ADS Primar Matematica 1 Profesor

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Programul „A doua ºansã“
Aniþa Dulman
MATEMATICÃ
În lumea numerelor
Ghidul cadrului didactic

Nivelul I
Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru
grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului
Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã
a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“
Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“
Carmen Costina, autoare „Limba englezã“
Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“
Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“
Cristiana Ilie, autoare „Istorie. Geografie“
Iudit Sera, autoare „Limba englezã“
dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“
Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum
ºi materiale educaþionale“
Coordonator editorial: Mihaela Marin

Design copertã: Dinu Dumbrãvician
Design ºi dtp: Gabi Iancu
Foto copertã: Dinu Dumbrãvician
Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“
Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Data publicãrii: martie 2006
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã
a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4
Matematicã – nivelul I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
Cum poate fi prezentatã prima sesiune introductivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
Lecþia 1 Un start bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12
Lecþia 2 Cifrele ºi numerele naturale 1, 2, 3, 4, 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14
Lecþia 3 Cifra ºi numãrul 0. ªirul numerelor de la 0 la 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16
Lecþia 6 Adunarea ºi scãderea cu numerele de la 0 la 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
Lecþia 7 Numerele de la 10 la 20 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
Lecþia 8 Adunarea ºi scãderea cu numerele de la 0 la 20 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
Lecþia 9 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
Lecþia 10 Numerele de la 10 la 100 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26
Lecþia 11 Compararea ºi ordonarea numerelor de la 20 la 100 . . . . . . . . . . . . . . . . . .28
Lecþia 12 Adunarea ºi scãderea numerelor de la 0 la 30 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30
Lecþia 13 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
Lecþia 14 Unitãþi de mãsurã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34
Lecþia 15 Elemente de geometrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36
Lecþia 16 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38
Lecþia 17 Exerciþii ºi probleme recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40
Probã de evaluare formativã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41
TEST DE SINTEZÃ pentru evaluarea sumativã la sfârºitul nivelului I . . . . . . .42
Proiectarea modalitãþilor de evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44
Ce trebuie sã evaluaþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46
Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 3

Cuvânt de bun venit
Stimatã învãtoare,
Stimate învãþãtor,
Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua

ºansã – Învãþãmânt primar“!
Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate

în cadrul proiectului Acces la educaþie pentru grupuri defavorizate care vor fi
utilizate în cadrul componentei A doua ºansã pentru învãþãmântul primar de
cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc sau
coordoneazã clase de tip „a doua ºansã“. În acelaºi timp, ele pot fi folosite
ºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive.
Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã

a programul A doua ºansã pentru învãþãmântul primar, program definit prin:
• modularitate ºi flexibilitate în organizare
• caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului
• respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare.
Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în

conformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolar
experimental 2005-2006.
În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist,
secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip orientare, achiziþie, aplicare ºi
transfer. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazã
cu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintre
momente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate:
• etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificaþiei
Programul „A doua ºansã ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºi valorizarea
pentru învãþãmântul cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenþiei
primar“ în anul ºcolar
2005-2006 va fi aplicat pe
cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul de interes vital pentru
baza O.M. nr. 5160 din ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþii provocatoare de cãtre cadrul
6.10.2005 în conformitate didactic º.a.,
cu urmãtoarele documente: • etapa de achiziþie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºirea
• Metodologia privind noilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtre
organizarea procesului
cursant cu conceptele, etapã în care sunt alese cele mai eficiente
de învãþãmânt în cadrul
Programului „A doua metode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þintã, dar
ºansã pentru ºi specificului subiectului predat.
învãþãmântul primar“; • etapa de aplicare ºi transfer se concretizeazã prin integrarea
• Planul cadru pentru conceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse ale
programul „A doua
activitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluarea
ºansã pentru învãþã-
mântul primar“; ºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute.
• Programe ºcolare
integrate prin care
se realizeazã educaþia
Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind, pe lângã unitãþile de învãþare
de bazã. detaliate, activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului /
• Materiale educaþionale nivelului anterior, probe de evaluare ºi auto-evaluare, dicþionar cu termeni
pentru elevi ºi cadre utilizaþi, pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþii
didactice. esenþializate pentru consolidarea învãþãrii.
4 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Fiecare dintre ghidurile pentru cursanþi pentru fiecare disciplinã sau nivel de
studiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic, astfel încât
transpunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºi
mai transparentã.
Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel mai complex instrument prin
care programele ºcolare prind viaþã. Ghidurile cadrelor didactice sunt o
oglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei din
perspectiva scopului, a metodologiei, a formelor de organizare posibil de
abordat. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cã
ordonarea conþinuturilor relevante sugerate, ritmul ºi metodologia abordãrii
lor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãu
didactic, particularitãþile grupului cu care lucreazã, resursele de învãþare
disponibile, contextul local în care se defãºoarã învãþarea.
Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºi individualã
secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificã disciplinei
respective, se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii, se oferã
conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºi
corespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã.
Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice, dar ºi
practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative, atât
prin forme clasice, dar ºi alternative, cu exemple de probe de evaluare
construite pe baza standardelor de evaluare regasite în programele ºcolare
pentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu.
Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derularea
demersului didactic specific fiecãrei discipline. Acestea sunt fie lucrãri de
referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei, fie adrese utile pentru
cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet.
Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu uºurinþã adaptate ºi
individualizate în funcþie de contextul local, de resursele materiale de care
dispune ºcoala, de stilul de predare al cadrului didactic ºi de
particularitãþile cursanþilor. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse la
diferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cu
ajutorul computerului, mici proiecte ºi cercetãri care se desfãºoarã în
comunitate sau în diferite instituþii º.a. Cadrul didactic împreunã cu clasa
pot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilor
propuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare.
Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua ºansã pentru

învãþãmântul primar” în acest an ºcolar ºi necesitatea revizuirii tuturor
materialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anul
ºcolar 2006-2007, contribuþia dumneavoastrã, a tuturor celor care lucraþi
cu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã. Aºteptãm
sugestiile de revizuire, comentariile, observaþiile sau aprecierile pe adresa
secondchance@wyginternational.ro.
Vã mulþumim ºi vã dorim succes!

Cristiana Boca

Matematicã – nivelul I
1. Prezentarea programei proprii de viaþã, despre numere, operaþii ºi
rezolvarea de probleme din cotidian. Unitatea
Programa de matematicã pentru nivelul I este conceputã în jurul temei „aniversarea“, iar
corespunde ciclului achiziþiilor matematice conþinutul din programã vizat îl constituie
fundamentale ºi are în vedere alfabetizarea elementele pregãtitoare: poziþii spaþiale, formarea
iniþialã, acomodarea tinerilor cuprinºi în proiectul de mulþimi dupã anumite criterii, scrierea unor
A Doua ªansã la cerinþele învãþãrii matematicii. elemente grafice.
Obiectivele cadru ºi cele de referinþã din
programa naþionalã au fost revizuite pentru a
rãspunde specificului acestei forme de 4. Cum poate fi adaptat curriculumul
învãþãmânt: timpul redus de învãþare, vârsta
Experienþa de viaþã a cursanþilor este o resursã
cursanþilor, învãþarea prin experienþã. Obiectivele
importantã de învãþare. De aceea, în prima etapã
vizeazã asimilarea elementelor de bazã ale
a fiecãrei unitãþi de învãþare, anume etapa notatã
limbajului matematic, stimularea în vederea
în ghidul cursantului cu A, se vor actualiza
perceperii, cunoaºterii ºi stãpânirii mediului
achiziþiile din practica de zi cu zi.
înconjurãtor, dezvoltarea potenþialului creativ,
formarea motivaþiei pentru învãþare, înþeleasã La rubrica ªtiaþi cã..., sunt date informaþii cu
ca activitate socialã. rolul de a stimula interesul pentru învãþare. Pot fi
folosite temele propuse sau altele pe care le aveþi
Conþinuturile teoretice au fost înlocuite cu
la îndemânã. Astfel, se asigurã un caracter
contexte problematice pentru a valorifica
motivant învãþãrii. Cursanþii sunt încurajaþi sã
experienþa de viaþa a cursanþilor. La rubrica
punã întrebãri ºi sã spunã ce ar dori ei sã înveþe.
Activitãþi de învãþare sunt prevãzute teme pentru
investigarea mediului apropiat, teme pentru În etapa B, cea a achiziþiilor, cursanþii lucreazã
proiecte ºi alte activitãþi care vor face obiectul individual, în grup, în perechi pentru a-ºi însuºi
evaluãrii finale. tehnici, algoritmi de calcul, strategii de rezolvare,
tipare de învãþare operaþionalã.
Devine foarte importantã etapa C, etapa de
2. Conþinutul programei aplicaþii ºi transfer. Ceea ce se învaþã se aplicã
în proiecte individuale sau de grup, în activitãþi
A) elemente matematice:
de culegere ºi de organizare a unor date ºi mai
• elemente pregãtitoare pentru înþelegerea
puþin în teme de exersare, de efectuare a unui
conceptului de numãr natural;
numãr de calcule sau probleme.
• numere naturale: citire, scriere, comparare,
ordonare; Exerciþiile ºi temele propuse au sarcinile scrise,
• adunarea ºi scãderea; dar citirea acestora o face cadrul didactic sau o
• proprietãþile operaþiilor (intuitiv); persoana care ºtie deja sã citeascã.
• probleme cu adunãri ºi scãderi;
B) figuri geometrice, poligoane:
• triunghi, pãtrat, dreptunghi, cerc.
5. Activitãþi specifice
C) mãsurare ºi mãsuri: În selectarea activitãþilor de învãþare am avut
• lungime, capacitate, masã; permanent în atenþie vârsta persoanelor care
• timp, unitãþi monetare; învaþã, faptul cã stadiul operaþiilor concrete a
• exprimarea rezultatelor mãsurãrii cu fost depãºit, iar în formarea unor anumite noþiuni
o unitate de mãsurã neconvenþionalã; achiziþiile anterioare ºcolarizãrii pot constitui
bazã de pornire.
a) Activitãþile de prezentare a unor noþiuni se vor
3. Cum se desfãºoarã pretestarea realiza oral sau plecând de la documente: fiºe,
tabele, scheme, bonuri de casã, reþete,
Un start bun este unitatea de învãþare care statistici, care vor pune cursanþii în situaþia de
permite profesorului sã constate ceea ce cursanþii a reflecta asupra unor situaþii reale de viaþã în
au achiziþionat empiric, urmare a experienþei care întâlnesc noþiunile matematice.

Sunt prevãzute activitãþi de manipulare 6. Recapitulare
folosind materiale specifice: mânuirea unor
instrumente, realizarea unor colaje, citirea Activitãþile de recapitulare sunt ocazii de
unor tabele etc. Suportul concret ºi individualizare a învãþãrii, de sprijin adaptat la
semiconcret se constituie din obiecte cu nevoile cursanþilor. Pe parcursul desfãºurãrii
relevanþã pentru activitatea zilnicã: monede, unitãþilor de învãþare, este bine sã se inventarieze
bancnote, cãrþi de joc etc. dificultãþile fiecãrui cursant ºi sã fie încurajaþi sã
b) Fãrã a abuza de exerciþii didactice de cearã ajutor pentru remediere. Activitãþile de
consolidare ºi fixare a unor mecanisme, este recapitulare sunt doar sugestii, deoarece nevoile
nevoie de un antrenament indispensabil cursanþilor pot fi altele decât cele vizate de aceste
oricãrei învãþãri pentru a fixa unele deprinderi. sugestii. S-ar putea sã fie nevoie sã revizuiþi mai
Este nevoie de ingeniozitate în crearea unor mult calculul. Sau poate numeraþia. Cert este cã
exerciþii interesante, care sã dozeze armonios recapitularea reprezintã momentul care-l va ajuta
repetiþiile, fãrã a deveni plictisitoare. pe cursant în realizarea itemilor pentru absolvire.
c) Activitãþile de aplicare sunt activitãþi destinate Problema materialelor pentru tineri ºi adulþi este
utilizãrii matematicii în situaþii reale. Propunem diferitã faþa de învãþãmântul primar. Conceptele
integrarea naturalã a matematicii în viaþã. matematice se vor forma apelând la situaþii din
Recursul la documente (calendare, tarife, viaþa cotidianã: cumpãrãturi, preþuri, calendare,
orare) permite evitarea aspectului adesea orare, liste, zaruri, cãrþi de joc etc. Este
artificial al aplicãrii matematicii. Cursanþii vor preferabil ca tinerii sã utilizeze materiale
avea posibilitatea sã confrunte ceea ce au realizate de ei înºiºi: scheme, machete, desene,
învãþat cu realitatea. Este clar cã aceste colaje, afiºe, postere, tabele etc. Acolo unde
demersuri sunt puternic centrate pe viaþã ºi existã, se poate apela la computer, chiar dacã
au un puternic caracter aplicativ. deprinderile de mânuire sunt abia la început.
d) Scopul învãþãrii matematicii este acela de a Impactul vizual, rigoarea, calitatea imaginii,
rezolva nenumãratele probleme din viaþa de zi culoare contribuie la fixarea mai bunã a ceea ce
cu zi. În particular, matematica ne pune la se învaþã. De asemenea, propunem folosirea
dispoziþie probleme similare celor din realitate calculatorului de buzunar pentru efectuarea ºi
sau imaginate. Plecând de la date sigure, verificarea unor calcule.
cunoscute, se determinã metoda care poate
conduce la rãspuns, la determinarea
necunoscutei. Profesorul creazã situaþii 7.Strategii de individualizare
asemãnãtoare celor pe care le întâlnesc a învãþãrii
cursanþii pentru a-i convinge de nevoia
învãþãrii matematicii. Astfel, pentru Cadrele didactice au sarcina dificilã de a concilia
recunoaºtere cifrelor propunem citirea unor cerinþele programei cu abilitãþile cursanþilor. Pot
numere de telefon utile, dupã cum pentru fi folosite urmãtoarele strategii:
efectuarea unor scãderi propunem exemple de • Individualizarea: schimbarea curriculum-ului
reducere a preþurilor unor obiecte. Aceste ºi a metodelor de predare pentru a þine cont
activitãþi nu se pot regãsi la ciclul primar datã de nevoile fiecãrui cursant.
fiind experienþa de viaþã a subiecþilor. • Adaptarea: modificarea conþinutului, astfel
e) Activitãþile de evaluare au rolul de a furniza încât sã permitã accesul celor cu dificultãþi la
profesorului ºi cursanþilor informaþii referitoare experienþe comparabile cu ale colegilor sau la
la mãsura în care învãþarea a reuºit. Departe activitãþi alternative potrivite nevoilor lor.
de a avea rolul de ierarhizare, de sancþionare, • Extinderea: conþinuturile pot fi îmbogãþite pentru
de realizare a unor clasamente, de discernere a motiva ºi a atrage pe cei cu rezultate bune.
între bun ºi slab, evaluarea atestã achiziþiile • Elaborare: conþinuturile sunt concepute astfel
prin raportarea la contexte reale, la valoarea încât sã se anticipeze nevoile de învãþare ale
aplicativã a ceea ce se învaþã. celor cu dificultãþi sau ale celor cu abilitãþi
specifice matematicii.

