Diferentierea activitatilor cu elevii in cadrul orelor de matematica

In efortul de sporire a eficientei invatamantului prin ridicarea nivelului de pregatire a

elevilor,diferentierea activitatii reprezinta una dintre modalitatile principale folosite de toate sistemele
scolare in plin proces de modernizare.
Una dintre considerentele nuantarii activitatii didactice este cel referitor la deosebirile individuale
intre elevi,in ce priveste capacitatile de insusire a cunostintelor.Cautarile in vederea gasirii celor mai
bune solutii de diferentiere a invatamantului pentru a satisface particularitatile individuale ale elevilor
sunt orientate si in directia adaptarii tehnologiei didactice la particularitatile individuale.
Jeromes S Bruner cvonsidera ca « …oricarui copil,la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu
succes,intr-o forma intelectuala adecvata,orice tema…astfel incat copilul sa poata progresa cu mai multa
usurinta si mai temeinic spre o deplina intelegere a cunostintelor. ».Asadar,este indicat sa se utilizeze
metode si procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare,informatia sa fie prezenta intr-o forma
accesibila elevilor,avand in vedere ca acestia poseda calitati intelectuale si grade de dezvoltare psihica
diferite.
Tehnica diferentierii activitatii nu trebuie inteleasa gresit,ca o adancire a deosebirilor intre elevi,ca
fiind grupati,categorisiti.Ea trebuie conceputa ca o modalitate de diminuare a acestor diferente.Tehnica
in mana invatatorului trebuie sa fie fina,maleabila,neobservabila de catre elevi.Acestia trebuie adusi
discret in fata situatiei de a depasi un prag performational impus de sarcina scolara mentionata acum in
programe.Aceasta,bineinteles,se poate realiza in functie de posibilitatile individuale de progres,de
motivatie etc.Activitatea didactica nuantata trebuie sa se incadreze intre limitele minimale si maximale
impuse de programa scolara,fara exagerari sau diminuari in posibilitatile psiho-fizice ale varstei elevilor.
Crearea unor conditi didactice care sa favorizeze instruirea elevilor potrivit intereselor si
inclinatiilor acestora constituie,pe langa altele,unul din mijloacele de ordin pedagogic menite sa asigure
egalitatea in instruire si formarea personalitatii.Dar,aceasta egalitate presupune,dupa cum afirma Ion T
Radu « …ca invatamantul sa nu devina un mijloc in folosul unor elite si creator de elite,ci sa-l puna pe
fiecare elev in situatia de a se dezvolta,… »Diferentierea activitatii in scopul cresterii randamentului
scolar al tuturor elevilor cuprinde mai multe tipuri de activitati :a)corective(destinate elevilor aflati la
limita situatiei scolare normale,dar cu usoare ramaneri in urma la invatatura datorate fie unor momente
critice in dezvoltarea psihofizica,tulburari psihoafective,boli etc.fie din cauza unor situatii de adaptare
mai grea la sarcinile didactice) ;b)recuperatorii(destinate celor aflati in situatii de usor handicap) ;c)de
suplimentare a programului de invatare(destinate elevilor dotati).La obtinerea unor rezultate bune,in
vederea succesului scolar,poate contribui si alegerea adecvata si la timpul potrivit a modurilor de
organizare a lectiei.Invatarea cu maximum de randament presupune o imbinare judicioasa a studiului
independent cu invatarea interdependenta,cooperativa,adica imbinarea activitatii frontale cu cea
independenta,in echipa sau in perechi.fiindca in acest mod se poate realiza mai usor diferentierea
activitatii asigurand fiecarui elev obtinerea unor performante scolare ridicate.
Organizarea muncii individuale este conditionata de insusirea,in prealabil,de catre elevi a unor tehnici
de munca intelectuala specifice fiecarei discipline.Acestea trebuie insusite la un anumit nivel,inainte de
organizarea muncii individuale.Invatatorul trebuie sa cunoasca exact nivelul pregatirii anterioare a
elevului,lacunele si greselile tipice ale fiecarui elev,la fiecare disciplina de invatamant.In functie de
acestea va alege fie teme comune pe care sa le rezolve independent toti elevii din clasa,fie temele prin
