Scopul si functiile sociale ale evaluarii

Evaluarea initiala
Evaluarea curenta
Evaluarea nala
Evaluare interdisciplinara
Tehnici standard de testare
Metode alternative de evaluare

Evaluarea
Oana Constantinescu

Oana Constantinescu

Evaluarea

Scopul si functiile sociale ale evaluarii

Evaluarea initiala

Evaluarea curenta

Evaluarea nala

Evaluare interdisciplinara

Tehnici standard de testare

Metode alternative de evaluare

Introducere
Evaluarea verica, masoara si apreciaza rezultatele scolare ale
elevilor obtinute intr-un anumit interval de timp.

Scopul evaluarii:

fundamentarea deciziilor
constientizarea problemei
inuentarea evolutiei sistemului evaluat

Evolutia in timp a conceptului de evaluare:

comparativa
criteriala, prin obiective
corectiva
formativa

Functiile evaluarii
Functiile sociale si educationale ale evaluarii:
diagnostica: depistarea lacunelor, greselilor elevilor si
inlaturarea acestora; (teste de cunostinte de tip diagnostic)
ameliorativa;
prognostica: evidentiaza performantele viitoare ale elevilor;
(teste de aptitudini, teste pedagogice ce verica calitatea
invatarii)
orientarea scolara;
de selectie: clasicarea si ierarhizarea elevilor; (teste
standardizate de tip normativ)
motivationala: stimuleaza invatarea;
constatativa;
certicativa.

Forme si tipuri de evaluare

Din punctul de vedere al momentului evaluarii:
evaluare initiala, predictiva;
evaluare continua, formativa;
evaluare nala, sumativa.
O alta clasicare a tipurilor de evaluare este:
evaluare normativa: arata nivelul candidatilor fata de o
anumita norma sau o medie a rezultatelor obtinute de toti
candidatii; se foloseste pentru compararea candidatilor intre ei
si recompensarea celor mai buni;
evaluarea criteriala: masoara daca un candidat detine o serie
de abilitati, structurate intr-o lista de competente; de exemplu
examenul auto.

Evaluarea initiala
Are loc la inceputul unui program de instruire (inceputul unui ciclu
curricular, al unui ciclu scolar, al unui an scolar sau semestru, al
unei unitati de invatare).
Are

functie diagnostica, scopul ind cunoasterea stadiului initial

de la care se pleaca in abordarea secventelor de instruire, dar si o

functie prognostica, prin proiectarea ecienta, realista, a

continuturilor noii materii.

Evaluare la inceputul unui an scolar

La inceputul ecarui nou an scolar se face o recapitulare (una-doua
saptamani) a materiei predate anul precedent.
Se pune accentul pe acele notiuni si aptitudini ce vor  folosite in
predarea noii materii.
In aceasta etapa evaluarea se face prin examinare orala.
La nalul recapitularii se da un test ce contine aplicatii la materia
recapitulata (simple si cu grad mediu de dicultate):
se evidentiaza lacunele elevilor;
luand evaluarea initiala ca punct de reper, profesorul isi face un
plan de recuperare si proiecteaza activitatea diferentiata.
uneori testul initial este folosit pentru evaluarea progresului
elevilor la nalul anului scolar.

Evaluare la inceputul unui ciclu scolar

Orice tip de achizitie scolara este conditionata de fondul de
cunostinte, deprinderi si atitudini dobandite anterior.
Profesorul stabileste ce competente specice doreste sa evalueze si
alege acele continuturi pe care le considera relevante.

