Ce metode aplicăm pentru formarea literației

emergente?

Pentru elevii care deja au deprinderi de citit-scris,

este indicat să pornim de la evaluarea
nivelului/indicelui de literație - teste de tip PIRLS,
teste de verificare standardizată a nivelului de
dezvoltare a competenței de literație pe vârste,
instrumente internaționale de evaluare.

Metoda globală

Cum putem forma și dezvolta competența de literație

la elevii mici?

-folosită încă din anul 1930

-memorarea vocabularului cu ajutorul unor imagini

ce denumesc cuvinte uzuale

-se folosesc în predare cărți ilustrate sau cartonașe

-la noi este recomandată la clasa pregătitoare (elevii

percep literele și le asociază cu obiecte sau imagini)

Cum ne dăm seama dacă elevii noștri citesc

conștient, dacă citesc ,,cu mintea” și nu doar ,,cu
ochii” ?

Metoda semi-globală

cea mai recentă (implementată mai ales în Scoția,

Belgia, Finlanda)

- rezultă din mixarea cele două metode FAS și

globală

Accent pe:

- fonetică (relaţia dintre litere şi sunete);

- conștientizare fonematică (abilitatea de a

identifica și manipula sunete, oral);

- cunoștințe legate de vocabular (nouă înțelegere a

cuvintelor);

- înțelegerea textului (înțelegerea a ceea ce

este citit).
Ce fac colegii din alte sisteme de educație mai bine
decât noi, profesorii români?

Ce instrumente și strategii pot folosi la clasă pentru

a-i face pe copii să decodifice mesajele citite, să
reflecteze și să interpreteze mesajele citite?

Metoda Borel-Maisonny

METODA ABEL

(Abordarea bazată pe experiența limbajului /în

engleză, Language Experience Approach – LEA)

- elaborată în Franța

-metodă de învățare a citirii

-constă în asocierea unui gest fiecărei litere

-elevul este solicitat să facă gestul aferent literei,

implicând memoria motrică care facilitează
învățarea

-gestul asociat cu fonemul ajută la identificarea

literei scrise și este foarte util la copii cu tulburari
de memorie

- poate fi utilizată la clasa

pregătitoare

Metoda Freinet, metoda funcțională și metoda

Decroly

- utilizează cu precădere experiența personală și

concretă

- se opun textelor cu propoziții și fraze tipărite, pe

care elevii trebuie să le citească

- elevii ,,creează” cărțile proprii pornind de la imagini

și obiecte foarte cunoscute

-promovează învățarea experențială în aer liber

-elevii scriu texte scurte cu caracter funcțional

Metoda fonetică analitico-sintetică (FAS)

- strategie prin care putem arăta copiilor sensul
învățării cititului și scrisului

- se bazează pe construcții de texte pornind de la

vocabularul familiar al copiilor

- aplicată în țări precum Finlanda, Japonia,

Danemarca, Belgia (țări cu indice mare de literație la
elevi)

Metoda Montessori

- cel mai răspândit demers de predare a citit-

scrisului

- presupune concentrarea pe învățarea și

recunoașterea literelor și a corespondenței dintre
grafeme (semne grafice) și foneme (unități sonore),
înainte de citirea cuvintelor în întregime

Limite:

-poate fi plictisitoare pentru copii

-evoluţia lentă a scrierii poate frâna însuşirea

tehnicii de citire fluentă

Alteritate

Pluralism

Libertate

Respect

Pace

-pune accentul pe folosirea a cât mai multe canale

de receptionare a informațiilor (pipăit, văz, auz etc.)

- elevul este implicat activ în procesul de învățare

- presupune folosirea ,,Cărților Uriașe” pe care

profesorul marchează fiecare cuvânt citit

-cititul și scrisul se predau integral, iar elevii aleg

textele după preferințe și pasiuni

Echitate

Egalitate
CLASA A III-A

Prof. Mioara Acatrinei

Schelet de recenzie - aplicație pe textul ,,Păpădia” I.

Agârbiceanu

FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA LITERAȚIEI LA ELEVII

MICI

RESURSE UTILE PENTRU CADRELE DIDACTICE

CLASA A IV-A

Valoarea unui om nu e dată nici de haine nici de

avere, ci de inimă

Carmen Sylva

SESIUNE Q & A

Vă mulțumim!