care sa ajute grupele de nivel sau pe fiecare elev in parte sa se dezvolte la nivelul posibilitatilor lui.Iata
de ce sunt recomandate probele de evaluare fie ele initiale,formative sau sumative,pentru ca acestea ne
ne furnizeaza noua invatatorilor informatii utile in privinta gradului de asimilare a cunostintelor
transmise in cadrul lectiilor.In urma rezultatelor obtinute e catre fiecare elev in parte la astfel de lucrari
putem sa luam unele masuri ulterioare,sa adoptam strategiile educative la particularitatile situatiei
didactice,la particularitatile elevilor.Astfel,in cadrul orelor urmatoare,cu usurinta,stim ce tipuri de fise de
munca independenta vom utiliza :
1)cu continut unic si sarcini unice sau cu continut unic si sarcini diferite ;
sau
2) pentru care dintre elevii nostri vom da fise :de recuperare,de consolidare,de exersare sau de
creatie si problematizare.
Asadar,evaluarea este pentru invatator « …un barometru pe care-l consulta continuu pentru a-si
regla activitatea. »,dupa cum mentioneaza Adrian Neculau in lucrarea sa « A fi elev ».
Pentru o corecta diferentiere a activitatii si la matematica am pornit de la ideea ca trebuie sa fim
buni cunoscatori ai psihologiei copilului.Cunoscand particularitatile de varsta si individuale ale elevilor
nostri am incercat sa alegem cele mai bune si eficiente modalitati didactice in timpul si in afara lectiilor
pentru a determina reusita elevilor la aceasta disciplina, in functie de posibilitatile intelectuale ale
fiecaruia.Pentru ca avem in colectiv si copii care ridica probleme in ceea ce priveste
intelegerea,insusirea cunostintelor si aplicarea lor in practica,ne-a determinat sa acceleram ritmurile
lente de invatare si,in acelasi timp,sa avem in vedere activitatea elevilor cu capacitati intelectuale
superioare,solicitandu-i la un efort sporit.In acelasi scop am cautat mereu noi forme de activitate pentru
a determina pe fiecare elev sa invete prin efort propriu,in ritmul sau,potrivit posibilitatilor sale
intelectuale.
Structura lectiilor de matematica este supusa unor ameliorari pe mai multe planuri.Concomitent cu
preocuparea de a spori densitatea acestora,participarea efectiva a elevilor la dobandirea
cunostintelor,conceperea activitatii didactice in cadrul lectiei trebuie reconsiderata si in perspectiva
adaptarii modalitatilor de lucru la posibilitatile nuantate ale elevilor.Ca invatatoare,ne manifestam
preferinta pentru tratarea diferentiata a elevilor in cadrul orelor de matematica,prin utilizarea unei game
variate de activitati de munca independenta care sa stimuleze procesul de invatare a notiunilor
matematice.In acest sens,fisele de munca independenta,ca instrument de lucru individual,prezinta o
valoare deosebita,constituind un sprijin eficient in vederea realizarii obiectivelor la disciplina respectiva.
Aceste mijloace de instruire le folosim pentru consolidarea cunostintelor,in formarea unor deprinderi de
calcul matematic,precum si in educarea unor procese intelectuale.Activitatea cu aceste instrumente de
munca independenta implica mai multe operatii carora le dam importanta cuvenita :alcatuirea
fiselor,clasificarea lor,alegerea fiselor potrivite pentru anumiti elevi,munca elevilor si controlul muncii.
Voi prezenta in continuare cateva fise de tipuri diferite din punctul de vedere al structurii gradului de
dificultate,pentru unitatea de invatare « Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-100
fara trecere peste ordin »la clasa I si « Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-100,cu
trecere peste ordin » la clasa aIIa :
A.Fisa cu continut comun si sarcini comune-contine un numar de sarcini esalonate,in ordine
crescanda a dificultatilor :
Clasa I
1.Calculati si faceti proba prin adunare sau scadere : 37+11= 57-21= 22+63= 88-30=

2.Calculati si comparati : 42+13 22+65 57-25 79-30

3.Se da : a+b+c=58
a=18
c=a-8
Aflati b si c

Clasa aII-a
1.Calculati :46+18= 25+45= 38-19 = 43-36 =
46+28-15 = 74-28+36=
2.Aflati termenul necunoscut :27+a=54 b-38=18 83-c=64
34+19+a=81

3.La suma numerelor 41 si 38,adaugati diferenta numerelor 48 si 25.