• Diferenþierea: planificarea unor sarcini, a învãþare, evaluarea trebuie: sã sprijine
scopurilor de învãþarea, utilizarea materialelor, învãþarea, sã ofere feed-back, sã indice paºii
a metodelor ºi modalitãþilor de lucru þin urmãtori în procesul de învãþare, sã-i ajute pe
seama în mod diferenþiat de nevoile de cursanþi sã înþeleagã cã au de parcurs o
învãþarea ale fiecãruia. Diferenþierea poate distanþã între ceea ce ºtiu ºi ceea ce doresc
avea loc la nivelul conþinutului, constând în sã ºtie, sã-i ajute pe cursanþi sã parcurgã
eliminarea repetiþiilor inutile, utilizarea unor distanþa de mai sus, sã þinã cont de impactul
materiale adecvate. Diferenþierea procesului motivaþiei asupra învãþãrii; sã stimuleze
vizeazã ajutorul acordat cursantului pentru corectarea greºelilor printr-o abordare reflexivã,
a-ºi depãºi nivelul actual de abilitãþi ºi sã reflecte importanþa centralã a autoevaluãrii.
cunoºtinþe. La nivelul produsului, diferenþierea b) Autoevaluarea poate îmbrãca urmãtoarele
implicã posibilitatea exprimãrii fiecãruia în forme: grupuri de analizã a activitãþii, proiecte
funcþie de abilitãþi. Cele mai importante personale de învãþare, jurnal personal, discuþii
metode de diferenþiere pe care le propunem în individuale cu profesorii.
învãþarea matematicii sunt urmãtoarele: c) Interevaluarea: toate proiectele pe care le
• predarea bazatã pe gândire criticã: propunem în ghidul cursantului privilegiazã
încurajarea elevilor pentru a face predicþii, interevaluarea deoarece observaþiile sunt
estimãri ºi argumentarea unor rãspunsuri; acceptate mai uºor, corectarea se face într-un
• comasarea: înainte de a începe o nouã lecþie, limbaj comun, se dezvoltã sentimentul
profesorul va aplica un test ºi, în funcþie de „proprietãþii“, în sensul cã elevii se simt
rezultatele acestuia, se vor atribui cursanþilor stãpâni pe propria învãþare, oferã ocazii pentru
sarcini de recuperare sau de dezvoltare; lãmuriri, pentru interacþiunea cu ceilalþi colegi.
• proiecte independente: cursanþii pot lucra
împreunã cu profesorul sau în afara clasei,
în comunitate, pentru realizarea unui 8. Reflecþii
proiect faþã de care manifestã interes; Reflecþia este esenþa practicii. Folosind un ghid
• sarcini pe niveluri diferite: profesorul pentru a reflecta la experienþele practicii, putem
concepe sarcini variate ºi îi îndrumã pe îmbunãtãþi predarea. Paºii acestui ghid sunt:
cursanþi în alegerea sarcinilor în funcþie de a) Ce s-a întâmplat? Facem un rezumat al
capacitãþile lor; faptelor fãrã a le judeca sau interpreta.
• program individual de învãþare: în cadrul orelor b) De ce s-a întâmplat? Cercetãm contextul
de consiliere, profesorul poate stabili un fel de pentru a afla cât mai multe rãspunsuri posibile.
contract prin care cei care nu au finalizat c) Ce-ar putea însemna asta? Deºi este foarte
sarcina sã aibã posibilitatea sã o facã; greu, aceasta este etapa în care încercãm sã
• folosirea tehnologiei: dacã se poate, e bine atribuim semnificaþii evenimentelor cotidiene.
sã li se ofere cursanþilor ºansa de a accesa d) Care sunt implicaþiile pentru practica mea?
surse de informare cât mai variate: Înþelegerea furnizatã de paºii anteriori poate
computer, cãrþi, machete, hãrþi. schimba practica didacticã ulterioarã.1
Este o modalitate interesantã de a-i antrena ºi pe
8. Evaluarea cursanþi în autoevaluarea progresului realizat
a) Evaluarea are ca scop sprijinirea cursanþilor

astfel încât sã înþeleagã felul în care pot
contribui la propria învãþare ºi în care pot
deveni mai responsabili faþã de progresul
propriu. Având în vedere specificul formei de
1 Adaptat dupã Simona Hole ºi Grace Hall McEntee, „Reflecþia este esenþa practicii”, în „Educationale
Leadership“, vol. 56, nr. 8, mai 1999

Cum poate fi prezentatã prima sesiune
i introductivã
PAGINA 1
• Spuneþi cursanþilor câte sãptãmâni de ºcoalã
vor fi pentru nivelul I, câte ore de matematicã
vor avea (4 ore de învãþare).
• Stabiliþi cum se vor desfãºura activitãþile, care
sunt reperele orare.
• Spuneþi cursanþilor care sunt materialele de
care vor avea nevoie: creion, gumã de ºters,
creion, creioane colorate, hârtie, lipici, un
dosar, foarfeci etc.

PAGINA 2 PAGINA 3
• Spuneþi cursanþilor ceea ce urmeazã sã înveþe • Explicaþi-le cã proiectele vor fi notate în
ºi întrebaþi-i ce aºteptãri au ei de la curs. vederea absolvirii.
Scrieþi pe o coalã de hârtie aceste aºteptãri ºi
• Arãtaþi-le un portofoliu ºi explicaþi-le cum este
reveniþi la ele la finele perioadelor de învãþare.
alcãtuit. Atrageþi-le atenþia cã este important
• Stimulaþi-le interesul prezentându-le rubrica sã-ºi punã într-un dosar lucrãrile, notiþele,
ªtiaþi cã, temele proiectelor etc. schiþele, deoarece vor avea nevoie de ele
pentru absolvire.
• Spuneþi-le cã pentru a reuºi vor avea ocazia sã
foloseascã tot ceea ce ºtiu deja. • Explicaþi-le cã este foarte important sã lucreze
împreunã ºi sã se ajute.
• Explicaþi-le modalitãþile de lucru: individual, în
grup, în perechi.

1 Un start bun
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 3 ore
OBIECTIVE:
• sã recunoascã poziþia relativã a obiectelor în spaþiu;
• sã poziþioneze obiecte respectând anumite repere;
• sã identifice grupe / mulþimi de obiecte dupã
criterii date;
• sã formeze grupe / mulþimi de obiecte dupã
criterii date;
• sã identifice regula dupã care a fost creat un
model repetitiv;
• sã creeze un model repetitv respectând regula datã;
ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• poziþionarea obiectelor în spaþiu (stânga, dreapta,
sus, jos, deasupra, sub, interior, exterior etc.);
• jocuri pe computer pentru desenarea dupã
instrucþiuni date;
• jocuri practice de orientare în teren pentru
gãsirea unei recompense (exemplu: „Gãseºte
mingea“), respectând reguli de deplasare:
10 paºi la dreapta, 6 paºi la stânga etc.;
• recunoaºterea în teren ºi numirea poziþiei pe
care o ocupã diverse obiective (ºcoala,
dispensarul) în spaþiu (stânga, dreapta, sus,
jos, deasupra, sub, interior, exterior etc.);
• observarea poziþiei unor obiecte (imagini) pe
computer; Sugestii metodologice
• continuarea unor modele repetitive
reprezentate prin obiecte, desene sau numere; CUM SE FACE PRETESTAREA
• realizarea unor frize decorative, a unor colaje, (REACTUALIZAREA ANCORELOR)
a unor rame de tablouri, a unor decoraþiuni • Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce
pentru obiecte de vestimentaþie, pentru aºteptãri aveþi de la ei.
faianþarea unei camere; • Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe.
• sã realizeze modele repetitive folosind litere, cifre; Pregãtiþi-le câte un suport nostim din hârtie
• jocuri de realizare a unor modele repetitive pe pe care sã-ºi reprezinte aºteptãrile.
computer; • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi
• proiect: „Cum sã fie casa mea”; ce ºtiu deja despre numere, numeraþie,
adunare, scãdere, mãsurare, din experienþa
MATERIALE: anterioarã ºcolaritãþii. Este o bunã ocazie sã
• cartoane, fiºe, obiecte pentru realizarea de mulþimi; completaþi fiºa de observaþie cu elemente din
• markere, pixuri, creioane colorate, cretã bagajul pe care îl au la venirea în ºcoalã.
coloratã, suporturi de hârtie de scris, variate
(velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele); A) ORIENTARE
• scheme,indicatoare, planul ºcolii / cartierului, • Purtaþi o discuþie referitoare la importanþa
ilustraþii computer(dacã existã). cunoaºterii poziþiilor spaþiale, a poziþionãrii
corecte în funcþie de repere date.
FORME DE ACTIVITATE: • Cereþi-le sã exemplifice situaþii cum ar fi: desfã-
• în grup / perechi: exerciþiile de orientare în teren; ºurarea corectã a circulaþiei rutiere, identificarea
• individual: exerciþii de trasare a unor elemente unor locuri dupã repere spaþiale (de ex.: prima
grafice. la dreapta, apoi a doua la stânga…).

• Propuneþi activitãþi relevante pentru adulþi, cum
ar fi: aºezarea mesei, a tacâmurilor, cum se
înfileteazã (spre dreapta sau spre stânga) etc.
• Realizaþi mulþimi de obiecte concrete, dar ºi
apelând doar la noþiuni: mulþimea celor
nãscuþi iarna etc.
CUM SE FACE EVALUAREA

• Completaþi în jurnal observaþii referitoare la
achiziþiile cursanþilor.
MONITORIZAREA
• Daþi feed-back cursanþilor.
• Completaþi grile de monitorizare.
Solicitã ajutor profesorului

Nume ºi prenume
DES RAR UNEORI
X
• Folosiþi liste de control ºi verificare, pentru a
surprinde participarea la activitate.
Se implicã în rezolvarea
sarcinilor:
Nume ºi prenume
DA NU
REFLECTAÞI LA:
• Este o bunã ocazie sã aflaþi care sunt Ce s-a întâmplat? De ce s-a întâmplat?
stângacii / dreptacii în modul cel mai firesc. Ce ar putea însemna aceasta?
Evitaþi sã le cereþi sã indice mâna dreaptã / Care sunt implicaþiile pentru practica mea?
stângã ca la clasa întâi! Realizaþi un tabel Observaþie:
pentru înregistrarea datelor. Aveþi deja douã Pregãtirea demersului didactic, precum ºi
mulþimi create dupã un criteriu. implementarea acestuia vor conþine toate aceste
Dreapta Stânga etape referitoare la reactualizarea ancorelor,
monitorizarea progresului, evaluarea formativã,
Numele Ana Vlad
reflecþii referitoare la gradul de realizare a
obiectivelor operaþionale. Spaþiul nu permite
B) ACHIZIÞII tratarea fiecãrui momen la toate unitãþile din ghid,
• Orientarea în spaþiul sãlii de curs, în teren; dar, când va fi posibil, vor fi precizate lucruri ce ar
• Orientarea în spaþiul de scris, elemente de putea fi interesante pentru practica dumneavoastrã.
aºezare în paginã;
• Orientarea folosind schiþe, planuri, coduri; MATERIALE DE CONSULTAT:
• Elemente de vocabular specific: modele Metodica predãrii matematicii în învãþãmântul
repetitive, poziþii relative, mulþimi, criteriu. primar, E.D.P., Bucureºti, 1988;
Metode de învãþãmânt, Cerghit. I, E.D.P.,
C) APLICAÞII Bucureºti, 1997
• Rezolvaþi activitãþi practice de observare a unor Evaluarea în procesul didactic, Ion T. Radu, E.D.P.,
modele repetitive, frize decorative; solicitaþi-le Bucureºti, 2000
cursanþilor sã propunã, sã deseneze astfel de Ghid metodologic pentru aplicarea programelor
modele pentru înfrumuseþarea ambianþei. de matematicã, M.E.C., Bucureºti, 2001

