Metodologia cercetării

1.Necesitatea cercetării

Pentru a susţine în practică precizărilr la nivel teoretic, în anul şcolar 2015-2016am desfăşurat
o activitate experimentală cu elevii clasei I şi a III a ,care a avut ca obiect principal îmbogăţirea
vocabularului,recepţionarea mesajului dintr-un text, exprimarea corectă,formarea educaţiei
estetice.

Lectura, ca activitate dar şi ca competenţă ,are rolul de a forma şi dezvolta gustul elevului
pentru citit, pentru achiziţionarea cunoştinţelor despre oameni, viaţă, realitatea
înconjurătoare.Textele sunt modele de vorbire şi scriere,de aceea, în analiza limbajului am
adoptat metode deductive, pornind de la text şi ajungândla semantica cuvintelor.

Acestea vor fi temeiuri de a analiza limbajul sub aspectul său semantic, adică la nivel de
sinonime, omonime, paronime, antonime şi cuvinte polisemantice.

2.Contextul în care s-a desfăşurat cercetarea

Cercetarea s-a desfăşurat în cadrul sălii de clasă pe un eşantion de treizeci de elevi din clase
simultane:I şi a III a(clasa I-14 elevi, clasa a III a 16 elevi).Rezultatele constatate au oferit
informaţii semnificative .

Materialele utilizate sunt diverse fişe de lectură ,caiete speciale,diferite texte.

3.Scopurile şi obiectivele cercetării

A.Scopuri

a)La nivel teoretic:

-scopul investigaţiei-importanţa formăriicapacităţii de utilizare a vocabularului în comunicare.

b)La nivel practic-aplicativ mi-am propus descoperirea unor soluţii de optimizare a rezultatelor
şcolare ale elevilor şi eficientizarea activităţilor didactice prin lectură pentru îmbunătăţirea
capacităţii de exprimare verbală a elevilor.

B.Obiective

a)diminuarea semnificativă a numărului de elevi cu rămâneri în urmă la învăţătură, prin

lichidarea lacunelor intervenite în instruirea anterioară a copiilor, folosind diferite texte în care
am abordat probleme de vocabular şi de formare a capacităţii de comunicare.

b)consolidarea deprinderilor de muncă independentă.

4.Modelul ipotetic
 A.Ipoteza 1

Este posibilă reducerea procentului de elevi cu rămâneri în urmă la învăţătură dacă se vor
depista la timp problemele intervenite în lectura unor texte.

B.Ipoteza 2

Este posibilă creşterea nivelului general de învăţare(al tuturor elevilor) pe baza tehnicilor de
lectură a diferitelor texte lirice /narative prin:

-programe speciale de recuperare a golurilor intervenite în cunoştinţele elevilor;

-controlul permanent al fişelor de lectură ale elevilor;

-controlul periodic prin diferite teste, a cunoştinţelor acumulate din textele citite de aceştia;

-activităţi de muncă suplimentară cu conţinut motivant pentru învăţare.

5.Metode şi procedee folosite

Am încercat să acopăr o gamă cât mai largă, căutând să împletesc aplicarea tehnicilor modernr
cu cele clasice.

A.Metode

a)observarea sistematică a evoluţiei progresului şcolar şi a comportamentului fiecărui elev;

b)testarea pe grupe şi individuală prin intermediul probelor scrise şi orale;

c)exerciţiul;

d)conversaţia;

e)explicaţia;

f)lectura explicativă;

g)demonstraţia;

h)problematizarea ;

i)munca independentă;

j)observarea activităţilor de lectură ;

k)dialogul euristic;

l)investigaţia;
m)portofoliul.

B.Procedee

-diminuarea ponderii predării în favoarea muncii independente a tuturor elevilor în cadrul orelor
de curs;

-precizarea concisă şi clară a sarcinilor de lucru pentru toată clasa, pentru diverse grupuri de
nivel sau individual(pentru fiecare elev în parte);

-încurajarea elevilor rămaşi în urmă şi stimularea celor avansaţi;

-cultivarea unor relaţii de colaborare ,de parteneriat între colegi.

Lectura este importantă în educarea copiilor deoarece ajută la formarea vocabularului.Aceştia

vor cunoaşte cuvinte din toate registrele lexicale prevăzute în cadrul textelor literare.

Astfel elevii intră în contact cu arhaisme,regiunalisme.

Cu ajutorul lecturii pot intra în contact cu diferite atitudini ale personajelor . Prin acest mod
elevii pot învăţa să gestioneze anumite situaţii din propria viaţă.

