Modalități de abordare a

textului narativ la clasa a II-a

Formator – Mirela Mihăescu
 ETAPE (una-două lecții)
Trezirea interesului elevilor pentru citirea textului și
1 motivarea pentru învățare
• Trezirea interesului și motivarea elevilor se pot realiza în moduri
diferite (ex.: învățătorul spune câteva enunțuri despre acțiunea
textului și, când constată că sunt atenți și curioși, îi anunță pe elevi că
vor citi singuri și vor afla continuarea textului.
Citirea textului de către elevi și sublinierea cuvintelor
2 neînțelese
• Citirea în șoaptă sau în gând a textului este etapa în care elevii fac
siguri primul pas în cunoașterea textului.
• Citirea explicației cuvintelor de la vocabular este necesară pentru
cunoașterea sensului cuvintelor noi.
! Robert Dotrens, în lucrarea A educa, a instrui, precizează că elevul
poate trece la citirea în gând după însușirea citirii cu voce tare.
Cum la începutul clasei a II-a mai sunt elevi care nu au formată citirea
cu voce tare, aceștia pot citi textul în șoaptă.
 3 Întrebări în legătură cu conținutul textului

• Se adresează elevilor doar câteva întrebări referitoate la

conținutul textului, pentru a verifica dacă aceștia au citit
conștient (cine povestește, despe ce se povestește, când se
petrece întâmplarea, unde se petrece întâmplarea etc.)

Exersarea actului citirii pentru formarea /

4 consolidarea deprinderilor de citire

• Sunt antrenați în actul citirii toți elevii, întrucât la clasa a II-a

deprinderile de citire nu sunt bine consolidate.
 Lectura explicativă: Citirea textului pe fragmente
5. a) logice și explicarea cuvintelor/ expresiilor

• Se citește textul pe fragmente împărțite de către învățător.

• După citirea fiecărui fragment se explică expresiile și
cuvintele noi. Elevii vor înțelege mai bine sensul cuvintelor și
al expresiilor dacă explicația acestora se face în context.
• Elevii vor fi solicitați să construiască enunțuri cu cele despre
care profesorul apreciază că trebuie să facă parte din
vocabularul activ.
 Lectura explicativă: Formularea de întrebări și
5.b)
6 răspunsuri pentru fiecare fragment
• Învățătorul pregătește câte o întrebare pentru fiecare
fragment, al cărei răspuns poate sugera ideea principală a
textului. Este important ca răspunsurile să conțină cuvintele
/expresiile noi.
(Atenție! Ideile principale nu sunt în programa de clasa a II-a)
• Este important ca la fiecare întrebare să se solicite mai multe
răspunsuri, deoarece aceste exerciții conduc la formarea unei
exprimări personale.

5.c) Lectura explicativă: Povestirea textului

• Urmărind răspunsurile la întrebările adresate de învățător
pentru fiecare fragment, elevii le pot uni și realiza povestirea
orală a textului.
 6 Citirea model

• În clasa a II-a, deprinderile de citire nu sunt bine formate la

unii elevi și nu sunt consolidate la alții, de aceea este necesară
citirea model a profesorului.
• Etapa influențează pozitiv calitatea citirii elevilor, dacă citirea
model este bine realizată. Învățătorul are în vedere ritmul de
citire al clasei și îl respectă, pronunță corect și clar fiecare
cuvânt, respectă intonația impusă de semnele de punctuație,
schimbă tonul citirii de câte ori conținutul textului o cere.

7 Citirea după model

• Citirea model este etapa în care elevii exersează citirea după

modelul oferit de învățător.
 8 Citirea selectivă

• O ultimă verificare a conștientizării citirii se realizează în etapa

citire selectivă unde, la cererea învățătorului, elevii citesc:
dialogul dintre personje, enunțul în care se vorbește despre...,
enunțul în care se prezintă... etc.

Formularea răspunsurilor la întrebări cu grade diferite

9 de dificultate
• Elevii vor formula răspunsuri la întrebări de tipul: Ce? Cine? Cu
cine? Cum? Unde? Când? De ce? Din ce cauză? Cu ce scop? etc.
 10 Exerciții de cultivare a limbii române corecte
• În funcție de timp și de problemele clasei, în continuarea lecției
se organizeză exerciții de cultivare a limbii române corecte. În
funcție de nivelul clasei, această etapă se poate realiza în cea
de-a doua oră planificată pentru abordarea textului narativ.

13
11 Discuții despre abilitățile formate

• După ce textul a fost valorificat pentru formarea de abilități, se

discută cu elevii despre ceea ce au învățat și li se prezintă
utilitatea noilor achiziții.
Bibliografie:
Molan, Vasile (2014), Didactica disciplinelor “Comunicare în limba română” și “Limba și
literatura română” din învățământul primar, Editura MINIPED, București
„Nu există copii care să urască cititul, sunt
doar copii care nu au găsit încă lectura
potrivită”- Frank Serafini (profesor)