezinta totalitatea manifestarilor de conduita exterioara sau mintala care
duce la rezultate adaptative. In sens larg, activitatea presupune un raport, o relatie intre organism si mediu
(lume), in care au loc:
- un consum de energie;
- o finalitata adaptativa.

Activitatea umana dispune de constiinta scopului. Ea trebuie sa fie profund motivata. Opereaza cu
instrumente construite chiar de om. Activitatea este perfectibila si creativa. Activitatea se poate desfasura fie
printr-o actiune exterioara, de tip motor, fie interiorizat, in plan mintal, eventuala componenta motorie a
actiunii pe care ne-o reprezentam fiind inhibata. Toate aceste elemente ale activitatii si relatiile dintre
diferitele activitati sunt din punctul de vedere al eficientei afectate. Eficienta in cazul deficientilor mintal
poate fi treptata ameliorata prin ceea ce am numit compensare, mecanisme compensatorii care se formeaza pe
parcursul activitatii. Presupun efort in plus, timp mai mare pentru achizitii echivalente.

Componentele structurale ale activitatii

Activitatea umana reprezinta un sistem functional ierarhic, care, urmarind un scop anume si avand o
motivatie proprie, presupune:
- o serie de elemente structurale (miscari, acte, operatii, actiuni)
- a caror functionalitate (structurare, subordonare, integrare) va permite satisfacerea unor necesitati.

Activitatea este de regula voluntara. Cand subiectul este deprins cu efortul, consumul de energie este mai
mic. In ontogeneza fiecarui individ, are loc trecerea de la miscari nadecvata la miscari tot mai adecvate, odata
cu trecerea unei perioade. Practic, copilul, la un scurt timp dupa nastere:
- trece la o activitate care il va tine in viata si il va face sa se dezvolte din punct de vedere fizic – suptul;
- trece de la miscari pe baza de imitatie la miscari pe baza de instruire verbala;
- trece de la activitati simple la activitati complexe.

Actele sunt:
- cele mai simple elemente constututive ale activitatii;
- raspunsuri la influentele mediului;
- se manifesta sub forma unor reactii dinamice, predominant musculare, dar se bazeaza pe un demers
neuropsihic, intern.

Operatiile sunt mijloacele de realizare a actiunilor, sunt intermediare intre acte si actiuni si imprumuta
antipiand, de la actiuni, mijloacele de realizare ale acestora. Actiunile sunt cele mai mari subunitati ale
activitatii fiind constituite la randul lor din operatii.
Orice activitate trebuie efectuata gradat, astfel incat sa se exerseze si sa se corecteze acolo unde este cazul
componentele respective, incepand cu actele simple, insistand pe operatii si finalizandu-le in actiuni.

19
Activitatea in anamblul ei se bazeaza pe punerea in functiune a unei deprinderi, la care se ajunge prin
antrenament.
Formele activitatii:
a. Dupa natura produsului, avem:
- predominant materiale, efectuate de catre corpul individului;
- predominant pshice
b. Dupa procesul psihic implicat in realizarea activitatii:
- cognitive;
- afective;
- volitive.
c. Dupa locul ocupat in sistemul relatiilor individului:
- principale (dominante);
- secundare (subordonate).
d. Dupa evolutia tipului de activitate pe parcursul ontogenezei:
- de joc;
- de invatare (in sens de activitate didactica);
- productiva;
- de creatie.
e. Dupa gradul de constientizare a activitatii:
- constienta (act volitiv);
- automatizata (deprindere) – postvoluntara, mai usoara