Lectura prezintă un rol important în educarea copiilor prin faptul că operele literare oferă
copiilor diverse situaţii de viaţă din care aceştia pot învăţa cum să se comporte, totodată
formându-le şi un vocabular adecvat.

Ce trebuie să urmărim pe parcursul lecturii:

-sensibilitatea elevilor la probleme;

-facultaţia de a rămâne în starea de receptivitate ,

-mobilitatea (capacitatea de adaptare la noi situaţii );

-originalitatea (ca o componentă a gândirii divergente );

-analiza-capacitatea de a observa şi cerceta fenomenele ;

-sinteza-reasamblarea detaliilor;

-organizarea coerentă a gândirii.

Comportamente care pot constitui conţinutul unei fişe de observare sistematică a

comportamentului elevului în timpul lecturii:

1.Elevul citeşte cu atenţie, fără întrerupere, mişcând încet buzele,urmărind cu degetul fiecare
rând.
2.Subliniază cu creionul anumite cuvinte, propoziţii, fraze.

3.Când întâlneşte un cuvânt neînţelesrecurge exclusiv la profesor ori îl caută în dicţionar sau la
subsolul paginii.

4.Manifestă interes, plăcere sau plictiseală pe parcursul lecturii.

5.A terminat de citit primul/ultimul /odată cu toţi.

Evaluarea lecturii

În cazul evaluării comportamentului de lectură al elevului prin metoda observării, profesorul

poate recurge la utilizarea a două instrumente de colectare şi înregistrare a informaţiilor : fişa de
evaluare şi lista de control.

Fişa de evaluare a competenţei de lectură

Clasa_________________________

Numele elevului _________________________

Perioada________________________________

Data___________________________________

Nr Componente ţintă Perioada 1 Perioada 2 Perioada 3 Perioada4

Crt.
1. Elevul poate să citească FB, B, S
fluent cu voce tare un
text:
-cu dominantă narativă
-cu dominantă
descriptivă.
2. Elevul poate FB, B, S
sărăspundă la întrebări
asupra unui text
-cu dominantă narativă
-cu dominantă
descriptivă.
3. Elevul poate să rezume FB, B, S
un text
-cu dominantă narativă
-cu dominantă
descriptivă
4 Elevul poate să FB, B, S
 realizeze un desen
pornind de la un text
-cu dominantă narativă
-cu dominantă
descriptivă
5 Elevul poate să FB, B, S
producă, pornind de la
textul dat,un text
propriu de tip
-narativ
-descriptiv

Fişa de evaluare include abilităţile de bază ale elevului, necesare de urmărit în procesul de
formare a competenţei de lectură a unui text literar de tip narativ sau descriptiv,deci care trebuie
evaluate formativ ,perioadele sau datele concrete le stabileşte învăţătorul pentru observare,
precum şi nivelurile de atins.

6. Structura lecţiilor şi modalităţile de lucru

Structura lecţiilor a fost diferită.Schimbarea nu a vizat ordinea momentelor lecţiei, cât

contextul acestor verigi ale lecţiei.

Varianta cea mai utilizată a cuprins etapele specifice acestor lecţii.

Activitatea predominantă a fost munca independentă a elevilor .Verificarea temelor pentru

acasă s-a realizat prin rezolvarea unor întrebări sau exerciţii de completare,exerciţii de
sinonimie,exerciţii de compunere a altor finaluri pentru taxte date.

Un moment aparte îl constituie lecţia cu implicarea cunoştinţelor însuşite anterior.

Elevul lucrează individual, câte doi sau în grupe.

Exerciţiile pot fi comune sau diferenţiate.

Exerciţiile sunt corectate imediat, iar aprecierea se face pe baza unui punctaj acordat, în urma
căruia se stabilesc calificativele.

Pentru conştientizarea greşelilor,corectarea sau autocorectarea exerciţiilor, se realizează verbal

sau cu cerneală de altă culoare.

În acest scop au fost utilizate procedee ca :rezolvrea unor exerciţii de completare a unor
enunţuri cu spaţii lacunare, de schimbare a finalurilor textelor,exerciţii de vocabular,de
caracterizare a unor personaje.

7.Acţiuni întreprinse, rezultate constatate şi interpretarea acestora

 Desfăşurat pe durata unui semestru, experimentul a cuprins evluarea iniţială şi cea finală,lucrul
diferenţiat cu clasa ,asociat cu un program intensiv de modalităţi de evaluare.

Prima probă de evaluare a constat într-o probă de constatare cu scopul stabilirii nivelului iniţial
de pregătire al elevilor.