 Folosesc foarte mult acest tip de fise deoarece cu ajutorul lor realizez o apreciere unitara a
colectivului de elevi.Ei pot rezolva o parte sau toate exercitiile potrivit nivelului de cunostinte si ritmului
de lucru.
B.Fisa cu continut unic si sarcini diferite-au sarcini de nivele diferite de dificultate,introducandu-se in
continutul lor informatii si puncte de sprijin diferentiate pe categorii de elevi, astfel incat sa devina mai
accesibile acele sarcini care sunt insotite de mai multe informatii privitoare la rezolvarea lor :
Fisa nr.1 – nivel slab
Clasa I

.Calculati : 20+40= ; 23+ 4= ; 23+40= ; 54 – 30= ; 54 – 31= ; 54 – 1=.

Clasa a II-a

.Calculati: 34+7=; 65+15=; 48+24=; 90-6=; 87-8=; 64-37=.

Fisa nr.2 – nivel mediu

Clasa I

Asezati exercitiile in ordinea crescatoare a rezultatelor :

20+40; 23+4; 23+40; 54 – 30; 54 – 31; 54 - 1.

--------- -------- --------- --------- --------- ---------

Clasa aII-a

.Comparati rezultatele : 34+7_65+15 ; 48+24_90-6 ; 87-8_64-37.

Fisa nr.3 – nivel de performanta

Clasa I

1.Se dau exercitiile : 20+40 ; 23+ 4 ; 23+40 ; 54 –30 ; 54 – 31 ; 54 – 1.

Calculati :
a) Suma dintre rezultatele ultimelor trei exercitii ; _________
b) Diferenta dintre rezultatele exercitiilor 1 si 3 ; _________
c)Scadeti rezultatul obtinut din exercitiul 2 ; _________
d)Faceti diferenta dintre rezultatul obtinut la punctul a si cel obtinut la punctul c.Ce numar ati obtinut ?

Clasa a II-a

.Se dau exercitiile :34+7 ;65+15 ;48+24 ;90-6 ;87-8 ;64-37.

1.Faceti suma dintre diferenta rezultatelor exercitiilor 4 si 8 si diferenta rezultatelor exercitiilor 2 si 3 ;
2.Micsorati rezultatul exercitiului 5 cu rezultatul exercitiului 1.
C.Fise cu continut si sarcini diferite – acestea sunt date spre rezolvare diferitelor categorii de
elevi,tinandu-se seama de rezultatele obtinute la proba de evaluare,pe grupe de nivel :
Fisa nr.1 – Fisa de recuperare (pentru elevii care intampina greutati in calculul matematic) :
Clasa I
1. Calculati: 4+3= 40+3= 40+40= 34 +23= 78 +20=
8–3= 9–4= 80-60= 59-35= 61-40=
Clasa a II-a
1.Calculati :42+8= ; 42+9= ; 42+19= ; 54+36= ; 54+37= ;
64-4= ; 60-4= ; 63-4= ; 63-14= ; 63-44=.

Fisa nr.2 – Fisa de exersare (pentru elevii care cunosc procedeul de calcul dar gresesc din neatentie) :

Clasa I
1.Calculati,apoi faceti proba prin cele doua operatii invatate :
20+45= 54+45= 36+3= 99-66= 78-30= 85-3=.
Clasa aIIa
1.Calculati :43+8= ; 56+13= ; 48+48= ; 90-4= ; 80-42= ;74-65=.
2.Aflati termenul necunoscut :a+32=49 ; b-35=98 ; 76-c=39

Fisa nr.3 – Fisa de dezvoltare(pentru elevii capabili de performante) :

Clasa I
1.Aflati suma dintre cel mai mic numar scris cu o cifra si cel mai mare numar format numai din
zeci ;
2.Faceti diferenta dintre cel mai mare numar scris cu doua cifre si cel mai mic numar format numai
din zeci ;
3.Inlocuiti steluta cu cifra corespunzatoare : 5*+ *7-
*2 = 4*=
86 50
Clasa a II-a

1.Calculati (38+29)+(55-38)= ; 91-(46+18)=.