Toate aceste forme nu sunt „pure”, ci se asociaza intre ele fiind una predominanta, dar avem in vedere ca
sferele respective se intersecteaza.
La deficientul mintal, de regula, activitatea este mai putin precisa, deoarece scopurile pe care deficientul
mintal le urmareste sau care ii sunt impuse sunt insuficient conturate, sunt insuficient de stabile in constiinta
lor. Activitatea nu este suficient de interiorizata in ultima instanta. O alta caracteristica negativa este gradul
scazut al organizarii, deoarece adesea lipseste autocontrolul si se aluneca adesea spre aspecte secundare si
modalitati facile in ceea ce priveste organizarea, desfasurarea, expresia activitatii respective. activitatea de
invatare necesita un timp mai indelungat si totodata o mare atentie in formarea pe etape a deprinderilor
urmarite.
Locul si rolul deprinderilor in structura activitatii:
Sub acest aspect, deprinderile sunt componente instrumentale, automatizate ale activitatii. Sunt
componente constient elaborate, consolidate prin exercitiu, dar ceea ce este foarte important, desfasurate fara
control constient obligatoriu. Cu cat dispune de mai multe deprinderi, cu atat mai bine ii este unui om si
desigur, unui copil (fie si cu DM). Deprinderea rezulta din exersarea repetitiva si rezulta dintr-un stereotip
dinamic.

Invatarea trebuie sa fie precedata de instruire verbala. La deficientii mintal, instruirea verbala incepe sa
fie eficienta foarte tarziu. Trebuie de asemenea demonstrat modelul actiunii. Trebuie asigurat controlul si
dupa un anumit timp sa fie implicat si autocontrolul.

Curs2

Curs 2
24.02.2010

20
Metode, modalitati de abordare a problematicii

Comparatia dintre definitiile deficientei de intelect date de Al. Rosca si Doll are atat elemente comune cat si
elemente distincte si se precizeaza ideea intre afectiunea propiu-zisa si consecintele ei legate de raporturile
dintre copilul afectat si mediul sau inconjurator. Deficienta se refera la individul ca atatre iar handicapul se
refera la consecintele deficientei in mediul inconjurator, mediul social.
In ambele definitii se scoate in evidenta faptul ca se constata chiar de la nastere un complex de elemente
negative care vor pune problema ajutorului abordarii diferentiate a copilului si inca de la inceput exista nevoia
de a constientiza consecintele negative a afectiunii depistate timpuriu si a modului in care trebuie ajutat
copilul in acest proces al dezvoltarii. Prezenta medicului este obligatorie pt fiecare copil, normal sau cu
perspective de dezvoltare intarzita.

Se exagereaza un pic in definitiile date de Al. Rosca si Doll privind starea de anormalitate, specialistii cauta sa
insufle o incredere in faptul ca exista posibilitati de dezvoltare a noului nascut astefl incat sa fie util societatii
si lumii.
De exemplu Zazzo nu a dat o definitie a deficientei mintale si doar o definitie a debilitatii mintale ca fiind
„prima zona de insuficienta mintala, legata de exigentele sociatatii, variabile de la o societate la alta sau de la
o varsta la alta, cu efect ireversibil in starea actuala a cunostiintelor noastre.” Adica in acest aspect este posibil
ca treptat sa se acumuleze in cadrul medicinei sau a altei stiinte sa se obtina mai multe date in asistenta
cuplului care da nastree unui copil deficiente de intelect, intr-o viata ordonata, fara excese, cu grija pentru sine
astfel incat dezvoltarea sa fie normala.
Allois Ghergut se referala: „prin deficienta mintala intelegem reducerea semnificativa a capacitatiilor psihice
care determina o serie de dereglari ale reactiilor si mecanismelor de adapatre ale individului la conditiile in
permanenta schimbare ale mediului inconjurator si la standardele de convietuire sociala dintr-un anumit areal
cultural ceea ce plaseaza individul intr-o incapacitate exprimata printr-o stare de handicap in raport cu ceilalti
membrii ai comunitatii din care fac parte. Deficienta mintala este inteleasa ca o deficienta globala care
influenteaza semnificativ adaptarea socio-profesionala, gradul de competenta si autonomie persoanal si
sociala afectand intreaga personalitate:structura, organizare, dezvoltarea intelectuala, afectiva, psiho-motorie,
adaptativ-comportamentala”.

