Proiectarea activităților didactice în ciclul preșcolar

Planificarea învățării în ciclul preșcolar.

Produse curriculare specifice activității de proiectare didactică în învățământul
preșcolar

1. Planul de învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6/7 ani

2. Planificarea anuală
3. Planificarea săptămânală
4. Proiectul de lecție

Înainte de a detalia aspectele legate de instrumentele proiectării didactice pentru ciclul preșcolar,
consider că este important să cunoști aspecte legate de planul de învățământ pentru copiii cu
vârsta cuprinsă între 3 şi 6/7 ani, pe care le prezintsuccint în cele ce urmează:

Planul de învăţământ este structurat pe două niveluri de vârstă şi promovează eterogenitatea

(abandonarea sistemului de constituire a grupelor pe criteriul cronologic). El prezintă o
construcţie diferită în funcţie de tipul de program al grădiniţei (program normal şi program
prelungit sau săptămânal) şi o delimitare pe tipuri, categorii de activităţi de învăţare:
- activităţi pe domenii experienţiale (A.D.E.), care pot fi activităţi integrate sau pe discipline;
- jocuri şi activităţi didactice alese (A.L.A.);
- activităţi de dezvoltare personală (A.D.P.), după cum sunt ilustrate şi în figura de mai jos:

Schema nr.1 Inventar al principalelor categorii de activităţi de învăţare prezente în actualul

plan de învăţământ pentru ciclul preşcolar

 Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline

desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse
de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă.
Aşadar, educatoarea poate planifica activităţi de sine stătătoare, respectiv pe
 discipline (activităţi de educarea limbajului, activităţi matematice, de cunoaşterea
mediului, de educaţie pentru societate, de educaţie fizică, activităţi practice, educaţie
muzicală, activităţi artistico-plastice) sau activităţi integrate (cunoştinţelele din cadrul
mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi şi, cu acest
prilej, în activitatea integrată intră şi jocurile şi activităţile alese SAU cunoştinţele
interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experienţiale, iar jocurile şi
activităţile alese se desfăşoară în afara acesteia).
 Jocurile şi activităţile didactice alese reprezintă, aşa cum reiese din denumire, categoria
de acţiuni care se desfăşoară în funcţie de opţiunile copiilor în etape distincte ale zilei
pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual. În tabloul unei zile, ele se regăsesc în
două sau trei etape diferite în funcţie de programul grădiniţei. Astfel avem dimineaţa,
înainte de activităţile pe domenii experienţiale A.L.A.1 adică activităţile pe arii de
stimulare, A.L.A.2 după activităţile pe domenii experienţiale, iar în cazul grădiniţei cu
program prelungit, educatoarea din tura de după amiază planifică şi desfăşoară o altă
etapă de A.L.A. cuprinsă în intervalul de după somnul copiilor şi înainte de plecarea lor
acasă, aşa numita etapă A.L.A.3.
 Activităţile de dezvoltare personală sunt reprezentate de rutine, tranziţii, întâlnirea de
dimineaţă, activităţile din perioada după-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau
săptămânal) şi activităţile opţionale.
Rutinele sunt reprezentate de următoarele activităţi: sosirea copilului, întâlnirea de
dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare
de după-amiază, gustările, plecarea acasă. Aceste activităţi se succed zilnic în aceeaşi ordine, la
intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi.
Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac legătura între rutine şi alte tipuri/categorii de
activităţi de învăţare, între o activitate de învăţare şi alta, în diverse momente ale zilei. Astfel,
cele mai frecvente tranziţii se fac prin ritmizarea unor poezii, numărători, frământări de limbă
sau versuri create de educatoare pentru a indica acţiunea care urmează în ierarhia activităţilor
propuse. Un alt mijloc în tranziţii îl reprezintă mersul în ritmul cântecelor intonate de copii sau
audiate şi jocurile cu text şi cânt cunoscute.
Activităţile opţionale sau curriculumul la decizia şcolii (C.D.S.) sunt activităţi de învăţare de
dezvoltare personală şi reprezintă o problemă de autonomie instituţională întrucât fiecare unitate
pregăteşte o ofertă de activităţi opţionale adaptată la nevoile şi interesele copilului, ofertă din
care, în cazul grădiniţei, părinţii selectează tipul sau tipurile de activităţi opţionale care se vor
desfăşura la grupele de preşcolari.
2. Planificarea anuală
Proiectarea activităţii didactice la grădiniţă presupune întocmirea de către educatoare a
următoarelor documente: proiectul anual, proiectul săptămânal, proiectul tematic şi proiectele
de activitate didactică. În paginile ce urmează vom explica mai în detaliu modalităţile concrete
de întocmire a unei proiectări anuale şi săptămânale. Recomandăm lucrarea Educaţia Timpurie.
Ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar (2009) ca fiind o resursă deosebit de
valoroasă pentru oferirea celor interesaţi de modele de proiectare tematică a conţinuturilor
învăţământului preşcolar.
Planificarea anuală este un document realizat de educatoare la începutul anului şcolar.
El oferă o perspectivă de ansamblu asupra distribuţiei numărului de activităţi pe cele două
semestre, în principal a numărului optim de mijloace de realizare pentru fiecare categorie de
activitate în parte.
Conform precizărilor noului curriculum, programul anual de studiu se va organiza în
jurul a şase mari teme:
 Cine sunt/ suntem?,
 Când, cum şi de ce se întâmplă?,
 Cum este, a fost şi va fi aici pe Pământ?,
 Cum planificăm/organizăm o activitate?,
 Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? şi
 Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are nici o legătură cu momentul din anul
şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte).
În realizarea planificării anuale se parcurg următoarele etape:
1. Analiza structurii anului şcolar şi identificarea numărului de săptămâni pe
semestre
2. Stabilirea numărului de proiecte pentru fiecare semestru
Pornind de la temele anuale de studiu, se stabilesc proiectele tematice care urmează a se derula
cu copiii. Într-un an şcolar, se pot derula minimum 4 proiecte şi maximum 7 proiecte cu o durată
de 1-3-5 săptămâni, în funcţie de complexitatea temei abordate şi de interesul copiilor pentru
tema respectivă.
Educatoarea va stabili numărul de proiecte pentru fiecare semestru în funcţie de nivelul grupei
şi numărul de săptămâni; astfel, la grupa mică vom ţine cont că în semestrul I avem primele
două săptămâni perioada de acomodare a copiilor cu mediul grădiniţei, apoi evaluarea iniţială,
astfel că dintr-un total de 4 proiecte tematice pe an, de exemplu, vom derula un proiect în
semestrul I şi trei proiecte în semestrul II.
În această etapă, educatoarea va ţine cont de următoarele aspecte :
- la nivel I, de 3-5 ani, este suficientă parcurgerea doar a 4 teme anuale din totalul de 6;
- temele anuale nu se parcurg în ordinea dată de aşezarea lor în cadrul curriculumului, decât
dacă ea corespunde cu interesele şi nevoile copiilor din grupă;
- se pot planifica şi proiecte trans-semestriale, dar şi proiecte de o zi.
3. Repartizarea temelor de proiect pe săptămâni
În scopul selectării adecvate a temelor de proiect, educatoarea va identifica fenomenele naturale
specifice fiecărei luni calendaristice, evenimente culturale, religioase care au loc în perioada
pentru care se face planificarea.
4. Identificarea săptămânilor rămase fără proiecte tematice
Se depistează care sunt perioadele rămase neacoperite (de la finalizarea unui proiect la
începerea altuia), cât de lungi sunt ele, ce anume a rămas neacoperit din descriptivul temelor de
studiu sau din conţinuturile sugerate în tabelele pe teme şi grupe de vârstă (din curriculum), ce
evenimente sunt în perioada respectivă (astrologice, ecologice, naţionale, religioase,
internaţionale etc.) şi, astfel, se stabileşte care vor fi temele săptămânilor independente adică
săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în nici un proiect, dar în care sunt stabilite teme
săptămânale de interes pentru copii.
După ce urmăm aceste etape, putem să transpunem planificarea în formatul pe care vi-l
prezentăm mai jos (tabelele 2.5, 2.6 şi 2.7) şi care este cel mai des întâlnit în documentele de
planificare ale educatoarelor.
Tabel nr. 2.7 Planificare anuală a temelor - model orientativ – grupa mare:
3. Planificarea săptămânală
Înainte de a elabora planificarea săptămânală, educatoarea trebuie să aibă o imagine de
ansamblu vis-a-vis de numărul total de mijloace de realizare pentru grupa pe care o conduce, la
fiecare categorie de activităţi, pentru fiecare domeniu pentru a nu se crea un dezechilibru între
semestre, precum şi între numărul de mijloace de la un domeniu de cunoaştere la altul.