2.Aflati suma numerelor a,b,c daca :a=85 ;b=a-69; c=b-17.
3.Inlocuiti steluta cu cifra corespunzatoare: 3* + 5* -
*8= *6=
50 24

Am prezentat doar cateva tipuri de fise ce se pot utiliza in cadrul muncii independene la clasa.De
retinut este faptul ca prin exercitii diferentiate cuprinse in fisele de munca independenta oferim elevilor
posibilitatea de a recupera unele pierderi in activitatea de invatare sau de a-si dezvolta capacitatile
intelectuale prin exersare.Aceasta modalitate de diferentiere a activitati in cadrul lectiilor la matematica
aplicata consecvent,ofera avantaje in aceeasi masura si noua,invatatorilor pentru ca :
-ne da posibilitatea de a individualiza sarcina in functie de progresul fiecarui elev ;
-controlul si pastrarea fiselor cu temele rezolvate permit o buna cunoastere a evolutiei tuturor elevilor ;
-cerinta de a rezolva sarcinile de pe fise imbina controlul cu autocontrolul ,permitand aplicarea
principiilor invatamantului programat.
O alta modalitate de diferentiere a activitatii cu elevii pe care o folosesc des in cadrul orelor de
matematica este si activitatea pe grupe mici de elevi.Echipele mici le constitui pe doua
considerente:elevi la acelasi nivel de performanta,ce se ajuta prin compensare permanenta,si elevi cu
performante diferite cu rol de recuperare a unor lacune ale elevului slab ajutat de cel bun.
Voi prezenta in cele ce urmeaza cateva sarcini didactice pe care le vor indeplini elevii grupati in
grupe temporare de cate 4-6 elevi,in lectiile de consolidare a cunostintelor,sub forma de joc,de fiecare
data dupa o activitate frontala.Mentionez ca am ales aceasta grupare de 2-4 elevi pentru a evita
schimbarea locurilor din banci,ceea ce ar produce dezordine si perturbarea linistei din timpul lectiei.

Activitate diferentiata pe grupe temporare

Grupa I(nivel scazut)

Clasa I
Exercitiu-joc “Scara” Completati rezultatele din casute urcand pe rand treptele scarii.

- 12 =

+4=

- 20 - 20 =

+ 35 =

- 28 =

23+25 =

Clasa a II-a

Exercitiu-joc « Labirintul »
 35
+ +46

-18

+29

-47

Grupa aII-a(nivel mediu si de performanta)

Clasa I
Exercitiul-joc ”Supararea Stelutei”
Inveseliti steluta numai daca ii refaceti colturile prin completarea corecta a numerelor
necunoscute!

----- + 38

58 - ---
30 + ------
=58

Clasa a II-a
Exercitiul-joc “Robotelul orb”
Rezolvand corect copiii il vor ajuta pe robotel sa-si aprinda beculetele de la ochi.
--- - 40 98 - ------