Evaluarea la inceputul predarii unei unitati de invatare

Invatarea se bazeaza pe fundamentul achizitiilor anterioare, in cazul
invatamantului concentric.
E bine sa se pastreze rezultatele elevilor intr-o matrice de evaluare.
Exemple de matrice de evaluare:
elev - item -total realizat
elev - obiectiv - total
elev - competenta - total

Evaluarea curenta, formativa

Este tipul de evaluare ce se realizeaza pe tot parcursul unitatii
de invatare, ind frecventa, continua si urmarind in ce masura
obiectivele educationale propuse au fost realizate de catre
ecare elev.
Acest tip de evaluare are efect maxim asupra realizarilor
elevilor.
Reprezinta un feedback informal dat elevilor/profesorului in
timp ce invata/preda o anumita tema. Erorile sunt considerate
momente de invatare, nu nereusite.
Informatiile obtinute ar trebui sa e folosite de elevi pentru a-si
imbunatati performantele, si de catre profesor pentru a varia si
combina optim metodele de predare, cat si pentru a dirija
elevul in munca viitoare de recuperare. De aceea evaluarea
curenta este o evaluare de progres si constituie un mijloc de
asigurare a succesului si de prevenire a esecului scolar.

Pentru o invatare optima, ecare elev are nevoie de trei informatii

esentiale, furnizate e de profesor, e prin autoevaluare:

scopuri clare:

elevii sa inteleaga exact sarcina pe care trebuie

sa o realizeze si sa cunoasca criteriile unei munci de calitate;

medalia:

elevul aa ce a realizat bine, care tinte au fost

atinse; se poate referi la produsul activitatii elevului dar si la

modul de abordare a sarcinii;

misiunea:

elevul aa ceea ce trebuie sa imbunatateasca si

cum poate obtine aceasta imbunatatire; este deci o analiza

pozitiva a punctelor slabe ale muncii sale; isi stabileste astfel
tinte viitoare.

Tactica ideala: gaseste defectele, repara si mergi mai departe.

Bloom: Esenta strategiilor de invatare este instruirea in grup
asociata cu feedback frecvent si ajutor individual de corijare dupa
nevoile ecarui elev.
Deoarece evaluarea prin note devalueaza invatarea, notele se pot
pastra secrete un timp stabilit. Evaluarea printr-o imbinare de
medalii si misiuni impiedica atat autosucienta cat si disperarea. Se
acorda elevului timpul de a-si imbunatati performantele, apoi i se
comunica notele partiale si cea nala.
Functiile evaluarii curente: formativa, diagnostica, ameliorativa

Instrumentele de evaluare continua

observarea si aprecierea verbala;
chestionarea orala;
teste docimologice, (de exemplu teste standardizate);
lucrari practice;
proiecte;
portofoliul;
formulare de evaluare;
se de lucru;
lucrul independent in clasa;
tema pentru acasa;
probe practice;
lucrul in grup, etc.

Formulare de evaluare
Tema propusa
Criterii de evaluare
Scrierea corecta a ipotezelor si a
concluziilor
Realizarea gurii
Alegerea metodei de demonstratie
potrivita
Formarea corecta a lantului deductiv
si demonstrarea ecarui pas
Vericarea rationamentelor
Principale puncte tari
Puncte slabe
Tinte viitoare
Spatiu pentru corectarea temei

Autoevaluare

Evaluarea
profesorului

Fise de lucru

Fisele de lucru sunt unul dintre cele mai utilizate instrumente de

evaluare curenta.
Profesorul stabileste obiectivele vizate.
Formuleaza itemi de evaluare variati.
Coreleaza numarul si complexitatea itemilor cu timpul efectiv
de lucru.
Realizeaza un aspect grac placut, atractiv.
Daca doreste notarea elevilor formuleaza criteriile calitative de
evaluare (descriptorii de performanta).

Tipuri de teste

Principalele tipuri de teste folosite in predarea matematicii

sunt testele cu

itemi subiectivi sau cu raspuns deschis.

Ele

verica abilitati de invatare de nivel inalt.

Pentru abilitatile de invatare de nivel scazut sunt foarte utile
testele cu

itemi obiectivi sau semiobiectivi, pe care le vom

prezenta in sectiunea urmatoare.