2 Cifrele ºi numerele naturale 1, 2, 3, 4, 5
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã alcãtuiascã mulþimi dupã cardinale date;
• sã enunþe / scrie cardinalele unor mulþimi date;
• sã precizeze locul unui numãr natural într-un ºir dat;
• sã indice numãrul care lipseºte într-un interval dat;
• sã enunþe toate posibilitãþile de compunere / des-
compunere a unui numãr din concentrul 0-10;
• sã indice cifra corespunzãtoare numãrului de
elemente ale unei mulþimi;
• sã numere în ordine crescãtoare / descrescã-
toare de la ºi pânã la un numãr învãþat;
• sã exemplifice categorii de mulþimi inconfun-
dabile, marcante pentru numere naturale în
concentrul 1–5:
- Unu: mulþimea sateliþilor naturali ai Pãmântului;
- Doi: o pereche de...;
- Trei: numãrul de laturi ale unui triunghi;
- Patru: numãrul de laturi ale unui pãtrat;
- Cinci: numãrul degetelor de la o mânã;
- ªapte: numãrul zilelor dintr-o sãptãmânã;
• sã recunoascã numerele în contexte variate;
• sã recunoascã / scrie cifrele 0-9;
• sã scrie numere dupã dictare;
• sã sesizeze asocierea dintre elementele a douã
grupe de obiecte, desene sau numere mai
mici ca 10, pe baza unor criterii date; MATERIALE:
• fiºe, obiecte pentru realizarea de mulþimi: bile
ACTIVITÃÞI PROPUSE: cuburi colorate;
• reprezentarea prin obiecte sau desene a numerelor; • markere, pixuri, creioane colorate, cretã
• asocierea numãrului corespunzãtor unor coloratã, suporturi de hârtie de scris variate
mulþimi de câte 1, 2, 3... 5 obiecte; (velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele)
• trecerea de la o formã de reprezentare la alta: • cartoane cu numerele 1- 10;
din sistem numeric în reprezentare obiectualã
• imagini din ziare ºi reviste;
a numerelor sau în desene ºi invers (deseneazã
tot atâtea obiecte câte indicã numãrul); • enciclopedii;
• identificarea numerelor în situaþii reale de • computer.
viaþã: citirea preþurilor, identificarea numerelor
de pe tricoul sportivilor, identificarea FORME DE ACTIVITATE:
numerelor în articole de ziar etc.; • în perechi: exerciþiul 11;
• realizarea unor desene hazlii folosind cifre ºi • individual: proiectul „Colecþii“.
numere;
• scrierea pe computer (dacã existã) a cifrelor;
• numãrarea „înainte“ ºi „înapoi“, cu ºi fãrã Sugestii metodologice
sprijin în obiecte sau desene;
• gruparea ºi regruparea obiectelor sau A) ORIENTARE
desenelor numãrate în funcþie de „pasul” • Aþi putea începe prin solicitarea de a-ºi nota
numãrãrii: câte douã, câte trei, câte cinci; numãrul de telefon al ºcolii. Este un prilej de
• estimarea numãrului de obiecte dintr-un vas a constata dacã scriu cifre ºi dacã sunt unele
transparent; pe care nu le recunosc.
• aprecierea din ochi (cu o aproximare • Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã...“ insistând
rezonabilã) a numãrului de elemente; pe recunoaºterea cifrelor, ca semne grafice.
• verificarea aprecierii fãcute prin numãrare efectivã; • Corectaþi erorile ºi pronunþia numerelor.

C) APLICAÞII
• Activitãþile propuse vor conduce la
conºtientizarea noþiunii de numãr natural,
chiar dacã „le ºtiu de acasã”.
1) Înþelegerea numãrului ca proprietate a mul-
þimilor / grupelor cu acelaºi numãr de elemente:
trei frunze de trifoi, trei laturi, trei luni de
iarnã, trei ore de matematicã, trei lei;
2) Înþelegerea locului fiecãrui numãr în ºirul
de la 0 la 10 (aspectul ordinal al numã-
rului) primul / prima, al doilea / a doua, al
treilea / a treia;
3) Compunerea ºi descompunerea numerelor
Aduceþi obiecte colorate diferit, 20 de
cuburi sau bile sau nasturi sau papiote
roºii, verzi, albastre sau alte trei culori.
Puneþi papiotele într-un vas transparent.
Lucraþi exerciþii de gãsire a soluþiilor de
compunere a numerelor.
Exemplul 1:
a) Luaþi 6 papiote dintre care exact 4 sã fie albastre.
Câte sunt de altã culoare? – 2
Ce culoare pot avea? – 2 roºii
Se mai poate ºi altfel? – 2 verzi sau 1 roºie
ºi 1 verde
b) Cam câte bile credeþi cã sunt în vas?
Câte credeþi cã sunt roºii? Câte sunt verzi?
Câte sunt albastre?
Exemplul 2
Luaþi 7 papiote dintre care exact 4 sã fie albastre.
Ce posibilitãþi sunt pentru celelalte?
• Realizaþi un exerciþiu prin care sã aflaþi ce Completaþi un tabel.
ºtiu deja despre numere: exemple de numere
Numãr papiote papiote papiote
concrete, date, cantitãþi, distanþe, vârste. verificare
total albastre roºii verzi
• Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce
aºteptãri aveþi de la cursanþi. 7 4 3 0 7
• Discutaþi cu ei ce anume vor sã înveþe în 4 2 1 7
legãturã cu numerele naturale 4 1 2 7
4 0 3 7
B) ACHIZIÞII
• La sfârºitul activitãþilor ce au ca tematicã 4) Cunoaºterea / scrierea cifrelor de tipar.
numerele ºi numeraþia achiziþiile vizate sunt:
- elemente de limbaj ºi vocabular matematic;
- capacitãþi specifice aplicãrii matematicii în practicã. CUM SE FACE EVALUAREA
• Iatã o listã orientativã:
• Realizaþi o fiºã de evaluare formativã:
- numãr natural:numãrul 6;
- ideea de conservare a numãrului – numãrul a) Scrie cu cifre numerele pe care le auzi:
de obiecte dintr-o mulþime nu depinde de 5, 2, 1, 0,4, 3.
natura obiectelor, de aºezarea lor ºi de b) Scrie numãrul corespunzãtor fiecãrei
ordinea în care se face numãrarea obiectelor;
mulþimi de obiecte.
- ºirul numerelor naturale:0, 1, 2, 3, 4, 5,...,
c) Dintre numerele 0, 1, 2 ºi 3 subliniazã-l
- numere cu soþ: 0, 2, 4, …numere fãrã soþ:
1, 3, 5, …, pe cel care e mai aproape de numãrul 5.
- numãrã din 2 în 2 de la 0 pânã la10
crescãtor / descrescãtor:0, 2, 4, 6, 8, 10; • Pe parcursul lecþiei folosiþi modalitãþi de
- numãrã începând de la… pânã la…; la 2 ore
apreciere ºi motivare a cursanþilor.
dupã ora 7, adicã la ora 9;

Cifra ºi numãrul 0.
3 ªirul numerelor de la 0 la 5
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã scrie numerele naturale de la 0 la 5;
• sã citeascã numerele naturale de la 0 la 5;
• sã compare numerele naturale de la 0 la 5;
• sã ordoneze numerele naturale de la 0 la 5;
mici ca 10, pe baza unor criterii date;
• sã justifice când o mulþime are mai multe sau
mai puþine elementedecât alta, folosind
diferite metode:încercuirea pãrþlor comune,
aºezarea elementelor unele sub altele etc.
• reprezentarea prin obiecte sau desene a numerelor;
• asocierea numãrului corespunzãtor unor
mulþimi de câte 1, 2, 3... obiecte;
• trecerea de la o formã de reprezentare la alta:
din sistem numeric în reprezentare obiectualã
a numerelor sau în desene ºi invers (deseneazã
tot atâtea obiecte câte indicã numãrul);
• identificarea numerelor în situaþii reale de
viaþã: citirea preþurilor, identificarea numerelor
de pe tricoul sportivilor, identificarea
numerelor în articole de ziar etc.; Sugestii metodologice
• numãrarea „înainte“ ºi „înapoi“, cu ºi fãrã
sprijin în obiecte sau desene; A) ORIENTARE
• gruparea ºi regruparea obiectelor sau • Organizaþi activitãþi de compunere ºi
desenelor numãrate în funcþie de „pasul“ descompunere folosind obiecte colorate (vezi
numãrãrii: câte douã, câte trei, câte cinci; exemplele ºi tabelul din unitatea precedentã).
• compararea ºi ordonarea grupurilor de obiecte
folosind procedee diferite;
B) ACHIZIÞII
• jocuri de ordonare ºi comparare cu cãrþile de joc; • Activitãþile ce vizeazã aspectul ordinal al nume-
• compararea numerelor folosind diferite relor naturale au în vedere urmãtoarele achiziþii:
reprezentãri ale acestora; - zero este un numãr natural;
- orice numãr natural are un succesor;
MATERIALE: - orice numãr natural, cu excepþia liui 0 are
• fiºe, obiecte pentru realizarea de mulþimi; un predecesor;
• markere, pixuri, creioane colorate, cretã - cel dintâi numãr natural este 0 deoarece el
coloratã, suporturi de hârtie de scris variate nu are un predecesor;
(velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele) - numãrul 0 are ca succesor pe 1, deoarece 0
• decupaje din reviste, ziare, liste de preþuri, plus 1 fac 1; numãrul 1 are ca succesor pe 2,
bonuri, orare etc. deoarece 1 plus 1 fac 2 ºi aºa mai departe;
- fiecare numãr natural se obþine prin
FORME DE ACTIVITATE: adãugarea unei unitãþi la predecesorul sãu,
• în perechi: exerciþii de comparare a unor numere; ceea ce permite aºezarea numerelor în
• individual: proiectul „Tot felul de cifre“. ordinea mãrimii, crescãtor / descrescãtor.

Exemplul 2:
Spuneþi 3 numere mai mici decât…
Spuneþi 3 numere mai mari decât…
Spuneþi 3 numere situate între… ºi între…
Spuneþi 2 numere cele mai apropiate de 3 ºi
de 5
Ordinea numerelor naturale ºi stabilirea
succesiunii lor ascendente / descendente se
realizeazã prin compararea ºi punerea în
corespondenþã a mulþimilor cu 0, 1, 2, 3, …
elemente stabilind din aproape în aproape
ºirurile de inegalitãþi.
a) Scrie numerele pe care le auzi: 5, 2, 1,

0,4,5.
b) Scrie numãrul mai mic din fiecare grup:
a)4, 3, 2 b) 5, 4, 3.
c) Ordoneazã crescãtor numerele: 3, 2, 5,
1, 0, 4.
d) Dintre numerele 3 ºi 1 subliniazã-l pe cel
care e mai aproape de numãrul 5.
• Este important procesul de înþelegere a

semnificaþiei lui 0 ca dublã abstracþie: nu
exprimã ceva concret, este simbolul clasei de
mulþimi care nu au nici un element, adicã
mulþimea vidã.
C) APLICAÞII
• Propuneþi aplicaþii pentru a consolida relaþia
de ordine care se introduce în strânsã legãturã
cu noþiunile mai mult, mai puþin prin punerea
în corespondenþã a unor mulþimi aparþinând
unor clase de echivalenþã diferite.
Exemplul 1: Unitatea de învãþare 4 ºi unitatea de învãþare 5
Puneþi în corespondenþã termen cu termen, lãrgesc concentrul cu numerele (ºi cifrele)
douã mulþimi cu un numãr inegal de 6, 7, 8, 9. O atenþie mai mare necesitã
elemente: 4 elemente ºi 5 elemente. Prin
introducerea numãrului 10. Este o bunã
formare de perechi se constatã cã un element
din prima mulþime rãmâne fãrã pereche. ocazie sã aduceþi în discuþie aspectul
Concluzia este cã prima mulþime are mai zecimal al sistemului de numeraþie.
puþine elemente decât a doua. Arãtaþi cã 10 unitãþi formeazã o zece.
Se citeºte: 4 este mai mic decât 5 ºi 5 este Grupaþi-le ºi solicitaþi exemple din viaþa
mai mare decât 4. cotidianã în care apare numãrul zece.

Adunarea ºi scãderea cu numerele
6 de la 0 la 10
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã foloseascã în calcule simbolurile operatorii:
+, –, =;
• sã calculeze rezultatul unor exerciþii bazate pe
o singurã operaþie cu numere mici;
• sã precizeze semnele de operaþie cu numerele
componenete dintr-un exerciþiu dat;
• sã schimbe numere sau semne de operaþii
false, astfel încât operaþia sã devinã adevãratã
propunând mai multe soluþii;
• sã schimbe numere sau semne de operaþii,
astfel încât propoziþiile adevãrate sã devinã
false, propunând mai multe soluþii;
• sã verifice validitatea unor rezultate ale
adunãrii / scãderii folosind operaþia inversã;
• sã aplice procedee de calcul rapide: asocieri,
comutãri, completãri, estimãri;
• sã aplice în calcule înþelegând semnificaþia lor
relaþii matematice: mai mare, mai mic;
• adunarea ºi scãderea cu numere naturale de
la 0 la 10; verificarea rezultatelor cu ajutorul
obiectelor: cãrþi de joc, monede ºi bancnote,
dominouri, zaruri;
• scrierea unor „arbori de calcul“: efectuarea
unor adunãri cu mai mulþi termeni, având ca Sugestii metodologice
suport obiecte sau desene;
• jocuri: ,,În câte moduri poþi plãti un obiect A. ORIENTARE
care costã 10 de lei?“; • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi
• compunerea ºi descompunerea numerelor în sume ce ºtiu deja despre semnificaþia operaþiilor de
sau diferenþe de numere cu ajutorul dominourilor; adunare ºi de scãdere. Realizaþi o ºtafetã în
• operarea cu numere prin calcul mintal, care sã implicaþi cât mai mulþi cursanþi în
folosind monede, cãrþi de joc, zaruri sau rezolvarea de adunãri sau scãderi.
desene; exerciþii de scriere a acestor operaþii;
• proiect de anchetã în comunitate: „Pâinea“ B. ACHIZIÞII
(sortimente de pâine, câte persoane preferã un • Activitãþile ce vizeazã operaþiile de adunare ºi
anume sortiment etc.). de scãdere a numerelor naturale au în vedere
urmãtoarele achiziþii:
MATERIALE: a) elemente de limbaj matematic aplicate
• fiºe, obiecte pentru realizarea de mulþimi;
numeric ºi în acþiuni practice:
• markere, pixuri, creioane colorate, cretã
coloratã, suporturi de hârtie de scris variate - adunat cu … 7 adunat cu 3 egal cu 10;
(velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele), cãrþi - scãzut din … 3 scãzut din 7 este egal cu 4;
de joc, zaruri, dominouri, monede; - cu mai mult / puþin decât … cu 3 mai mult
• decupaje din reviste, ziare, liste de preþuri, decât 7 înseamnã 10;
bonuri, orare etc. - erau, au venit, sunt … 7 + 3 = 10;
- erau, au rãmas, au plecat … 7 – 3 = 10;
FORME DE ACTIVITATE: - am, primesc, total … 2 + 4 = 6;
• în perechi: exerciþii de comparare a unor numere; - dacã … atunci … Dacã 2 + 3 = 5, atunci
• individual: proiectul „Cartea clasei“. 3 + 2 = 5;