Vagotschi-mai degraba sau mai tarziu omenirea va invinge atat orbirea si surzitatea cat si oligofrenia. Mai
devreme insa ea va invinge in plan social, psihologic si pedagogic decat medical.
Asociatia americana de psihiatrie(2000 DSM4)-aceasta tulburare este caracterizata printr-o functionare
intelectuala semnificativ sub medie, un coefic mintal de 70 sau sub, cu debut inainte de 18 ani si cu deficite
sau deteriorari concomitente
Categorii de defic mint
-retardarea mintala usoara-50-55-70
-retardare mintala moderata-35-40-55
-retardare mintala severa-20-25-40
Criterii la teste
-functionare mintala semnificativ sub medie

21
-prezenta unor deficite sau deteriorari cel putin 2 din urmatoarele dom: comunicare, autoingrijire, viata de
fam, autoconducere, aptitudini sc, munca, timp liber, sanatate si siguranta
Curs 3
03.03.2010

Personalitate compensata
SPU=sistemul psihic uman
Afectivitatea, motivatia si vointa sunt functii puternic afectata la deficientul de intelect.

Afectivitatea:
M.Golu: „afectivitatea este acea componenta a vietii psihice care reflecta in forma unei trairi subiective de un
anumit semn, de o anumita intensitate si de o anumita durata. Este vorba de raportul dintre dinamica
evenimentelor motivationale sau a starilor proprii de necesitate si dinamica evenimentelor din plan obiectiv-
extern”. Din procesele propriu-zise ale afectivitatii sunt emotiile si senitmentele, „afectivitatea joaca un rol
esential in relationarea omului cu lumea, cu ceilalti semeni.”
Neveanu: „afectivitatea este proprietatea subiectului de a resimti emotii si sentimente, ansamblul proceselor,
al starilor si relatiilor emotionale sau afective. In contextul oricarui fenomen emotional se disting :
a)modificari organice si vegetative, secundare(se intensifica pulsul si secretiile lacrimale)
b)comportamente motorii afective(reale desfasurate in intregime sau doar schitate)
c)trairi subiective de un anumit grad de compexitate si avand o anumita semnificatie pentru persoana care le
incearca
Mariana Rosca considera, dupa cercetarile lui Chazan in 1965 asupra deficientilor de intelect comparativ cu
cei normali, ca in lotul celor cu deficienta de intelect 69.2% prezentau fenomene de inadaptarea in domeniul
afectivitatii, cei normali au prezentat acetse tulburari in raport de 12.4% in momentul evaluarii. Aceste
tulburari afective nu pot sa nu influenteze in sens negativ comportamentul de adaptare la solutii noi.
Observarea atenta si intelegerea de catre persoanele responsabile cu ingrijirea si educatia copiilor cu
deficiente de intelect trebuie sa aiba in vedere manifestarile emotionale dezvoltate in comportamente afective.
Mariana Rosca face urmatoarea remarca: „in anamneza timpurie a acestor copii manifestarile concrete in
planul afectivitatii nu au fost scoase in evidenta de catre ceilalti, de accea se cere incepand cu educatoarea din
gradinita ca fiecare copil sa aiba un caiet de observatii in care sa se noteze manifestarile evidenta afective, iar
pe baza observatiilor la sfarsit de etapa, de la gradinita la scoala, cand este trimis la comisia de diagnoza
caracterizarea respectiva sa fie la dispozitia membrilor comisiei. Observatiile clinice au demonstrat existenta
unei categorii de copii la care anumite carente afective grave determinate de absenta iubirii parintilor,
anxietatea provocata de insuccesul scolar blocheaza dezvoltarea intelectuala sau mascheaza posibilitatile
cognitive reale. La acesti copii care sunt pesudodebili mintali normalizarea vietii lor afective poate duce la o
dezvoltarea ulterioara normala a capacitatilor intelectuale sau cel putin la o imbunatatire a ei. Tulburarile
afective par sa fie sursa importanta a pseudodeficientei mintale.