Importanta testelor ce ajuta la memorarea si aplicarea

simpla a unor rezultate matematice.
Etape:
1

stabiliti ce trebuie sa stie elevii si ce trebuie sa e capabili sa

faca; (exemple: denirea unor notiuni si exemplicarea lor,
descrierea pasilor algoritmului lui Euclid si aplicarea lui intr-o
situatie data);

oferiti activitati de invatare, inclusiv de exersare corectata,

pentru a le dezvolta cunostintele si competentele necesare
rezolvarii testului;

stabiliti teste scurte si dese (5 min o data pe saptamana de

exemplu), teste ce vor  autocorectate sau corectate in
perechi, dupa un barem precis realizat de profesor; deoarece
testele se refera la cunostintele de baza, mai simple, nota de
trecere a testului e bine sa e una mare (cel putin 8).

Autoevaluare si interevaluare
O metoda utila prin care elevii invata sa se autoevalueze dar si
descopera puncte cheie ale unei sarcini de rezolvat este

evaluarii.

simularea

De exemplu se poate distribui o lucrare anterioara a unui elev,

cu acordul acestuia si un barem de corectare. Dupa ce elevii
corecteaza lucrarea, se discuta evaluarea cu intrega clasa.
Autoevaluarea, interevaluarea si simularea evaluarii pot dubla nivelul
de realizare al elevilor deoarece:
ajuta elevii sa-si clarice scopurile; criteriile de evaluare,
baremele, modelul de raspuns sunt studiate de acestia si ei
inteleg ce-ar trebui sa pot sa fac;
ofera informatii de tipul medalie-misiune;
judecand propria activitate si pe cea a colegilor inteleg mai
bine materia;
descopera moduri diferite de a realiza sarcina de lucru;
invata sa atribuie succesul unei munci bine facute si mai putin
talentului innascut;
dezvolta spiritul de responsabilitate si cel autocritic;
ofera timp suplimentar profesorului.

Planul individualizat de invatare

Ritmul de invatare al elevilor nu este acelasi, de aceea invatamantul

trebuie sa e unul individualizat. Elevul este indrumat in functie de
ritmul propriu de invatare, dar si de stilul de invatare caracteristic
ecaruia.
Printr-un plan individualizat de invatare se doreste ca ecare elev sa
aiba performante maxime raportate la caracteristicile sale
intelectuale, afective si emotionale.
elevii cu ritm lent de invatare: sa de recuperare/ameliorare
elevii cu ritm rapid de invatare: sa de dezvoltare/progres

Evaluarea nala, sumativa

Acest tip de evaluare se face la intervale mai mari de timp, la nele
unor secvente temporale (semestru, an scolar, ciclu de invatamant)
sau tematice (capitol, curs).
Prin evaluarea nala se urmareste o comparare a rezultatelor
elevilor la sfarsitul unui program de instruire cu cele de la inceputul
acestuia.
Scopul ei e de a reliefa progresele de invatare ale ecarui elev.

Functiile evaluarii nale:

constatativa:

arata in ce masura activitatea educativa a fost

ecienta, daca elevii au dobandit cunostintele, deprinderile si

atitudinile proiectate la inceputul activitatii de instruire si care
au fost exersate in timpul acesteia;

selectie:

clasica, ierarhizeaza elevii in functie de

performantele scolare;

certicativa:

prin intermediul evaluarii sumative se certica

faptul ca elevii au dobandit competentele vizate de

documentele scolare.

Tipuri de evaluare sumativa

evaluarea la sfarsitul unei unitati de invatare
in acest caz are caracter sumativ, de constatare a nivelului
achizitiilor elevilor la nalul acelei unitati, dar si caracter
formativ, deoarece informatiile primite duc la aplicarea unor
masuri ameliorative imediate;
etape de realizare:

identicarea unitatilor de continut reprezentative;

stabilirea competentelor de evaluat;
elaborarea matricei de specicatii corespunzatoare unitatilor
de continut alese si competentelor de evaluat asociate;
construirea itemilor de evaluare;
construirea testului de evaluare;
redactarea baremului de corectare;
aplicarea probei de evaluare;
inregistrarea si prelucrarea datelor realizata cu ajutorul
matricei de evaluare;
stabilirea activitatilor ameliorative.