În alcătuirea unei planificări săptămânale reuşite, stabilirea corectă a proporţiei

numărului de activităţi pentru fiecare mijloc de realizare în parte este o condiţie esenţială.
Pentru a menţine acest echilibru, educatoarea va avea grijă să nu planifice acelaşi mijloc de
realizare în cadrul activităţilor de învăţare (exemplu: să fie planificat într-o săptămână joc
didactic atât la Cunoaşterea mediului, cât şi la Educarea limbajului sau la Activităţi
matematice).
Activităţile integrate vor fi prezente în planificarea calendaristică. Educatoarea organizează şi
desfăşoară activităţi integrate generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului.
Aceste activităţi pot fi desfăşurate integrat după scenariul elaborat de educatoare ce începe cu
întâlnirea de grup, iniţiată în fiecare zi şi care se poate realiza sub forma unei povestiri, a
întâlnirii cu un personaj, a vizitei unei persoane adulte, prezenţa unui animal, o întâmplare trăită
sau imaginată, un eveniment social sau eveniment special petrecut în familie. Săptămânal se vor
desfăşura minim 3 activităţi integrate la nivelul I şi 5 activităţi integrate la nivelul II.
În exemplele de planificare săptămânală pe care le oferim în tabelele 2.9, se pot identifica
variante de activităţi integrate delimitate de chenarul format din linia triplă.
Planificare săptămânală - model orientativ – grupa mică
Tema: Cum este, a fost şi va fi aici pe Pământ?
Subtema: Fructe de toamnă - „Strugurele”
 Proiectul activității didactice

Ținând cont de specificul categoriilor de activitate didactică în grădiniță (ALA, ADE,

