REFERAT

- COMISIA METODICA – SC. H. M. BERTHELOT

Institutor Irina Vasile

ABECEDARUL
– DE LA TRADITIONAL LA AVANGARDA

Ne-am obisnuit sa lucram folosind materialele bine cunoscute

din vremea instruirii noastre ca educatori. Iata ca acum prin
evolutia societatii suntem pusi in fata unor idei novatoare care
schimba modalitatea de predare-invatare traditionala. As incerca sa
explic aceasta prin faptul ca societatea are o dinamica ce trbuie
corelata cu formarea noilor sai membrii activi.Si cine trebuie sa
descopere sau sa adapteze informatia pentru a fi accesibila, utila,
care sa duca la o finalitate dorita, daca nu educatorul? Educatorul
ramane , in orice system, hotarator pentru calitatea acestuia. Oricat
s-ar tehnologiza, moderniza invatamantul, educatorul organizeaza
posibilitatile sistemului si le pune in valoare. Competenta
profesionala, capacitatea interactive, cultura intelectuala, initiativa
si devotiunea educatorilor dau sau nu viata sistemului.
Invatamantul nostru se elibereaza greu de efectele perioadei
de dinaintea reformei. Au fost prea multi ani in care nu s-a
schimbat nimic, iar acum vin schimbari in avalansa si sunt destul
de greu de aplicat, de gasit forma lor optima de abordare pentru a
obtine finalitatea dorita, de a atinge obiectivele bine stabilite ale
fiecarei activitati.
In perioada timpurie a educatiei obligatorii si gratuite in
diverse tari, intentia educativa se limita la cateva elemente:
alfabetizarea si un nivel elementar de cultura. Cadrul didactic
propunea finalitati educative; cel care fixa curriculum-ul era
invatatorul.
In toate tarile dezvoltate, politica educative necesita stabilirea
intentiilor educative, fie prin mijlocirea unui curriculum mai mult
sau mai putin determinat, fie prin strategii didactice diferite de cele

1
traditionale, fie prin intermediul elaborarii unui system oportun de
probe de evaluare.
O strategie diferita de abordare a tematicii Abecedarului o
regasim in manualul propus de Mariana Rusu. In acest manual este
diferit de traditional atat procesul de predare-invatare a alfabetului
cat si procesul de formare a capacitatilor de citire, scriere si
comunicare orala.
Gradinita, prin grupa pregatitoare, a preluat o parte din
activitatea ce se desfasoara in primul semestru al clasei I. Astfel, la
intrarea in scoala, foarte multi copii stiu sa citeasca, stiu sa scrie
macar cu litere de tipar. La clasa pe care o conduc acum (cls. I C)
am preluat copii pregatiti de gradinita pentru scoala care stiu foarte
bine sa citeasca atat cursiv cat si constient, este vorba despre trei
sferturi din elevii mei.
Pornind de la cele spuse mai sus inclin sa cred si sper ca acest
nou abecedar este ceea ce imi trebuia, pentru a avea timp inaintea
scrierii de mana sa-i pregatesc pe toti elevii sa recunoasca literele
intalnite in manual.
Structurarea si dispunerea unitatilor de continut din
programa sunt diferit abordate fata de celelalte manuale.Daca in
primele lectii parcurgem aceleasi etape : formularea de enunturi
corecte si complete, pronuntarea corecta a cuvintelor folosite in
exprimarea orala, formularea de propozitii din 2-3 cuvinte,
despartirea cuvintelor in silabe, sesizarea sunetelor in cuvinte;
dupa cateva ore ajungem la studierea unui minialfabet de tipar pe
care il parcurgem pentru a-I familiariza pe toti elevii cu cititul
silabelor, apoi a cuvintelor scrise cu litere de tipar. Noutatea consta
in faptul ca invatarea literei de tipar nu coincide cu scrierea ei de
mana. Acest lucru este explicat de autoare care spune ca acest
parcurs didactic permite o relaxare a ritmului de invatare in prima
jumatate a anului scolar, asigurand dozarea echilibrata si gradarea
efortului depus de micul scolar.Formarea capacitatii de scriere
incepe cu o etapa pregatitoare prelungita, timp in care se pune
accentual pe deprinderea tehnicii cititului. Dupa etapa
minialfabetului de tipar urmeaza minialfabetul de mana in care