Curs4

22
 Vagoschi-o afectare reala pe baza de afectiune cerebrala deter dificultati accentuate de invatare, cand insa
inteligenta nu este afectata organic dar, datorita unor conditii sociale cea care este puternic afectata este
afectivitatea.
Despre falsa deficienta mintala vorbesc cei care se ocupa de probleme de psihologie scolara, Ana Bogdan.
Cei cu falsa def mintala nu-si insusesc o data cu cei de aceeasi v cunostintle ceea ce poate duce la esecul
minta;
Falsa def mintala asigura efectivul de copii cu probleme care trebuiesc integrati in sc de masa si care tre
salvati de o promiscuitate intelectuala si sociala,
Def mintal nu este neaparat lipsit doar de inteligenta, el nu stie pentru ca nu poate si nu poate pentru ca nu
vrea,
Psihologia studiaza functionalitatea SNC in toata plenitudinea lui, vb de fen psihice. O eficienta normala a
activ psihice intelectuale se bazeaza pe 3 etaje ale psihicului, ele interactioneaza cu celelalte laturi psihice.
Intre latura intelectuala si afectiva exista unitate dar care se largeste in sistemul psihic.
La pers cu def de intelect interactiunile sunt mai mult sau mai putin afectate , scoarta cerebrala nefiiind doar
sediul inteligentii ci si a intregii vienti psihice. Este bulversata mai ales ca trairile afective a def de intelect
scapand de sub controlul inteligentei determina dificultati in procesul adaptarii si invatarii dar si afectarea
afectivitatii duce la acelasi rezultat. Numai ca at cand este afectata primar inteligenta dific de compensare prin
activ de invatare sunt mai mari.
Exista o stransa interactiune intre procesele afective si motivationale.
Dezechilibrele care rez din aceasta afectiune constau in fragilitate incosistenta si caracter inadegvat a
proceselor motivational afective.

Afectivitatea la deficientul de intelect

Proprietati ale afectivitatii

1.Polaritatea afectivitatii-gr proceselor afective in perechi
-aceste perechi sunt consecinta satisfacerii sau nesatisfacerii dorintelor si au efect asupra comportamentului
pozitiv sau negativ
-se manifesta in rap cu trasaturile de pers a fiecarui om, in cazul def de intelect, vb de pers aceste
particularitati constau in cele 4 trasaturi fundamentale, de specificitate, particularitati
-deficientul de intelect este o personalitate fragila, aceasta fragilitate tre sa dea protectie la niv procesului de
ed instruire pentru sc si viata
2.Intensitatea
-forta, profunzimea trairilor afective
-la sc cu degf de intelect reactiile lui sunt adesea fie rigide, fie nestapanite
3.Durata si mobilitatea reactiilor
-intinderea si persistenta in timp
-in cazul def de intelect proprietatea este slabita si are drept consecinta o serie de neconcordante intre modul
in care a r tre sa reactioneze si cum reactioneaza
4.Expresivitatea
-autostapanirea conduitelor este mult mai putin accesibila

Clasificare a proceselor afective

1.Trairi afective primare
-legate de satisfacerea trebintelor cotidiene
-aspecte

23
a)tonul afectiv a proceselor cognitive-trairea pe care o are cop sc in contextul activ de inv a noi cunostinte
b)trairile afectve de provinienta organica-in caz de diferita stari neobisnuite
c)afectele-de groaza de furie de frica sa
Emotiile si sentimentele de diferite nuante trebuies educate a i sa dem comportamente sociale
Pasiuniile sunt sent generalizate profunde care implica sau ar tre sa implice intreaga pers pt toata viata.
Curs 5
17.03.2010

Vointa-forma superioara de autoreglaj si rolul ei in invatarea la scolarii deficienti de intelect

PP.Neveanu considera vointa „capacitatea si proces psihic de conducere a activitatii sub toate aspectele ei;
sistem de autoreglaj superior intrucat este efecuat prea cumpanitor prin cel de-al doilea sistem de semnalizare
si implica deliberare, scop si plan elaborat constient, organizarea fortelor proprii prin stapanirea unora,
mobilizarea si angajarea convergent finalista a altora. Trasaturile psihologice distinctive ale vointei sunt
scopul propus constient, efortul specific calificat ca voluntar si comportamentul de biruire a obstacolelor”.