Prof. Simina Grigoruță

Metode și instrumente pentru evaluarea și

dezvoltarea competențelor de literație la finalul
claselor primare

Platforma BRIO

Aplicații pe textul ,,Visul licuriciului” de Lidia

Pamfiloiu

CLASA A II-A

Prof. Oana Cristina Grivincă

Proiectul ,,ȘCOLI CU SCLIPICI” -Atelier de literație la

Școala Gimnazială ,,CARMEN SYLVA” Iași

Tehnica ABEL- aplicații în cadrul atelierului de

literație

CLASA I

Dezvoltarea competențelor de literație prin proiecte

tematice integrate

-utilizate cu succes încă de la grădiniță

- introduse în curriculum pentru clasele primare din
2011-2012

- demersuri interdisciplinare ce trec dincolo de

fragmentarea pe discipline

- presupun o abordare holistică a conținutului

- permit copilului să-și folosească toate abilitțile

personale pentru a realiza produsul învățării

-contribuie la formarea copiilor ca parte a grupului

- dezvoltă stima de sine a copiilor, care sunt parte

activă a procesului de învățare, care devine
interactiv și facil

Prof. Carmen Chebac

Povestea celor trei fluturași

(poveste populară cehă)

Deziderate prioritare ale învățământului actual

-Formarea competenței de literație și de scriere

emergentă

-Formarea şi cultivarea gustului pentru lectură

activă și conștientă

- Uzitarea tuturor valențelor procesului de

comunicare ( interculturală, comunicare socială și
de interrelaționare, comunicare interpersonală) în
context european, prin promovarea valorilor ca
toleranță, înțelegere, acceptare, alteritate,
democrație, responsabilitate, dar și discriminare,
prejudecată, intoleranță

CLASA PREGĂTITOARE

SCHIMB DE BUNE PRACTICI PENTRU FORMAREA ȘI

DEZVOLTAREA LITERAȚIEI LA ȘCOLARII MICI

https://youtu.be/UxVKHOuWEG8

Prof. Claudia Maria Medrihan

Clubul alb și negru, Alice Hemming- aplicații

Având mereu în auz expresia ,,copiii români sunt
analfabeți funcționali” este de la sine înțeles că se
caută soluții pentru remedierea acestei situații - de
la soluții de politică educațională, la nivel curricular,
de practică școlară sau de remodelare a procesului
de evaluare.

Pentru sistemul nostru educațional, competența de

literație și formarea/dezvoltarea acesteia, a apărut
ca o necesitate în contextul evaluărilor PISA/PIRLS ,
în urma cărora elevii români s-au clasat de cele mai
multe ori pe poziții dezonorante (în ultimul raport
internațional, din 2019, elevii noștri au fost pe locul
47 din 79 de țări, peste 44,67% demonstrând că nu
înțeleg ce citesc, și mult mai puțini având
capacitatea de a aplica în practică cele învățate în
mediul formal)

Înainte de a putea concepe o strategie, primul pas

este evaluarea literației emergente - se poate folosi
atât la începutul școlarității, cât și ocazional la elevii
mai mari care întâmpină greutăți serioase atunci
când citesc.

Literaţia emergentă este un termen preluat de la

cercetătorii din domeniul psiholingvisticii, care au
cercetat procesele prin care trec copiii care înva ţă
să citească şi să scrie.

Teoria literaţiei emergente consideră că cititul nu se

învaţă bucăţică cu bucăţică, ci printr-o abordare
holistică pe care copiii o observă la cititorii din jurul
lor şi încearcă să înveţe cum să procedeze la fel.

.
Actuala programă şcolară propune o ofertă flexibilă,
care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activităţile de
învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea
competenţelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev.
Includerea clasei pregătitoare în învăţământul
general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată
a curriculumului la acest nivel de vârstă.

.
Şcoala are o singură finalitate - pregătirea elevului
pentru integrarea socială eficientă, dezvoltarea
competenţelor acestuia.

Astfel, elevul trebuie să ajungă o persoană capabilă

de a se orienta în viaţă, care demonstrează că
înțelege lumea înconjurătoare și acționează eficient
în diferite situaţii, aptă să-şi exprime și să își
argumenteze acțiunile, pregătită să-şi achiziţioneze
în mod independent cunoştinţele şi competenţele
solicitate – o personalitate cu un ansamblu de
cunoştinţe, atitudini şi competenţe formate pe
parcursul şcolarităţii.

Formarea abilităților de literație reprezintă astfel și o

măsură a valorii unui sistem educațional.