Saltul cãtre conceptul matematic de adunare /
scãdere cere parcurgerea acestor faze, dar cu
mijloace la îndemâna adulþilor.
Exemplul 1
Exerciþii cu mai multe soluþii organizate în perechi:
Precizaþi cum puteþi ambala 10 kg de cartofi
în douã pungi diferite.
Scrieþi toate rãspunsurile.
Verificaþi. Cine crede cã e corect?
Cum sã aflãm asta?
Tabelul folosit la compunerea numerelor este
completat cu toate soluþiile, apoi se introduce
semnul operaþiei de adunare.
Exemplul 2
În câte moduri se poate depozita o cantitate
de 10 l de ulei, dacã existã vase de 1 l, 2 l,
3 l, 4 l, 5 l, 6 l, 7 l, 8 l, 9 l?
Toate soluþiile se pot transpune practic sub
forma unor operaþii de adunare cu doi sau mai
mulþi termeni.
Exemplul 3
ªtiind cã preþurile unor obiecte sunt: 10 lei,
9 lei, 8 lei, aflã cât vor fi ele dupã o reducere
de 1 leu.
b) informaþii matematice, capacitãþi de aplicare Situaþiile problematice au relevanþã, altfel nu

a acestora în practicã: stârnesc interesul celor care învaþã.
- adunarea numerelor naturale, notatã cu
semnul + este totdeauna posibilã; Fiºa de evaluare formativã:
- scãderea este posibilã numai dacã numãrul
1. Asiguraþi suportul concret pentru cei care
care se scade este mai mic sau egal cu cel
au probleme de calcul cum ar fi:
din care se scade;
a) sortarea unor obiecte de culori / mãrimi
- oricare ar fi numerele, la adunare se
diferite, dar cu aceeaºi formã (3 pahare
poate schimba ordinea lor, deoarece:
mari ºi 4 mici, adicã 7 pahare);
4 + 2 = 6 ºi 2 + 4 = 6; dacã sunt mai
b) completarea unei diagrame (s-au trimis
multe numere se pot grupa.
2, 3, 4, saci cu cereale de diferite
D. APLICAÞII tipuri, apoi s-au suplimentat cu doi saci
Tipurile de activitãþi se pot relua, dar ºi de fiecare fel)
diversifica în cadrul altor unitãþi care au ca temã 2. Calculeazã:
adunarea ºi scãderea numerelor 0–30. 2 + 4; 1 + 3; 4 + 1; 9 – 2; 8 – 1; 4 – 2;
Deºi lucrãm cu persoane a cãror gândire a 3. Adaugã numãrul 2 la fiecare dintre
depãºit stadiul concret, este util sã utilizãm numerele: 1, 3, 4, 8.
suport intuitiv cum ar fi: cãrþi de joc, zaruri,
dominouri, monede etc. pentru a asigura 4. Scade pe 3 din fiecare dintre numerele:
acþiunea nemijlocitã cu obiectul cunoaºterii. 5, 4, 8.
Se pot folosi desene, reprezentãri.

7 Numerele de la 10 la 20
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã efectueze grupãri ale de câte 10, cu
obiecte concrete sau desene;
• sã citeascã numere formate din zeci ºi unitãþi;
• sã aplice algoritmul comparãrii numerelor
formate din zeci ºi unitãþi.
• sã precizeze locul unui numãr natural într-un
ºir dat;
• sã indice numãrul care lipseºte într-un interval
dat;
• sã enunþe toate posibilitãþile de compunere /
descompunere a unui numãr din concentrul
10–20;
• sã numere în ordine crescãtoare / descrescã-
toare de la ... ºi pânã la ... un numãr învãþat;
• sã exemplifice categorii de mulþimi
inconfundabile,marcante pentru numere
naturale în concentrul 10–20:
- Zece: 10 ani, un deceniu; • descompunerea numerelor în forme
- Doisprezece / douãsprezece: 12 luni are anul...; echivalente în vederea folosirii acestora pentru
- Optsprezece: 18 ani vârsta majoratului; efectuarea operaþiilor: „În câte feluri poþi plãti
• sã recunoascã numerele în contexte variate; un obiect care costa 10 lei? Dar unul care
• sã recunoascã / scrie numerele 10-20. costã 13 lei?“;
• identificarea ºi aplicarea de scheme pentru
ACTIVITÃÞI PROPUSE: compunerea ºi de descompunerea numerelor
• gruparea unor obiecte câte zece; • completarea unui desen astfel încât sã se
• numãrarea cu obiecte în care grupele de câte obþinã un anumit numãr de puncte (cãrþi de
10 se înlocuiesc cu un alt obiect; joc) ºi scrierea numerelor potrivite;
• folosirea monedelor, bilelor de diferite culori ºi • ordonarea, compararea numerelor naturale de
mãrimi, timbre etc.; la 10 la 20;
• efectuarea de schimburi echivalente: zece
monede de un leu cu o moneda de 10 lei, MATERIALE:
(lucru în perechi); • fiºe, obiecte pentru realizarea de mulþimi;
• formarea, citirea, scrierea numerelor naturale • markere, pixuri, creioane colorate, cretã
alcãtuite din zeci ºi unitãþi; coloratã, suporturi de hârtie de scris variate
• descompunerea unor numere concrete în (velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele)
zecile ºi unitãþile din care sunt formate • decupaje din reviste, ziare, liste de preþuri,
bonuri, orare etc.
(exemplu: 12 lei – o moneda de zece lei ºi
doua monede de câte 1 leu); FORME DE ACTIVITATE:
• compunerea ºi de descompunerea numerelor • în perechi: exerciþii de comparare a unor numere;
folosind cãrþi de joc, banii ºi numere; • individual: proiectul „Lumea numerelor“.

scrierea numãrului, adicã de ordinul unitãþilor
pe care le reprezintã.
Exemplu: în scrierea numãrului 11 (unsprezece)
cifra 1 care se aflã pe locul întâi din dreapta
scrierii numãrului, indicã numãrul unitãþilor,
iar cifra 1 care se aflã pe locul al doilea în
scrierea numãrului, indicã numãrul zecilor.
Lipsa unitãþilor de un anumit ordin se indicã
prin ocuparea locului respectiv cu cifra 0.
C. APLICAÞII
Tipurile de activitãþi pot relua, dar ºi diversifica
pe cele din cadrul altor unitãþi care au ca temã
numerele ºi numeraþia.
Este posibil sã aparã dificultãþi de pronunþare a unor
numere, de scriere a acestora. Sunt utile activitãþile
orale de numire a unor numere în contexte reale.
Exemplu:
- Activitãþi de estimare a numãrului de obiecte
(pânã la 20) dintr-un vas transparent.
Câte bile credeþi cã se aflã în acest vas
ºtiind cã sunt cel mult 20 de bile.
Se scriu estimãrile, se numãrã ºi se confruntã
rezultatele. Se stabileºte ce numãr a fost cel
mai apropiat / depãrtat de realitate.
- Activitãþi pentru gãsirea soluþiilor.
Puteþi aduce 20 de bile de douã culori.
Câte bile pot fi de fiecare culoare ?
Faceþi un tabel în care notaþi toate soluþiile
(1 ºi 19, 2 ºi 18, 3 ºi 17, 4 ºi 16,...,).
Sugestii metodologice Verificaþi prin numãrare ºi descoperiþi
numerele implicate.
A. ORIENTARE Exemplu:
• Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce - Prezentarea unui grafic cu bare pornind de
aºteptãri aveþi de la cursanþi. la realitãþi cunoscute: vânzãri, preocupãri
• Discutaþi cu ei ce anume vor sã înveþe în etc. pentru comparare ºi ordonare.
legãturã cu numerele naturale. Câte persoane din grupul nostru au pânã în
• Realizaþi un exerciþiu prin care sã aflaþi ce 14 ani? Dar pânã în 18 ani? Dar pânã în 20 ani?
ºtiu deja despre numere: exemple de numere
concrete, date, cantitãþi, distanþe, vârste • Realizaþi o fiºã de evaluare formativã:
B. ACHIZIÞII a) Scrie numerele (pe care le auzi)
• Activitãþile cu tema numere naturale 10–20 câºtigãtoare la o extragere:
au în vedere urmãtoarele achiziþii: 15, 20, 17, 10, 14, 18.
- zecea ca unitate de ordinul doi; b) Scrie numãrul mai mic din fiecare grup
- scrierea ºi citirea numãrului zece; (pot fi folosite desene realizate cu creta
- unitate simplã ca unitate de ordinul întâi; coloratã, dominouri, cartonaºe):
- cifra unitãþilor ºi cifra zecilor; a) 14, 13, 12; b) 15, 14, 13.
- memorarea ºi scrirea numerelor de la 10 la 20; c) Ordoneazã crescãtor numerele (pot fi
• Prin scrierea numerelor formate din zeci ºi ilustrate printr-un grafic cu bare):
unitãþi se evidenþiazã aspectul zecimal de 13, 12, 15, 11, 10, 14.
scriere ºi notaþie a numerelor. d) Dintre numerele 13 ºi 11 subliniazã-l pe
Este important de arãtat cã simbolurile: 0, 1, cel care e mai aproape de numãrul 15
2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 au, pe lângã valoarea (poate fi folsitã o dreaptã, o axã, fãrã a da
cifricã, ºi valoare poziþionalã, aceasta fiind aceastã denumire, ci doar pentru ilustrarea
unei porþiuni dintr-un ºir).
datã de locul pe care simbolul îl ocupã în

Adunarea ºi scãderea cu numerele
8 de la 0 la 20
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
+, –, =;
o singurã operaþie în care un numãr este
format din zeci ºi unitãþi, iar celalalt este
format numai din unitãþi;
componenete dintr-un exerciþiu dat;
• sã aplice procedee de calcul rapide: asocieri,
relaþii matematice: mai mare, mai mic;
obiectelor: cãrþi de joc, monede ºi bancnote, Sugestii metodologice
dominouri, zaruri;
• scrierea unor, „arbori de calcul“; efectuarea A. ORIENTARE
unor adunãri cu mai mulþi termeni, având ca • Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce
suport obiecte sau desene; aºteptãri aveþi de la ei.
• jocuri: „În câte moduri poþi plãti un obiect • Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe.
care costã 18 de lei?“; • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi
• compunerea ºi descompunerea numerelor în sume ce ºtiu deja despre semnificaþia operaþiilor de
sau diferenþe de numere cu ajutorul dominourilor; adunare ºi de scãdere. Realizaþi o ºtafetã în
• operarea cu numere prin calcul mintal,
care sã implicaþi cât mai mulþi cursanþi în
folosind monede, cãrþi de joc, zaruri sau
rezolvarea de adunãri sau scãderi.
desene; exerciþii de scriere a acestor operaþii;
MATERIALE: B. ACHIZIÞII
• fiºe, obiecte pentru realizarea de mulþimi; • Activitãþile ce vizeazã operaþiile de adunare ºi
• markere, pixuri, creioane colorate, cretã de scãdere a numerelor naturale au în vedere
coloratã, suporturi de hârtie de scris variate urmãtoarele achiziþii:
(velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele), cãrþi a) Algoritmul adunãrii unui numãr mai mic
de joc, zaruri, dominouri, monede; decât 20 (format din zeci ºi din unitãþi) cu
• decupaje din reviste, ziare, liste de preþuri, un numãr mai mic decât 10, a cãror sumã
bonuri, orare etc. este 20 sau mai micã decât 20.
Pentru adunarea unui numãr format dintr-o
FORME DE ACTIVITATE: zece ºi din unitãþi cu un numãr format din
• în perechi: exerciþii de comparare a unor numere; unitãþi se adunã unitãþile între ele, apoi
• individual: proiectul „Tot felul de cifre“. rezultatul se adunã cu zecea primului numãr.

Deºi lucrãm cu persoane a cãror gândire a
depãºit stadiul concret, este util sã utilizãm
materiale – suport intuitiv cum ar fi: cãrþi de joc,
zaruri, dominouri, monede, balanþa etc. pentru a
asigura acþiunea nemijlocitã cu obiectul cunoaºterii.
Saltul cãtre faza abstractã necesitã parcurgerea
unor etape de lucru cu obiecte aflate la
îndemâna adulþilor.
Exemplu: În câte moduri se poate depozita o
cantitate de 19 l de ulei, dacã existã vase de
1 l, 2 l, 3 l, 4 l, 5 l, 6 l, 7 l, 8 l, 18 l, 17 l,
16 l, 15 l, 14 l, 12 l, 13 l, 11 l.
Toate soluþiile se pot transpune practic sub
forma unor operaþii de adunare cu doi sau mai
mulþi termeni. Motivarea alegerii se poate face
prin operaþia inversã, de scãdere ºi, în acest
mod, se face ºi verificarea rezultatelor.
Exemplu: ªtiind cã preþurile unor obiecte sunt:
17 lei, 19 lei, 18 lei, aflã cât vor fi ele dupã o
reducere de 3 lei.
Situaþiile problematice trebuie sã aibã relevanþã,
altfel nu stârnesc interesul celor care învaþã.
Exemplu: Câþi lei mi-o fi dat casiera dacã am avut
12 lei, iar acum dupã ce mi-a restituit banii am
19 lei? Are cineva o cale de rezolvare?
Exemplu: Se procedeazã prin orice modalitate le este la
12 + 5 = 10 + 2 + 5 = îndemânã, numai sã se gãseascã soluþia:
= 10 + (2 + 5) = încercãri, numãrare, completare, chiar ºi
= 10 + 7 = simularea cu ajutorul balanþei.
= 17
b) Algoritmul scãderii unui numãr mai mic Fiºa de evaluare formativã:
decât 10 dintr-un numãr format din zeci ºi 1. Asiguraþi suportul concret cum ar fi:
din unitãþi mai mic decât 20. desene, scheme, monede, cãrþi de joc etc.
Se scad unitãþile celui de-al doilea numãr însoþirea calculelor de desene, scheme;
din unitãþile primului numãr.
Exemplu: 2. Calculeazã: 12 + 4; 1 + 13; 4 + 11;
18 – 5 = 10 + 8 – 5 = 19 – 2; 18 – 1; 14 – 2;
= 10 + (8 – 5) = 3. Adaugã numãrul 2 la fiecare dintre
= 10 + 3 = numerele: 11, 13, 14, 18.
= 13
4. Scade pe 6 din fiecare dintre numerele:
C. APLICAÞII 19, 18, 17.
Tipurile de activitãþi de la unitatea precedentã cu
tema adunarea ºi scãderea se pot relua, dar ºi
diversifica în cadrul acestei unitãþi care are ca
temã adunarea ºi scãderea numerelor 0–20.