Tipuri de evaluare sumativa

Evaluarea de bilant de la sfarsitul anului scolar, ofera
profesorului solutii de imbunatatire in perspectiva a activitatii
sale cu elevii.
Are caracter certicativ, deoarece arata performantele elevilor
la nalul unui an de studiu.
Are si caracter normativ, deoarece duce la
clasicarea/ierarhizarea elevilor.
Este o evaluare criteriala, caci stabileste gradul in care au fost
atinse competentele specice prevazute de programele scolare.
Vizeaza cele mai reprezentative continuturi si competente
specice asociate, parcurse in anul scolar respectiv, si care au
implicatii in anii scolari urmatori.
Etapele realizarii evaluarii la nalul semestrului sau a anului
scolar sunt aceleasi ca cele de la sfarsitul unitatii de invatare.

Tipuri de evaluare sumativa

Evaluarea de bilant la nalul unui ciclu scolar - examene

si evaluari nationale
Functia dominanta este cea certicativa, de constatare si
diagnosticare a unor achizitii.
Este o evaluare

externa care se face prin:

examen: masoara si apreciaza competentele formate de elevi

pana la un moment dat (ex: bacalaureatul).
concurs: are caracter selectiv, presupune concurenta intre elevi.
Are rol prognostic privind traseul ulterior al candidatului (ex:
evaluarea nationala la sfarsitul gimnaziului)

Evaluare interdisciplinara
Continuturile si competentele specice sunt integrate unei arii
largite de discipline scolare.
Sunt selectate din ansamblul continuturilor si competentelor
specice asociate unei discipline o parte din ele care pot 
asociate cu scopul unei mai bune intelegeri a lumii
inconjuratoare, a legaturii intre diferite domenii de cunoastere.
Sunt evaluate anumite competente-cheie : competente
transversale:
comunicarea in limba materna;
comunicarea in limbi straine;
competenta matematica si competente de baza privind stiinta
si tehnologia;
competenta digitala;
capacitatea de a invata;
competente sociale si civice;
simtul initiativei si al antreprenoriatului;
constiinta si expresia culturala.

Se folosesc metode alternative de evaluare: proiectul,

portofoliul, investigatia impreuna cu cele clasice.

Calitati ale instrumentelor de evaluare

validitatea (testul masoara ceea ce este destinat sa masoare)
de continut (testul acopera uniform elementele de continut pe
care le testeaza)
de construct (acuratetea cu care testul masoara un anumit
construct, de exemplu inteligenta sau creativitatea)
concurenta (concordanta dintre rezultatele obtinute la un test
si unele criterii de comportament similare)
predictiva (masura in care testul face prognoza performantelor
viitoare ale elevului)

delitatea (testul ofera rezultate constante la aplicari

succesive)
obiectivitatea (aprecierile facute de evaluatori independenti
pentru acelasi raspuns sa concorde)
aplicabilitatea (administrarea si interpretarea cu usurinta a
testului)

Metode si tehnici standard de testare

cu itemi obiectivi (se situeaza in zona inferioara a domeniului

cognitiv dar au o mare obiectivitate in masurarea rezultatelor
invatarii)
tehnica alegerii duale
tehnica perechilor
tehnica alegerii multiple

cu itemi semi-obiectivi
itemi cu raspuns scurt/de completare
intrebari structurate

cu itemi subiectivi
rezolvarea de probleme

Itemi obiectivi. Tehnica alegerii duale

Obiectivitatea ridicata in masurarea/evaluarea rezultatelor
invatarii
Nu este necesara o schema de punctaj detaliata ca la itemii
subiectivi, punctajul acordandu-se sau nu in functie de
marcarea raspunsului corect la item.