ADP.), în paginile ce urmează ve găsi repere, sugestii și exemple orientative privind
proiectarea activităților didactice a activităților liber alese și a activităților pe domenii
experențiale, a activităților didactice integrate, în ciclul preșcolar.
Fundamentarea teoretică a modului este alcătuită pornind de la publicația Ghidul
studentului IFR pentru practica pedagogică, coordonată de prof. Carmen Popa, iar pentru
exemplul oferit de proiectare a activității didactice de-a lungul unei zile, am considerat ca fiind
util, proiectarea realizată de educatoarea Lipo Codruța, cu ocazia inspecției de grad didactic I.
Iată aspectele pe care le supun atenției în cele ce urmează:
1. Proiectarea activităţilor liber alese
2. Proiectarea activităţilor integrate
3. Exemplu de proiectare a activității didactice pentru întreaga zi, în grădinița cu program
normal.

1. Proiectarea activităţilor liber alese

Recomandări în proiectarea activităţilor liber alese
În curriculumul preşcolar, se recomandă introducerea jocurilor şi activităţilor didactice
alese în diferite momente ale zilei, în funcţie de tipul de grădiniţă astfel:
- dimineaţa, înainte de momentul începerii activităţilor integrate/comune cunoscute
în practica şcolară sub numele de A.L.A. I,
- după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz / plecarea
copiilor acasă (în cazul grădiniţelor cu program normal), A.L.A. II
- după amiază, între somn şi plecarea acasă, A.L.A. III
 Activităţile liber alese pot fi activităţi de sine stătătoare atunci când activitatea zilei se
desfăşoară în sistem tradiţional sau devine o secvenţă didactică în cazul în care activitatea zilei
este o activitate integrată după varianta A.L.A.+A.D.E.
În ceea ce priveşte integrarea A.L.A. I în programul zilei, curriculum-ul lasă libertatea
educatoarelor să plaseze acest tip de activitate în oricare moment al zilei:
 în cazul activităţilor tradiţionale, A.L.A. I se desfăşoară, de regulă, la venirea
copiilor în grădiniţă, înainte de micul dejun şi de activităţile de dezvoltare
personală
 în cazul activităţilor integrate, A.L.A. I se desfăşoară în prezenţa tuturor copiilor
în diferite momente: fie după A.D.P., fie între activităţile pe domenii
experienţiale, fie la finalul activităţii integrate.
Dacă A.L.A. I sunt detaliate în curriculumul preşcolar în funcţie de centrele/sectoarele puse la
dispoziţia copiilor (Bibliotecă, Artă ş.a.), referitor la A.L.A. II:
 programa atrage atenţia asupra următorului aspect: „Pentru etapa jocurilor şi
activităţilor alese desfăşurate în curte, o atenţie specială va fi acordată atât organizării
şi amenajării curţii de joc, cât şi siguranţei pe care o oferă copiilor spaţiul respectiv şi
dotările existente” (Preda, V., coord., 2010, pg. 18). Deducem aşadar că rolul principal
al acestui tip de activitate (A.L.A. II) este de a satisface nevoia de mişcare în aer liber a
copiilor. Cu alte cuvinte, se întăreşte ideea enunţată în Metodologia de aplicare a
planului de învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3-6/7 ani la punctul 13
care accentuează obligativitatea: „expunerii copiilor la factorii de mediu cel puţin o dată
pe zi, indiferent de anotimp
 deoarece programul unei zile este destul de solicitant pentru un copil de vârstă
preşcolară, se resimte nevoia alternării activităţilor care necesită efort intelectual cu
activităţi de mişcare şi relaxare, desfăşurate în principal prin jocuri distractive, de
mişcare, jocuri muzicale. Toate aceste activităţi, conform cerinţelor programei, ar trebui
desfăşurate în aer liber, din raţiuni de igienă mintală, pe de o parte, iar pe de altă parte
pentru fortificarea organismului copiilor.
În cazul grădiniţelor cu program prelungit, activităţile liber alese A.L.A III reprezintă o
secvenţă distinctă:
 Pentru realizarea acestor activităţi, educatoarele pot continua cu copiii activităţile pe
centre din A.L.A. I sau pot iniţia jocuri distractive, de mişcare.
 Această etapă poate fi valorificată de educatoare pentru a oferi copiilor posibilitatea de
a practica şi jocul liber, cu jucăriile preferate ale copiilor (de acasă sau din grădiniţă),
joc liber care cu greu îşi găseşte locul în programul unei zile de la grădiniţă.