9 Probleme
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã identifice datele problemei în probleme cu
text;
• sã formuleze întrebãri pentru probleme date;
• sã aleagã soluþia potrivitã dintre mai multe date;
• sã rezolve probleme de estimare a rezultatelor;
• sã asocieze operaþia potrivitã unei situaþii-problemã,
unei expresii matematice date, unui context.
• rezolvarea de probleme care induc folosirea
adunãrii sau scãderii;
• estimarea unor rezultate;
• utilizarea datelor din tabele ºi liste în rezolvarea
de probleme;
• analiza pãrþilor componente ale unei probleme;
• exerciþii de tipul: „Când spun minus, mã gândesc
la ...“, „Când spun plus, mã gândesc la ...“;
• adãugarea sau extragerea de elemente dintr-o
mulþime de obiecte ºi exprimarea operaþiei
verbal ºi în scris; verificarea prin numãrare;
• rezolvarea de probleme folosind cãrþile de joc,
zarurile, banii ºi verificarea rezultatului prin
numãrare;
• rezolvarea de probleme folosind date din
Sugestii metodologice
tabele sau liste de preþuri; A. ORIENTARE
• probleme pornind de la o tema: cumpãrãturi,
• Sunt utile antrenamentele de compunere ºi
transporturi, preocupãri;
descompunere, de estimare etc. cunoscute din
• formularea de probleme cu sprijin concret în
unitãþile anterioare, problemele-ghicitori.
obiecte sau desene;
• formularea de probleme pornind de la numere 1. a) 3 este mai aproape de 5 sau de 10?
concrete date; Dar 6? Dar 7? Dar 0?
b) Spune douã numere situate între 10 ºi
MATERIALE: 20; între 3 ºi 9; între 7 ºi 14; între 9 ºi 13.
• fiºe, obiecte pentru realizarea de mulþimi; 2. Adunã douã numere care sã dea un rezultat:
• markere, pixuri, creioane colorate, cretã a) mai mare decât 5; mai mare decât 5;
coloratã, suporturi de hârtie de scris variate mai mare decât 10; mai mare decât 15;
(velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele), cãrþi b) mai mic decât 5; mai mic decât 10; mai
de joc, zaruri, dominouri, monede; mic decât 15; mai mic decât 20.
• decupaje din reviste, ziare, liste de preþuri, 3. Spune la care dintre exerciþiile de mai jos rezul-
bonuri, orare etc. tatul este mai aproape de 10 decât de 20:
FORME DE ACTIVITATE: 3 + 5; 4 + 14; 1 + 6; 18 – 2; 18 – 7.
• în perechi: exerciþii de compunere a unor 4. Cât credeþi cã a consumat maºina mea dacã
probleme; asearã aveam 19 litri de motorinã, iar acum
• individual: proiectul „Studiu de piaþã“. mai am 14 litri?

C. APLICAÞII
• Prezentaþi un text care sã conþinã elemente de
prisos. Analizaþi de ce trebuie sau nu trebuie
pãstrate anumite date pentru rezolvarea problemei.
Exemplu: La depozitul de pe Strada Teiului,
numãrul 16 s-au adus la ora 9 containere cu
alimente. Dintre acestea 5 erau containere cu
zahãr la preþul de 3 lei kilogramul ºi 13 erau
containere cu orez la preþul de 2 lei kilogramul.
Câte containere cu zahãr ºi cu orez s-au adus?
Rolul acestui tip de activitate nu este acela de a
rezolva problema, ci de a crea deschideri pentru
conºtientizarea situaþiilor-problemã care presupun
mai întâi capacitatea de a le identifica, apoi de a
cãuta soluþii. Existã uneori reþete, alteori nu.
Prin discuþii din aproape în aproape se eliminã
elemente de prisos ºi se pãstreazã elementele
care ajutã la gãsirea soluþiei.
La un depozit s-au adus 5 containere cu zahãr ºi
13 containere cu orez.
Câte containere cu zahãr ºi cu orez s-au adus?
Este un prilej de a insista pe concizia ºi acurateþea
limbajului matematic, a comunicãrii în general.
Este util sã ilustraþi problema, sã realizaþi o
schemã pentru a vizualiza datele ºi a ajuta la
gãsirea soluþiei.
B. ACHIZIÞII Folosirea informaþiilor dintr-un tabel, grafic,
• Activitãþile vizeazã formarea conceptului de pro- schemã, planºã ca ºi transpunerea informaþiilor
blemã pe baza achiziþiilor despre numere ºi relaþii într-un tabel, grafic, schemã, planºã constituie
între acestea, precum ºi pe baza experienþei de tipuri de antrenamente specifice rezolvãrii de
viaþã a celor care învaþã. Se va opera cu probleme ºi corespunde nivelului de vârstã cãruia
urmãtorii termeni specifici problemei: enunþ, ne adresãm.
datele problemei, întrebare, rezolvare, rãspuns. Exemplu: Exerciþiul 9.
• Încã din aceastã unitate atenþia va fi orientatã
cãtre etapele rezolvãrii problemelor, fie ele ºi simple Fiºa de evaluare formativã:
ºi anume: cunoaºterea / înþelegerea enunþului, 1. Asiguraþi suportul concret pentru
analiza problemei, alegerea ºi efectuarea rezolvarea problemelor cum ar fi:
operaþiilor corespunzãtoare raþionamentului. desene, scheme, imagini deoarece este
• Problemele simple bazate pe adunare, de tipul posibil sã nu poatã fi citit textul.
a + x =... pot fi:
- de „traducere“ a unor expresii cum ar fi:
- cu mai mult decât …
- erau, au venit, sunt … 7 + 3 = 10;
- am, primesc, total … 2 + 4 = 6;
• Problemele simple bazate pe scãdere, de tipul
a – x = … pot fi:
- de „traducere“ a unor expresii cum ar fi:
- cu mai puþin decât …
- erau, au rãmas, au plecat … 7 – 3 = 4;
- am, dau, rest … 18 – 4 = 14;

10 Numerele de la 10 la 100
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã efectueze grupãri ale de câte 10, cu
obiecte concrete sau desene;
• sã citeascã numere formate din zeci, din zeci
ºi unitãþi;
ºir dat;
• sã indice numãrul care lipseºte într-un interval dat;
• sã enunþe toate posibilitãþile de compunere /
descompunere a unui numãr din concentrul
0–100;
• sã numere în ordine crescãtoare / descrescãtoare
de la ... ºi pânã la ... un numãr învãþat;
• sã recunoascã numerele în contexte variate;
• sã recunoascã / scrie numerele 0-100;
• sã scrie numere dupã dictare.
• completarea unui desen astfel încât sã se
ACTIVITÃÞI PROPUSE: obþinã un anumit numãr de puncte (cãrþi de
• gruparea unor obiecte câte zece; joc) ºi scrierea numerelor potrivite;
• numãrarea cu obiecte în care grupele de câte • numãrarea „înainte“ ºi „înapoi“, cu ºi fãrã
10 se înlocuiesc cu un alt obiect; sprijin în obiecte sau desene;
• folosirea monedelor, bilelor de diferite culori ºi • exerciþii practice în curtea ºcolii: „Jocul pistei“;
mãrimi, timbre etc.; • gruparea ºi regruparea obiectelor sau
• efectuarea de schimburi echivalente: zece desenelor numãrate în funcþie de „pasul“
monede de un leu cu o monedã de 10 lei, numãrãrii: câte douã, câte trei, câte cinci.
(lucru în perechi);
• formarea, citirea, scrierea numerelor naturale MATERIALE:
alcãtuite din zeci ºi unitãþi; • tabel de numeraþie, abac, fiºe, obiecte care se
• descompunerea unor numere concrete în pot grupa câte 10;
zecile ºi unitãþile din care sunt formate • markere, pixuri, creioane colorate, cretã
(exemplu: 12 lei – o monedã de zece lei ºi coloratã, suporturi de hârtie de scris variate
douã monede de câte 1 leu); (velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele)
• compunerea ºi de descompunerea numerelor • decupaje care conþin numere, din reviste,
folosind cãrþi de joc, bani ºi numere; ziare, liste de preþuri, bonuri, orare etc.
• descompunerea numerelor în forme
echivalente în vederea folosirii acestora pentru FORME DE ACTIVITATE:
efectuarea operaþiilor; • în perechi: exerciþii de scriere / citire a numerelor;
• identificarea ºi aplicarea de scheme pentru • individual: proiectul „Prietenii mei“.
compunerea ºi de descompunerea numerelor;

- ºirul numerelor naturale;
- scrierea numerelor de la 0 la 100;
- numere cu pereche / fãrã pereche (cu soþ / fãrã soþ).
• Prin scrierea numerelor formate din zeci ºi
unitãþi se evidenþiazã aspectul zecimal de
scriere ºi notaþie a numerelor.
Este important de precizat cã simbolurile: 0, 1, 2,
3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, au pe lângã valoarea cifricã ºi
valoare poziþionalã, aceasta fiind datã de locul pe
care simbolul îl ocupã în scrierea numãrului, adicã
de ordinul unitãþilor pe care le reprezintã.
Exemplu: În scrierea numãrului 33 (treizeci ºi trei)
cifra 3 care se aflã pe locul întâi din dreapta
scrierii numãrului, indicã numãrul unitãþilor, iar
cifra 3 care se aflã pe locul al doilea în scrierea
numãrului, indicã numãrul zecilor.
Inexistenþa unitãþilor de un anumit ordin se indicã
prin ocuparea locului respectiv cu cifra 0 (40 patruzeci).
C. APLICAÞII
numerele ºi numeraþia.
Este posibil sã aparã dificultãþi de pronunþare a
unor numere, de scriere a acestora. Sunt utile
activitãþile orale de rostire a unor numere
întâlnite în contexte reale precum ºi exerciþiile de
Sugestii metodologice plasare intr-un tabel de numeraþie pentru
vizualizarea locului zecilor ºi al unitãþilor.
A. ORIENTARE
• Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce Exemplu: Se pot întocmi liste de preþuri, pe bazã
aºteptãri aveþi de la cursanþi. de estimare. Se pot face fiºe de identitate cu
• Discutaþi cu ei ce anume vor sã înveþe în precizarea unor date personale etc.
legãturã cu numerele naturale. Exemplu: Activitãþi de estimare a numãrului de
• Întrebaþi-i ce semnificaþie are pentru ei obiecte; se scrie numãrul estimat, se numãrã ºi
numãrul 100. se confruntã rezultatele; se stabileºte ce numãr a
B. ACHIZIÞII fost cel mai apropiat / depãrtat de realitate.
Activitãþile cu tema numere naturale 0–100 au • Realizaþi o fiºã de evaluare formativã:
în vedere urmãtoarele achiziþii:
- unitatea simplã ca unitate de ordinul întâi
(fãrã a folosi cuvântul ordin); a) Scrie numerele pe care le auzi:
- zecea ca unitate de ordinul doi (fãrã a folosi 45, 25, 77, 80, 94, 85, 18.
cuvântul ordin); b) Scrie vecinii numerelor: 60, 45, 39, 20.
- gruparea obiectelor câte 10; c) Dintre numerele 45 ºi 42 înconjurã-l pe
- citirea ºi scrierea ºi numãrului de obiecte cel care este mai aproape de numãrul 50.
folosind grupãrile de câte zece;
- unitatea simplã ca unitate de ordinul(de pe d) Scrie în fiecare ºir încã trei numere:
locul) întâi; 10, 20, 30, ..., ..., ...;
-intuirea poziþiei unitãþilor de ordinul (de pe 26, 27, 28, ..., ..., ...;
locul) întâi, respectiv doi (cifra unitãþilor ºi 90, 89, 88, ..., ..., ...;
cifra zecilor);

Compararea ºi ordonarea numerelor
11 de la 20 la 100
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
ºir dat;
• sã indice numãrul care lipseºte într-un interval
dat;
• sã numere în ordine crescãtoare / descrescãtoare
de la ... ºi pânã la ... un numãr învãþat;
• compararea ºi ordonarea grupurilor de obiecte
folosind procedee diferite;
• jocuri de ordonare ºi comparare cu cãrþile de joc;
• compararea numerelor folosind diferite
reprezentãri ale acestora;
• ordonarea, compararea numerelor naturale de
la 0 la 100;
• jocuri de utilizare a numerelor în diverse
situaþii concrete;
• exerciþii de prezentare („Cine sunt eu?“) în
care se folosesc numere: „Am 12 ani,
cântãresc 28 de kilograme.“;
• utilizarea numerelor în activitãþi din viaþa cotidianã; MATERIALE:
• jocuri cu zarurile: „Jocul pistei“ (se înainteazã • tabel de numeraþie, fiºe, probleme ilustrate;
sau se revine pe o pistã de hârtie în funcþie de • markere, pixuri, creioane colorate, cretã
numãrul indicat de zar); coloratã, suporturi de hârtie de scris variate
• postere pe diferite teme, în care apar numere: (velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele)
„Sporturi preferate“, „Moda“, „Maºini“, • decupaje din reviste, ziare, liste de preþuri,
„Sportivi“ etc.; bonuri, orare etc.
• activitãþi de tipul: „ªtiaþi cã...“ pentru
culegere de informaþii; FORME DE ACTIVITATE:
• observarea ºi numãrarea frecvenþei cu care apar • în perechi: exerciþii de comparare a unor numere;
numerele sau alte concepte matematice în ziar, • individual: proiectul „Anchetã“.
pe stradã, în emisiunile de televiziune etc.;
• sesizarea situaþiilor în care memorarea sau
utilizarea unui numãr este utilã: numãrul de
telefon, informaþii diverse etc.;
• scrierea adresei personale;
• realizarea unei „cãrþi de vizitã“ pentru colegii
de clasa;
• proiect: „Preocupãrile mele în date ºi în cifre“.