Tinca Cretu descrie vointa ca fiind „procesul psihic de reglaj superior prin intermediul mecanismelor verbale
constand in mobilizarea si concentrarea energiei psiho-nervoase in vederea biruirii obstacolelor si atingerea
scopurilor stabilite constient anterior.”

In activitatea de invatrea organizate de lunga durata apar obstacole, dificultati, bariere, ele trebuie invinse prin
efort de vointa ceea ce „implica complexitate, continuitate si ascendenta in dezvoltarea unor forme de reglaj
voluntar, pana la instituirea lor in insusiri stabile de vointa care devin caracteristice pentru personalitatea
fiecarui elev reprezentand unele din cele mai insemnate conditii interne subiective ale invatarii”.(T.Cretu)

Intre invatare si actul volitiv exista o permanenta reciprocitate. Reglajul voluntar are urmatoarele
carcateristici:
-intotdeauna urmareste atingerea unor tinte constient vizate cu scopul de a asigura intelegera scopului sensului
actiunii. In didactica moderna exista principiul comunicarii obiectivelor urmarite la o lectie, la o activitate
propusa inclusiv elevilor trebuiesc prezentate. Acest lucru se face cu atentie la deficiengtii de intelect
incercand sa le trezesti curiozitatea si sa ii ambitionezi.
-actul volitiv presupune intentia si decizia celui vizat de a-si atinge scopul stabilit, de a desfasura actiunea
vizata.
-presupune anticiparea mentala a desfasurarii pe tot parcursul sau. Posibilitatea de a efectua acte voluntare
depinde si de gradul de dezvoltare a reprezentarilor legate de actiunile care pot duce la rezultatul urmarit, de
nivelul de dezvoltare al gandirii si de functiei reglatoare.
-pentru realizarea scopului urmarit pein actul voluntar se inving obstacole interioare ce tin de subiectii
implicati si obstacole exterioare ce tin de mediul material. Acelasi obstacol exterior va avea de la individ la
individ o valoare diferita in raport cu trasaturile sale de personalitate. La copii deficienti de intelect actul
voluntar este mai dificil de realizat datorita slabei dezvoltari a functiei semiotice. Aceasta functie sta si la baza
comenzilor si autocomenzilor pe care le avem intr-o activitate de invatare. Actul voluntar este mai greu
desavarsit si datorita fugii de efort adica a „vascozitatii genetice”, prefera sa preia hotararile altora si sa le
imite comportamentele. Reglajul voluntar este trait ca o tensiune psihica a carei urmare este realizat scopul.

Activitatea e mereu constienta, voluntara, are o organizare mai mult sau mai puitn complexa. Activitatea
presupune actiuni, operatii, miscari si acte psihice. Reusita activitatii depinde adesea de gradul de insusire a

24
actiunilor, daca actiunile sunt in faza initiala de insusire ele vor necesita un reglaj voluntar crescut ce va
preturba reglajul general al activitatii a carei componenta este.
Reglajul voluntar are mai multe faze:
1.aparitia motivatiei activitatii
2.lupta motivelor
3.luarea hotararii in urma deliberarii
4.momentul executiei care necesita un efort mai mare.
Exista o serie de situatii de bariere ce apar in fata copiilor. In perspectiva depasirilor barierelor cadrul didactic
are la dispozitie o serie de procedee:recompensa, pedeapsa, lauda, convingerea, incurajarea.
Concluzii pe baza vointei:
Deficientul mintal nu stie ce vrea, ce poate. El este dezorientat in legatura cu propria vointa, nu are obiective
bine conturate datorita carcateristicilor motivatiei. Debilul mintal nu prevede actiunile posibile, in stansa
legatura cu insuficientele cognitiei. El nu stie sa isi urmareasca cu perseverenta scopurile propuse, este
nehotarat in luarea deciziilor, adesea da dovada de pripeala, comportamentul sau se bazeaza pe reactii
primitive. Deficientul de intelect se carterizeaza si prin instabilitate, rigiditate, dereglarea dimanicii corticale.