2. Proiectarea activităţilor integrate

Când mergi pe-afară, natura nu te pune faţă în faţă pentru trei sferturi de oră numai
cu flori şi în următoarele trei sferturi numai cu animale. (Jacobs H.H., 1989)

Misiunea şcolii moderne este de a pregăti copilul pentru o lume din ce în ce mai
complexă, oferindu-i acestuia şansa de a se integra într-o lume în perpetuă schimbare şi înnoire.
Din această perspectivă grija pentru conţinuturile învăţării nu mai este nici pe departe suficientă.
Curriculum integrat reprezintă „educaţia organizată într-un mod care taie graniţele dintre
discipline, aducând laolaltă variate aspecte ale curriculei, creând asociaţii pline de sens pentru a
le converge în arii întinse de studiu. Acest gen de curriculum priveşte învăţarea într- un mod
holistic, reflectând lumea reală, care este la rândul ei interactivă” (Shoemaker B.J.E –
1989).
Prin activităţile integrate, abordarea realităţii se efectuează printr-un demers global,
făcând să dispară graniţele dintre categoriile şi tipurile de activităţi didactice. Acestea se
contopesc într-un scenariu unitar în care tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor
ştiinţe: conţinuturile au subiect comun, care urmează a fi elucidat în urma parcurgerii acestora
şi atingerii obiectivelor comportamentale avute în vedere. Obiectivele învăţării au ca referinţă
nu o categorie de activitate ci o tematică unitară, comună mai multor categorii.
În educaţia timpurie, predarea-învăţarea integrată semnifică modul în care cadrul
didactic integrează conţinuturile mai multor domenii experienţiale, exploatând resursele din
mai multe centre de activitate cu scopul atingerii mai multor obiective referinţă.
Activităţile integrate se desfăşoară alternând formele de organizare a activităţii: frontal
(atunci când este oportună), pe grupuri şi individual, în funcţie de conţinut, particularităţile de
vârstă şi individuale ale copiilor, moment al zilei. Odată stabilite obiectivele cadru şi de
referinţă asupra cărora cadrul didactic îşi concentrează atenţia pe parcursul unei zile, acesta
propune copiilor temă circumscrisă celor 6 teme existente în curriculum. Gradul crescut de
generalitate al temei (de exemplu: hrana vieţuitoarelor) permite atingerea mai multor obiective
de referinţă, dar şi organizarea de activităţi diverse în centre de activitate diferite (Ghid de
bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, 2008).
 Forme de realizare a activităţilor integrate
În Scrisoarea metodică (2009) sunt identificate următoarele tipuri de activități didactice
integrate, în funcţie de durata şi de elementele de conţinut:
 activitate integrată care înglobează toate activităţile din programul unei zile;
 activitate integrată care înglobează A.L.A. şi A.D.E. din ziua respectivă;
 activitate integrată care înglobează A.D.E. dintr-o zi;
 activitate integrată în care activitatea de bază este un anumit tip de A.D.E. din ziua
respectivă, în care sunt înglobate elemente din mai multe D.E., indiferent de
programul zilei.

3. Exemplu de proiectare a activității didactice pentru întreaga zi, în grădinița cu

program normal.

În paginile următoare voi exeplifica proiectarea activității didactice, la grupa mică.

SCENARIUL ZILEI

Activitatea debutează cu primirea copiilor în sala de grupă, unde au posibilitatea să-și

împărtășească ideile, să-și manifeste starea de spirit.În prima parte a zilei se va lucra pe arii de
stimulare.
Copiii se vor așeza la cele trei centre de interes pregătite pentru ei de către Vulpița Blană
Roșcată.
JOC DE MASĂ: ”Prietenii din pădure”- puzzle
JOC DE ROL:”De-a doctorul veterinar”- joc de creație
CONSTRUCȚII: ” Pădurea cu animale”- joc de construcție
La centrul JOC DE MASĂ, copiii vor reconstitui din bucăți (jetoane), animale din pădurile
noastre, cunoscute de ei.
La centrul JOC DE ROL, un copil va fi ales doctorul veterinar, cu halat alb, bonetă, trusă
sanitară.Ceilalți copii, vor avea animăluțe care sunt bolnave(iepurași, ursuleți, veveriță, etc.).
Doctorul veterinar va consulta fiecare animăluț și îi va da o rețetă.
La centrul CONSTRUCȚII, copiii vor construi casa animalelor sălbatice, pădurea în care
locuiesc urși, vulpi, iepurași, lupi, având la dispoziție cuburi din lemn, copaci din plastic, tufe
de iarbă, fire de iarbă, din hârtie creponatăverde, tăiată mărunt.
Se realizează TRANZIȚIA :”Este timpul să mâncăm,
Masa este gata,
Către baie ne-ndreptăm,
Ca să ne spălăm!”
RUTINE: deprinderi de igienă și autoservire (micul dejun)
Copiii se reîntorc în sala de grupă cântând cântecul ”Vulpe, tu mi-ai furat gâsca!”Se așează pe
scăunele, în semicerc, pregătiți pentru ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ, care începe cu :
SALUTUL: ”A-nceput o nouă zi,
Bună dimineața, dragi copii!
 În semicerc să ne-adunăm,
Cu toții să ne salutăm!”
Copiii se vor saluta de la stânga la dreapta, rostind numele copilului care stă lângă el, urându-i
”Mă bucur c-ai venit la grădiniță!”
După salutul de dimineață, se realizează PREZENȚA, apoi se trece la CALENDARUL
NATURII prin intermediul unei conversații despre anotimpul în care ne aflăm, fenomene
specifice și caracteristicile zilei respective.
La ACTIVITATEA DE GRUP, copiii își aleg de pe măsuță jetoane cu animăluțe , care au fețe
vesele sau triste. Copiii numesc expresia de pe fața animalelor alese. Animăluțele vesele trebuie
să le înveselească pe cele triste prin îmbrățișări, pupici pe obrăjori, un compliment, etc.
Apare un pachet surpriză, tocmai din pădure, cu o scrisoare lângă el, cutie care conține macheta
poveștii din activitatea comună.Astfel, se realizează momentul NOUTATEA ZILEI.
MESAJUL ZILEI: „Chiar dacă suntem diferiți, putem să fim prieteni!”
TRANZIȚIE:”Bat din palme”- joc cu text și cânt
Se trece la activitatea comună DLC+ DOS-”Vulpița își caută prieteni” (povestire+lipire)
Pachetul este deschis și copiii află înăuntru o machetă cu un cadru de poveste, precum și
siluetele personajelor principale:Ursul Coadă-Scurtă și Vulpița Coadă-Roșcată. De asemenea,
în pachet mai găsesc tablouri cu poza ursului, zmeură din hârtie colorată, iar pe măsuțe, vor fi
așezate materiale pentru lipire.
TRANZIȚIE:”În pădure, pe cărare „- joc cu text și cânt.
În ultima parte a zilei, copiii vor participa la JOCUL DE MIȘCARE:”Cursa după pești.