.
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,CARMEN SYLVA” IASI

CERCUL METODIC ÎNV. PRIMAR

20 mai 2022

Prof. Simina Grigoruță Prof. Gabriela Ivănuță

Prof. Claudia Medrihan Prof. Nela Acatrinei

Prof. Mioara Acatrinei Prof. Carmen Chebac

Prof. Oana Grivincă Prof. Ețcu Florentina

Prof. Florentina Potlog

Înv. Viorica Bâzdâgă

Schimbările de paradigmă educațională din ultimii

ani

- accent pe formarea la elevii de vârstă școlară mica

a competențelor de citit și de înțelegere și reflecție
asupra mesajului citit

- încă de la debutul școlarității , prin curriculumul

clasei pregătitoare se prevede învățarea literelor de
tipar și citirea de silabe, cuvinte, propoziții.

Formarea și dezvoltarea competențelor de

comunicare orală și scrisă, de înțelegere și
decodificare a unui mesaj, nu se realizează doar în
cadrul orelor de Comunicare în limba română, ci pe
tot parcursul școlar și în afara acestuia.

În acest context, competenţa de literație trebuie

percepută ca atare, iar construirea acesteia se
poate realiza printr-un curriculum deschis şi flexibil,
în spiritul longlife learning, ,,călătorie” care începe,
evident, în primele clase ale ciclului primar.

În documentele UNESCO, despre literație se afirmă

ca este „un set de abilități de citire, scriere,
numărare, alfabetizare, dar care „este acum
înțeleasă ca un mijloc de identificare, înțelegere,
interpretare, creație și comunicare într-o lume tot
mai digitalizată, mediată de text, bogată în
informație și rapidă”

(https://en.unesco.org/themes/literacy).

The Global Alliance for Literacy afirmă că literația

este „fundament al învățării pe tot parcursul vieții”
(http://uil.unesco.org/literacy/global-alliance).

Literația este interpretată și dintr-o perspectivă care

valorizează calitatea educației fiind văzută ca „o
abilitate cheie, dar și o măsură-cheie a educației
populației.” (Roser, Ortiz-Ospina, 2018).

Literația poate fi interpretată și ca alfabetizare de

bază sau funcțională, cu care în multe situații este
asimilată, însă mai ales ca noțiune care definește
capacitatea de a citi, a înțelege și de a aplica ceea
ce s-a citit.

În dicționarul OECD, literația este menționată ca:

„abilitatea de a înțelege, de a folosi și de a reflecta

asupra textelor scrise pentru a-și atinge obiectivele,
a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și a participa
eficient la viața societății”.

Literația este definită în dicționarul Cambrige „ca

abilitatea de a scrie și a citi” dar „literația este, de
asemenea, o abilitate de bază sau o cunoaștere a
unui subiect”
(https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/li
teracy).
 “De la părinţi învăţăm ce este iubirea, cum să râdem
şi cum să punem un picior înaintea celuilalt.

Dar doar deschizând cărţile vom descoperi că avem

aripi”.

(Hellen Hayes)

Literația a intrat recent în vocabularul limbii

române, dar încă nu își găsește o traducere în
Dicționarul explicativ. Astfel pentru a defini sensul
noțiunii s-a preluat sensul din limba engleză ca fiind
capacitatea de a citi, a scrie, a utiliza numere și de
a înțelege și a utiliza informațiile citite în viața de zi
cu zi.

Literaţia este o competenţă complexă care se

compune din identificarea, înțelegerea, exprimarea,
crearea și interpretarea conceptelor, sentimentelor,
faptelor și opiniilor, atât oral, cât și în scris, folosind
materiale vizuale, audio și digitale în diferite
discipline și în diferite contexte.

Vizează capacitatea de a comunica și de a stabili

conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat
și creativ.

Dacă ar fi să sumarizăm, conceptul de literație poate

fi definit, de asemenea, drept un proces continuu de
învăţare pe baza textelor citite, ce permite
individului să-şi realizeze obiectivele, învățând și
împlinindu-și potenţialul, să se implice cu adevărat în
comunitățile din care face parte, în viața societății.

DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR DE
LITERAȚIE ALE ELEVILOR DIN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR, PRIN
VALORIFICAREA CONȚINUTURILOR
DISCIPLINELOR ȘCOLARE

=SCHIMB DE BUNE PRACTICI=

Hide full text