Tehnica alegerii duale consta in solicitarea elevilor de a asocia

unul sau mai multe enunturi cu una din componentele unor cupluri
de alternative duale, cum ar  adevarat-fals, corect-gresit, da-nu,
acord-dezacord.
Tipuri (dupa scop):
cunoasterea unor notiuni, a unor reguli de calcul
capacitatea de a identica relatia de tip cauza-efect

Avantaje: abordarea, intr-un interval scurt de timp, a unui

volum mare de rezultate ale invatarii.
Dezavantaje: alegerea aleatorie a raspunsului.
Recomandari pentru construirea acestui tip de itemi:
se evita enunturile cu caracter foarte general atunci cand se
solicita aprecierea lor drept false sau adevarate;

Rezultatul inmultirii a oricaror doua numere este mai mare

decat oricare dintre factori.
se evita enunturi nerelevante din punct de vedere matematic;

Prima carte de matematica a fost tiparita in limba romana in

anul 1837.
se evita ambiguitatile/dicultatile de intelegere;
se evita enunturile prea lungi, cu amanunte inutile;
nu se introduc mai multe idei intr-un enunt.

Exemplu - tehnica alegerii duale

Disciplina/clasa/capitolul: Geometrie/clasa a VII-a/Patrulatere

Obiectiv Elevul va  capabil sa reproduca proprietatile

patrulaterelor invatate.

Enunt

Citeste cu atentie armatiile de mai jos. In cazul in care

apreciezi armatia adevarata, incercuieste litera A. In caz contrar,

incercuieste litera F.

Trapezul este un patrulater convex.

Rombul este un patrulater regulat.

Patratul este un romb.

Patratul este un trapez.

Dreptunghiul este un patrat.

Dreptunghiul este un paralelogram

Exemplu
Enunt Fiecare dintre enunturile de mai jos este compus din doua
propozitii. Sarcina ta este sa apreciezi daca propozitia a doua
explica de ce este adevarata prima. In caz armativ, incercuieste
DA. In caz contrar, incercuieste NU.

Patratul este un poligon regulat pentru ca are toate laturile

congruente si toate unghiurile congruente.

DA

NU

Patratul este un romb deoarece are doua laturi congruente.

NU

Trapezul este un paralelogram deoarece are doua laturi opuse

paralele.

DA

DA

NU

Patratul este un dreptunghi deoarece este un paralelogram cu

un unghi drept.

DA

NU

Tehnica perechilor
Solicita stabilirea de catre elevi a unor corespondente intre
cuvinte, propozitii, fraze, numere, litere sau alte categorii de
simboluri, distribuite pe doua coloane.
Elementele din prima coloana, numite

premise, constituie

enuntul itemului, iar cele din a doua coloana reprezinta

raspunsurile.
Se enunta criteriile pe baza carora se stabileste raspunsul
corect.
Tehnica perechilor masoara abilitatea de a identica relatia
existenta intre doua categorii:
termeni-denitii
reguli-exemple
simboluri-concepte
metode-exemplicari

Cerinte de proiectare:
sa includa un numar inegal de raspunsuri si de premise, iar elevii sa
e instruiti ca ecare raspuns poate  folosit o data, de mai multe
ori sau niciodata;
lista raspunsurilor sa e data intr-o ordine logica (alfabetica pentru
cuvinte sau descrescatoare pentru numere) pentru a elimina
furnizarea oricaror indicii care ar duce la ghicirea raspunsului corect;
toate premisele si raspunsurile unui item sa e plasate pe aceeasi
pagina.
Avantaje:
abordarea, intr-un interval scurt de timp, a unui volum mare de
rezultate ale invatarii;
utilizarea ecienta a spatiului pe foile de test;
ecienta de timp de notare;
usurinta constructiei itemilor;
Dezavantaje:
nu se pot aborda rezultate de invatare complexa;
in unele cazuri este dicila construirea unor liste de
premise/raspunsuri omogene.