PROIECT DE ACTIVITATE
Data: 22.02.2018
Educatoare: Lipou Codruța
Unitatea de învățământ:Grădinița cu PP Nr.2 Șimleu Silvaniei
Grupa: Buburuzelor- mică (3-4 ani)
Categoria de activitate:Jocuri și activități didactice alese (ALA I)
Tema activității :
a. JOC DE MASĂ: ”Prietenii din pădure”- puzzle
b. JOC DE ROL:”De-a doctorul veterinar”- joc de creație
c. CONSTRUCȚII: ” Pădurea cu animale”- joc de construcție
Tipul activității: Consolidare de priceperi și deprinderi

Scopul: Consolidarea unor deprinderi de reconstituire a întregului, așezarea prin alăturare a

unor cuburi pentru a construi pădurea, stimularea relaționării între copii.

Obiective operaționale:
a. Să identifice locul potrivit al pieselor de puzzle, așezând toate bucățile
corespunzător.
b. Să preia rolul doctorului, consultând animăluțele de pluș, bolnave, oferinde și
rețeta pentru medicamente;
c. Să construiască, prin alăturarea cuburilor de lemn, cel puțin un adăpost pentru
animalele pădurii.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, observația, turul galeriei, exercițiul.

Mijloace de învățământ: piese de puzzle, halat și bonetă de doctor, trusă medicală, creion,
animale de plastic,de plastic, copaci din plastic, hârtie colorată, iarbă din hârtie creponată, jucării
de pluș, ursulețul Winnie,cuburi de lemn, Lego, măsuțe, scăunele.

Durata: 40 min.
Bibliografie:
1. ***,(2008), ”Curriculum pentru învățământul preșcolar”
2. ***,(2009), ”Metodica activităților instructiv-educative în grădinița de copii”,
Ed.Vasile-Cârțu Alexandru, Craiova
3. Ezechil,L., Lăzărescu Păiși M.. ”Laborator preșcolar- ghid metodologic”- Editura V&
Integral, București, 2001.

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

ETAPELE CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUA

ACTIVITĂȚI RE
I METODE ȘI MIJLOA
PROCEDEE CE
1.Moment - aerisesc sala de grupă
organizatoric - pregătesc materialele didactice
necesare unei bune desfășurări ale
activității
2. Captarea Realizez captarea atenției cu Conversația Aprecieri
atenției ajutorul Vulpiței Blană Roșcată, verbale
care a venit tocmai din pădure , cu Winnie
multe surprize.Să le Ursulețul
descoperim!(intuirea
materialelor) Conversația
La centrul JOC DE MASĂ, avem
câteva animăluțe pe care le-a Observarea
păcălit vulpea, dar, din păcate, comporta-
poza lor s-a rupt în bucăți și acum mentului
trebuie să așezăm bucățile la locul copiilor
lor pentru a descoperi animăluțul.
La centrul JOC DE ROL, avem
halat și bonetă de doctor,
animăluțe bolnave, trusă
medicală.
 La centrul CONSTRUCȚII, avem
cuburi de lemn, lego, copaci din
plastic, iarbă din hârtie creponată.
3.Anunțarea Prezint activitățile care urmează Conversația -piese de
temei și a să le desfășoare la fiecare centru: Explicația puzzle
obiectivelor -JOC DE MASĂ: Demonstrația
avem animăluțe pe care le vom Aprecieri
obține prin aranjarea bucăților la verbale
locul potrivit. -trusă
medicală
-JOC DE ROL: ne vom juca ”De- -halat
a doctorul veterinar”, unde vor fi -bonetă
consultate animăluțele bolnave, -jucării
care așteaptă pe scăunele. pluș

-La CONSTRUCȚII, veți construi -cuburi

pădurea din cuburi de lemn, iar lemn
din cele lego, adăposturi pentru -lego
animalele din pădure. -copaci
-iarbă