2
accentual se muta pe formarea capacitatii de scriere dar, in acelasi
timp, se consolideaza tehnica citirii si se dezvolta campul de citire.
Urmeaza apoi invatarea in paralel a citit-scrisului.
“Minialfabetul” cum il numeste autoarea nu curinde toate
literele limbii romane, de aceea la invatarea in paralel a citit-
scrisului apar literele mai putin uzuale sa le spunem desi au si ele o
pondere importanta in dictionarul limbii romane.Apar in aceasta
perioada si diftongii, dar si o parte a grupurilor de litere.Ordonarea
literelor si a celorlalte continuturi pe care tocmai le-am amintit este
determinate, dupa cum spune autoarea, de o serie de argumente
stiintifice si de ordin metodic. Succesiunea literelor de tipar este
diferita de cae a literelor de mana, deoarece criteriile de baza
carora au fost selectate sunt diferite: la citire pe criterii fonetice,
dar nu numai, iar la scriere, in primul rand, dupa dificultatea
grafica a literelor de mana si asemanarea cu cele de tipar.
Abecedarul este dens din punct de vedere al silabelor,
cuvintelor, textelor de studiat. Motivatia ar consta in faptul ca
elevii mici au capacitatea de a memora cu usurinta ceea ce au de
pregatit la citire si volumul mare al al continutului scris pe o
pagina reduce posibilitatea memorarii. Continuturile pot fi stdiate
integral sau nu dupa cum apreciaza invatatorul. Se poate decide
asupra ritmului diferentiat de invatare in functie de capacitatile
elevilor, de gradul de automatizare a unei capacitati si poate si de
timpul necesar elevului pentru o invatare optima.
La inceputul perioadei alfabetare, parcursul didactic pentru
asimilarea literelor de mana este mai lent decat cel de asimilare a
sunetelor si literelor de tipar. Asadar, procesul lent al scrierii
“franeaza” citirea, mai ales in primele lectii, cand elevii
memoreaza cu usurinta continutul sumar al unei pagini si nu
exerseaza efectiv tehnica citirii. Invatarea citirii nu e conditionata
de invatarea scrierii, in timp ce scrisul corect si constient nu e
posibil daca elevul nu stapaneste cititul.
Daca pana acum m-am referit strict la alfabetizare, as trece
acum la aprecierea textelor propuse de acest manual, texte care au
un continut educativ deosebit. Ele fac referire atat la

3
comportamentul in societate cat si la scrieri de referinta din
literatura, determinandu-i pe cei mici, de timpuriu, sa devina
interesati de lectura.
In acest manual apar exercitii cu grad ridicat de dificultate
pentru o varsta asa de mica, si totusi, care nu pun atatea probleme
cate am astepta. Elevii compun cuvinte din silabe separate, gasesc
cuvinte prin anagramare, completeaza aritmogrife (mai simple, mai
grele), stabilesc valoare de adevar pentru diferite enunturi,
ordoneaza cuvinte in propozitii.
Poate ca am prezentat manualul intr-o lumina favorabila, dar
cred ca ideile novatoare sunt cele care vor aduce sistemul nostru de
invatamant in pas cu societatea si cu noile capacitati ale
generatiilor care vin din urma. Reticenta fata de nou cred ca este
un handicap in zilele noastre si am convingerea ca adaptarea
invatatorului la un alt stil de lucru, la o alta modalitate de predare
va fi conditia obtinerii rezultatelor de excelenta.

4
 Considerand ca sunteti invatatoare la clasa I acum, aveti ~25
de elevi, raspundeti la urmatoarele intrebari bazandu-va pe
experienta dvs. anterioara:

1. Cati elevi din clasa dvs stiu sa citeasca?

2. Cati elevi stiu sa scrie cu litere de tipar?

3. Cati elevi stiu sa numere oral si in scris?

4. De ce considerati ca Abecedarul trebuie sa inceapa literele

de mana cu litera a?

5. Cati elevi memorau lectiile din vechile abecedare?

6. Ce tipuri de exercitii vi se par optime pentru invatarea

citit-scrisului la clasa I?

7. Sunteti de accord sa promovati idei noi in invatamant sau

aveti retineri?

8. Ce credeti despre Abecedarul pe care vi l-am prezentat?