Curs 6
24.03.2010

Activitatea si deprinderile.Particularitati la deficienta de intelect

In sens larg notiunea de „activitate”se refera la un raport, o relatie intre organism si mediu in care au loc un
consum energetic si o finalitate adaptativa.
In sens restrans prin activitate se intelege totalitatea manifestarilor de conduita exterioara sau mintala care
impreuna duc la rezultate adaptative.

Specificul activitatii umane:

-dispune de constiinta scopului:obiectivul stabilit
-ar trebuie sa fie profund motivata.
-opereaza cu instrumente construite de om.
-este perfectibila si adesea este si creativa.
-se poate desfasura fie printr-o actiune exterioara motorie fie interiorizat fara sa existe componenta motorie

La deficientul mintal elementele activitatii sunt mai mult sau mai putin afectate. Totusi in actviitate manuala
vom gasi cele mai eficiente modalitati de compensare.

Componentele structurale ale activitatii:

Activitatea umana reprezinta un sistem functional ierarhic care urmarind un scop anume si avand o motivatie
proprie dispune de:
-o serie de elemente structurale constand in miscari sau acte, operatii si actiuni
-a caror functionalitate (subordonare, integrare) va permite satisfacerea unor necesitati legate de obiectivul
stabilit
Etape:
 trecerea de la miscari neadecvate la miscari tot mai adecvate,
 trecerea de la miscari pe baza de imitatie la miscari pe baza de instructie verbala in absenta modelului,
 trecerea de la miscarile involuntare la cele voluntare, de la simple la complexe

25
Cand nu exista unitate intre scopul actiunii si motivatia sa avem de-a face cu cazuri patologice sau de
dereglare psihica momentana.

Actele sunt cele mai simple elemente ale activitatii, sunt raspunsuri la influentele mediului. Actele se
manifesta sub forma unor reactii dinamice, musculare dar se bazeaza si pe un demers intern(gandirea).
Operatiile sunt cele in care actele se grupeaza.
Actiunile sunt cele mai mari subunitati ale activitatii, ele sunt formate din operatii. Actiunile sunt cele care au
scopul. Activitatea practica trebuie privita si din puncte de vedere terapeutic-compensatoriu. Activitatile
trebuie sa ie bine gradate astfel incat sa se corecteze toate componentele implicate incepand cu actele
insistand pe operatii si finisandu-le cu actiuni. Este foarte important sa se exerseze temeinic operatiile
implicate in diferite deprinderi. Fara operatii automatizate sau insusite nu se poate ajunge la deprinderi.

Formele activitatii:
Se impart in mai multe secvente :
A) dupa natura produsului exista forme predominant materiale si predominant psihice(activitate fizica si
mentala)
B) dupa procesul psihic implicat in realizarea activitatii: cognitive, afectiva, volitiva
C) dupa locul ocupat in sistemul relatiilor individului: principala(activitate principala) si
secundara(activitate subordonata).
D) dupa evolutia ontogenetica a copilului activitatile pot fii:de joc, de invatare(didactice), productive,de
creatie
E) dupa gradul de constientizare de catre cel care savarseste activitatea proprie: cand activitatea se
desfasoara constient, activitate automata pe baza de deprinderi

Particularitati ale activitatii la deficientul de intelect

-este mai putin precisa deoarece urmareste scopuri insuficient conturate si stabilite in constiinta celor vizati
-se bazeaza pe o motivatie difuza de suprafata incomplet interiorizata
-este mai putin organizata deoarece adesea lipseste autocontrolul si reglajul constient, este mai putin eficienta
mai ales cand nu are automatisme pe care sa se bazeze si se intampla mai ales cand nu se bazeaza pe scheme
complet automatizate

Deprinderile. Locul si rolul acestora in structura activitatii

Deprinderile sunt componente instrumentale, automatizate ale activitatii constient elaborate, consolidate prin
exercitiu dar desfasurate fara control constient obligatoriu.
Omul dispune de o serie de deprinderi, este rob al automatismelor sale. Un obiectiv central al terapiei consta
in formarea deprinderilor corecte, prevenirea formarii deprinderilor gresite, corectarea deprinderilor gresite.
Avantaje ale deprinderilor automate
-se desfasoara cursiv si rapid
-se reduce la minimun efortul voluntar si controlul constient.
-sunt economicoase
-sunt actiuni schematizate , prescurtate, operative
-sunt foarte avantajoase din caiza solicitarii efortului minim.