4.Dirijarea Explic și demonstrez tehnica de -piese de Aprecieri

învățării lucru pentru fiecare sector puzzle individual
deschis: Explicația e și
-JOC DE MASĂ: piesele din poză Demonstarția colective
ttrebuie aranjate astfel încât poza Observația
să fie completă Conversația -trusă
-JOC DE ROL: Un copil va juca medicală
rolul doctorului veterinar, -halat
îmbrăcat cu halat și bonetă pe -bonetă
cap.Ceilalți copii vor aduce -jucării
animăluțe bolnave la doctor pluș
pentru consult și pentru a se face
bine. -cuburi
CONSTRUCȚII: Vom construi lemn
din cuburi de lemn, pădurea și -lego
vom așeza în pădure, copaci, -copaci
animale din plastic, iarbă. -iarbă
5.Obținerea Copiii își aleg centrul unde doresc
performanței să lucreze și trec la executarea Exercițiul
sarcinilor primite
Urmăresc realizarea sarcinilor de
către copii și intervin cu explicații
suplimentare, unde este cazul.
6.Asigurarea Insist asupra fixării sarcinilor de
retenției și a lucru primite la fiecare centru în
transferului parte.
7.Evaluarea - Fac aprecieri individuale și colective cu Turul galeriei Aprecieri
activității privire la îndeplinirea sarcinilor de către individuale
copii. și colective
- Prezentăm realizările fiecărui centru.
Data: 22.02.2018
Educatoare: Lipou Codruța
Unitatea de învățământ:Grădinița cu PP Nr.2 Șimleu Silvaniei
Grupa: Buburuzelor- mică (3-4 ani)
Categoria de activitate:DLC+DOS
Tema activității : ”Vulpița își caută prieten”
Mijloc de realizare: povestirea educatoarei + lipire
Forma de organizare : frontal, individual
Tipul activității : comunicare, însușire de cunoștințe, consolidare de priceperi și deprinderi

Scopul: Formarea sentimentului de prietenie între copii, utilizând povestirea formativă,

concomitent cu consolidarea deprinderilor de lipire.

Obiective operaționale:
 să formuleze propoziții simple cu cuvintele noi din text (fagure,stup, vicleană);
 să enumere cel puțin două surprize pe care le-ar putea face vulpea, ursului, cu
materialele expuse;
 să redea ideile principale ale textului, pe baza suportului intuitiv;
 să lipească materialele primite, pentru a o ajuta pe vulpe să câștige prietenia ursului din
poveste;
 să întindă corect lipiciul pe suprafața de lucru.

STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: povestirea, conversația, explicația, observația, exercițiul,
demonstrația, explozia stelară, turul galeriei, problematizarea.

Mijloace de învățământ: cutii cu surprize, Vulpița Șireată, machetă, siluetele

personajelor din carton, coș cu pești, tablou, poza ursului, lipici, zmeură din hârtie colorată,
imagini ilustrative ale poveștii, steluțe în cinci culori, panou pentru stele, buline roșii și galbene.

Bibliografie:
1. ***,(2008), ”Curriculum pentru învățământul preșcolar”
2. ***,(2013), ”Integrarea curriculară în grădiniță- Ghid metodologic”, Ed.Școala Noastră,
Zalău
3. Ezechil,L., Lăzărescu Păiși M.. ”Laborator preșcolar- ghid metodologic”- Editura V&
Integral, București, 2001.
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

ETAPELE CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALU

ACTIVITĂȚII ARE
METODE ȘI MIJLOACE
PROCEDEE DIDACTICE
1.Moment - aerisesc sala de grupă
organizatoric - pregătesc materialele didactice
necesare unei bune desfășurări ale
activității
2. Captarea Vulpița Blană Roșcată se prezintă Conversația
atenției copiilor printr-o scrisoare în care
spune așa:”Dragi copii, azi, am Observa-
văzut că voi vă înțelegeți atât de rea
comporta
bine și vă jucați frumos.Vreau și mentului
eu un prieten care să îmi țină de Explicația copiilor
urât iarna, care să mă ajute la
nevoie, cu care să sărbătoresc ziua
mea.Dar nu știu cum!Mă veți
ajuta?
3.Reactualiza -Copii, puteți să-mi spuneți ce fel Conversația
rea de animale sunt ursul și vulpea? Aprecieri
cunoștințelor -Cum se numește casa verbale
ursului?Dar a vulpii?
4.Anunțarea Astăzi, copii, vom asculta
temei și a povestea ”Vulpița își caută
obiectivelor prieten”. Explicația
Ascultând povestea cu atenție, Conversația
vom afla de ce are nevoie Vulpița
de ajutorul nostru și dacă ursul îi
va deveni prieten.
5.Dirijarea Prezint copiilor macheta pregătită, Observar
învățării unde se găsește bârlogul ursului și Povestirea ea
vizuina vulpii. comport
Încep expunerea poveștii, amen
mânuind siluetele celor două tului
personaje, după următorul plan de copiilor
idei:
1.Vulpița Blană-Roșcată vrea să
devină prietena ursului.
2. Vulpița îi oferă ursului un coș cu
pești pentru a-i astâmpăra foamea.
3.Vulpița alungă albinele care
voiau să-l înțepe pe urs.
Pe parcursul povestirii explic
cuvintele necunoscute( vicleană,
stup, fagure). Conversația
 Nereușind să-l convingă pe urs de
intențiile ei, vulpea cere ajutorul
copiilor:
-Am nevoie de ajutor! Vreau să-i
fac o surpriză ursului, dar am
nevoie de voi.Mă ajutați?Vă
rog!!!
*Prezint copiilor materialele
trimise de vulpe, pentru a pregăti Explicația
surpriza pentru urs. Demonstrația
Se intuiesc materialele, după care
, pe baza bulinelor așezate pe
piept, copiii se așează la măsuțe.
Explic și demonstrez realizarea Tablou
tabloului: poza ursului va fi lipită Zmeură
în mijlocul tabloului, iar zmeura Exercițiul Lipici
va fi așezată una lângă alta, pe Poza ursului
rama tabloului.
După exercițiile de încălzire a Turul galeriei
mușchilor mici ai mâinii, sub
supravegherea mea atentă, copiii Analiza
vor lipi elementele tabloului. produsel
După finalizarea lucrărilor, or
acestea vor fi așezate pe panou, muncii
pentru a putea fi evaluate.Cel mai
bine realizat tablou, va fi ales de Aprecier
vulpe, ca să-l ducă ursului din i
poveste. Povestirea individu
Pentru ajutorul dat vulpii, copiii ale și
primesc drept recompensă o colective
steluță în piept, colorate în cinci
culori, care vor fi folosite mai
târziu în metoda ”Explozia
stelară”.
Povestea continuă după ce copiii
s-au așezat în semicerc:
”Hai acum să ne-așezăm Observar
Și sfârșitul să-l aflăm!” ea
4.Vulpea oferă ursului cadoul comport
pregătit de copii. amen
5.Ursul acceptă să devină tului
prietenul vulpii. copiilor