Exemplu - tehnica perechilor

Disciplina/clasa/capitolu: Algebra/clasa a VII-a/Numere reale

Obiectivul

Elevul va  capabil sa aplice in exercitii proprietatile

operatiilor cu numere reale.

Enunt Inscrie in spatiul liber din dreapta numerelor de ordine ale

enunturilor corespunzatoare coloanei M, litera din coloana N care
corespunde raspunsului corect.
M

...........

...........

...........

..........

1 : 2
2 3

75 :
48 2 27

6
1
: 2 3 : 27 5
5
1

18

32

5
2

1
3

2
15

1
12

Tehnica alegerii multiple

Solicita elevul sa aleaga un raspuns dintr-o lista de variante
oferite pentru o singura premisa. Elevul selecteaza unul dintre
raspunsurile oferite, nu creaza el raspunsul.
Deci exista o premisa si o lista de raspunsuri. Un singur
raspuns este corect, restul poarta numele de

distractori

(variante gresite dar plauzibile si paralele).

Este utilizata pentru masurarea:
cunoasterii terminologiei;
cunoasterii unor formule, proprietati, reguli;
cunoasterii metodelor;
abilitatii de a aplica teoria in rezolvarea de probleme;
abilitatii de a interpreta relatia cauza-efect;
abilitatii de a justica alegerea metodelor si procedeelor
folosite.

Cerinte de proiectare:
intrebarea sa e clar formulata;
intrebarea sa e scrisa intr-un limbaj corespunzator nivelului de
varsta a elevilor pentru care a fost proiectata si sa masoare
numai obiectivul propus;
intrebarea sa e formulata corect din punct de vedere
gramatical;
raspunsurile sa aiba, pe cat posibil, lungimi apropiate;
raspunsurile sa nu e sinonime sau opuse ca inteles.
Deoarece uneori trebuie creat un numar mare de itemi paraleli care
sa masoare un acelasi obiectiv, la elaborarea lor participa un numar
mare de specialisti. De aceea este necesara furnizarea unor
specicatii clare pentru a asigura comparabilitatea itemilor de
acelasi tip. Sunt enumerate si caracteristicile distractorilor.

Avantaje:
pot masura tipuri variate de rezultate ale invatarii: sunt
exibile;
sunt foarte dele: e mai dicila ghicirea rezultatului corect;
se cuantica rapid si usor.
Limite:
este usor de construit itemi de slaba calitate;
necesita timp mare de elaborare;
testeaza nivele cognitive inferioare;
utilizarea abuziva a acestui tip de itemi conduce la
familiarizarea elevilor cu tehnica de testare, avand
repercursiuni asupra modului lor de invatare.

Exemplu - tehnica alegerii multiple

Tabelul de specicatii (Stenmark 1991)

Caracteristicile itemului

Raspunsurile itemului

1. Cerintele problemei sa se refere la

1.

inmultirea a doua numere zecimale, a

doua fractii sau a unui numar zecimal
cu o fractie.
2. Problema trebuie scrisa e sub forma

unei propozitii, e sub forma orizontala.

Daca este utilizata sub forma
orizontala, indicatiile trebuie sa specice
Gasiti produsul... sau Inmultiti....
3. Unul dintre factori va avea trei cifre

diferite de zero; celalalt factor va avea

trei cifre, doua dintre acestea ind
diferite de zero si mai mari ca cinci.
4. Fiecare dintre cei doi factori va avea

cel putin o cifra dupa virgula.

5. In produs nu vor  mai mult de

patru cifre dupa virgula.

6. Cel putin doua grupari vor 

necesare.
7. In alegerea factorilor, o cifra nu va 

utilizata de mai mult de doua ori.

