B.

SELECŢIONAŢI
CONŢINUTUL ESENŢIAL
NECESAR ÎNVĂŢĂRII ÎN CLASĂ

Această operaţie dificilă solicită din competenţa dumneavoastră de specialitate. Grijă

extremă! Sensul expresiei subliniate anterior este altul în pedagogie decât cel folosit în
vorbirea obişnuită.

PENTRU PRACTICAREA INSTRUIRII, COMPETENŢA

DE SPECIALITATE PRESUPUNE MAI ALES
CAPACITATEA DE A DISCRIMINA INFORMAŢIILE
ESENŢIALE DE AMĂNUNTE, ÎNTR-UN DOMENIU
DAT.

Psihopedagogii oferă educatorilor sofisticate instrumente şi tehnici de analiză a

conţinutului în vederea alegerii conţinuturilor esenţiale în procesul de proiectare a
instruirii. Le puteţi studia în Anexe şi în diverse lucrări. Dar este vorba, în ultimă instanţă,
de o chestiune de...mândrie profesională!
Într-adevăr, competenţa de specialitate poate avea diverse grade. Gradul ridicat de
competenţă de specialitate este dat de profunzimea stăpânirii problemelor dintr-un anumit
domeniu şi nu de mulţimea cunoştinţelor într-un subdomeniu limitat al acestuia. Prima îl
ajută pe competent să sesizeze exact logica ştiinţifică a disciplinei în timp ce celălalt îl
determină pe specialist „să nu vadă pădurea din cauza copacilor”. Un profesor de
matematică care ştie foarte bine algebră, dar prea puţină geometrie, trigonometrie, teoria
mulţimilor, logică matematică, teoria numerelor etc., nu va putea să-i înveţe pe elevii săi
esenţialul din aceste domenii care reprezintă marea construcţie care este matematica; ci,
mult dintr-un domeniu, algebra.
Extragerea esenţialului dintr-un capitol, lecţie, grup de lecţii este doar prima operaţie
dintr-un lanţ întreg de activităţi care conduc subordonarea logicii ştiinţifice a disciplinei,
logicii pedagogice a învăţării.
Criteriile de alegere a conţinuturilor esenţiale sunt, de fapt, două: unul impus de
logica ştiinţifică, altul impus de logica pedagogică (didactică).

 orice conţinut care nu poate fi asimilat de elev prin efort

propriu pe baza altor achiziţii realizate, ci numai sub
îndrumarea profesorului
(LOGICA PEDAGOGICĂ).

 orice conţinut care condiţionează achiziţia altor

 conţinuturi mai complexe în domeniul respectiv
(LOGICA ŞTIINŢIFICĂ)

AȘADAR:

Figura nr. 55. Logica selecției conținuturilor esențiale

Considerând această definiţie ca un instrument de discriminare în cadrul prevederilor
programelor de învăţământ, orice educator specialist va putea decide cu uşurinţă în legătură
cu fiecare obiectiv operaţional pe care şi-l propune, câte informaţii să furnizeze elevului
astfel încât aceasta să poată atinge cel puţin un nivel acceptabil de performanţă şcolară în
clasă şi să continue instruirea în mod independent prin aprofundare şi detaliere.
E drept că, în acest sens, factorii responsabili ar trebui să ia în considerare
posibilitatea optimizării autentice a programelor şi manualelor şcolare de la multe
discipline de învăţământ, să favorizeze construirea modelelor pedagogice ale disciplinelor
– ca fundament solid pentru un Curriculum nou, gândit infailibil, şi pentru reelaborarea
manualelor alternative, atât pentru elevi, cât şi pentru educatori.