6.Obținerea Copiii sunt împărțiți în 5 echipe,

performanței fiecare echipă având în piept Explozia Steluțe
steluțe de aceeași culoare.Pe baza stelară colorate Evaluare
imaginilor ilustrate ale poveștii, orală
copiii vor răspunde la întrebările Panou
puse de educatoare:CE?, CINE?,
UNDE?, CÂMD?, DE CE?
 Pentru fiecare răspuns corect,
echipa va primi câte un peștișor.
Copiii sunt rugaţi să formuleze Exerciţiul
întrebări cu cuvintele fagure, stup,
vicleană.
7.Asigurarea Voi adresa copiilor întrebări, Turul galeriei Aprecier
retenției și a pornind de la comportamentele i individu
transferului personajelor din poveste: ale și
-Ce-și dorea vulpea? Conversația colective
-Cum și-a arătat ea prietenia?
-De ce credeți că ursul s-a lăsat
greu convins? Explicația
-Voi aveți prieteni?
-Cum îi arăți că ești prieten?
-De ce e bine să avem prieteni? Exprima
-La cămin ai prieteni? rea
-Ce faci tu pentru el? sentimen
-Mai cunoașteți alte povești telor
despre prietenia dintre
animale?(”Căsuța din oală”)
Empatiz
area

8.Încheierea Fac aprecieri individuale și

activității colective cu privire la activitatea Aprecier
desfășurată. Conversația Recompense i verbale
-Pentru prietenia voastră, ursul și
vulpea vă dăruiesc ecusoane cu ei,
să vă aduceți aminte să fiți mereu
prieteni şi că prietenia se câştigă.

Tranziție:”În pădure, pe cărare”

 PROIECT DE ACTIVITATE
Data: 22.02.2018
Educatoare: Lipou Codruța
Unitatea de învățământ: Grădinița cu PP Nr.2 Șimleu Silvaniei
Grupa: Buburuzelor- mică (3-4 ani)
Categoria de activitate: Jocuri și activități didactice alese (ALA II)
Tema activității : ”Cursa după pești”
Tipul activității: Fixarea unor deprinderi motrice

Scopul: Antrenarea copiilor în joc, cooperarea, crearea unei bune dispoziții

Obiective operaționale:
Să respecte regulile jocului
Să formeze perechi de câte doi copii pe baza măștilor alese (vulpea și ursul);

STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, observația, exercițiu, jocul.

Mijloace de învățământ: ”lacul”- din material albastru, peștii- din hârtie cauciucată, măști de
urs și vulpe, găletuțe, coș, obstacole(pietre).

Bibliografie:
4. ***,(2008), ”Curriculum pentru învățământul preșcolar”
5. ***,(2009), ”Metodica activităților instructiv-educative în grădinița de copii”,
Ed.Vasile-Cârțu Alexandru, Craiova
6. Ezechil,L., Lăzărescu Păiși M.. ”Laborator preșcolar- ghid metodologic”- Editura V&
Integral, București, 2001.
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

ETAPELE
ACTIVITĂȚII METODE ȘI MIJLOACE
PROCEDEE DIDACTICE
1.Moment - aerisesc sala de grupă
organizatoric - pregătesc materialele didactice
necesare unei bune desfășurări ale
activității
2. Captarea Pentru că acum Vulpița Blană-
atenției Roșcată este prietenă cu Ursul Conversația Vulpea Observarea
Coadă-Scurtă și sunt foarte bucuroși Ursul comportamen
de acest lucru, s-au gândit să meargă tului copiilor
împreună după pești, la lac, să-și
facă provizii de mâncare.

3.Anunțarea Jocul pe car îl vom juca se numește Explicația

temei și a ”Cursa după pești”, un joc între
obiectivelor prieteni.