Felurile deprinderilor:
-dupa gradul complexitatii lor sunt simple si complexe

26
-dupa natura proceselor psihice in care are loc automatizare avem deprinderi senzorial-perceptive, verbale, de
gandire, motorii si psihomotorii
-dupa tipul de activitate: de joc, de munca, de invatare, de munca manuala

27
Tematica def de intelect
1.psihopedagogia speciala-domeniu stiintific si metodologic complex. Explicati
necesitate cunosterii comparative a ramurilor psihopedagogiei speciale.Argumetati
imprtanta dezv compensatorii la copii cu def mintala, modalitati de actiune.

2.Descrieti modul de evaluare a inteligentei prin teste de inteligenta,vizand nivelul

intelectual in momentul dat(zona centrala actuala). Caracterizati bagajul senzorial-
perceptiv la copii din gradinite-modalitati de stimulare(exercitii)

3.descrieti modalitatea moderna de investigare formativa a inteligentei la copii cu

deficienta mintala. Importanta determinarii zonei proximei dezv. Caracteristici ale
limbajului metodologia de stimulare si corectare a limbajului ale acestor copii+procesul
de comunicare

4.specificul activitatii si al deprinderilor la copii cu def mintala, consecinte in procesul

instructiv-educativ. Rolul psihopedagogului in evaluarea complexa si continua a copilului
def de intelect, instrumente folosite in acest scop(psihodiagnoza dar nu teste, ci despre
caietul de observatii in care sunt notate lucruri care scot in evidenta un element de
progres in evolutia unui copil

5.caracteristici ale proceselor volitive la copii cu def mintala(el nu stie ce vrea). Obiective
si modalitati de stimulare a psihomotricitatii complexe(nu exclusiv manuala, ci de limbaj,
de existenta individului)

6.particularitati ale tipurilor temperamentale la copii def mintali consecinta in procesul

instructiv-educativ. Obiective si modalitati de dezv is activizare a vocabularului la copii
def de intelect(procedee)

7.particularitati ale caracterului si conduite la copii def mintali modalitati de dezv si

compensare. Obiective si modalitati de dezv si activizare a vocabularului la copii def de
intelect(procedee)

8.specificul dinamicii dezv la def mintali-modalitati de investigare si echilibrare

compensatorie(trasaturi de specificitate-vascozitate genetica, heterocronie, caracterul
restans al proximii dezv). Rolul activitatilor scolare si extrasc in echilibrarea
personalitatii cu hand de intelect

9.specificul tipurilor temperamentale la copii cu def de intelect-consecinte in latura

instructiv-educativ-terapeutic. Sistemul de recuparare complexa a def mintali in lumina
prevederilor din documentele internationale si nationale.(2 documente-Regulile Standard
si Declaratia de la Salamanca)

10.principiul normalizarii si conceptia integrationista in realizarea educatiei speciale la

def de intelect.(popovici-ed integrata). Argumentati si exemplificati necesitatea
cunoasterii atat a insuficientelor cat si a laturilor mai bine dezv la def mintali

28
 Personalitatea deficientului de intelect

Vb de personalitate handicapata cu posibilitatea ca atributul sa dispara si sa ramana personalitate compensata

Def.Personalitatea este entitate bio, psiho, socio culturala.

Sectoare fundamentale
1.Temperamentul-este trasatura dinamicca a pers
2.Caracterul-se naste prin educatie din temperament
3.Aptitudinile-elementul instrumental
4.Comportamentul

Caracter
Def.Reprez latura valorica a pers
Si se afla in stransa legatura cu temperamentul si aptitudinile
-se reflecta concretizeaza si exteriorizeaza in atitudini comportamente
-sistem de atitudini stabile si specific individuale
-caracterul se educa
-reprezinta profilul psihomoral al omului
-cea mai inalta si statornica modalitate de autoreglaj si autoconducere
-

29