Au urmat alte etape în care s-au urmărit cunoştinţele elevilor, s-au adoptat unele strategii de
reuperare şi progres, constând în:

-relatarea şi explicarea unor situaţii/subiecte din texte;

-activizare a vocabularului;

-stabilirea tipului de exerciţii ce urmau a fi rezolvate frontal sau prin munca independentă în
clasă.

Fiecare fişă de lucru a cuprins exerciţii cu diferite grade de dificultate.

Iată, de exemplu, obiectivele şi comţinuturile testelor cu funcţie de constatare (evaluare

iniţială).

Clasa I

Obiectivele testului iniţial:

O1-să delimiteze corect cuvintele în propoziţii;

O2-să despartă cuvintele în silab;

O3-să stabilească locul sunetelor în cuvânt;

O4-să alcătuiască propoziţii cu cuvinte date.

Test de evaluare

Se dă textul:

,,Erau odată un moşneag şi o babă;şi moşneagul avea o fată,şi baba iar o fată. Fata babi era
slută,leneşă, ţâfnoasă şi rea la inimă, lăsând tot greul pe fata moşneagului . Fata moşneagului era
însă frumoasă,harnică,ascultătoare şi bună la inimă.’’

(Ion Creangă-Fata babei şi fata moşneagului)

1.Câte cuvinte conţine ultima propoziţie?

2.Alcătuiţi o propoziţie cu primul cuvânt din ultima propoziţie.

3.Despărţiţi în silabe ultimul cuvânt din ultima propoziţie.

4.Alcătuiţi cuvinte astfel încât sunetul m să fie:

-la începutul cuvântului

-la mijlocul cuvântului

-la sfârşitul cuvântului.

5.Desparte în silabe cuvintele:moşneag, leneşă, ascultătoare, slută, fată, fântână.

Nr.elevi Insuficient Suficient Bine Foarte bine Medie clasă

14 2 4 4 Bine

Clasa a III a

Obiectivele testului iniţial:

O1-să identifice personajele unui text,

O2-să alcătuiască propoziţii cu expresii date;

O3-să alcătuiască un scurt text după o imagine dată;

O4-să caracterizeze un personaj de poveste .

Test de evaluare

Se dă textul:

,,Erau odată un moşneag şi o babă;şi moşneagul avea o fată,şi baba iar o fată. Fata babi era
slută,leneşă, ţâfnoasă şi rea la inimă, lăsând tot greul pe fata moşneagului . Fata moşneagului era
însă frumoasă,harnică,ascultătoare şi bună la inimă.’’

(Ion Creangă-Fata babei şi fata moşneagului)

1.Care sunt personajele întâlnite în fragmentul de mai sus?

*baba *fata babei

*moşul *fata moşului

2.Alcătuiţi enunţuri cu următoarele expresii:

*rea la inimă

*plăcinte rumene

*a slujit-o cu credinţă.
3.Alcătuiţi un scurt text ajutându-vă de următoarea imagine

4.Identificaţi trăsătuurile fizice şi de caracter a fetei moşului.

*frumoasă

*ascultătoare

*bună la inimă.

5.Realizaţi un scurt dialog dintre moş şi Sfânta Duminică.

Nr Insuficient Suficient Bine Foarte bine Media clasă

elevi
16 _ 2 8 6 Bine

-respectă regulile de realizare a unui dialog;

-respectă semne de punctuaţie.

Testul a cuprins itemi de dificultate medie, progresivi, toocmai pentru a identifica cunoştinţele
de bază ale elevilor.Evaluarea rezultatelor s-a făcut cu ajutorul calificativelor.

*Suficient
* * Bine
* * *Foarte bine

Calificativele au fost trecute într-un tabel astfel:

Clasa I

Nr Numele elevului I1 I2 I3 Rezultat

Crt. final
1. S S S S
2. S FB FB B
3. B B FB B
4. S I S S
5 S B S S
6. B B FB B
7 FB FB B FB
8. B FB FB FB
9 FB FB FB FB
 10 B FB FB FB

Clasa a III a

Nr Numele elevului I1 I2 I3 I4 I5 Rezultat

Crt final
1 FB FB FB FB B FB
2. FB B B B B B
3 B B B B B B
4 B S S S I S
5 FB B B B FB B
6. B B FB B FB B
7 B B S S B B
8 FB FB B B B B
9. FB FB B B FB FB
10. FB FB FB FB S FB
11. FB FB S FB FB FB
12 FB FB B FB FB FB
13 FB FB B S S B
14 FB FB FB B B FB
15 FB B B S S B
16 S S S I I S

Graficele prezentate evidenţiază nivelul de pregătire la testul iniţial şi dispersia calificativelor.