4.Dirijarea Explic și demonstrez regulile

învățării jocului: Măști de urs și
-Fetițele vor fi vulpițele, iar băieții, Explicația vulpe,
ursuleții.Veți purta, pentru aceasta, peștișori
măști de vulpe și urs. Demonstarția
Fiecare fetiță își alege un băiat, cu
care va forma pereche. Observația
Trebuie să ajungă pe cărare pășind
peste obstacole, cu o găletuță, la Conversația
lacul cu pești.Aici, fiecare copil va
căuta în lac, un pește, pe care îl va
așeza în găletuță.Apoi, se întorc
spre casă și golesc peștii în coș.
Jocul se încheie când nu mai găsesc
pești în lac.Împreună cu pereche, se
bucură, dansând.
Se execută jocul de probă (se mai
fac precizări)
5.Obținerea Executarea jocului propriu-zis(dau Aprecierea
performanței unele explicații suplimentare și Exercițiul comportamen-
urmăresc respectarea regulilor Jocul tului copiilor
jocului)
6.Asigurarea Reamintirea denumirii jocului și a Evaluare
retenției și a regulilor lui
transferului
7.Evaluarea - Fac aprecieri cu privire la Aprecieri
activității respectarea regulilor jocului și a verbale
comportamentului copiilor în joc..

VULPIȚA ÎȘI CAUTĂ PRIETENI

O cunoașteți voi pe Vulpița Blană Roșcată?Este o vulpe tare șireată, care locuiește într-o vizuină
în mijlocul pădurii dese.Ea este cea care l-a sfătuit pe urs să-și bage coada în apă să prindă
pești.Dar, vai, vai, ce l-a mai păcălit!Ursul a rămas fără coada lui frumoasă și acum toată lumea
îl strigă”Ursul-Coadă –Scurtă”.
Într-o zi, vulpița noastră l-a văzut pe Ursul-Coadă –Scurtă, vecinul ei, întorcându-se tare supărat
acasă.Mergea spre bârlogul lui cu capul în pământ.
Vulpița Blană Roșcată s-a gândit atunci așa:”Gata!M-am săturat să fiu șireată și vicleană!Vreau
să am și eu prieteni!Ursul, dacă m-ar ierta că l-am lăsat fără coadă, ar fi un prieten bun, e mare
și puternic, m-ar apăra!Doar suntem vecini!”
Așa că, vulpea merge acasă la urs și-i spune:
-Vecine urs, hai să uităm supărarea și să fim prieteni!
-Aha!Cred că iar vrei să mă păcălești!Nu ți-a ajuns că m-ai lăsat fără coadă?Pleacă!Și-
așa sunt supărat că n-am găsit nimic de mâncare!
Vulpița noastră se întoarce tristă, acasă.”Chiar vreau să fie prietenul meu!Am să-l
conving eu de prietenia mea!”Așa că, pune pește proaspăt din cămara ei într-un găleată și-l duce
ursului înfometat.
-Poftim prietene, pește proaspăt! L-am adus pentru tine , că doar prietenii se ajută între
ei.
-Mulțumesc vulpițo, dar nu-mi vine să cred că vrei să fii prietena mea!Pui tu ceva la
cale!Și, i-a trântit ușa în nas.
”Nu mă dau bătută!Mai încerc o dată!”
În ziua următoare, ursul a mers după miere în pădure.Vulpița s- luat după el și a așteptat
să vadă ce se întâmplă.Cum și-a băgat laba în stup , după fagurele cu miere, albinele au năvălit
toate să-l înțepe.Atunci, vulpea a ieșit din tufe și a început să strige:
-Lăsați-mi prietenul în pace! și a încercat să le alunge de lângă urs.
Albinele au zburat, atunci, spre vulpe, urmărind-o și înțepând-o.S-a întors vulpea acasă, obosită
și plină de acele albinelor, dar fericită că și-a salvat vecinul urs.Ursul a văzut-o și i s-a făcut
milă de ea, dar n-a iertat-o:
-Lasă, să vezi și tu cum e să te doară ceva!
Vulpița nu mai știe ce să facă să-l convingă pe urs de prietenia ei.”Am nevoie de ajutor!Mă voi
duce la grădiniță, poate copiii mă vor ajuta să-i pregătesc ursului o surpriză.
(Copiii descoperă în cutie o fotografie a ursului și un mic tablou, precum și zmeură pentru a
decora tabloul ursului)
Povestea continuă după realizarea tablourilor și alegerea unuia mai reușit.
”Cadoul ajunge la Vulpiță.Să vedem dacă ursului îi va plăcea și va accepta să-i devină prieten”
”Hai acum să ne-așezăm
Și sfârșitul să-l aflăm!”
Vulpea a luat cadoul pentru urs și a bătut la ușă : Cioc-cioc-cioc!
-Deschide Ursule-Coadă –Scurtă!Am un cadou pentru tine!Pentru că ești atât de frumos,
m-am gândit să-ți dăruiesc un tablou, să-l agăți în bârlogul tău!Chiar m-aș bucura dacă l-ai lua
și ai vrea să îți fiu prietenă.Vrei?Te rog!
-Acum văd că vorbești serios!Voi fi prietenul tău, mereu!