Poate raspunsurile itemului

trebuie aliniate in functie de virgula
zecimala, in ordine crescatoare sau
descrescatoare.
2. Patru alternative de raspuns:
a) raspuns corect;
b) un distractor va reecta o eroare
produsa in timpul regruparii;
c) un distractor va reecta o eroare
produsa in timpul alinierii
rezultatelor pe parcursul inmultirii;
d) un distractor va evidentia o
eroare in omiterea virgulei sau in
pozitionarea virgulei.

Exemplu - tehnica alegerii multiple

Disciplina/clasa/capitolul: Aritmetica/ clasa a V-a / Operatii cu

numere rationale

Obiectivul Elevul va  capabil sa aplice in rezolvarea exercitiilor

regula de inmultire a numerelor zecimale.

Enunt Inmultiti 21, 4 cu 7, 06.

Rezultatul corect este:
A

16,264

141,084

151,084

1510,84

Itemi semiobiectivi

intrebari cu raspuns scurt/de completare;

intrebari structurate.
Pentru a rezolva sarcina de lucru, elevul trebuie sa raspunda concis,
dezvoltandu-si:
profunzimea intelegerii notiunilor studiate;
operarea cu notiuni matematice intr-un ritm mai alert;
claritatea in exprimare.
Gradul de dicultate in cadrul unui item trebuie sa e crescator.

Itemi cu raspuns scurt / de completare

Elevului i se cere sa ofere un raspuns scurt in totalitatea lui
sau doar o parte componenta a unei armatii, astfel incat
aceasta sa capete sens si valoare de adevar.
Raspunsul elevului este limitat de structura intrebarii ca spatiu,
forma si continut.
Libertatea elevului de a reorganiza informatia primita si de a
oferi raspunsul in forma dorita este redusa.
Pentru a da raspunsul corect elevul trebuie sa demonstreze nu
numai cunoasterea, dar si abilitatea de a structura si elabora
cel mai potrivit raspuns scurt.
Cerinte de proiectare:
spatiul liber furnizat sa sugereze daca raspunsul va contine un
cuvant sau mai multe;
unitatile de masura vor  precizate atat in intrebare cat si
dupa spatiul liber;
nu este indicat sa se foloseasca un text existent in manual
pentru a nu incuraja memorarea mecanica.

Avantaje:
masoara mai mult decat simpla memorare si recunoastere;
solicita un anumit grad de coerenta in realizarea raspunsului;
permit evaluarea unui numar mai mare de concepte, priceperi
si capacitati;
incurajeaza discriminarea na intre fapte specice;
nu cer mult timp pentru construire.
Limite:
nu masoara capacitati intelectuale superioare;
raspunsul scurt poate inhiba dezvoltarea abilitatilor complexe;

Exemplu - itemi cu raspuns scurt / de completare

Geometrie/clasa a VII-a/Patrulaterul

Obiectivul Elevul sa recunoasca proprietatile patrulaterelor.

Enunt Completeaza spatiile punctate astfel incat sa obtii armatii
adevarate.
a) Patrulaterul convex cu laturile opuse paralele doua cate doua
este .........................
b) Paralelogramul cu un unghi drept este ..........................
c) Paralelogramul cu diagonalele ..................................... este
romb.
d) Trapezul cu unghiurile alaturate unei baze congruente este
.................................

Intrebari structurate

O intrebare structurata este formata din mai multe subintrebari - de

tip obiectiv sau semiobiectiv - legate intre ele printr-un element
comun.
Ele fac trecerea de la intrebarile cu raspuns limitat la cele cu
raspuns liber.
Material / Stimul (texte / diagrame / grace)