C. APLICAÞII
numerele ºi numeraþia. Iatã câteva exemple:
1. Activitãþi de plasare a numerelor (scrise pe
cartonaºe, pe o axã) într-un ºir dat.
2. Activitãþi de estimare a numãrului de
obiecte dintr-un vas transparent: se scrie
numãrul estimat, se numãrã ºi se comparã
rezultatele; se stabileºte ce numãr a fost
cel mai apropiat / depãrtat de realitate.
3. Citirea unor preþuri care s-au diminuat sau
au crescut: era ... lei, iar acum este ... lei
ceea ce înseamnã cã a scãzut / a crescut,
este mai mic / mare.
Pregãtiþi suporturi concrete: pliante

publicitare, oferte etc. pentru a asigura
inserþia cunoºtinþelor în cotidian.
a) Dintre numerele 73 ºi 71 subliniazã-l pe
cel care e mai aproape de numãrul 75.
b) Înconjurã numãrul mai mic din fiecare
grup: a) 14, 44, 41; b) 15, 55, 51.
c) Ordoneazã crescãtor numerele:
13, 30, 31, 12, 21, 20, 15, 51, 50, 44.
A. ORIENTARE
• Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce
aºteptãri aveþi de la cursanþi.
• Realizaþi un exerciþiu prin care sã aflaþi ce
ºtiu deja despre numere: date, cantitãþi,
distanþe, vârste. Discutaþi cu ei ce anume vor
sã înveþe în legãturã cu numerele naturale.
B. ACHIZIÞII
• Activitãþile cu tema „compararea ºi ordonarea
numerelor naturale 0–100“ au în vedere
urmãtoarele achiziþii:
- cifra care se aflã pe locul unitãþilor / zecilor
ºi indicã numãrul acestora;
- compararea a douã numere din ºirul
numerelor naturale ºi folosirea expresiilor:
mai mare decât, mai mic decât;
- ordonarea numerelor naturale;
- propoziþie adevãratã / falsã;
- estimarea numãrului de elemente dintr-o
mulþime.

Adunarea ºi scãderea numerelor
12 de la 0 la 30
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
+, –, =;
o singurã operaþie în care un numãr este
format din zeci ºi unitãþi, iar celalalt este
format numai din unitãþi sau ambele numere
sunt formate din zeci ºi unitãþi, fãrã trecere
peste ordin;
componenete dintr-un exerciþiu pentru a
obþine rezultatul dat;
• sã aplice procedee de calcul rapid: asocieri,
relaþii matematice: mai mare, mai mic; MATERIALE:
• fiºe, obiecte pentru realizarea de mulþimi;
• sã aplice algoritmul adunãrii / scãderii, aºezarea
• markere, pixuri, creioane colorate, cretã
numerelor pe verticalã, unele sub altele.
coloratã, suporturi de hârtie de scris variate
ACTIVITÃÞI PROPUSE: (velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele), cãrþi
de joc, zaruri, dominouri, monede;
• decupaje din reviste, ziare, liste de preþuri,
bonuri, orare etc.
obiectelor: cãrþi de joc, monede ºi bancnote,
dominouri, zaruri; FORME DE ACTIVITATE:
• scrierea unor, „arbori de calcul“; efectuarea • în perechi: exerciþii de compunere a unor numere;
unor adunãri cu mai mulþi termeni, având ca • individual: proiectul „Facem o comandã“.
suport obiecte sau desene;
• activitãþi de scriere a unui numãr ca sumã ºi
ca diferenþã; Sugestii metodologice
• compunerea ºi descompunerea numerelor în
A. ORIENTARE
sume sau diferenþe de numere cu ajutorul • Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce
dominourilor; aºteptãri aveþi de la ei.
• operarea cu numere prin calcul mintal, • Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe.
folosind monede, cãrþi de joc, zaruri sau • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi
desene; exerciþii de scriere a acestor operaþii; ce ºtiu deja despre semnificaþia operaþiilor de
adunare ºi de scãdere. Realizaþi o ºtafetã în
care sã implicaþi cât mai mulþi cursanþi în
rezolvarea de adunãri sau scãderi.

zecile celui de-al doilea numãr din zecile
primului numãr.
Exemplu:
28 – 15 = 20 + 8 – 10 – 5 =
= (20 – 10) + (8 – 5) =
= 10 + 3 =
= 13
Se procedeazã, apoi la aºezarea numerelor
în scris, unele sub altele.
c) Procedee de aflare a sumei / diferenþei:
încercarea, completarea, gruparea
numãrarea, desenul, schematizarea,
folosirea calculatorului.
C. APLICAÞII
Tipurile de activitãþi de la unitatea precedentã cu
tema adunarea ºi scãderea se pot relua, dar ºi
diversifica în cadrul acestei unitãþi care are ca
temã adunarea ºi scãderea numerelor 0–30.
Deºi lucrãm cu persoane a cãror gândire a depãºit
stadiul concret, este util sã utilizãm materiale-
suport la îndemâna adulþilor cum ar fi: cãrþi de
joc, zaruri, dominouri, monede etc. pentru a asigura
acþiunea nemijlocitã cu obiectul cunoaºterii.
Saltul cãtre abstract necesitã parcurgerea unor
etape(concretã ºi semiconcretã) în care experienþa
de viaþã este folositã ca ancorã în învãþare.
Exemplu: ªtiind cã preþurile unor obiecte sunt:
B. ACHIZIÞII 27 lei, 29 lei, 28 lei, aflã cât vor fi ele dupã o
Activitãþile ce vizeazã operaþiile de adunare ºi de reducere de 5 lei.
scãdere a numerelor naturale au în vedere Exemplu: Câþi ani mai are pânã la majorat fiecare
urmãtoarele achiziþii: dintre persoanele ºtiind cã au în prezent: 11, 12,
a) Algoritmul adunãrii unui numãr mai mic 13, 14 ani?
decât 30 (format din zeci ºi din unitãþi) cu Toate soluþiile se pot transpune practic sub
un alt numãr din concentrul 0–30, a cãror forma unor operaþii de adunare cu doi sau mai
sumã este 30 sau mai micã decât 30. mulþi termeni. Motivarea alegerii se poate face
Pentru adunarea unui numãr format din prin operaþia inversã, de scãdere ºi, în acest mod
zeci ºi din unitãþi cu un alt numãr format se face ºi verificarea rezultatelor.
din zeci ºi unitãþi se adunã unitãþile între Încurajaþi folosirea oricãrui procedeu care sã
ele, apoi zecile între ele. conducã la aflarea soluþiei.
Exemplu:
12 + 15 = 10 + 2 + 10 + 5 = Fiºa de evaluare formativã
= 10 + 10 + 2 + 5 = Asiguraþi suportul concret, cum ar fi însoþirea
= 20 + 7 = calculelor de scheme desene.
= 27 1. Calculeazã:
Se procedeazã, apoi la aºezarea numerelor 12 + 14; 11 + 13; 15 + 11;
în scris, unele sub altele. 29 – 22; 28 – 11; 24 – 23;
b) Algoritmul scãderii unui numãr mai mic 2. Adaugã numãrul 15 la fiecare dintre
decât 30 dintr-un numãr format din zeci ºi numerele: 21, 23, 24, 20.
din unitãþi. 3. Scade pe 26 din fiecare dintre numerele:
Se scad unitãþile celui de-al doilea numãr 29, 28, 27.
din unitãþile primului numãr, apoi se scad

13 Probleme
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã identifice datele problemei în probleme cu
text;
• sã formuleze întrebãri pentru probleme date;
• sã aleagã soluþia potrivitã dintre mai multe
date;
• sã rezolve probleme de estimare a rezultatelor;
• sã asocieze operaþia potrivitã unei situaþii-
problemã, unei expresii matematice date, unui
context.
• analiza pãrþilor componente ale unei
probleme;
• formulãri de tipul: „Când spun minus, mã
gândesc la ...“, „Când spun plus, mã gândesc
la ...“;
• adãugarea sau extragerea de elemente dintr-o
mulþime de obiecte ºi exprimarea operaþiei
verbal ºi în scris;
• verificarea prin numãrare;
• rezolvarea de probleme folosind cãrþile de joc,
zarurile, banii ºi verificarea rezultatului prin
numãrare;
• rezolvarea de probleme folosind date din
tabele sau liste de preþuri; A. ORIENTARE
• probleme pornind de la o tema: cumpãrãturi, Reactualizaþi achiziþiile referitoare la conceptul
transporturi, preocupãri; de problemã: date, întrebare, rezolvare, rãspuns.
• formularea de probleme cu sprijin concret în
obiecte sau desene; B. ACHIZIÞII
• formularea de probleme pornind de la numere Demersul rezolvãrii de probleme implicã
concrete date; parcurgerea unor paºi a cãror conºtientizare face
• exprimarea în cuvinte proprii a modului de parte din pregãtirea profesorului.
lucru folosit în rezolvarea unor sarcini care
Cele ce urmeazã reprezintã o descriere relativã
solicitã operarea cu obiecte, desene sau
referitoare la activitãþile specifice, precum ºi
numere;
tipurile de exersare specifice procesului de
• probleme în contexte reale (ex.: gestionarea
rezolvare a problemelor. La aceastã vârstã
banilor la cumpãrãturi);
structurile mentale permit rezolvarea unor
• rezolvarea unor situaþii - problemã: „am avut x
operaþii cu un mai mare grad de abstractizare.
lei, am primit rest y lei; câþi lei am cheltuit?“.
A. Identificarea situaþiilor problemã ºi formularea
problemei
B. Înþelegerea problemei, presupune activitãþi cum
sunt:
- citirea problemei ºi verificarea sensului;
- separarea a ceea ce se dã de ceea ce se cere;

D. Folosirea informaþiilor presupune activitãþi cum sunt:
- tatonãri pentru gãsirea soluþiei;
- alegerea metodei;
Tipuri de exersare specifice:
- încercare-eroare, construirea de exemple ºi
contraexemple, formularea de afirmaþii ºi
susþinerea acestora, ghicirea soluþiei / me-
todei, recurgerea la strategii deja
cunoscute, reducerea problemei la una
cunoscutã, discutarea strategiilor propuse,
interpretarea informaþiilor din tabele,
grafice, diagrame.
E. Finalizarea presupune activitãþi cum sunt:
- discutarea, redactarea, verificarea
rezultatului, studiul posibilitãþilor.
- evaluarea claritãþii, conciziei, coerenþei
formulãrilor verbale sau scrise;
- estimarea corectitudinii rezultatelor;
- verificarea rezultatelor;
- evaluarea calitãþii întrebãrilor apãrute pe
parcursul rezolvãrii.
Exemplu
- Alegeþi o situaþie din cotidian: Am cumpãrat
14 kg de morcovi ºi 12 kg de þelinã.
- Transformaþi situaþia în problemã:
Am cumpãrat pentru iarnã 14 kg de morcovi
Tipuri de exersare specifice: ºi 12 kg de þelinã. Câte kg de rãdãcinoase
- folosirea informaþiilor din planºe, tabele, am cumpãrat?
scheme, desene grafice; - Adãugaþi încã un numãr ºi mãriþi numãrul
- sortarea ºi clasificarea datelor; de operaþii:
- alegerea alternativei ce permite mai multe Am cumpãrat pentru iarnã 14 kg de morcovi,
ieºiri; 12 kg de þelinã ºi 3 kg de sfeclã roºie.
C. Organizarea informaþiei presupune activitãþi cum Câte kg de rãdãcinoase am cumpãrat?
sunt: - Pãstraþi textul, dar schimbaþi locul întrebãrii
- aprecierea coerenþei datelor; (la început):
- transpunerea în limbaj propriu; Câte kg de rãdãcinoase am cumpãrat ºtiind
- transpunerea în limbaj matematic; cã sunt 14 kg de morcovi, 12 kg de þelinã
ºi 3 kg de sfeclã roºie?
- Schimbaþi problema astfel încât sã devinã
- alegerea operaþiei de calcul;
una de scãdere sau una combinatã ºi cu
- estimãri legate de suficienþa / prisosul
adunare ºi cu scãdere:
datelor, existenþa uneia sau a mai multor
Am cumpãrat pentru iarnã 14 kg de morcovi
soluþii, posibilitatea reprezentãrii grafice,
ºi þelinã. Câte kg de þelinã sunt dacã 12 kg
transpunerea informaþiilor sub forma unor
sunt morcovi ?
desene, scheme;
- Stabiliþi tipul problemei: a + x, a – x.
- construirea de modele;
- Faceþi scheme, desene.
- folosirea instrumentelor;
- Propuneþi exemplificãri de probleme
- înþelegerea convenþiilor de notare.
(o pereche pentru altã pereche).