=? =?
 -7

- 19 - 39

-14

+5 +6

15+20 40+14

In exemplele prezentate mai sus grupele sunt omogene,dar se pot constitui si grupe
neomogene,elevi buni cu elevi care au rezultate mai slabe la disciplina respectiva.Se apeleaza
la aceasta modalitate de constituire a grupelor in scopul antrenarii elevilor mediocri sau cu
rezultate medii in rezolvarea sarcinilor comune.In acest caz,activitatea independenta de la
fiecare grupa trebuie sa contina exercitii gradate ca dificultate,intre minimum si maximum
nivelului de dezvoltare intelectuala al fiecarui membru din grupa.Astfel,fiecare elev se poate
afirma sporindu-si increderea in fortele proprii.
In cadrul aceleiasi grupe,exercitiile pot fi impartite pe membrii ei de catre un conducator ales
ori numit,sau,exercitiile respective pot fi rezolvate prin colaborare,schimb de pareri.In acest
caz unul dintre elevi(de regula cel mai bun)va alege rezultatul corect si va scrie.
In verificarea activitatii se pot da calificative fiecarei echipe,dezvoltand astfel fiecarui elev
interesul de a lucra pentru reusita grupei sale.
Avantajele activitatii diferentiate pe grupe de nivel,temporar constituite,este acela ca are o
inraurire formativa asupra elevilor,avand ceva din farmecul jocului de echipa,ii antreneaza,ii
angajeaza plenar.Rolul nostru,al invatatorilor,este acela de urmarire si indrumare
nepartinitoare.Controlul muncii unei echipe presupune solicitarea,pe cat posibil,a tuturor
membrilor acesteia,in functie de particularitatile lor individuale si de natura problemei ceruta in
exercitiu.
Progresul impune abordarea pe larg a tuturor modalitatilor de realizare a instruirii
diferentiate in clasele mici prin diferentierea unor secvente ale lectiei,a unor forme de munca
independenta,a grupurilor temporar constituite,a temelor pentru acasa,in procesul de
combatere a esecului,in tratarea elevilor cu posibilitati de performanta la matematica.In
aplicarea formelor de diferentiere a activitatii la matematica abordate la clasa si unele dintre
ele exemplificate in material,am desprins urmatoarele avantaje :
-angajarea tuturor elevilor in activitatea de invatare,prin trezirea interesului,a motivatiei,a
atentiei voluntare ;
-elevii invata sa lucreze singuri si-si asuma raspunderi ;
-elevii dobandesc o atitudine critica fata de ceea ce se realizeaza,cu efect de autoevaluare ;
-se aprofundeaza cunostintele in raport cu posibilitatile fiecarui elev,a particularitatilor psiho-
fizice ;
-accelerarea ritmului de lucru independent ;
-se contureaza relatiile de colaborare intre elevi si elevi-invatator ;
-asigurarea insusirii materiei de catre toti elevii,pe « masura »fiecaruia.
Unele critici aduse la adresa diferentierii activitatii cu elevii sunt consecinta unei incorecte
aplicarii si a abordarii ei gresite pe baza categorisirii elevilor.Orice tehnica aplicata
cere,indiferent de disciplina,cunoasterea psiho- pedagogica,tact,afectiune.Diversele forme de
activitate didactica nu sunt intr-o competitie ,ci se completeaza una pe alta,astfel ca si ele
devin in practica invatatorului de a alege si de a le folosi,o maiestrie pedagogica.Rolul esential
al educatorului este acela de a organiza munca elevilor,de a coordona activitatea,de a facilita
schimburi de idei si intelegerea intre elevi,de a-i stimula sa devina independenti si creatori
pentru ca « Profesorul ideal nu este nici profetul,nici experimentatul psiholog si sociolog,ci
tehnicianul priceput in organizarea muncii elevului. »,dupa cum sublinia renumitul pedagog
Victor Tarcovnicu in una din lucrarile sale.
In concluzie,diferentierea activitatii o abordam atunci cand este cazul la clasele omogene
dar cu nuante eterogene si suntem obligati ca pentru toti elevii sa gasim solutia insusirii
continutului programei scolare,fiind modalitatea actuala de solutionare a diferitelor probleme ce
le ridica matematica.Este necesar sa imbinam formele de activitate comuna cu cele
diferentiate caci elevii ne conduc la diferentieri si tot ei au asemanari si trasaturi comune care
ne conduc la activitatea globala.

Bibliografie
1.Radu,Ioan,T - Invatamant diferentiat.Conceptii si strategii E.D.P.Bucuresti,1978
2.Schiopu,Ursula - Psihologia diferentiata si educativa (Revista de pedagogie,nr.8-
9,1966)
3.Tarcovnicu,Victor - Invatamant frontal.Invatamant individual.Invatamant pe grupe
E.D.P.Bucuresti, 1981