Constatăm că eşantioanele de elevi sunt reprezentate de grupe cu performanţe calitativ

distincte.

Clasa I S=2 B=4 FB=4

Clasa a III a S=2 B=8 FB=6

Din aceste date ne dăm seama de necesitatea diferrenţierii instruirii.

Rezultatele elevilor pot fi prezentate şi în următoarele grafice:

Pe baza centralizării datelor din tabelul anterior a rezultat următoarea situaţie:

Clasa I

Rezultat final
Calificativul I1 I2 I3
Nr elevi % Nr elevi % Nr elevi % Nr elevi %
I _ 1 _ _ _ _ _
S 4 1 3 2
 B 4 3 1 4
FB 2 5 6 4

Clasa a III a

Califi I1 I2 I3 I4 I5 Rezultat
cativ final
Nr Nr Nr Nr Nr Nr %
elevi % elevi % elevi % elevi % elevi % elevi
I _ _ _ 2 1 _
S 1 2 4 3 4 3
B 3 6 8 7 6 8
FB 12 8 4 4 5 6

Am calculat la fiecare item, procentul elevilor care au obţinut calificative de I,S, B, FB.Pe baza
acestor date am putut constata nivelul de pornire al elevilor.

Am reţinut elevii cu rezultate slabe precum şi elevii despre care am constatat că pot mai mult.

Mi-am propus ca procedeele de activizare pe care le folosesc să le adaptez,în special, la nivelul

acestor două categorii de elevi slabi şi mediocri , precum şi să urmăresc eficienţa acestora.

Pentru îndeplinirea acestor obiective este necesară desfăşurarea diferitelor activităţi practice.

La clasa I un accent deosebit trebuie pus pe încrucişarea sunetelor verbale.La clasele mici
copiii îşi însuşesc un fond de cuvinte care le reflectă realitatea imediată,aspecte concrete ale
mediului înconjurător.

Pentu pronunţarea corectă a sunetelor am organizat întreceri .

EX.

Cine spune cele mai multe cuvinte cu o anumită litera la începutul sau la sfârşitul cuvântului?

Cine spune cele mai multe nume de copii ,de locaţie sau de animale care încep cu o anumită
literă?

Cine spune mai multe cuvinte cu:

-che, chi, la începutul cuvântului

Cheie,chenar,chibrit,chipiu,chelie,chemare,chică, chelner,chiciură,chiriaş.

-che,chi la sfârşitul cuvântului

Pereche-perechi

Ureche-urechi.

-che,chi la mijlocul cuvântului:ochelari, echilibru, nechează, închide, încheie, deschide,

etichetă,echipă.

Pentru a alcătui propoziţii cu cuvinte care să conţină sunete date am folosit imagini ,de cele
mai multe ori care duceau la alcătuirea unor proverbe,zicători.

Ex.,,Când pisica nu-i acasă, şoarecii joacă pe masă.’’

,,Buturuga mică răstoarnă carul mare.’’

Pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programă, referitor la construirea de propoziţii şi

fraze :folosirea în exprimare a cuvintelor şi expresiilor întâlnite în texte literare , am făcut
exerciţii de pronunţare a unor cuvintecare denumesc elemente din lumea înconjurătoare.

Am folosit în acest sens jocurile:

,,Eu spun una,tu spui mai multe’’ aceasta pentru a-i pune să gândească şi pentru a le îmbogăţi
vocabularul.

Ex.floare-flori

Grădină-grădini

Fântână-fântâni

La clasa a III a am folosit jocul ,,Cum poate fi’’

*codrul-des,verde, întunecos, bătrân, tânăr, uscat, pustiu, vestejit, amorţit.

*pământul-negru, afânaat, darnic, uscat, cald, îngheţat.

Am folosit de asemenea variante variate ale jocului ,,De-a propoziţiile’’

Dezvoltarea vocabularului –explicarea sensului cuvintelor şi expresiilor mai grele pentru copii
–s-a făcut înainte de citirea povestirii ,fie în timpul convorbirii în legătură cu cele citite.

În dezvoltarea limbajului un rol important îl are şi ascultarea şi povestirea poveştilor de către

învăţător.

Reproducerea poveştii de către copii s-a făcut cu ajutorul întrebărilor puse de mine ,care treptat
i-a condus la reproducerea povestirii în mod independent.

Au fost audiate şi alte poveşi de Ion Creangă şi Petre Ispirescu.

 Tot timpul am urmărit felul cum se exprimă copiii, cum povestesc, în felul acesta cunoscând şi
înlăturând pe cât posibil lipsurile din structura gramaticală.