14 Unitãþi de mãsurã
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã utilizeze instrumente neconvenþionale
pentru determinarea unor mãsuri;
• sã înregistreze rezultatele mãsurãtorilor în
tabele;
• sã numeascã principalele unitãþi convenþionale;
• sã mânuiascã instrumente uzuale de mãsurã;
• sã estimeze durata unor evenimente din cotidian;
• sã citeascã orele pe ceas a.m. ºi p.m.,
folosind ceasuri reale sau ceasuri
confecþionate din carton;
• sã numeascã lunile anului având la dispoziþie
calendarul;
• sã identifice valoarea unei monede;
• sã dezvolte o stategie pentu a numãra grupe
de monede;
• sã extragã informaþii din tabele ºi liste.
• mãsurarea dimensiunilor, capacitãþii sau
masei unor obiecte folosind unitãþi de mãsurã
non-standard: creion, gumã, palmã, vase de
capacitãþi diferite, balanþe improvizate etc.;
• alegerea etalonului potrivit pentru o anumitã
mãsurãtoare; • relatarea unor mici istorioare personale cu folosirea
• mãsurarea lungimii ºi lãþimii terenului de termenilor: „înainte“, „dupã“, „în timp ce“ etc.;
sport, a curþii ºcolii, folosind pasul, talpa etc.; • citirea orelor fixe pe ceas;
• compararea rezultatelor; • realizarea unei agende personale pentru plani-
• ordonarea unor obiecte dupã dimensiune sau ficarea timpului pe o zi, pe o sãptãmânã etc.;
dupã masã prin comparãri succesive; • realizarea unui orar hazliu;
• realizarea unor tablouri (compoziþii spaþiale) folo- • scrierea orarului de la dispensar, de la magazin etc.;
sind benzi de hârtie coloratã de diferite lungimi, • exerciþii de plasare în timp a unor evenimente
lãþimi; observarea ºi aproximarea dimensiunilor cotidiene;
acestor benzi; exprimarea aprecierilor folosind • compararea duratei unor activitãþi;
expresiile: „mai lung“, „mai înalt“, „mai uºor“, • înregistrarea evenimentelor pe parcursul unei
„mai greu“, „cel mai lung“ etc.; ore, zile, sãptãmâni, luni;
• înregistrarea în diverse forme (prin desene, • proiect: „Orar hazliu“.
numere etc.) a rezultatelor mãsurãrilor; FORME DE ACTIVITATE:
• efectuarea de mãsurãtori cu instrumente • în perechi: exerciþiul 1, 2, 3, 4;
ne-standard; • în grup: proiectul „Reþete“.
• estimarea unor mãsuri ºi verificarea lor cu o
unitate de mãsurã ne-standard aleasã; MATERIALE:
• recunoaºterea unor instrumente de mãsurã uzuale: • diferite obiecte pentru mãsurãtori ne-standard;
balanþa, metru de croitorie, de lemnãrie; • instrumente uzuale de mãsurã.
• localizarea evenimentelor cotidiene în
termenii: „înainte“, „dupã“, „în timp ce“;

C. APLICAÞII
• Organizaþi grupe care sã efectueze anumite
mãsurãtori cu instrumente nestandard, apoi cu
instrumente standard. Precizaþi cum trebuie
înregistrate rezultatele. Comparaþi rezultatele.
Analizaþi de ce apar diferenþe, dacã apar.
• Realizaþi activitãþi de citire a ceasului. Este
important sã citiþi denumirile orelor atât a.m. cât
ºi p.m. În viaþa de zi cu zi, la garã, de exemplu
ora este anunþatã respectând momentele zilei.
• Prezentaþi rime nostime despre zilele sãptãmânii.
• Învãþaþi-i cum se face o agendã personalã de lucru.
Dacã e posibil, scrieþi-o la computer.
• Solicitaþi-le sã-ºi scrie data când s-au nãscut.
• Antrenaþi-i în estimarea unor durate: De cât
timp am nevoie sã ajung la ºcoalã? Ce pot sã
fac cât numeri pânã la 60?
• Realizaþi orarul clasei.
• Arãtaþi cum se pot orienta într-un calendar.
• Aduceþi în clasã programul unor instituþii din
comunitate ºi citiþi-l împreunã.
Fiºã de evaluare formativã

1. Observã obiectele (realizaþi desenele
corespunzãtoare cerinþelor) de mai jos,
apoi coloreazã dupã indicaþiile date:
a) obiectul mai lung;
Sugestii metodologice b) vasul în care încape mai mult lichid;
c) obiectul care cântãreºte mai puþin.
A. ORIENTARE
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã...”. 2. Alege numãrul care reprezintã mãsura
• Cereþi-le cursanþilor sã efectueze diferite mãsu- potrivitã.
rãtori pentru a determina anumite mãsuri. a) un cearceaf ar putea avea:
• Desfãºuraþi activitãþi de estimare a unor mãsuri. 34 m, 2m, 100 m;
• Prezentaþi-le imaginea unei clepsidre sau b) o gãleatã ar pute avea: 25 l, 10 l, 67 l,
chiar obiectul clepsidrã. c) un pepene ar putea avea:
• Cereþi-le cursanþilor sã precizeze ce tipuri de 100 kg, 10 kg, 87 kg.
ceasuri cunosc. Discutaþi despre nevoia de a fi 3. O persoanã cântãreºte 78 kg. Medicul i-a
punctual, de a respecta anumite repere orare recomandat sã mai slãbeascã pentru a
în toate ocaziile. Discutaþi despre orarul unor ajunge la 70 kg.
vieþuitoare: flori, pãsãri. Câte kg trebuie sã slãbeascã?
B. ACHIZIÞII 4. a) Deseneazã pe fiecare dintre ceasuri
• Noþiunea de mãrime; noþiunea de mãsurare a mãri- limbile acestora pentru a indica orele:
milor ºi necesitatea mãsurãrii lor; principalele mã- a) cinci; b) douãsprezece; c) nouãsprezece.
rimi ºi unitãþile lor în sistem internaþional; cunoaº- (daþi fiecãruia câte o fiºã pe care aþi
terea unor mãsuri ºi instrumentele lor de mãsurã; realizat cadranele ceasurilor)
• Denumirea unitãþii principale de mãsurã: m, l, kg. b) Coloreazã ceasul care indicã ora 15.
• Expresii pentru compararea rezultatelor unor (daþi un ceas desenat fixat la ora 3 ºi alte
mãsurãtori cu mijloace nestandard: mai uºor, mai douã ceasuri: unul la 8, altul la 10.)
greu, mai lung, mai scurt, mai încãpãtor etc. c) Precizaþi orele de început ºi de sfârºit
• Necesitatea utilizãrii în practicã a unitãþilor de pentru o zi de curs.
mãsurã convenþionale.

15 Elemente de geometrie
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE
• sã recunoascã forme plane în mediul înconjurãtor;
• sã precizeze elemente ale unor forme plane
folosind cuvinte uzuale;
• sã traseze dupã contur sau cu ajutorul
ºablonului forme geometrice plane;
• observarea ºi descrierea verbalã a figurilor
geometrice cunoscute;
• identificarea formelor plane pe obiecte reale:
þesãturi, pavaj, construcþii;
• activitãþi de construcþii folosind ºipci,
scândurele, sârme;
• lucrãri practice de ºnuruire, de realizare a
unor tablouri cu beþiºoare: Casa mea, ªcoala
mea, Grãdina mea, Maºina mea etc.;
• desenarea pe computer a figurilor geometrice;
• selectarea unor figuri geometrice desenate
dupã criterii date ºi decuparea lor;
• realizarea de obiecte pentru jocuri de rol: coif,
joben etc.;
• observarea unor obiecte de anumite forme în
spaþiul clasei sau în afara clasei; MATERIALE:
• sortarea ºi clasificarea unor obiecte date dupã • trusa geometricã, corpuri cu diferite forme;
criterii date sau identificate prin observare; computer.
precizarea criteriilor utilizate; • markere, ºabloane, imagini din mediul
• obþinerea amprentelor unor corpuri înconjurãtor; enciclopedii;
geometrice: cub, piramidã etc.;
• vizita într-un atelier meºteºugãresc, pe un FORME DE ACTIVITATE:
ºantier de construcþii etc., pentru a observa • în perechi: exerciþiul 2
obiecte de anumite forme; vizionarea unui film • în grup: proiectul „Ne pregãtim de serbare“
didactic; jocuri pe calculator;
• recunoaºterea formei feþelor unor corpuri din
lumea realã;
• poster cu figuri geometrice, folosirea în
aprecierea lucrãrilor a vocabularului specific:
am folosit pãtrate, triunghiuri etc.;
• prezentarea / descrierea sumarã a unor forme
plane;

- desenaþi figuri geometrice mari, mici,
aºezate în diferite poziþii pentru a evita
formarea unor ºabloane defectuoase
(triunghiul e mereu dreptunghic).
- explicaþi cum se pot obþine cercuri prin
conturarea unor corpuri cu feþe în formã de
cerc.
- puneþi-le la dispoziþie ºabloane pentru
obþinerea unor poligoane. Folosiþi reþele cu
pãtrate.
- dacã aveþi în ºcoalã un computer daþi-le
posibilitatea sã deseneze cu mouse-ul figuri
geometrice.
C. APLICAÞII
• folosiþi o sfoarã ºi realizaþi, în curte, tot felul
de poligoane: trei persoane pot forma þinând
sfoara în mânã, un triunghi, 4 persoane pot
forma un dreptunghi. Aplicaþia este foarte
bunã pentru aflarea intuitivã a perimetrului
(sfoara se poate mãsura, iar noþiunea de
perimetru se formeazã pornind de la concret,
fãrã teoretizãri greoaie).
• formaþi grupe ºi daþi-le sarcini, cum ar fi
mãsurarea lungimii ºi lãþimii clasei folosind
tot felul de instrumente nestandard.
• explicaþi în ce constã proiectul. Este o bunã
ocazie sã îmbine teoria cu practica pentru a
obþine obiecte frumoase. Aduceþi-le în clasã
Sugestii metodologice un tablou, un album de picturã în care sã
A. ORIENTARE vadã forme geometrice cu rol artistic.
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi • arãtaþi cum se pot decupa materialele ºi cum
ce ºtiu deja despre formele plane, unde se pot asambla.
anume le pot observa. CUM SE FACE EVALUAREA
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã”.
• Prezentaþi-le tangramul în format mare.
Probã de evaluare formativã
Precizaþi cum se pot obþine figurine prin
asamblarea figurilor decupate. Solicitaþi 1. Continuã sã desenezi:
cursanþii sã recunoascã formele din joc. a) triunghiuri; b) pãtrate;
c) dreptunghiuri;
B. ACHIZIÞII (pe o foaie cu pãtrate, trasaþi câte o laturã
• Parcurgeþi paºii de la intuitiv cãtre abstract: urmând ca ei sã termine figura geometricã
- intuiþi obiecte din lumea înconjurãtoare; datã).
- implicaþi mai mulþi analizatori în formarea
noþiunilor, pipãitul muchiilor unor corpuri, 2. Aflã câþi m de dantelã trebuie la o faþã de
presarea pe nisip; masã dacã aceasta are forma unui pãtrat
- descoperiþi forme geometrice în spaþiul apropiat; cu latura de 3 m.
- arãtaþi cum se pot obþine figurile 3. Realizaþi modele decorative pentru
geometrice prin conturarea feþelor unor înfrumuseþarea unor panouri din clasã.
corpuri geometrice.

E Evaluare
NUMÃR DE ORE:
• evaluare: 3 ore
COMPETENÞE EVALUATE:
• formarea, citirea, scrierea numerelor naturale;
• ordonarea, compararea numerelor naturale de
la 0 la 100;
• adunarea ºi scãderea 0–30;
• rezolvarea de probleme;
MATERIALE:
• fiºe de evaluare;
• fiºe de autoevaluare.
FORME DE ACTIVITATE:
• individual.
ORIENTARE
• spuneþi cursanþilor ce aºteptãri aveþi de la ei.
• Discutaþi cu ei despre importanþa evaluãrii
pentru absolvire. CUM SE FACE EVALUAREA
• Citiþi cerinþele fiºei ºi explicaþi cum se Pe parcursul modulului se pot aplica probe de
realizeazã anumite sarcini. evaluare formativã care sã ateste progresul
• Cereþi-le sã spunã ce nu înþeleg. cursanþilor în învãþare (Anexa 2).
• Reamintiþi anumite expresii matematice. Pentru sfârºitul modulului am prezentat o probã
de evaluare sumativã însoþitã de o fiºã de
CUM SE FACE EVALUAREA
autoevaluare (Anexa 3).
• Precizaþi cum vor lucra: pe foi, pe carte. Sunt preferate metodele alternative de evaluare
Precizaþi care sunt criteriile de apreciere. datoritã potenþialului formativ, a oportunitãþilor
Precizaþi timpul de lucru. pentru individualizare:
• Puteþi folosi fiºa din manual sau puteþi alcãtui • Observarea sistematicã a activitãþii ºi
altã fiºã cu condiþia sã respectaþi standardele comportamentului cursantului, având la
de evaluare. dispoziþie ca modalitãþi de înregistrare a
informaþiilor: fiºa de evaluare, scara de
MATERIALE DE CONSULTAT: clasificare, lista de control / verificare;
Evaluarea în procesul didactic, Ion T. Radu, • Proiectul care se evalueazã pe baza criteriilor
E.D.P., Bucureºti, 2000 negociate sau nu cu cei care învaþã;

• Portofoliul care constituie parte integrantã a
examinãrii finale ºi sintetizeazã activitatea de-a
lungul modulului;
• Autoevaluarea care îl ajutã pe cursant sã se
situeze personal faþã de exigenþele învãþãrii;
• Teme de investigaþie în mediul cotidian pentru
aplicarea a ceea ce se învaþã;
• Interevaluarea ca modalitate de raportare a
cursanþilor la exigenþelor partenerilor egali de
învãþare;
• Profesorul poate amenaja panouri „Succesele
noastre’’, „Mulþumesc pentru...”, expoziþii cu
lucrãri, pentru interevaluare. Cursanþii primesc
feed-back sub forma unor simboluri, aprecieri
verbale, înscrisuri pe hârtii adezive.
Toate aceste forme ºi modalitãþi de evaluare sunt
detaliate în anexele ce însoþesc programele
fiecãrui modul.