Subintrebari

Date suplimentare

Subintrebari

Cerinte de proiectare:
intrebarea cere raspunsuri simple la inceput, apoi gradul de
dicultate al raspunsurilor creste;
ecare subintrebare nu depinde de raspunsul corect la
subintrebarea precedenta;
subintrebarile trebuie sa concorde cu materialele/stimulii;
ecare subintrebare testeaza unul sau mai multe obiective;
pe foia pe care este scrisa intrebarea se lasa un spatiu
corespunzator lungimii ecarui raspuns.
Avantaje:
permit transformarea unui item complex intr-o suita de itemi
obiectivi sau semiobiectivi;
testeaza o varietate de cunostinte, priceperi si capacitati;
complexitatea dorita se construieste progresiv;
se utilizeaza materiale auxiliare.
Limite:
materialele auxiliare sunt dicil de proiectat;
e greu ca raspunsul la o subintrebare sa nu depinda deloc de
raspunsurile la subintrebarile precedente;
necesita mult timp de proiectare.

Exemplu - intrebari structurate

Algebra/clasa a VI-a/Numere intregi

Obiective Elevul va  capabil sa compare doua puteri cu exponent

numar natural, sa calculeze valoarea absoluta a unor numere intregi
si sa efectueze operatii cu ele.

Enunt Se dau numerele

A=

123

123

382

: 381 ,

B=

A si B sunt pozitive?
A si B .
c) Raportul celor doua numere A si B

82

82

3123

a) Numerele

b) Calculati

este supraunitar?

: 3122 .

Itemi subiectivi

Itemii subiectivi, sau cu raspuns deschis, sunt cei mai intalniti in

invatamantul traditional matematic.
Testeaza obiective ce pun in evidenta originalitatea, creativitatea,
caracterul personal al raspunsului.
Permit testarea unor abilitati de nivel inalt.
rezolvarea de probleme
eseu structurat sau liber.

Metode alternative de evaluare

Investigatia

Elevul cauta o solutie deosebita la sarcini de complexitati

diferite. Timpul este limitat la maxim o ora. Se poate lucra individula

sau in echipa.
Exemplu

Obiectivul:

elevii vor  capabili sa aplice in practica formulele

pentru aria si volumul unor corpuri geometrice si sa traga concluzii

privind rezultatele obtinute.

Enunt O folie patrata de tabla, cu lungimea laturii de 2 metri, va 

transformata intr-un rezervor de apa decupand cate un patrat din
ecare colt al tablei, toate patratele ind congruente. Restul de
foaie se indoaie si se formeaza un rezervor sub forma de paralelipiped
dreptunghic. Cum va depinde volumul rezervorului de marimea
patratelor de tabla taiate din colturi? Structurati rasounsul astfel:

a) Completati un tabel in care sa scrieti lungimea laturii patratului

decupat, lungimea laturii bazei paralelipipedului, inaltimea
paralelipipedului, volumul acestuia.
b) Reprezentati un grac care arata evolutia volumului bazinului in
functie de lungimea laturii patratului decupat.
c) Explicati forma gracului.
d) Gasiti o formula algebrica a volumului in functie de latura
patratului decupat.

Proiectul
se desfasoara pe parcursul a catorva zile sau saptamani.
in clasa se face un plan de lucru, se dau toate indicatiile
necesare, apoi elevul continua munca acasa, individual sau in
echipa.
sunt doua etape, una de colectare a datelor, cealalta de
realizare efectiva a proiectului.
Exemplu: aplicatii ale asemanarii si functiilor trigonometrice in
topograe.

Portofoliul urmareste progresul elevului la o anumita

disciplina, dar mai ales atitudinea elevului fata de acea
disciplina pe o perioada mai lunga de timp.
cuprinde rezultatele la teste ale elevului de-a lungul
semestrului, diferite proble practice, teme pentru acasa,
proiecte, investigatii, referate, eseuri.

Bibliograe

1. Ghid de evaluare la Matematica, Ministerul Educatiei Nationale,

SNEE, Trithemius Media, Bucuresti, 1999
2. Geo Petty, Profesorul azi, Metode moderne de predare, Ed.
Atelier Didactic, Bucuresti, 2007
3. Matedidactica. Portalul profesorilor de Matematica. Ministerul
Educatiei Nationale. Contract POSDRU 87/1.3/S/62882