Anexa
1 Exerciþii ºi probleme recapitulative

1. a) Citeºte numerele: 45, 35, 34, 90, 67, 56, 99.
b) Înconjoarã cifra zecilor;
c) Subliniazã cifra unitãþilor;
d) Pentru fiecare numãr dat la punctul a, scrie vecinii.
2. Scrie numerele cu cifre:

a) douãzeci ºi ºase;
b) patruzeci ºi unu;
c) treizeci ºi doi.
3. a) Citeºte numerele scrise pe cartonaºe.

b) Coloreazã cartonaºul cu numãrul cel mai mic.
12 18 43 98 34 54 71
4. Observã regula, apoi scrie în fiecare ºir încã 5 numere:

a) 10, 20, 30, …, …, …, …, …
b) 67, 68, 69, …, …, …, …, …
c) 59, 58, 57, …, …, …, …, …
d) 78, 76, 74,…, …, …, …, …
5. La o ºcoalã s-au înscris 15 de persoane în clasa a ºaptea ºi 11 persoane în clasa a opta.

a) Ce întrebare poþi pune ca ã rezolvi operaþia 15 – 11?
b) Ce întrebare poþi pune ca sã rezolvi operaþia 15 + 11 ?
6. Adaugã numãrul 12 la fiecare dintre numerele: 13, 26, 2, 10.

Scrie operaþiile pe care le faci.
7. Aflã cu cât este mai mic numãrul 23 faþã de numãrul 26.
8. Calculeazã:
12 + 14; 21 + 6; 13 + 10; 4 + 13;
26 – 14; 18 – 12; 26 – 21; 29 – 26.
9. De la o fermã s-au strâns 11 de lãzi cu prune ºi un numãr de lãzi cu pere.

ªtiind cã au fost de toate 19 de lãzi, aflã câte lãzi cu pere au fost.
Alege operaþia potrivitã, apoi rezolvã.
11 + 19 = 19 – 11 =
10. Observã desenele alãturate.

a) Care dintre lãzi cântãreºte mai mult ? 25 kg 12 kg
b) Câte kilograme cântãreºte în plus lada mai mare?

Anexa
2 Probã de evaluare formativã

Unitatea de învãþare 2: „Numerele naturale de la 0 la 100“
Proba evalueazã stadiul de formare a urmãtoarelor competenþe:

· înþelegerea sistemului poziþional de formare a numerelor;
· scrierea numerelor mai mici decât 100;
· compararea ºi ordonarea numerelor naturale de la 0 la 100.
Conþinutul probei
1. Scrie numãrul reprezentat în fiecare desen.
2. Deseneazã o sãgeatã de la fiecare tablou la numãrul care aratã câte obiecte sunt în tabloul respectiv.
22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35
3. Scrie numerele în ordine crescãtoare:

a) 86, 68, 45, 54; b) 98, 89, 45, 65, 23; c) 87, 54, 36, 67, 98, 99.
…………………………… ……………………………… ……………………………………
4. Subliniazã numãrul mai mare ºi înconjoarã numãrul mai mic:

a) 27, 72, 19, 91; b) 36, 63, 28, 82; c) 46, 64, 59, 95.
Cum te poþi aprecia (grila de autoevaluare pentru cursant)
Ex. nr. 1 Ex. nr. 2 Ex. nr. 3 Ex. nr. 4

Calificativ A un numãr douã numere patru numere patru numere
Calificativ B douã numere trei numere cinci numere cinci numere
Calificativ C trei numere patru numere ºase numere ºase numere
Modalitatea de apreciere este la alegerea cadrului didactic. Pot fi puncte, pot fi note, pot fi calificative.
Important este sã stabiliþi un cod cunoscut de toþi, pentru ca autoevaluarea sã fie relevantã pentru cel
care învaþã.

Anexa
TEST DE SINTEZÃ pentru evaluarea sumativã
3 la sfârºitul nivelului I
Competenþe / Itemii probei de evaluare Punctaj

conþinuturi
evaluate
Înþelegerea 0,40 p.
1. Numãrã obiectele din fiecare desen, scrie numãrul potrivit în ,
sistemului
apoi subliniazã-l pe cel mai mic.
poziþional
de formare
a numerelor
Scrierea
numerelor
naturale
0,20 p.
Compararea ºi 2. Încercuieºte:
ordonarea a) numãrul mai mic decât 20: 87, 19, 45, 67;
numerelor b) numãrul mai mare decât 56: 78, 12, 34, 32.
0,40 p.
3. Observã regula, apoi adaugã la fiecare ºir încã cinci numere:
a) 12, 13, 14, …, …, …, …, …
b) 75, 74, 73, …, …, …, …, …
Cunoaºterea 4. Rezolvã operaþiile. 0,80 p.

operaþiilor ºi a) 23 + 2 = 25 – 4 =
a procedurilor
de calcul
12 + 13 = 24 – 12 =
b) 20 + 3 = 25 – 5 = 10 + 10 = 30 – 20 = 0,40 p.
5. Completeazã în A (adevãrat) sau F (fals).

0,60 p.
a) 23 =20 + 3 ; b) 23 = 12 + 10 ; c)12 = 22 – 10 .
6. Înconjoarã numãrul care reprezintã rezultatul pentru fiecare calcul: 0,80 p.

8 – 5 ® 2, 3, 13 27 – 4 ® 13, 32, 23
12 + 13 ® 24, 25, 52 10 + 20 ® 3, 10, 30
12 + 4 ® 16, 8, 6 24 – 11 ® 3, 13, 31
30 + 20 ® 1, 10, 50 16 – 4 ® 12, 20, 21

Recunoaºterea 7. Numãrã câte figuri geometrice de fiecare fel sunt. 0,40 p.
formelor plane Scrie numãrul în cãsuþã.
a) pãtrate ;
Desene cu fig. plane mai
b) triunghiuri ; mari, mai mici, aºezate
c) cercuri ; în poziþii diferite
d) dreptunghiuri .
Compararea 8. Care obiect cântãreºte mai mult: o sacoºã cu roºii de 10 kg sau o 0,20 p.
mãsurilor ladã cu ardei de 25 kg?
Utilizarea 9. Coloreazã ceasul care indicã ora 13.30. 0,40 p.

unitãþilor
de mãsurã
Desen: Un ceas care aratã ora 6:30
ºi un ceas care aratã ora 9:30
Rezolvarea 10. O persoanã a plantat 1 p.

de probleme într-o zi 13 copaci, iar
în altã zi 12 copaci.
Câþi copaci a plantat
aceastã persoanã în
cele douã zile?
11. La o fermã s-au adus 26 saci cu cereale dintre care 12 saci au 1 p.
fost cu porumb, iar restul cu grâu. Aflã câþi saci cu grâu au fost.
Alege operaþia potrivitã, apoi rezolvã.
a) 46 + 32; b) 46 – 32.
12. Într-o parcare sunt 24 de locuri. 2 p.
Aflã câte locuri sunt ocupate, dacã 11 locuri sunt libere. 1 p oficiu
• Testul este elaborat în deplinã concordanþã cu Testul se multiplicã pentru fiecare cursant.
standardele de evaluare pentru nivelul întâi. Se pot face copii din care se eliminã prima
• Pentru evaluarea stadiului de formare a coloanã care se adreseazã doar evaluatorului.
oricãreia dintre competente am prevãzut itemi
Punctajul se converteºte în notã. Nota de trecere
cu sprijin în obiecte sau sprijin procedural,
este 5.
cum ar fi: oferirea de alternative din care
cursantul sã aleagã, formularea întrebãrii, Testul poate fi aplicat în intervale de timp
sugerarea operaþiilor. diferite, pe copetenþe, grupate, sau poate fi
• Testul poate fi aplicat în întregime sau se pot aplicat pe parcursul unei zile de ºcoalã, durata
„decupa“ numai anumiþi itemi de la fiecare probei urmând sã o stabiliþi dumneavoastrã.
conþinut / competenþã. Pentru a asigura coerenþã evaluãrii sunt
• Se recomandã citirea fiecãrei sarcini înainte recomandate matricele de evaluare, pe care le
de rezolvarea de cãtre cursanþi. exemplificãm mai jos.

E Proiectarea modalitãþilor de evaluare
1. Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru cunoaºterea ºi utilizarea unor concepte specifice
matematicii
Instrumente de evaluare
Capacitãþi evaluate activitate

probã probã probã
independentã temã proiect
practicã oralã scrisã
în clasã
1. Înþelegerea sistemului poziþional
ü ü ü ü ü
de formare a numerelor
2. Compararea ºi ordonarea numerelor
ü ü ü ü ü
naturale
3. Cunoaºterea procedurilor de calcul ü ü ü ü ü
4. Recunoaºterea formelor plane ºi

ü ü ü ü
spaþiale
5. Efectuarea de mãsurãtori ºi utilizarea
ü ü ü ü
unitãþilor de mãsurã
2. Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru dezvoltarea capacitãþii de explorare / investigare ºi

rezolvare de probleme
Capacitãþi evaluate activitate

probã probã activitate
independentã temã
oralã scrisã în echipã
în clasã
1. Explorarea unor modalitãþi
ü ü ü ü ü
de a descompune numerele
2. Efectuarea de estimãri ü ü ü ü ü
3. Rezolvarea de probleme ü ü ü
4. Compunerea de probleme ü ü
5. Folosirea unor modalitãþi de

ü ü ü ü ü
organizare a datelor

3. Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru formarea ºi dezvoltarea capacitãþii de a comunica
utilizând limbajul matematic
Capacitãþi evaluate observarea com-

activitate probã probã
proiect portamentului
în echipã |oralã scrisã
comunicativ
1. Înþelegerea semnificaþiei
globale ºi a informaþiilor
ü ü ü ü ü
de detaliu din enunþul unei
probleme
2. Construire de enunþuri logice

vizând rezolvarea de exerciþii ü ü ü ü ü
ºi probleme

E Ce trebuie sã evaluaþi
Obiectiv cadru Standard
1. Cunoaºterea ºi utilizarea unor S1. Scrierea ºi citirea numerelor naturale de la 0 la 100 în

concepte specifice matematicii contexte reale: liste, tabele, preþuri, informaþii utile,
monede, bancnote, ora, numere de telefon;
S2. Înþelegerea unor termeni specifici matematicii ºi

rezolvarea unor probleme de tipul: „erau ºi mai vin“,
„erau ºi mai pleacã“, „adaug“, „scad“, „câte sunt la un
loc“, „cât a mai rãmas“.
S3. Rezolvarea de adunãri ºi scãderi fãrã trecere peste ordin,

în concentrul 0–100 cu sprijin în obiecte, dar ºi fãrã
sprijin, în situaþii de viaþã: cumpãrãturi, reduceri de
preþuri, creºteri de salariu, repartizarea timpului, colectare
de deºeuri, anchete pe teme diverse (proiecte);
2. Dezvoltarea capacitãþii de rezolvare S4. Recunoaºterea dupã proprietãþi simple a unor forme
a problemelor geometrice plane ºi utilizarea lor în realizarea unor lucrãri
practice;
S5. Formarea de ºiruri cu obiecte sau numere mai mici decât

10 utilizând criterii date;
S6. Estimarea numãrului de obiecte în situaþii practice;
S7. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme

cu numere de la 0 la 30;
S8. Folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea

unei probleme, sau a unei situaþii – problemã cu date din
viaþa realã, folosind numere de la 0 la 30;
S9. Efectuarea de mãsurãri simple cu unitãþi de mãsurã

ne-standard ºi exprimarea numericã a rezultatului
mãsurãrii;
3. Formarea ºi dezvoltarea capacitãþii S10.Exprimarea oralã ºi scrisã a modului de lucru în

de a comunica utilizând limbajul rezolvarea de exerciþii ºi probleme
matematic

BIBLIOGRAFIE
M.E.C. Programa ºcolarã,clasele I ºi a II-a, Bucureºti, 2004
M.E.C. Ghidul tutorelui (Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cu
focalizare pe romi), autor Ivan Mykytin, Bucureºti, 2004
M.E.C. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematicã,
Bucureºti, 2001
Landsheere, G. Definirea obiectivelor educaþiei, E.D.P., Bucureºti, 1979
L. D’Hainaut, Programe de învãþãmânt ºi educaþie permanentã,
Colecþia Pedagogia secolului X X, E. D. P., Bucureºti, 1981
Bernat, Simona-Elena Tehnica învãþãrii eficiente, Presa Universitarã Clujeanã,
Cluj-Napoca, 2004
Cerghit, I. Metode de învãþãmânt, E.D.P., Bucureºti
Ciolan, L. Dincolo de discipline, Humanitas Educaþional, Bucureºti, 2003
Ionescu, M. Învãþarea bazatã pe proiect, Humanitas Educaþional, Bucureºti,
2003
Miller, B. ºi Singleton, L Formarea Cetãþenilor, Boulder, Colorado, 1997
M.E.C. Ghid de evaluare pentru învãþãmântul primar, Bucureºti, 1999
Cristea, S. Dicþionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureºti
Nedelcu, A. Învãþarea interculturalã în ºcoalã, Humanitas, Bucureºti, 2003

ADS Primar Matematica 1 Profesor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ADS Primar Matematica 1 Profesor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Ghidul cadrului didactic

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Mihaela Marin

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 3

Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua

Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate

Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã

Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în

4 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua ºansã pentru

Vã mulþumim ºi vã dorim succes!

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 5

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 7

8 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

a) Evaluarea are ca scop sprijinirea cursanþilor

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 9

10 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 11

12 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

CUM SE FACE EVALUAREA

Solicitã ajutor profesorului

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 13

14 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 15

16 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

• Realizaþi o fiºã de evaluare formativã:

a) Scrie numerele pe care le auzi: 5, 2, 1,

• Este important procesul de înþelegere a

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 17

18 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

b) informaþii matematice, capacitãþi de aplicare Situaþiile problematice au relevanþã, altfel nu

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 19

20 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 21

22 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 23

24 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 25

26 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 27

28 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

• Realizaþi o fiºã de evaluare formativã:

Pregãtiþi suporturi concrete: pliante

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 29

30 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 31

32 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 33

34 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Fiºã de evaluare formativã

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 35

36 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 37

38 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 39

1 Exerciþii ºi probleme recapitulative

2. Scrie numerele cu cifre:

3. a) Citeºte numerele scrise pe cartonaºe.

4. Observã regula, apoi scrie în fiecare ºir încã 5 numere: