MODULO 1

MODULUL 1

Sa incepem impreuna studiul limbii italiene. Pentru a va descurca mai usor, fiti atenti la
urmatoarele elemente de recunoastere : cuvintele in limba italiana sunt scrise cu
culoare neagra, pronuntia este marcata cu culoarea verde, iar traducerea in limba
romana este scrisa cu rosu. Caracterele distincte (literele scrise ingrosat) va arata unde
cade accentul in cuvant. Cuvintele scrise cursiv reprezinta explicatiile care va vor usura
studiul. Aceste explicatii trebuie urmarite cu atentie si respectate.

LECTIA 1
Partea 1
Mai ales când vă spuneţi datele personale sau când trebuie completate
formulare, dar şi în viaţa cotidiană, vi se poate cere să vă spuneţi numele pe litere.
Pentru acest lucru, trebuie să ştiţi alfabetul italian.

L’ALFABETO ITALIANO – lalfabeto italiano - ALFABETUL ITALIAN

A [a] H [acca] Q [cu] J [i lunga]
B [bi] I [i] R [erre] K [kappa]
C [ci] L [elle] S [esse] Y [i greca]
D [di] M [emme] T [ti] W [doppia vu]
E [e] N [enne] U [u] X [icasse]
F [effe] O [o] V [vi, vu]
G [gi] P [pi] Z [zeta]

Exemplu : ADELA POPESCU

A, di, e, elle, a
Pi, o, pi, e, esse, ci, u
Acum repetati alfabetul si exercitiul dat.

1
Vom vedea acum unele caracteristici ale limbii italiene. Urmariti cu atentie explicatiile
si exercitiile :

SEMNE ORTOGRAFICE
L′ ACCENTO – lacento - ACCENTUL
În limba italiană fiecare cuvânt - format din mai multe silabe - are o silabă
accentuată. Aceasta se numeşte silabă accentuată sau tonică. Cel mai multe cuvinte se
accentuează pe penultima silabă şi în mai mică parte pe ultima silabă sau pe oricare
altă silabă. Când învăţaţi cuvintele fiţi foarte atenţi la poziţia accentului, fiindcă
schimbarea locului său poate modifica şi înţelesul cuvântului.
Accentul este de două feluri: tonic şi grafic.
1. Accentul tonic – l’accento tonico (lacento tonico) – marchează silaba care se
pronunţă mai intens. În funcţie de locul accentului tonic, deosebim următoarele
categorii de cuvinte:
- parole piane (parole piane), cuvinte în care accentul cade pe penultima silabă.
Aceste cuvinte constituie majoritatea în limba italiană:

Bambino Bambino Copil

Ospedale Ospedale Spital
Madre Madre Mamă
Lavoro Lavoro Servici, muncă

- parole sdrucciole (parole sdruciole), cuvinte care au accentul pe cea de-a treia silabă
de la sfârşit.
Exemplu: albero – albero – copac, arbore

2
L′ APOSTROBO – LAPOSTROBO - APOSTROFUL :
l′ italiano – litaliano - italianul
l′ ora – lora - ora

COME SI PRONUNCIA – COME SI PRONUNCIA - CUM SE PRONUNTA :

Vocalele :
A – albero – albero – copac; aprire – aprire – a deschide
E – erba – erba - iarbă
I – italiano – italiano - italian
O – orologio – orologio - ceas
U – uno – uno - unu

Consoanele :
S - se pronunta (s) cand este la inceputul cuvantului sau cand se afla intre o
vocala si o consoana
Ex : sono – sono - sunt
Pensare – pensare – a gândi
Scolaro – scolaro – şcolar, elev

S - se pronunta (z) cand este intre doua vocale

Ex : La rosa nel vaso. – la roza nel vazo – trandafirul din vază
Il viso di Laura. – il vizo di Laura – faţa / figura Laurei
Il naso di Maria. – il nazo di Maria – nasul Mariei

SS - se pronunta (s)
Ex : La professoressa osserva. – la profesoresa oserva – profesoara observă
Un fiore rosso. – un fiore roso – o floare roşie

3
Z - se pronunta (dz)
Ex : Lo zio e la zia. – lo dzio e la dzia – unchiul şi mătuşa
La zebra allo zoo. – la dzebra alo dzo – zebra la zoo
Il titolo della lezione. – il titolo dela ledzione – titlul lecţiei

ZZ - se pronunta (ţ)
Ex : Il ragazzo e la ragazza. – il ragaţo e la ragaţa – băiatul şi fata
Il prezzo del libro. – il preţo del libro – preţul cărţii

Gli - se pronunta (li)

Ex : Gli occhi del coniglio. – li ochi del conilio – ochii iepurelui
La mia famiglia. – la mia familia – familia mea

Gn - se pronunta (ni)
Ex : La spugna alla lavagna. – la spunia ala lavania – buretele de la tablă
La finestra del bagno. – la finestra del banio – fereastra de la baie

Sci - se pronunta (şi)

Ex : La sciarpa di Michele. – la şiarpa di Michele – pantoful lui Michele
Il colore dell′ asciugamano. – il colore del aşiugamano – culoarea prosopului

Sce - se pronunta (şe)

Ex : Il pesce nel ruscello. – il peşe nel ruşelo – peştele din râu
La scena del teatro. – la şena del teatro – scena teatrului

4
Q - se pronunta (k)
Ex : Il quadro sulla parete. – il cuadro sula parete – tabloul de pe perete
Il libro è qui. – il libro e cui – cartea este aici
Il quaderno sul banco. – il cuaderno sul banco – caietul de pe bancă
Questo bambino – cuesto bambino – acest copil
Quella bambina. – cuela bambina – copila aceea

ATENŢIE !
După litera q urmează întotdeauna vocala u .

H - nu se pronunţă

Ex : Io ho un fiore. – io o un fiore – eu am o floare

Maria ha due libri. – Maria a due libri – Maria are două cărţi
I bambini hanno una nonna. – I bambini ano una nona - copiii au o bunică

Repetati tot ceea ce ati studiat pana acum. Este important sa nu incepeti studierea altor
notiuni pana cand cele anterioare nu au fost bine intelese.

5
 Partea a 2-a
Tinand cont de cele invatate anterior, putem trece la urmatoarele notiuni. Trebuie sa
acordati multa atentie urmatoarelor notiuni, deoarece ele nu au corespondent in limba
romana. De exemplu, in limba romana nu exista consoane duble.

CONSOANELE DUBLE :
Doua consoane la fel se numesc consoane duble. Ele se pronunta dublu, citind o
singura data litera, dar insistand ca pentru doua litere diferite.
Ex : La mamma e il babbo. – la mama e il babo – mămica şi tăticul
La penna nell′ astuccio. – la pena nel astucio – stiloul din penar
La cattedra gialla. – la catedra giala – catedra galbenă

GRUPURI DE SUNETE :
Grupurile de sunete CE, CI, GE, GI, CHE, CHI, GHE, GHI se pronunta la fel ca in
limba romana.
Gli amici dei bambini giocano nel giardino. Li amici dei bambini giocano nel giardino.
Prietenii copiilor se joacă în grădină

Loro mangiano un gelato dolce. Loro mangiano un gelato dolce.

Ei mănâncă o îngheţată dulce

Le arancie e le ciliegie sono buone. Le arance e le ciliege sono buone

Portocalele şi cireşele sunt bune

I bambini portano dai boschi dei funghi e delle margherite bianche.

I bambini portano dai boschi dei funghi e dele margherite bianche.
Copiii aduc din pădure ciuperci şi margarete albe

6
I giochi sul ghiaccio sono belli. I giochi sul ghiacio sono beli
Jocurile pe gheaţă sunt frumoase

Le maniche delle giacche sono lunghe. Le maniche dele giache sono lunghe.
Mânecile hainelor sunt lungi

ACCENTUL (PRONUNTAT SI GRAFIC) :

In limba italiana accentul poate cadea pe una din ultimele patru silabe dintr-un
cuvant. La cele mai multe cuvinte accentul cade pe penultima silaba.
Accentul grafic (care se noteaza in scris) nu exista in limba romana. In limba italiana
el se noteaza, de obicei, de la stanga la dreapta (accentul grav), dar exista si cuvinte pe
a caror ultima litera accentul se pune de la dreapta la stanga (accentul ascutit).
Litera pe care este notat acest accent se pronunta intotdeauna accentuat (apasat).

Ex : Perché ? – perche – de ce ?
Le attività dei bambini. – le ativita dei ragaţi – activităţile copiilor
Le case della città. – le caze dela cita – casele din oraş
Il banco è là. – il banco e la – banca este acolo
Anna mi dà una mela. – Ana mi da una mela – Ana îmi dă un măr
Sono già le ore otto. – sono gia le ore oto – este deja ora opt
Bevi un tè ? – bevi un te – bei un ceai ?

7
ELIZIUNEA :

Eliziunea este eliminarea unei vocale din fata altei vocale. Vocala eliminata este
inlocuita cu apostrof (′).

ATENTIE !
Nu confundati accentul cu apostroful !

Ex : I giorni dell′ anno. – I giorni del ano – zilele anului

( I giorni dello anno).
L′ albero e l′ erba. – lalbero e lerba – copacul şi iarba
( Lo albero e la erba).
L′ occhio e l′ orecchia. – lochio e lorechia – ochiul şi urechea
(Lo occhio e la orecchia).
Il canto dell′ uccello. – il canto del ucelo – cântecul păsării
(Il canto dello uccello).

ATENTIE !

In cazul formei è a verbului essere scrisa la inceputul unei fraze, cu litera mare,
accentul se inlocuieste uneori cu apostrof.
Ex : La mela è dolce. – la mela e dolce – mărul este dulce
E′ dolce la mela. – e dolce la mela – este dulce mărul

8
 Lectia 2

Partea 1
Vom invata impreuna formulele de salut.

I SALUTI (FORMULE DE SALUT) :

• de la ora 7 a. m. pana la ora 16. 00:

Buon giorno! – buon giorno – bună ziua

• de la ora 16.00 pana la ora 18.00:

Buona sera! – buona sera – bună seara

• la despartire, de la ora 18.00 pana la ora 23.00:

Buona notte! – buona note – noapte bună

• la intoarcere dintr-o calatorie:

Bentornato! / Bentornata! – bentornato / bentornata – bine ai venit

• la telefon se raspunde:
Pronto! – pronto - Alo!

9
In limba italiana se folosesc foarte mult in viata de zi cu zi urmatoarele fraze. Le puteti
folosi si atunci cand faceti cunostinta cu cineva, dar si atunci cand purtati o
conversatie obisnuita

FRAZE UZUALE:
Come stai? – come stai - Ce mai faci?
Grazie, bene, e tu? - graţie, bene, e tu - Multumesc bine, dar tu?

Grazie mille! – graţie mile

} = mii de multumiri!
Mille grazie! – mile graţie

Per piacere – per piacere

Per favore - per favore } = va rog, te rog
Per cortesìa – per cortezia

Sì - si - da
No – no - nu

Certo – certo
} = desigur
Certamente - certamente

Per nulla – per nula

} = in nici un caz
In nessun modo – in nesun modo

10
Buon appetito! – buon apetito - Pofta buna!
Grazie, altrettanto! – graţie, altretanto - Multumesc la fel!

E′ permesso? – e permeso - E voie?

Posso entrare? – poso entrare - Pot sa intru?
Prego, si accomodi. – prego, si acomodi - Va rog, luati loc.

Auguri! – auguri - Felicitari!

Tanti auguri! – tanti auguri - Multe felicitari!
I miei migliori auguri! – I miei miliori auguri - Va felicit din suflet!

Repetati tot ceea ce ati invata pana acum. Daca este nevoie, reluati aceasta parte pana
cand sunteti convins ca ati retinut aproape tot. Va recomandam sa reluati aceasta parte
dupa cateva zile, pentru a verifica daca ati retinut o cantitate suficienta de informatie.

Iata cum ne prezentam. Aceste fraze se pot folosi in toate situatiile, inclusiv la locul de
munca (atunci cand veti face cunostinta cu colegii, cu medicii etc.)>

PREZENTARE (intrebari si raspunsuri):

Come ti chiami? – come ti chiami - Cum te numesti?
Come si chiama? – come si chiama - Cum va numiti (dvs)?
Io mi chiamo… - io mi chiamo - Eu ma numesc…
Il mio nome è … - il mio nome e - Numele meu este …
Io sono… - io sono - Eu sunt …

11
 Partea a 2-a
Acum vom invata sa numaram de la 1 la 100. Repetarea trebuie facuta dupa fiecare
numar :

NUMERALUL (1 – 100):
1 – uno - uno
2 – due - due
3 – tre - tre
4 – quattro - cuatro
5 – cinque - cincue
6 – sei - sei
7 – sette - sete
8 – otto - oto
9 – nove – nove
10 – dieci - dieci
11 – undici - undici
12 – dodici - dodici
13 – tredici - tredici
14 – quattordici – cuatordici
15 – quindici - cuindici
16 – sedici - sedici
17 – diciasette - diciasete
18 – diciotto - dicioto
19 – dicianove - dicianove
20 – venti - venti
21 – ventuno - ventuno
22 – ventidue - ventidue
23 – ventitrè - ventitre

12
24 – ventiquattro - venticuatro
25 – venticinque - venticincue
26 – ventisei - ventisei
27 – ventisette - ventisete
28 – ventotto - ventoto
29 – ventinove - ventinove
30 – trenta - trenta
31 – trentuno - trentuno
32 – trentadue - trentadue
33 – trentatrè - trentatre
34 – trentaquattro - trentacuatro
35 – trentacinque - trentacincue
36 – trentasei - trentasei
37 – trentasette - trentasete
38 – trentotto - trentoto
39 – trentanove - trentanove
40 – quaranta - cuaranta
41 – quarantuno - cuarantuno
42 – quarantadue - cuarantadue
43 – quarantatrè - cuarantatre
44 – quarantaquattro - cuarantacuatro
45 – quarantacinque - cuarantacincue
46 – quarantasei - cuarantasei
47 – quarantasette - cuarantasete
48 – quarantotto - cuarantoto
49 – quarantanove - cuarantanove
50 – cinquanta - cincuanta
51-cinquantuno - cincuantuno

13
52-cinquantadue - cincuantadue
53-cinquantatre - cincuantatre
54- cinquantaquattro - cincuantacuatro
55-cinquantacinque - cincuantacincue
56-cinquantasei - cincuantasei
57-cinquantasette - cincuantasete
58-cinquantotto - cincuantoto
59-cinquantanove - cincuantanove
60-sessanta - sesanta
61-sessantuno - sesantuno
62-sessantadue - sesantadue
63-sessantatre - sesantatre
64-sessantaquattro - sesantacuatro
65-sessantacinque - sesantacincue
66-sessantasei - sesantasei
67-sessantasette - sesantasete
68-sessantotto - sesantoto
69-sessantanove - sesantanove
70-settanta – setanta
71-settantuno - setantuno
72-settantadue - setantadue
73-settantatre - setantatre
74-settantaquattro - setantacuatro
75-settantacinque - setantacincue
76-settantasei - setantasei
77-settantasette - setantasete
78-settantotto - setantoto
79-settantanove - setantanove

14
80-ottanta - otanta
81-ottantuno - otantuno
82-ottantadue - otantadue
83-ottantatre - otantatre
84-ottantaquattro - otantacuatro
85-ottantacincue - otantacincue
86-ottantasei - otantasei
87-ottantasette - otantasete
88-ottantotto - otantoto
89-ottantanove - otantanove
90-novanta – novanta
91-novantuno - novantuno
92-novantadue - novantadue
93-novantatre - novantatre
94-novantaquattro - novantacuatro
95-novantacinque - novantacincue
96-novantasei - novantasei
97-novantasette - novantasete
98-novantotto - novantoto
99-novantanove - novantanove
100-cento - cento

15
 Lectia 3

Partea 1
In orice limba straina avem nevoie de verbele de baza pentru a formula macar
propozitii simple :
VERBELE DE BAZA:

ESSERE - ESERE - A FI
Io sono – io sono - eu sunt
Tu sei - tu sei - tu esti
Lui è - lui e - el este
Lei è – lei e - ea este
Noi siamo – noi siamo - noi suntem
Voi siete – voi siete - voi sunteti
Loro sono – loro sono – ei/ele sunt

AVERE – AVERE – A AVEA

Io ho – io o – eu am
Tu hai – tu ai – tu ai
Lui ha – lui a – el are
Lei ha – lei a – ea are
Noi abbiamo – noi abiamo – noi avem
Voi avete – voi avete – voi aveţi
Loro hanno – loro ano – ei / ele au

16
ATENTIE !
è - e = este
e - e = şi

ho – o = (eu) am
o - o = sau

hanno - ano = (ei) au

anno - ano = an (calendaristic)

PRONUMELE PERSONAL
Io – io = eu
Tu – tu = tu
Lui; esso - lui, eso = el
Lei; essa - lei, esa = ea
Noi - noi = noi
Voi - voi = voi
Loro; essi - loro, esi = ei / ele

ATENŢIE !
Pronumele Lei este folosit şi ca pronume de politeţe şi este însoţit de verb la
persoana a III-a singular. În această situaţie, Lei (=dumneavoastră) se scrie cu literă
mare, indiferent unde s-ar afla în propoziţie.
Când lei = ea, se scrie cu literă mică.
Ex.: Come si chiama Lei ? - Come si chiama lei ?
Cum vă numiţi Dvs. ?
Hai visto lei ultimamente ? - Ai visto lei ultimamente ?
Ai văzut-o pe ea în ultimul timp ?

17
 Partea a 2-a
Un alt element important de care avem nevoie este articolul. Articolul are in limba
italiana un rol mai important decat in limba romana. Atentie la explicatiile date,
acestea sunt complete si fac comparatie cu limba romana – chiar daca nu va mai
amintiti cunostintele invatate in scoala, aceste explicatii va vor ajuta sa vi le
reimprospatati
ARTICOLUL (L’ARTICOLO)

În limba italiană, articolul stă în faţa substantivului sau a grupului substantival

determinat.
Articolul hotărât (l’articolo determinativo) se foloseşte pentru a indica un obiect
bine definit sau deja cunoscut.

Mai precis, în limba italiană articolul hotărât se foloseşte cu:

- substantivele care indică fiinţe sau lucruri deja cunoscute:
Ha telefonato il nonno – a telefonato il nono
(A telefonat bunicul.)
Quando vieni portami il giornale. – cuando vieni portami il giornale
(Când vii, adu-mi ziarul.)

- substantivele care indică obiecte unice în natură:

Il sole bruccia la sabbia. – il sole brucia la sabia
(Soarele arde nisipul.)

- substantivele care indică un concept abstract:

La ragione ci consente di distinguere il bene dal male.
La ragione ci consente di distinguere il bene dal male
(Raţiunea ne permite să facem distincţia între bine şi rău.)

18
- substantivele folosite pentru a indica o categorie, un tip, o specie sau un
ansamblu:
I ragazzi (ogni ragazzo, tutti i ragazzi) devono praticare qualche sport.
I ragaţi (oni ragaţo, tuti i ragaţi) devono praticare cualche sport
(Băieţii – fiecare băiat, toţi băieţii- trebuie să practice un sport.)

Il cavallo (ogni cavallo) è un quadrupede.

Il cavalo (oni cavalo) e un cuadrupede.
(Calul – fiecare cal- este un patruped.)

Formele articolului hotărât în limba italiană depind de iniţiala cuvântului care

urmează imediat după articol (pentru că substantivul însoţit de articol poate fi
însoţit şi de alţi determinanţi).

Folosim:
- articolele il (sg.) – i (pl.), când substantivul determinat este de genul masculin,
iar cuvântul care urmează după articol începe cu o consoană (care este alta
decât s+consoană x, y, z sau grupurile consonantice gn, pn, ps, sc):
il bambino – i bambini il bambino – I bambini
(copilul – copiii)

il bravo scolaro – i bravi scolari il bravo scolaro – I bravi scolari

(elevul bun – elevii buni)

il nonno – i nonni il nono – I noni (bunicul – bunicii)

il materasso – i materassi il materaso – I materasi (salteaua – saltelele)

19
- articolele lo (sg.) – gli (pl.), când substantivul determinat este de genul
masculin, iar cuvântul care urmează începe cu s+consoană, x,y,z, gn, pn, ps,
sc sau cu semivocalele i sau j:
lo sbaglio – gli sbagli lo sbalio – li sbali
(greşeala – greşelile)

lo xilofono – gli xilofoni lo silofono – li silofoni

(xilofonul – xilofoanele)

lo yogurt – gli yogurt lo iogurt - li iogurt

(iaurtul – iaurturile)

lo zio – gli zii lo dzio – li dzii

(unchiul – unchii)

lo psicologo – gli psicologi lo psicologo – li psicologi

(psihologul – psihologii)

lo pneumatico – gli pneumatici lo pneumatico – li pneumatici

(pneul – pneurile)

lo sciatore – gli sciatori lo şiatore – li şiatori

(schiorul – schiorii)

lo jugoslavo – gli jugoslavi lo iugoslavo – li iugoslavi

(iugoslavul – iugoslavii)

În faţa unui cuvânt care începe cu o vocală, articolul lo devine l’:

L’ospite – gli ospiti lospite – li ospiti (musafirul – musafirii)

20
- articolele la/l’ (sg.) – le (pl.), când substantivul determinat este de genul
feminin:
la casa – le case la caza – le caze
(casa – casele)

l’amica – le amiche lamica – le amiche

(prietena – prietenele)

Articolul nehotărât (l’articolo indeterminativo) introduce substantivul la

care se referă, lăsându-l pe un plan de generalitate şi indeterminare:

Quando vieni portami un giornale (un giornale qualsiaisi).

Cuando vieni, portami un giornale (un giornale cualsiazi)
(Când vii, adu-mi un ziar – un ziar oarecare.)
În limba italiană, articolul nehotărât are forme numai pentru singular. Se
acordă în gen şi număr cu substantivul la care se referă, prezentând forme diferite
în funcţie de iniţiala cuvântului care urmează după el.
Folosim:
- articolul un, cu substantivele de gen masculin, atunci când cuvântul care
urmează începe cu o consoană (care este alta decât s+ consoană, x, y, z sau
grupurile consonantice gn, pn, ps, sc), sau o vocală:
un amico - un amico (un prieten)

un ottimo strumento - un ottimo strumento (un instrument foarte bun)

un ragazzo - un ragaţo (un băiat)

21
- articolul uno, când substantivul determinat este de genul masculin, iar cuvântul
care urmează începe cu s+consoană, x,y,z, gn, pn, ps, sc sau cu semivocalele i
sau j:

uno sbaglio – uno sbalio – o greşeală

uno xilofono – uno silofono – un xilofon
uno zio – uno dzio – un unchi

uno studente – uno studente – un student

uno pneumatico – uno pneumatico – un cauciuc
uno psicologo – uno psicologo – un psiholog
uno jugoslavo – uno iugoslavo – un iugoslav

- articolul una devine un’ înainte de vocală, când substantivul determinat este de
genul feminin:

una ragazza – una ragaţa – o fată

una jugoslava – una iugoslava – o iugoslavă
un’amica - unamica - o prietenă
un’attenta lettura - unatenta letura - o lectură atentă

22
 ATENŢIE !
La plural, sensul de generalitate, de indeterminare, se exprimă cu ajutorul:
- formelor dei, degli, delle:

Sono sorte delle difficoltà. – sono sorte dele dificolta

(Au apărut nişte dificultăţi.)

- adjectivelor qualche (+singular), alcuni, alcune:

Ho ancora qualche dubbio. – o ancora cualche dubio

(Încă mai am nişte dubii.)

Partirò fra alcuni giorni. – partiro fra alcuni giorni

(Voi pleca peste câteva zile.)

- folosind substantivul la plural, fără nici o indicaţie:

Sono sorte difficoltà. – sono sorte dificolta
(Au apărut dificultăţi.)

23
 Lectia 4
Partea 1

Urmariti cu atentie, in continuare, completarile la ceea ce ati studiat pana acum.

Repetati frazele in limba italiana.

Articolul partitiv (l’articolo partitivo) însoţeşte un substantiv cantitativ,

indicând o parte nedeterminată dintr-un întreg divizibil.

Articolul partitiv se formează prin unirea articolului determinativ cu

prepoziţia di; prin urmare, articolul partitiv este reprezentat de formele
articulate ale prepoziţiei di: del, dello, della, dei, degli, delle.

La singular, articolul partitiv este echivalent, ca sens, cu expresiile

un po’ di - un po di - (un pic de)

una certa quantità di - una certa cantita di - (o anumită cantitate de)

un certo numero di - un certo numero di - (un anumit număr de).

Expresia italiană compusă din articol partitiv la singular + substantiv se traduce în

română, în funcţie de context, prin expresii de tipul: un pic de, puţin, câtva, nişte +
substantiv nearticulat la singular.

Dammi del pane. – dami del pane

(Dă-mi nişte / puţină / un pic de pâine.)

Compra dello zucchero. – compra delo dzuchero

(Cumpără nişte zahăr.)

La plural, articolul partitiv înlocuieşte pluralul articolului nehotărât un, absent în

limba italiană.

24
Expresia italiană compusă din articol partitiv la plural + substantiv se traduce în
română prin expresii de tipul câţiva, câteva, nişte + substantiv nearticulat la
plural:
Abbiamo degli ospiti. – abiamo deli ospiti
(Avem câţiva / nişte oaspeţi.)

Ci sono delle novità. – ci sono dele novita

(Există câteva / nişte noutăţi)

25
 Partea a 2-a
In continuare vom vedea o problemă de gramatică fără corespondent in gramatica
română, şi anume prepoziţiile articulate. Atenţie la reguli şi, mai ales, la folosire:

PREPOZIŢIILE ARTICULATE

(LE PREPOSIZIONI ARTICOLATE)

Atunci când este precedat de una din prepoziţiile di, a da, in, su, în limba
italiană, articolul hotărât se uneşte cu prepoziţia respectivă într-un singur cuvânt,
dând naştere aşa-numitor prepoziţii articulate.

În formă simplă, trebuie să reţinem că:

- prepoziţia „di” specifică substantivul care urmează în sensul cel mai larg al
cuvântului, indicând apartenenţa, denumirea, argumentul, rasa, tipul, calitatea
etc.

Che splendore di ragazza ! – che splendore di ragaţa

(Ce splendoare de fată !)

Ho comprato un libro di filosofia. – o comprato un libro di filozofia

(Am cumpărat o carte de filozofie.)

Oggi fa meno caldo di ieri. – ogi fa meno caldo di ieri

(Azi este mai puţin cald decât ieri.)

- prepoziţia „a” indică direcţia unei mişcări reale sau imaginare sau punctul de
sosire al unei mişcări.
La mia famiglia vive a Craiova. - la mia familia vive a Craiova
(Familia mea trăieşte la Craiova.)
26
Non vengo al cinema con voi. – non vengo al cinema con voi
(Nu vin la cinema cu voi.)

Porta la pipa al nonno. – porta la pipa al nono

(Du-i pipa bunicului.)

- prepoziţia „da” indică originea, provenienţa, calitatea permanentă, separarea şi

îndepărtarea, fie reală, fie imaginară.
Lo zio è tornato da Roma ieri. – lo dzio e tornato da Roma ieri
(Unchiul s-a întors de la Roma ieri.)

Ho conosciuto una ragazza dagli occhi azzuri.

O conoşiuto una ragaţa dali ochi adzuri.
(Am cunoscut o fată cu ochi albaştri.)

Paolo è lodato da tutti. – Paolo e lodato da tuti

(Paolo este lăudat de toţi.)

La terra è illuminata dal sole. – la tera e iluminata dal sole

(Pământul este luminat de soare.)

27
 Formele prepoziţiilor articulate

DI
Di + il = del

Il libro del ragazzo – il libro del ragaţo (Cartea băiatului)

Di + lo = dello

Il libro dello scolaro – il libro delo scolar (Cartea elevului)

Di + l’ = dell’

Il colore dell’argento – il colore del argento (Culoarea argintului)

Di + i = dei

I libri dei ragazzi – I libri dei ragaţi (Cărţile băieţilor)

Di + gli = degli

I libri degli scolari – I libri deli scolari (Cărţile elevilor)

Di + la = della

Il libro della scolara – il libro dela scolara (Cartea elevei)

Di + le = delle

I libri delle scolare – I libri dele scolare (Cărţile elevelor)

28
A
A + il = al

Al medico – al medico (medicului)

A + lo = allo

Allo scolaro – alo scolaro (elevului)

A + l’ = all’

All’argento – al argento (argintului)

A + i = ai

Ai ragazzi – ai ragaţi (băieţilor)

A + gli = agli

Agli scolari – ali scolari (elevilor)

A + la = alla

Alla scolara - ala scolara (elevei)

A + le = alle

Alle scolare – ale scolare (elevelor)

29
IN
In + il = nel

Nel sacco – nel saco (în sacoşă)

In + lo = nello

Nello studio – nelo studio (în birou)

In + l’ = nell’

Nell’armadio – nel armadio (în şifonier)

In + i = nei

Nei sacchi – nei sachi (în sacoşe)

In + gli = negli

Negli armadi – neli armadi (în şifoniere)

In + la = nella

Nella borsa – nela borsa (în geantă)

In + le = nelle

Nelle borse – nele borse (în genţi)

30
SU

Su + il = sul
Sul banco – sul banco (pe bancă)

Su + lo = sullo

Sullo studio – sulo studio (pe birou)

Su + l’ = sull’

Sull’asfalto – sul asfalto (pe asfalt)

Su + i = sui

Sui banchi – sui banchi (pe bănci)

Su + gli = sugli

Sugli stadi – suli stadi (pe stadioane)

Su + la = sulla

Sulla tavola – sula tavola (pe masă)

Su + le = sulle

Sulle tavole – sule tavole (pe mese)

31
DA
Da + il = dal
Dal cinema - dal cinema (de la cinema)

Da + lo = dallo
Dallo spettacolo - dalo spetacolo (de la spectacol)

Da + l’ = dall’
Dall’ufficio - dal uficio (de la serviciu)

Da + i = dai
Dai nonni - dai noni (la bunici)

Da + gli = dagli
Dagli stadi – dali stadi (de la stadioane)

Da + la = dalla
Dalla nonna – dala nona (la bunica)

Da + le = dalle
Dalle amiche – dale amiche (la prietene)

32
Atenţie !
1. Prepoziţia da indică mişcarea dinspre sau către o persoană
Vado dal medico, dalla nonna etc. – vado dal medico, dala nona
(Merg la medic, la bunica etc.)
Vengo dallo spettacolo – vengo dalo spetacolo
(Vin de la spectacol)
2. Vedo Maria – vedo Maria
(O văd pe Maria)
– în acest caz cuvântul pe nu se traduce

33
 Lectia 5

Partea 1
In continuare vom studia substantivele din limba italiana, atat din punct de vedere
teoretic gramatical, cat si din punct de vedere practic. Dvs. Va trebui sa le puteti
folosi in propozitii de sine statatoare, independent de functia lor teoretica. Cu alte
cuvinte, invatati niste notiuni in anumite contexte, dar trebuie sa le puteti folosi si in
fraze construite de dvs.

SUBSTANTIVUL (IL NOME)

Substantivul este partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale
naturii etc.

I. GENUL SUBSTANTIVELOR

Spre deosebire de limba română, care are trei genuri (feminin, masculin,
neutru), limba italiană are doar două genuri: masculin şi feminin.
Elementele care ne ajută să determinăm genul unui substantiv în limba italiană
sunt sensul şi desinenţa (terminaţia).
În funcţie de sens, sunt de genul masculin substantivele care denumesc:
- fiinţe de sex masculin:

lo scrittore – lo scritore (scriitorul)

il padre – il padre (tatăl)

l’uomo – luomo (bărbatul)

il gatto – il gato (pisoiul)

34
 - copaci, pomi fuctiferi:
il ciliegio – il ciliegio (cireşul)
il melo - il melo (mărul)
il pino - il pino (pinul)
il pioppo - il piopo (plopul)
l’ulivo - lulivo (măslinul)

EXCEPŢIE -sunt feminine:

la vite - la vite (viţa de vie)
la palma - la palma (palmierul)

- metale şi elemente chimice:

l’oro - loro (aurul)
l’argento – largento (argintul)
il ferro - il fero (fierul)
il bronzo - il brondzo (bronzul)
l’ossigeno - losigeno (oxigenul)
l’idrogeno – lidrogeno (hidrogenul)
l’uranio – luranio (uraniul)

- lunile anului şi zilele săptămânii:

l’agosto - lagosto (luna august)
il dicembre – il dicembre (luna decembrie)

il lunedi – il lunedi (ziua de luni)

il sabato – il sabato (ziua de sâmbătă)

35
EXCEPŢIE –este feminin:
la domenica – la domenica (ziua de duminică)

- munţi, mări, fluvii şi lacuri:

i Carpazi – I Carpaţi (munţii Carpaţi)
gli Appennini - li Apenini (munţii Apenini)
il Mediterraneo – il Mediteraneo (marea Mediterană)
lo Jonio - lo Ionio (marea Ionică)
l’Atlantico - latlantico (oceanul Atlantic)
il Po - il Po (fluviul Po)
il Tevere – il Tevere (fluviul Tevere)
il Tamigi – il Tamig i(Tamisa)
il Danubio – il Danubio (Dunărea)

EXCEPŢIE –sunt feminine:

le Alpi - le Alpi (munţii Alpi)
le Ande - le Ande (munţii Anzi)
la Senna - la Sena (fluviul Sena)
la Loira - la Loira (fluviul Loara).

- punctele cardinale:
il Nord (il Settentrione) – il nord, il setentrione
il Sud (il Mezzogiorno, il Meridione) – il sud, il medzogiorno, il meridione
l’Est (il Levante, l’Oriente) – lest, il levante, loriente
l’Ovest (l’Occidente) – lovest, locidente

36
Sunt de genul feminin substantivele care denumesc:
- fiinţe de gen feminin:
la madre – la madre (mama)
la scrittrice – la scritrice (scriitoarea)
la donna – la dona (femeia)
la gatta – la gata (pisica)
la leonessa – la leonesa (leoaica)

- fructe:
la pera – la pera – para
l’arancia – larancia – portocala
la banana – la banana – banana
la pesca - la pesca – piersica
la ciliegia – la ciliegia – cireaşa

EXCEPŢIE –sunt masculine:

il limone – il limone – lămâia
il mandarino – il mandarino - mandarina

- ştiinţe şi noţiuni abstracte:

la matematica – la matematica (matematica)
la chimica – la chimica (chimia)
l’astronomia – lastronomia (astronomia)
la psicologia – la psicologia (psihologia)
la biologia – la biologia (biologia)
la linguistica – la linguistica (lingvistica)
la bontà – la bonta (bunătatea)
la giustizia – la giustiţia (dreptatea)
la pace – la pace (pacea)

37
 - state şi regiuni:
l’Italia – litalia - Italia
la Francia - la francia - (Franţa)
la Spagna – la spania - (Spania)
la Toscana - la toscana - (provincia Toscana)
la Calabria - la calabria - (provincia Calabria)

EXCEPŢIE –sunt masculine:

il Belgio – il belgio (Belgia)
il Perù – il peru (Peru)
l’Egitto – legito (Egiptul)
gli Stati Uniti – li stati uniti (Statele Unite)
il Piemonte – il piemonte (provincia Piemonte)
il Friuli – il friuli (provincia Friuli)
il Lazio – il laţio (provincia Lazio).

38
 Partea a 2-a
Daca ati memorat informatiile anterioare, puteti trece la urmatoarea etapa. Este
important sa invatati cuvintele, pentru ca va trebui sa le puteti folosi si dvs. In alte
contexte
- continente, oraşe şi insule:
l’Europa - leuropa
l’Asia - lasia
la Milano – la milano
la Tokio – la tochio
la Sicilia – la sicilia
la Sardegna - la sardenia (provincia Sardinia)

EXCEPŢIE –sunt masculine:

il Cairo – il cairo (oraşul Cairo)
il Madagascar – il madagascar (insula Madagascar).

După desinenţă, sunt de genul masculin:

- substantivele terminate în –o:
il libro – il libro (cartea)
il quadro – il cuadro (tabloul)
il treno – il treno (trenul)
il prezzo – il preţo (preţul)
il discorso – il discorso (discuţia)

EXCEPŢIE –sunt feminine:

la mano – la mano (mâna)
la radio – la radio (radioul)
la moto – la moto (motocicleta)
la foto – la foto (fotografia)
l’auto – lauto (automobilul).

39
 - substantivele terminate în consoană:
il bar – il bar (barul)
il film - il film (filmul)
il tram – il tram (tramvaiul)
il gas – il gas (gazul)
il computer – il computer (computerul)
lo sponsor – lo sponsor (sponsorul)
lo slogan – lo slogan (sloganul)
l’ananas – lananas (ananasul)

EXCEPŢIE –sunt feminine:

la star – la star (vedeta)
la miss. – la mis

- numeroase substantive terminate în –e:

il mare – il mare (marea)
il dente – il dente (dintele)
il piede – il piede (laba piciorului)
il fiume – il fiume (fluviul)
l’amore – lamore (dragostea)

Sunt de genul feminin:

- substantivele terminate în –a:
la casa – la caza (casa)
la sedia – la sedia (scaunul)
la luna – la luna (luna)
la terra – la tera (pământul)

40
EXCEPŢIE –sunt masculine:
1. unele substantive de origine greacă, terminate în –ma:
il poema – il poema (poemul)
il problema – il problema (problema)
il teorema – il teorema (teorema)
il diploma – il diploma (diploma)
il dramma – il drama (drama)
lo stemma – lo stema (stema, emblema)

2. substantivele :
il pigiama – il pigiama (pijamaua)
il nulla – il nula (nimicul)

3. unele substantive proprii: Luca, Andrea, Cosma, Barnaba etc.

- substantivele terminate în –i:
la crisi – la crizi (criza)
l’analisi – lanalizi (analiza)
la tesi – la tezi (teza)

la sintesi – la sintezi (sinteza)

l’oasi - loazi(oaza)

EXCEPŢIE –sunt masculine:

il brindisi – il brindizi (toastul)
il bisturi – il bisturi (bisturiul)
l’alibi – lalibi (alibiul).

41
- numeroase substantive terminate în –e:
la nave – la nave (nava)
la neve – la neve (zăpada)
la notte – la note (noaptea)
la chiave – la chiave (cheia)

- substantivele terminate în –tà şi –tù:

la bontà – la bonta (bunătatea)
la civiltà – la civilta (civilizaţia)
la verità – la verita (adevărul)
la virtù – la virtu (virtutea)
la gioventù – la gioventu (tinereţea)
la servitù – la servitu (servitutea)

42
 Lectia 6

Partea 1

II. NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR

Ca şi în limba română, în limba italiană sunt două numere: singular şi plural

Trecerea unui substantiv de la singular la plural se face prin schimbarea terminaţiei.
Ţinând seama de acest lucru, se poate distinge următoarea schemă care cuprinde trei
clase de substantive:

singular plural
Feminin: -a (la casa) le case
Clasa I La caza - casa le caze - casele
Masculin: -a (l’artista) gli artisti
Lartista - artistul li artisti - artiştii
Feminin: -o (la mano) le mani
Clasa II La mano - mâna le mani - mâinile
Masculin: -o (il libro) i libri
Il libro - cartea I libri - cărţile
Feminin: -e (la madre) le madri
Clasa III La madre - mama le madri - mamele
Masculin: -e (il fiore) i fiori
Il fiore - floarea I fiori - florile

43
Observaţii:
Printre substantivele feminine terminate în –a, substantivul ala (aripă) are pluralul
ali, iar substantivul arma (armă) are pluralul armi.
Substantivul suola (talpă) are pluralul le suole şi le suola.

Clasa I
a) Substantivele masculine terminate în –ca şi –ga formează pluralul în –chi şi –ghi,
astfel:
Il duca – I duchi Il duca – I duchi Ducele - ducii
Lo stratega – Gli strateghi Lo stratega – li strateghi Strategul - strategii
Il monarca – I monarchi Il monarca – I monarchi Monarhul - monarhii
Il patriarca – I patriarchi Il patriarca – I patriarchi Patriarhul - patriarhii

Iar dacă sunt feminine, fac pluralul în –che şi –ghe, astfel:

L’amica – Le amiche Lamica – le amiche Prietena – prietenele
La monaca – Le monache La monaca – le monache Călugăriţa – călugăriţele
La spiga – Le spighe La spiga – le spighe Spicul – spicele
La riga – Le righe La riga – le righe Linia - liniile

b) Substantivele terminate în –cia şi –gia, cu vocala -i neaccentuată fac pluralul în –

ce şi –ge, dacă c sau g sunt duble sau dacă sunt precedate de o consoană:
La faccia – le facce - la facia – le face - faţa – feţele

La coscia – le cosce - la coşia – le coşe - coapsa – coapsele

La doccia – le docce - la docia – le doce- duşul – duşurile

La quercia – le querce - la cuercia – le cuerce - stejarul – stejarii

La minaccia – le minacce - la minacia – le minace - ameninţarea – ameninţările

44
La traccia – le tracce - la tracia – le trace - urma – urmele

La goccia – le gocce - la gocia – le goce- picătura – picăturile

La fascia – le fasce - la faşa – le faşe - faşa – feşele

Excepţii:
la reggia – le reggie - la regia – le regie - regia -regiile
la foglia – le foglie - la folia – le folie foaia - foile

c) Dacă consoanele –c şi –g sunt precedate de o vocală, formează pluralul în –cie şi –

gie (pronunţate de fapt –ce şi –ge)
la valigia – le valigie - la valigia – le valige - valiza - valizele
la camicia – le camicie - la camicia – le camice - cămaşa - cămăşile

d) Substantivele terminate la singular în –cia şi –gia cu vocala –i accentuată

formează pluralul în –cie şi –gie, păstrând vocala –i accentuată:
La farmacia – le farmacie La farmacia – le farmacie Farmacia – farmaciile

La bugia – le bugie La bugia – le bugie Minciuna – minciunile

La fantasia – le fantasie La fantazia – le fantazie Fantezia – fanteziile

La magia – le magie La magia – le magie Vraja- vrăjile

La poesia – le poesie La poezia – le poezie Poezia – poeziile

45
Observaţie:
Majoritatea substantivelor terminate în –a sunt feminine, dar mai sunt şi unele
excepţii, mai ales cele de origine greacă – de gen masculin, care fac pluralul în –i.
Exemple:
Il tema – I temi il tema – I temi tema – temele

Il problema – I problemi il problema – I problemi problema – problemele

Il diploma – I diplomi il diploma – I diplomi diploma – diplomele

Il delta – I delti il delta – I delti delta - deltele

Il dramma – I drammi il drama – I drami drama – dramele

Il pigiama – I pigiami il pigiama – I pigiami pijamaua – pijamalele

Il razzista – I razzisti il raţista – I raţisti rasistul – rasiştii

Il despota – I despoti il despota – I despoti despotul – despoţii

Lo schema – gli schemi lo schema – li schemi schema – schemele

Il programma - I programmi il programa – I programi programul – programele

Il turista – I turisti il turista – I turisti turistul – turiştii

Il clima – I climi il clima – I climi clima – climele

Il poema – I poemi il poema – I poemi poemul – poemele

Il pilota – I piloti il pilota – I piloti pilotul – piloţii

46
L’autista – gli autisti lautista – li autisti şoferul – şoferii

Il nazista – I nazisti il nadzista – I nadzisti nazistul – naziştii

Il profeta – I profeti il profeta – I profeti profetul – profeţii

Il monarca – I monarchi il monarca – I monarchi monarhul – monarhii

Il ciclista – I ciclisti il ciclista – I ciclisti ciclistul – cicliştii

Il monogramma – I monogrammi il monograma – I monogrami

monograma - monogramele

Il pianista – I pianisti il pianista – I pianisti pianistul - pianiştii

L’atleta – gli atleti latleta – li atleti atletul - atleţii

Clasa II
a) Dintre substantivele terminate la singular în –co şi –go, majoritatea formează
pluralul în –chi şi –ghi:
Il carico – I carichi il carico – I carichi încărcătura – încărcăturile

Il fuoco – I fuochi il fuoco – I fuochi focul – focurile

Il rango – I ranghi il rango – I ranghi rangul – rangurile

Il luogo – I luoghi il luogo – I luoghi locul – locurile

Il lago – I laghi il lago – I laghi lacul - lacurile

47
Substantivele care au accentul pe antepenultima silabă, formează pluralul în –ci şi –
gi:
Il medico – I medici il medico – I medici medicul – medicii

Il sindaco – I sindaci il sindaco – I sindaci primarul – primarii

Lo storico – gli storici lo storico – li storici istoricul – istoricii

L’austriaco – gli austriaci laustriaco – li austriaci austriacul – austriecii

Il Greco – I Greci il greco – I greci grecul – grecii

L’astrologo – gli astrologi lastrologo – li astrologi astrologul – astrologii

Il teologo – I teologi il teologo – I teologi teologul - teologii

Unele substantive au ambele forme de plural, adică în –chi, -ghi şi în –ci, -gi:
Il mago – I magi – I maghi Il mago – I magi – I maghi Vrăjitorul – vrăjitorii

Il selvatico – I selvatici – I selvatichi Il selvatico – I selvatici – I selvatichi

Sălbaticul - sălbaticii

b) Substantivele terminate în –io (unde i este accentuat), formează pluralul în mod

normal, adică în –ii:
Lo zio – gli zii lo dzio – li dzii unchiul – unchii

48
c) Substantivele terminate în –io (unde –i este neaccentuat), pierd pe al doilea i la
plural:
Il figlio – I figli il filio – I fili fiul – fiii

Il raggio – I raggi il ragio – I ragi raza – razele

L’occhio – gli occhi lochio – li ochi ochiul – ochii

Il bacio – I baci il bacio – I baci sărutul – săruturile

Lo studio – gli studi lo studio – li studi biroul – birourile

Il desiderio – I desideri il deziderio – I dezideri dorinţa – dorinţele

L’operaio – gli operai loperaio – li operai muncitorul – muncitorii

L’esempio – gli esempi lezempio – li ezempi exemplul - exemplele

d) Unele substantive care se termină în –o fac pluralul în –a şi atrag articolul

feminin:
Il paio – le paia il paio – le paia perechea – perechile

L’uovo – le uova luovo – le uova oul – ouăle

Il grido – le grida il grido – le grida strigătul – strigătele

Il dito – le dita il dito – le dita degetul – degetele

Il riso – le risa il rizo – le risa orezul – boabele de orez

49
Observaţie: Există trei substantive care au plural neregulat:
Il dio – I dei il dio – I dei zeul – zeii

L’uomo – gli uomini luomo – li uomini omul – oamenii

Il tempio – I templi il tempio – I templi templul – templele

Unele substantive rămân invariabile la plural, astfel:

L’auto – le auto lauto – le auto maşina – maşinile

La radio – le radio la radio – le radio radioul – radiourile

La foto – le foto la foto – le foto fotografia – fotografiile

La birro – le birro la biro – le biro pixul – pixurile

Clasa III
Substantivele repartizate în această clasă pot fi de genul masculin sau de genul
feminin. Ele au la singular terminaţia –e, iar la plural terminaţia –i:
Il cane – I cani il cane – I cani câinele – câinii

La madre – le madri la madre – le madri mama – mamele

Il cuore – I cuori il cuore – I cuori inima – inimile

Il fiore – I fiori il fiore – I fiori floarea – florile

La nave – le navi la nave – le navi nava – navele

Il nipote – I nipoti il nipote – I nipoti nepotul - nepoţii

50
Unele substantive terminate la singular în –ie rămân neschimbate la plural:
La serie – le serie la serie – le serie seria – seriile

La specie – le specie la specia – le specie specia – speciile

La carie – le carie la caria – le carie caria – cariile

La barbarie – le barbarie la barbaria – le barbarie barbaria – barbariile

Excepţii:
l’effigie – le effigi lefigie – le efigi efigia – efigiile

la superficie – le superfici la superficie – le superfici suprafaţa – suprafeţele

la moglie – le mogli la molie – le moli nevasta - nevestele

51
 Partea a 2-a
Substantivele invariabile
În limba italiană există câteva categorii de substantive care nu schimbă forma la
plural, şi anume:
a) Substantivele terminate în vocală accentuată:
La virtù – le virtù la virtu - le virtu virtutea – virtuţile

La qualità – le qualità la cualita – la cualita calitatea – calităţile

La città – le città la cita – le cita oraşul – oraşele

La velocità – le velocità la velocita – le velocita viteza – vitezele

La realtà – le realtà la realta – le realta realitatea – realităţile

Il caffè – I caffè il café – I café cafeaua – cafelele

La bontà – le bontà la bonta – le bonta bunătatea – bunătăţile

L’utilità – le utilità lutilita – le utilita utilitatea – utilităţile

b) Substantive formate dintr-o singură silabă, de tipul:

Il re – I re il re – I re regele – regii

Il tè – I tè il te – I te ceaiul - ceaiurile

52
c) Substantivele de origine străină, terminate în consoană:
Il film – I film il film – I film filmul – filmele

Il gas – I gas il gas – I gas gazul – gazele

Il lapis – I lapis il lapis – I lapis pixul – pixurile

Il set – I set il set – I set setul- seturile

Il bazar – I bazar il badzar – I badzar bazarul – bazarurile

Il tram – I tram il tram – I tram tramvaiul – tramvaiele

Lo sport – gli sport lo sport – li sport sportul – sporturile

Il tunnel – I tunnel il tunel – I tunel tunelul – tunelele

L’autobus – gli autobus lautobus – li autobus autobuzul - autobuzele

d) Nu îşi schimbă forma la plural nici substantivele care se termină în –i, în general
feminine, de tipul:
La diagnosi – le diagnosi La diagnozi – le diagnozi
Diagnosticul – diagnosticele

La sintassi – le sintassi La sintasi – le sintasi Sintaxa – sintaxele

La parentesi – le parentesi La parentezi – le parentezi Paranteza – parantezele

La crisi – le crisi La crizi – le crizi Criza – crizele

L’ipotesi – le ipotesi Lipotezi – le ipotezi Ipoteza – ipotezele

53
 MODULO 2

MODULUL 2

Lecţia 1
Partea 1

Iată câteva cuvinte şi expresii folosite pentru a spune unde locuiţi

L’INDIRIZZO Lindiriţo ADRESA

via via strada
numero numero numărul
città cita oraşul
distretto distreto judeţul
paese paeze ţara
abitare abitare a locui
Dove abiti tu ? - dove abiti tu ? - Unde locuieşti tu ?
Dove abita Lei ? - dove abita lei ? - Unde locuiţi dvs. ?

Exemplu de răspuns:
Io abito in via Pavese, numero 7 (sette), nella città Craiova, distretto Dolj. Il
mio paese si chiama Romania.
Io abito in via Paveze, numero sete, nela cita Craiova, distreto Dolj. Il mio paeze si
chiama Romania.

(Eu locuiesc pe strada Pavese, la numărul 7, în oraşul Craiova, judeţul Dolj. Ţara mea
se numeşte România.)

54
Iată acum membrii familiei şi relaţiile între aceştia.
LA FAMIGLIA - la familia - FAMILIA

la famiglia la familia familia

i genitori i genitori părinţii
i parenti i parenti rudele
il padre il padre tatăl
la madre la madre mama
il figlio il filio fiul
la figlia la filia fiica
il fratello il fratelo fratele
la sorella la sorela sora
lo zio lo dzio unchiul
la zia la dzia mătuşa
il cugino il cugino vărul
la cugina la cugina verişoara
il nonno il nono bunicul
la nonna la nona bunica
il nipote il nipote nepotul
la nipote la nipote nepoata
i nonni materni i noni materni bunicii materni
i nonni paterni i noni paterni (părinţii mamei)
bunicii paterni
(părinţii tatălui)

SINONIME: la madre = la mamma – la mama

Il padre = il papà = il babbo – il babo

55
 Partea a 2-a
După de am văzut care sunt meseriile cele mai cunoscute, le vom învăţa pe cele din
domeniul sanitar, însoţite de unele expresii utile.
Este important să lucraţi acest exerciţiu până când toate cuvintele vor fi bine
reţinute.
PROFESII ÎN DOMENIUL SANITAR ŞI MIC VOCABULAR
(PROFESSIONI SANITARIE E BREVE VOCABOLARIO)
il medico – il medico = medicul

assistente generalista – asistente generalista = asistent/ă generalist/ă

infermiere professionale - infermiere profesionale = infirmier/ă profesionist/ă

qualificato/a – cualificato,-a = calificat/ă

il pediatra – il pediatra = medicul pediatru

il dentista - il dentista = dentistul

il laringoiatra – il laringoiatra = laringologul

l’oculista - loculista = oculistul

il neurologo - il neurologo = medicul neurolog

lo psichiatra – lo psichiatra = psihiatrul

il microbiologo - il microbiologo = microbiologul

il ginecologo - il ginecologo = ginecologul

56
il laboratorio - il laboratorio = laboratorul

il fisioterapista - il fizioterapista = fizioterapeutul, kinetoterapeutul

il malato - il malato = bolnavul

essere curato - esere curato = a fi îngrijit

il gabinetto - il gabineto = cabinetul (medical)

l’ambulatorio - lambulatorio = dispensarul, policlinica

mi fa male… - mi fa male… = mă doare …

il certificato medico - il certificato medico = certificatul medical

l’ospedale - lospedale = spitalul

il paziente – il paţiente = pacientul

un consulto medico - un consulto medico = o consultaţie medicală

indicare - indicare = a indica, a arăta

lo specialista - lo specialista = specialistul

l’intervento chirurgicale – lintervento chirurgicale = intervenţia chirurgicală

l’operazione - loperaţione = operaţia

57
il policlinico - il policlinico = policlinica

guarire - guarire = a (se ) vindeca

il rimedio – il rimedio = remediul

durante la giornata - durante la giornata = în timpul zilei

durante la notte - durante la note = în timpul nopţii

l’iniezione - linieţione = injecţia

indolore - indolore = nedureroasă

gli anestetici - li anestetici = anestezicele

la ricetta - la riceta = reţeta

preparare - preparare = a prepara

la pasticca - la pastica = pastila

le medicine - le medicine = medicamentele

il calmante - il calmante = calmantul

il purgante - il purgante = purgativul

l’unguente - lunguente = unguentul

58
la malattia - la malatia = boala

una malattia cronica – una malatia cronica = o boală cronica

una malattia acuta - una malatia acuta = o boală acută

Să vedem acum părţile corpului omenesc. Ca şi la exerciţiul anterior, este important

să ascultaţi şi să repetaţi până când toate cuvintele vor fi memorate bine.

CORPUL OMENESC (IL CORPO UMANO)

LA TESTA – CAPUL

il viso – il vizo = faţa

il collo – il colo = la gola – la gola = gâtul

la testa – la testa = capul

gli occhi - li ochi = ochii

la bocca - la boca = gura

il naso – il nazo = nasul

i capelli - I capeli = păru

l
i denti - I denti = dinţii

la fronte – la fronte = fruntea

il mento - il mento = bărbia

59
IL TRONCO – TRUNCHIUL

il braccio (plural-le braccia) – il bracio / le bracia = braţul / braţele

la vita - la vita = mijlocul

il gomito – il gomito = cotul

l’anca - lanca = şoldul

la coscia – la coşia = coapsa

il ginocchio – il ginochio = genunchiul

la gamba - la gamba = piciorul (de la genunchi în jos)

il piede - il piede = piciorul (în întregime)

il tallone - il talone = călcâiul

la spalla - la spala = umărul

VOCABULAR MEDICAL – VOCABOLARIO MEDICALE

I muscoli = muşchii

I reni = rinichii

Gli intestini = intestinele

La milza = splina
60
Il fegato = ficatul

All’esterno = în exterior

All’interno = în interior

Lo scheletro = scheletul

Il petto = pieptul

Dentro la cassa toracica = în cavitatea toracică

I polmoni = plămânii

Lo stomaco = stomacul

Le reni = şalele

Lo stomaco = stomacul

Il sistema nervoso = sistemul nervos

L’addome = abdomenul

La pancia = pântec, burtă

La schiena = spinarea

La spina dorsale = şira spinării

61
La colonna vertebrale = coloana vertebrală

La scatola cranica = cutia craniană

La circolazione del sangue = circulaţia sângelui

ALCUNE MALATTIE DEI BAMBINI – UNELE BOLI ALE COPIILOR

La tonsillite = amigdalita

Il morbillo = pojar, rujeolă

La varicella = varicela

La scarlattina = scarlatina

Gli orecchioni = oreion

62
 Lecţia 2

Partea 1
Ne întoarcem la studiul unor elemente gramaticale. Acest lucru nu ar trebui să
comporte probleme, având în vedere lexicul deja învăţat. Toate problemele de
gramatică trebuie bine aprofundate. Vă recomandăm să nu treceţi la etapa
următoare până când lecţia de zi nu este bine ştiută.

ADJECTIVUL (L’AGGETTIVO)

Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care arată o însuşire a unui obiect,
însoţind şi determinând substantivul care exprimă numele acelui obiect.
El variază după număr, gen şi caz, potrivit cu substantivul determinat, şi are
forme deosebite pentru a exprima grade de comparaţie.
În expresiile vita felice, isola lontana, popolo eroico, cuvintele felice, lontana,
eroico sunt adjective, deoarece arată câte o însuşire a obiectelor al căror nume este
exprimat de către substantivele vita, isola, popolo; ele însoţesc şi determină aceste
substantive.

Adjectivele se împart în:

1) adjective calificative – aggettivi qualificativi – adică adjectivele proprui-zise;
2) adjective determinative – aggettivi determinativi – care exprimă o determinare
posesivă, demonstrativă, nehotărâtă, interogativă sau o cantitate. Deci, există
adjective: posesive, demonstrative, nehotărâte, interogative şi numeralele.

63
ADJECTIVELE CALIFICATIVE – GLI AGGETTIVI QUALIFICATIVI
Adjectivele calificative exprimă:
A) însuşiri fizice ale obiectelor cu privire la dimensiunile, forma, culoarea, greutatea,
temperatura, gustul lor etc.: piccolo, grande, largo, stretto, lungo, corto, rotondo,
sottile,quadrato, pesante, leggero, bianco, nero, rosso, caldo, freddo, amaro,
dolce etc.

B) însuşiri fizice şi psihice în legătură cu vârsta, vigoarea, sănătatea: vecchio,

giovane, debole, sano, vigoroso, gigante, tenero, superbo etc.

C) însuşiri în legătură cu starea intelectuală, caracterul: generoso, intelligente,

sereno, fiero, orgoglioso, giusto, mite, onesto, disonesto etc.

D) însuşiri de natură generală: chiaro, tenebroso, utile, caro, semplice, complicato,

sereno, drammatico, eroico etc.

În limba italiană, adjectivele calificative, după terminaţii, se împart în două clase:

Clasa I: Adjective cu două terminaţii

- o pentru masculin singular ( buono – pl. buoni)
- a pentru feminin singular (buona – pl. buone)
un uomo alto (un om înalt)
una donna alta (o femeie înaltă)

Clasa aIIa: Adjectivele cu o singură terminaţie, adică cu o singură formă pentru

masculin şi pentru feminin
Singular grande – plural grandi
Un albero grande (masculin)
Una casa grande (feminin)

64
Pe lângă acestea, există adjective invariabile (care nu se schimbă) atât în gen, cât şi în
număr:
a) pari, impari: lotta impari, forze impari, numero pari, cifre pari

b) adjectivele compuse cu o prepoziţie: dabbene, perbene, dappoco, avvenire: un

impiegato dappoco (un funcţionar incapabil); tutt’e due erano impiegati dabbene
(amândoi erau funcţionari cumsecade); nel tempo avvenire si annunzia un bel
tempo (pe curând se anunţă un timp frumos); nei giorni avvenire termineremo
insieme il lavoro (în zilele următoare vom termina lucrarea împreună)

c) unele adjective care indică o culoare: un vestito rosa (un costum roz); guanti
marrone (mănuşi maro); scarpe blu (pantofi albaştri); marmo verde antico
(marmură de un verde antic); guance rosa pallido (obraji de un roz palid); tinta
verde mare (nuanţă de un verde marin)

Formarea pluralului – La formazione del plurale

a) adjectivele care se termină în –co la singular, primesc la plural terminaţia –ci sau –
chi:
amico – amici
nemico – nemici
greco – greci
magnifico – magnifici
teorico – teorici
pubblico – pubblici
bianco – bianchi
dimentico – dimentichi

65
b) adjectivele terminate în –go primesc la plural –ghi:
analogo-analoghi
prodigo-prodighi

c) adjectivele feminine terminate în –ca sau –ga primesc la plural terminaţia –che sau
–ghe:
poca – poche
magnifica – magnifiche

d) adjectivele terminate în –io (i neaccentuat), la plural se termină în i simplu:

contrario – contrari
proprio – propri
ampio – ampi
vario – vari

e) adjectivele compuse schimbă la plural numai terminaţia celui de-al doilea termen:
reazioni fisico – chimiche
popolazioni gallo-romane
lotte greco-romane
linee aerodinamiche

Acordul adjectivului – L’accordo dell’aggettivo

Adjectivul se acordă cu substantivul său în gen şi număr:
Tempo fresco
Edificio magnifico
La scuola è spaziosa
La strada è popolata
Una bella villa – tante belle ville
Un uomo buono – molti uomini buoni

66
 Partea a 2-a
După ce am văzut o prezentare generală a adjectivelor, formarea pluralului şi felul
în care se acordă cu obiectul determinat, vom trece la studierea gradelor de
comparaţie.

Comparaţia adjectivelor – La comparazione degli aggettivi

Aceeaşi însuşire o pot avea două sau mai multe obiecte în grade diferite:
Le scoperte scientifiche del nostro secolo sono più concrete di quelle del secolo
passato.
(Descoperirile ştiinţifice ale secolului nostru sunt mai concrete decât cele ale
secolului trecut.)
La produzione industriale di oggi nel mondo è maggiore di quella di ieri.
(Producţia industrială de azi în lume este mai mare decât cea de ieri.)

Formele pe care le ia adjectivul pentru a arăta că o însuşire poate exista în

grade diferite la două sau mai multe obiecte sau chiar la acelaşi obiect (în momente
diferite), se numesc grade
de comparaţie.

În limba italiană, gradele de comparaţie sunt aceleaşi ca şi în limba română.

1.Gradul pozitiv – il grado positivo – când adjectivul exprimă prin forma lui o
însuşire a obiectului, fără ca acesta să fie comparat cu alte obiecte care prezintă
aceeaşi însuşire, sau cu el însuşi în momente diferite:
un libro buono, uno studio fruttuoso, una terra fertile, una lezione utile

2.Gradul comparativ – il grado comparativo – care exprimă o comparaţie, stabilind

un raport de superioritate, inferioritate sau egalitate între două sau mai multe obiecte
cu aceeaşi însuşire sau între însuşirile aceluiaşi obiect în momente diferite.

67
Gradul comparativ este deci:
- de superioritate (di maggioranza): più alto, più buono
- de inferioritate (di minoranza): meno alto, meno buono
- de egalitate (di uguaglianza): tanto alto quanto…, così alto come…

Comparativul de superioritate – primul termen de comparaţie este obiectul

principal la care se referă adjectivul comparativ ( şi poate fi subiectul sau
complementul frazei respective); al doilea termen de comparaţie este un complement
introdus de prepoziţia di sau de conjuncţia che.
De exemplu, în propoziţia io sono più diligente di Pietro – primul termen de
comparaţie este subiectul, comparaţia este exprimată prin adjetivul comparativ più
diligente, al doilea termen de comparaţie fiind introdus prin prepoziţia di.

Alte exemple:
La televisione è più complessa del cinematografo. (Televiziunea este mai complexă
decât cinematograful.)
Il pioppo è più alto della quercia. (Plopul este mai înalt decât stejarul.)

Când se compară două însuşiri ale aceluiaşi substantiv, termenul de comparaţie nu

mai este di, ci conjuncţia che:
Mario è più intelligente che studioso. (Mario este mai inteligent decât studios).

Comparativul de inferioritate – se exprimă cu meno di… sau meno che…

Giovanni è meno sportivo di Renato (Giovanni este mai puţin sportiv decât Renato)
Roma è meno moderna che monumentale (Roma este mai puţin modernă decât
monumentală)

68
Comparativul de egalitate – se exprimă cu tanto…quanto sau così…come:
Giuseppe è tanto studioso quanto suo fratello. (Giuseppe este tot atât de studios pe cât
este şi fratele său.)
Questo edificio è così alto come quell’altro. (Acest edificiu este tot atât de înalt pe cât
este şi celălalt.)
Acelaşi comparativ se mai poate exprima şi cu locuţiunile non più di, non
meno di sau al pari di:
Le rose sono profumate non più dei gigli. (Trandafirii nu sunt mai parfumaţi decât
crinii.)
Sono appassionato di quel lavoro al pari di te. (Sunt îndrăgostit de munca aceea la fel
ca şi tine)
Maria è dilligente al pari di Luisa. (Maria este tot atât de silitoare ca şi Luisa.)

Gradul superlativ – il grado superlativo – arată că însuşirea unui obiect este la cel
mai înalt nivel
Ca şi în limba română, în limba italiană superlativul este de două feluri: relativ şi
absolut.

Superlativul relativ – indică o însuşire la cel mai înalt grad sau la cel mai scăzut,
faţă de alte lucruri sau persoane. Se formează cu ajutorul expresiilor il più (cel mai)
sau il meno (cel mai puţin):

Gradul pozitiv Gradul comparativ Gradul superlativ relativ

buono Più buono Il più buono
Meno buono Il meno buono

Termenul de comparaţie se formează cu prepoziţia di sau fra:

Quei due fratelli sono i più coraggiosi fra i loro compagni di classe. (Cei doi fraţi sunt
cei mai curajoşi dintre colegii lor de clasă.)
Lui è il medico più buono dell’ospedale. (El este cel mai bun medic din spital.)

69
Superlativul absolut – exprimă cel mai înalt grad al unei calităţi, fără altă
confruntare cu alţi termeni sau alte calităţi. El se formează cu ajutorul terminaţiei –
issimo adăugată rădăcinii adjectivului (fără ultima vocală):
Dolce – dolcissimo
Alto – altissimo
Puro – purissimo
Breve – brevissimo
Atenţie la adjectivele terminate în –co şi –go:
Poco – pochissimo
Largo – larghissimo
Excepţii: pratico – praticissimo; amico – amicissimo

Observaţii:
Unele adjective nu admit nici un fel de superlativ, deoarece exprimă o calitate care nu
tolerează o gradare. Aşa se întâmplă cu adjectivele care indică materia din care este
făcut un lucru: ferreo (din fier), marmoreo (din marmură), aureo (din aur) etc., sau cu
cele care indică naţionalitatea sau cetăţenia: romeno, italiano etc., cu cele care indică
forme geometrice: quadrato (pătrat), sferico (rotund), rettangolare (dreptunghiular),
precum şi cu adjectivele care prin ele însele au un sens superlativ: eterno (etern,
veşnic), immortale (nemuritor), finale (final), immenso (imens) etc.

Forme neregulate de comparativ şi superlativ

Următoarele adjective, pe lângă forma regulată de comparativ şi superlativ, au o altă
formă, neregulată, moştenită din limba latină:
Gradul pozitiv Gradul comparativ Gradul superlativ
buono migliore ottimo
cattivo peggiore pessimo
grande maggiore massimo
piccolo minore minimo
alto superiore supremo
basso inferiore infimo

70
 Lectia 3

Partea 1
După ce am văzut cum exprimăm însuşirile unui obiect, vom trece la studierea
adjectivelor pe tipuri. Ascultaţi, apoi învăţaţi:

Adjectivele posesive – Gli aggettivi possessivi

Adjectivul posesiv se identifică, în mare parte, în formă, cu pronumele posesiv. El
este deci un pronume posesiv care însoţeşte un substantiv. Şi are dublu rol: pe de o
parte indică obiectul posedat, iar pe de altă parte indică persoana care posedă
obiectul. Adjectivul se acordă în gen şi număr cu substativul său.
Formele adjectivului posesiv sunt următoarele:

Un singur obiect şi un singur posesor

Pers. I Pers. II Pers. III
Masculin mio tuo suo
Feminin mia tua sua

Un singur obiect şi mai mulţi posesori

Pers. I Pers. II Pers. III
Masculin nostro vostro loro
Feminin nostra vostra loro

Mai multe obiecte şi un singur posesor

Pers. I Pers. II Pers. III
Masculin miei tuoi suoi
Feminin mie tue sue

71
Mai multe obiecte şi mai mulţi posesori
Pers. I Pers. II Pers. III
Masculin nostri vostri loro
Feminin nostre vostre loro

Exemple:
Il mio libro è interessante = Cartea mea este interesantă

Il suo fiore è profumato = Floarea sa este parfumată

Sono obbediente con la nostra maestra = Sunt ascultător cu profesoara noastră

La ma cognata arriva domani = Cumnata mea soseşte mâine

Mio figlio è un bravo ragazzo = Fiul meu este un băiat de ispravă

Mio padre mi ha insegnato molte cose utili = Tatăl meu m-a învăţat multe lucruri
folositoare

I miei fratelli sono adesso ingegneri = Fraţii mei sunt acum ingineri

Questo regalo è da parte nostra = Acest cadou este din parte noastră

Abbiamo sentito la sua straordinaria voce = Am ascultat vocea sa extraordinară

72
 Partea a 2-a
Vom studia împreună adjectivele demonstrative. Ele sunt importante pentru că ajută
şi la exprimarea distanţei de la un obiect la altul.

Adjectivele demonstrative
Arată apropierea sau depărtarea vorbitorului faţă de obiectul despre care vorbeşte, se
acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină.

APROPIERE
singular plural
masculin feminin masculin feminin
questo questa questi queste

DEPĂRTARE
singular plural
masculin feminin masculin feminin
quello quella quelli quelle

Exemple:
Guarda questa bella casa ! (Priveşte această casă frumoasă !)
Quel cane corre tutto il tempo (Câinele acela aleargă tot timpul)
Quello studente non arriva mai a tempo (Acel student nu ajunge niciodată la timp)
Quell’amico mi da fastidio (Prietenul acela mă plictiseşte)
Non conosco quella strada (Nu cunosc strada aceea)
Questa famiglia viene spesso al ristorante (Familia aceasta vine des la restaurant)
Prestami questo volume per solo un giorno (Împrumută-mi acest volum pentru o
singură zi)
Prendi questo giornale (Ia ziarul acesta)
Quello spettacolo finisce tardi (Spectacolul acela se termină târziu)

73
 Lecţia 4

Partea 1
În continuare vom învăţa câteva expresii uzuale. Unele vă sunt deja cunoscute din
lecţiile anterioare, altele sunt noi. Ascultaţi cu atenţie şi repetaţi imediat. Acest
exerciţiu trebuie reluat cel puţin de două ori:

EXPRESII UZUALE – MODI DI ESPRIMERSI

Buon giorno = bună ziua

Buona sera = bună seara

Che c’è ? = ce este ?

Chi ? = Cine ?

Quanto costa ? = Cât costă ?

Che ore sono ? = Cât este ceasul ?

Si = Da

No = Nu

Non capisco = nu înţeleg

Non so = nu ştiu

Non posso = Nu pot

74
Sono della Romania = Sunt din România

Vengo dalla Romania = vin din România

Sono romeno / romena = sunt român / româncă

Signore, per favore… = domnule, vă rog…

Per qui, prego = pe aici, vă rog

Attenzione ! = Atenţie !

Prego ? = Poftim ?

Che cosa desidera ? = Ce doriţi ?

Con permesso… = Nu vă supăraţi…

Mi dica, per favore…= Spuneţi-mi, vă rog…

Mi dia, per favore…= daţi-mi, vă rog…

Come si chiama ? = Cum vă numiţi ?

Mi chiamo… = Mă numesc…

La prego di parlare –più forte = mai tare

-più adagio = mai rar

Se vuole ripetere = Vă rog să repetaţi

75
Se vuole scrivere = Vă rog să scrieţi

Vorrei parlare al direttore = Aş dori să vorbesc cu directorul

A chi mi devo rivolgere ? = Cui trebuie să mă adresez ?

Va bene. D’accordo = Bine. De acord

Non so di che cosa si tratta = Nu ştiu despre ce este vorba

Mi scusi, devo andarmene = mă scuzaţi, trebuie să plec

Non vorrei avere dei guai = Nu aş vrea să am neplăceri

Acum vom învăţa culorile.

CULORILE – I COLORI
Bianco – bianco = alb

Nero - nero = negru

Azzuro / blu - adzuro / blu = albastru

Bigio / color sabbia – bigio / color sabia = bej

Giallo - gialo = galben

Grigio - grigio = gri

Marrone - marone = maro, cafeniu

76
Arancione - arancione = portocaliu

Rosso - roso = roşu

Verde - verde = verde

Scuro - scuro = închis (nuanţă)

Moro, mora - moro, mora = brunet, brunetă

Biondo, bionda - biondo, bionda = blond, blondă

Le bionde sono belle, ma le more sono bellissime.

Blondele sunt frumoase, dar brunetele sunt foarte frumoase.

77
 Partea a 2-a
La primul modul am învăţat pronumele personal în formele sale simple. Ţinând cont
de cunoştinţele pe care le-aţi acumulat până acum, în continuare vom studia
pronumele personal cu toate completările.

PRONUMELE PERSONAL – continuare

Pronumele personal cu funcţie de obiect (complement) –
Il pronome personale in funzione di complemento
Amintiţi-vă că pronumele personal cu funcţie de subiect are trei persoane, fiecare cu
două numere (singular şi plural):

persoana număr Pronume personal

I Sg. Io
II Sg. Tu
III – masc. Sg. Lui, egli / esso
- fem. Lei, ella / essa
I Pl. Noi
II Pl. Voi
III – masc. Pl. Loro, essi
- fem. Loro, esse

Pronumele cu funcţie de complement poate fi:

- complement direct în cazul Acuzativ, cu sau fără prepoziţie
- complement indirect în Dativ

Ca şi în limba română, pronumele cu funcţie de complement pot avea forme:

- accentuate, atunci când sunt aşezate după verb
- neaccentuate, când sunt aşezate înaintea verbului

78
Persoana Subiect Complement direct (cine, Complement indirect
(cine?) pentru cine, de la cine etc.) (cui?)
Singular accentuat neaccentuat accentuat neaccentuat
I Io Me Mi A me Mi
II Tu Te Ti A te Ti
III – masc. Lui, egli, Lui, esso Lo A lui Gli
- fem. esso Lei, essa La A lei Le
Lei, ella,
essa
Plural
I Noi Noi Ci A noi Ci
II Voi Voi Vi A voi Vi
III – masc. Loro, essi Loro Li A loro Loro
- fem. Loro, esse loro Le A loro Loro

Atenţie !
1. Complementul indirect formă neaccentuată – loro – se pune întotdeauna după
verb.

2. Nu confundaţi pronumele neaccentuate la, lo, gli cu articolul hotărât.

3. Pronumele neaccentuate la, lo pierd vocala în faţa formelor verbului avere (ho,
hai, ha, hanno): l’ho, l’ha, l’hai, l’hanno

4. La imperativ, infinitiv, gerunziu şi participiu formele mi, ci, ti, vi, gli, le, la, lo, le,
li se aşează după verb şi se unesc cu acesta:
Telefonami stasera ! (Telefonează-mi diseară !)
Non volevo parlarti. (Nu voiam să îţi vorbesc.)
Incontrandolo per la strada, non lo avevo riconosciuto. (Când l-am întâlnit pe stradă,
nu l-am recunoscut.)

79
5. Formele scurte ale verbelor dare (da’), fare (fa’), dire (di’), stare (sta’), andare
(va’) dublează consoana pronumelor: mi, ci. la, lo, le:
Dalle la mano ! (Dă-i mâna !)
Dicci la verità ! (Spune-ne adevărul !)
Stalle accanto ! (Stai lângă ea !)
Fammi sentire la sua storia ! (Spune-mi povestea ta !)
Fallo partire ! (Fă-l să plece !)

6. Când avem două pronume neaccentuate, atunci mi, ti, ci, vi devin me, te, ce, ve:
Me la dai o no ? (Mi-o dai sau nu ?)
Te la racconta ? (Îţi povesteşte ?)
Ce la porta ? (Ne-o aduce ?)
Ve la spiega lui stesso. (Vă povesteşte el însuşi.)

7. Pronumele lei cu formele neaccentuate la, le scrise cu majusculă si pronumele

loro sunt folosite ca şi pronume de politeţe. În acest caz se scriu cu majusculă,
indiferent unde s-ar afla:
E’ venuta anche Lei, Signora ? (Aţi venit şi dvs., doamnă ?)

Benvenuto a Lei, Signore ! (Bine aţi venit, domnule !)

Non ho visto Loro, Signori, da più di un anno, vero ? (Nu v-am mai văzut, domnilor,
de mai bine de un an, e adevărat ?)

Quanto Le devo pagare ? (Cât trebuie să vă plătesc ?)

Desideravo incontrarLa più presto. (Doream să vă întâlnesc cât mai repede.)

80
 Lecţia 5

Partea 1
Ascultaţi cu atenţie, apoi repetaţi.
Următoarele verbe sunt foarte importante, deoarece cu ele se pot forma o multitudine
de fraze.

Verbul A VREA (Il verbo VOLERE)

Io voglio = eu vreau
Tu vuoi = tu vrei
Lui vuole = el vrea
Lei vuole = ea vrea
Noi vogliamo = noi vrem
Voi volete = voi vreţi
Loro vogliono = ei/ele vor

Verbul A MERGE (Il verbo ANDARE)

Io vado = eu merg
Tu vai = tu mergi
Lui va = el merge
Lei va = ea merge
Noi andiamo = noi mergem
Voi andate = voi mergeţi
Loro vanno = ei/ele merg

81
Verbul A STA (Il verbo STARE)
Io sto = eu stau
Tu stai = tu stai
Lui sta = el stă
Lei sta = ea stă
Noi stiamo = noi stăm
Voi state = voi staţi
Loro stanno = ei/ele stau

EXPRESII:
Stare attento = a fi atent
Stare buono = a sta cuminte
Stare bene = a se simţi bine
Stare male = a se simţi rău

Încercaţi să învăţaţi aceste verbe pe de rost.

În continuare, vom vedea câteva caracteristici generale ale verbelor.

IL VERBO – VERBUL

Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă o acţiune sau prezintă, sub formă
de acţiune, o stare, apariţia unei caracteristici ori modificarea unei caracteristici, o
atitudine.
Iată câteva exemple extrase din revista italiană de cultură “Il contemporaneo”:
a) O acţiune propriu-zisă:
Il cavallo correva velocemente. (Calul alerga repede)
Ci vedemmo per la prima volta e facemmo conoscenza il 9 settembre 2000.
(Ne-am văzut pentru prima dată şi am făcut cunoştinţă pe 9 septembrie 2000)

82
b) O stare prezentă sub formă de acţiune:
Si alza lentamente dalla sedia, scaglia il primo fulmine e subito dopo, scoppia
l’uragano.
(Se ridică încet de pe scaun, dezlănţuie primul fulger şi apoi izbucneşte uraganul)

c) O realitate:
Dobbiamo insistere nell’affermare che le sole forze capaci di difenderci sono ormai la
poesia, l’arte, la filosofia, il pensiero scientifico.
(Trebuie să insistăm în a afirma că singurele forţe capabile să ne apere sunt poezia,
arta, filosofia şi gândirea ştiinţifică.)

d) O atitudine:
Il suo viso, adesso, è quello di un mattino di primavera,ancora gocciolante per la
tempesta notturna.
(Chipul său este acum acela al unei dimineţi de primăvară, plină încă de picăturile
rămase de pe urma furtunii din timpul nopţii.)
Aceste acţiuni şi procese sub formă de acţiuni se pot întâmpla în prezent, în
trecut sau în viitor, fiind realizate de o persoană, un animal, un obiect sau orice altă
noţiune.

VERBI TRANSITIVI E INTRANSITIVI

VERBE TRANZITIVE ŞI INTRANZITIVE

Verbele a căror acţiune se răsfrânge asupra unui obiect se numesc verbe

tranzitive ( i verbi transitivi)
Ex.: Quando dunque un amico si procura quella consolazione di deporre un segreto
nel seno di un’altro, da a costui la voglia di procurarsi la stessa consolazione anche
lui.
(Când un prieten simte satisfacţia de a trece o taină în sufletul altuia, îi insuflă
acestuia dorinţa de a avea la rândul lui aceeaşi bucurie.)

83
Verbele a căror acţiune nu se răsfrânge asupra unui obiect sunt intranzitive (i verbi
intransitivi)
Ex.: Il ragazzo ando via presto. (Băiatul plecă repede)
Camminava lentamente. (Mergea încet)
E’ arrivata improvvisamente. (A sosit pe neaşteptate)

Observaţii: Există verbe ca andare, camminare, venire, arrivare, a căror acţiune se

poate prezenta terminată din momentul în care aceasta începe:
Il treno arriva. (Trenul soseşte)
Il padre viene. (Tatăl vine)
Il figlio va via. (Fiul pleacă)

Există în schimb verbe care admit şi construcţia unui obiect direct, şi pe aceea a unui
obiect indirect:
Ubbidire a qualcuno = a se supune cuiva
Ubbidire qualcuno = a supune pe cineva
Perdonare a qualcuno = a ierta pe cineva
Perdonare qualcuno = a ierta cuiva ceva
Insultare a qualche cosa = a insulta ceva, a nu fi respectuos faţă de un lucru
Insultare qualcuno = a insulta pe cineva
Creedere a qualcuno = a crede pe cineva
Credere qualcuno = a crede cuiva ceva

Alte verbe sunt tranzitive sau intranzitive după sens:

Finire un lavoro = a termina un lucru, o lucrare, o muncă
Finire = a avea sfârşit, a se termina
Il film finisce presto = Filmul se termină repede
Rovinare una casa = a distruge o casă
Rovinarsi = a cădea în ruină, a se distruge
Lui si rovinava per la trascuratezza = El se distrugea din neglijenţă

84
 Partea a 2-a
Vom vedea împreună tipurile de raporturi care se pot stabili între o acţiune şi
autorul ei, apoi vom studia clasificarea verbelor după terminaţie.
Ascultaţi şi învăţaţi:
LE FORME VERBALI – DIATEZELE

Diatezele sunt formele verbale care arată raportul dintre acţiune şi autorul ei.
a) Diateza activă – la forma attiva – arată că acţiunea este îndeplinită de subiectul
gramatical:
Giovanni studia molto. (Giovanni studiază mult)
I corsi iniziano oggi. (Cursurile încep astăzi)

b) Diateza pasivă – la forma passiva- arată că acţiunea este suferită de subiectul

gramatical (exprimat prin cazul nominativ); subiectul logic, care face acţiunea,
poate fi exprimat sau subînţeles. Această diateză este alcătuită în general din verbe
perifrastice compuse cu verbul auxiliar “a fi” (essere) şi participiul trecut al
verbului de conjugat:
Lo studente premiato fu appaludito da tutti.
(Studentul premiat a fost aplaudat de toţi.)

L’altro, per I suoi fatti, fu criticato da tutti.

(Altul, pentru faptele sale, a fost criticat de toţi.)

Observaţie: Diateza pasivă nu există decât la verbele tranzitive.

c) Diateza reflexivă – la forma riflessiva – arată că subiectul săvârşeşte şi, în acelaşi

timp, suferă acţiunea. Diateza aceasta are uneori valoare activă, alteori valoare
pasivă.

85
După cazul pronumelui, verbele reflexive sunt de două tipuri: cu pronumele în
acuzativ şi cu pronumele în dativ.
I. Verbele reflexive cu pronume în acuzativ pot avea valori diferite:
a) acţiune făcută de subiectul gramatical se răsfrânge tot asupra lui (pronumele
servind drept complement direct): mi, ti, si, ci, vi:
Io mi preparo per la partenza al mare. (Eu mă pregătesc pentru plecarea la mare.)

b) acţiunea este făcută de două sau mai multe subiecte, fiecare dintre ele suferind
efectele acţiunii făcute de celălalt sau celălalte (riflessivo reciproco):
Loro si lamentavano uno con l’altro di un libro cattivo che avevano letto.
(Ei se plângeau unul altuia pentru o carte proastă pe care o citiseră)

c) se arată o acţiune impersonală:

Si partiva all’alba e si camminava presto. (Se pleca în zori şi se mergea repede.)

II. Verbele reflexive cu pronumele în dativ pot avea diferite valori (riflessivi
impropri).
a) reflexiv obiectiv – riflessivo obiettivo:
Mi ricordo facilmente quel giorno. (Îmi amintesc uşor ziua aceea.)

b) reflexiv dinamic – riflessivo dinamico:

Pensava in che modo farsi il piacere di conoscere tutti I segreti dell’astronomia.
(Se gândea în ce fel să-şi facă bucuria de a cunoaşte toate secretele astronomiei.)

c) reflexiv reciproc – riflessivo reciproco:

Noi tutti ci auguriamo buone vacanze. (Noi toţi ne urăm vacanţă plăcută.)

d) reflexiv participativ – riflessivo participativo:

Finalmente poterono soddisfarsi tutti I gusti letterari.
(În sfârşit au putut să-şi satisfacă toate gusturile literare.)

86
 Forma pronominală care din punct de vedere gramatical nu se deosebeşte de
cea reflexivă, dat fiind faptul că verbul este precedat de acelaşi pronume (mi, ti, si, ci,
vi), este caracteristică unor verbe intranzitive care au exclusiv sens pronominal: în
limba italiană nu se poate spune nici io pento, nici io impadronisco, nici io lagno, ci:
io mi pento (eu mă căiesc), io mi impadronisco (eu pun stăpânire pe), io mi lagno (eu
mă vait, eu mă plâng).

Însoţirea acestor verbe cu pronume este absolut necesară. Astfel sunt verbele lagnarsi
( a se plânge), impadronirsi ( a pune stăpânire), pentirsi ( a se căi) etc.

Pronumele mi, ti, si, ci, vi, în acest caz, nu au nici un fel de funcţie; ele dau
verbului forma pronominală.

I MODI – MODURILE

Formele verbale prin care se arată felul cum consideră vorbitorul acţiunea
exprimată de verb, se numesc moduri. Modurile verbale pot prezenta acţiunea
legată de persoana care o săvârşeşte, având forme flexionare pentru exprimarea
persoanei şi a numărului — modi finiţi — sau pot prezenta acţiunea fără referire
la persoană, deci fără forme reflexionare de persoană şi număr - modi indefiniţi.

în limba italiană există următoarele moduri verbale:

Finiti o definiti: indicativo, congiuntivo, condizionale, imperativo.
Infiniti o indefiniti: infinito, participio, gerundio.

Fiecare mod are timpurile sale: simple şi compuse. Primele sunt forme
verbale constituite dintr-un singur verb, iar celelalte sunt forme verbale compuse
din verbul auxiliar şi participiul trecut al verbului de conjugat.

87
 CONJUGĂRILE - LE CONIUGAZIONI

In limba italiană, verbele se împart în trei conjugări, corespunzătoare terminaţiei

infinitivului prezent:
conjugarea I: în -are: studiare, chiamare, cantare etc.
conjugarea II: în -ere (infinitiv lung şi infinitiv scurt, cuprinzând,
contopite, conjugările a IIa şi a III-a, din limba latină): temere, leggere, credere,
vedere etc.
conjugarea III: în -ire: sentire, dormire, venire etc.

Vocalele a (conjugarea I)
e (conjugarea II)
i (conjugarea III) se numesc vocali caratteristiche.

88
 Lecţia 6

Partea 1
Înainte de a cunoaşte formarea verbelor regulate, este necesară prezentarea
verbelor auxiliare.

I VERBI AUSILIARI – VERBELE AUXILIARE

Verbele auxiliare au rolul de instrumente gramaticale în morfologie, ajutând

la formarea modurilor şi timpurilor compuse ale celorlalte verbe.

În limba italiană, verbele auxiliare (ajutătoare) sunt: essere (a fi) şi avere (a avea).

Verbul avere este auxiliarul caracteristic pentru timpurile compuse ale

diatezei active a verbelor tranzitive, iar verbul essere este auxiliarul caracteristic
pentru toate timpurile diatezei pasive, ac şi pentru timpurile compuse ale diatezei
reflexive.

Pentru timpurile compuse ale diatezei active – verbe intranzitive, nu există

norme sigure; acestea se pot conjuga fie cu essere, fie cu avere.

89
USO DEGLI AUSILIARI – ÎNTREBUINŢAREA VERBELOR AJUTĂTOARE

a) Verbele tranzitive la diateza activă au drept auxiliar verbul avere:

abbiamo cantato, abbiamo letto.

b) Dintre verbele intranzitive, unele au ca auxiliar verbul essere, altele verbul

avere, iar altele fie un auxiliar, fie pe celălalt:
sono diventato (am devenit), eravamo giunti (ajunseserăm);
abbiamo litigato (ne-am certat), hanno vissuto (au trăit);
ho corso (am alergat), sono corso (am alergat);
ha volato (a zburat), è volato (a zburat).

c) Verbele reflexive se conjugă, fără excepţie, cu auxiliarul essere:

Dopo il lavoro, mi sono lavato le mani. (După lucru, mi-am spălat mâinile).
Ci siamo aiutati reciprocamente. (Ne-am ajutat reciproc.)
5I è dimostrato un uomo operoso. (S-a dovedit un om harnic.)

d) Verbele servile — i verbi servili — care nu au înţeles de sine stătător şi cer un

alt verb la modul infinitiv ca: dovere, potere, vaiere au drept auxiliar verbul
avere, dacă infinitivul cere auxiliarul avere, şi essere dacă infinitivul cere ca
auxiliar pe essere:
Ho voluto chiamare un amico. (Am vrut să chem un amic.)

Dar:
Sono dovuto ritornare subito a scuola. (A trebuit să mă întorc îndată la şcoală.)
Sarebbero dovuti giungere con il treno delle dieci.
(Ar fi trebuit să sosească cu trenul de ora zece.)

Regula aceasta nu e strictă. Se pot întâlni construcţii ca:

Non ho potuto venire. (Nu am putut veni.) sau:
Ho dovuto andarmene. (A trebuit să plec.)

90
 Observaţie. Când verbele servile însoţesc un verb reflexiv, au ca auxiliar verbul
essere, dacă pronumele precedă verbul, iar dacă pronumele este unit cu
infinitivul, au ca auxiliar verbul avere.
I due amici non hanno voluto riconciliarsi.'(Cei doi amici nu au vrut să se
împace.)
I due amici non si sono voluti riconciliare. (Cei doi amici nu au vrut să se împace.)

În cepem studierea timpurilor verbale. Acestea trebuie învăţate foarte bine, deoarece
pe ele se bazează comunicarea.

L’INDICATIVO – INDICATIVUL

Este modul realităţii, al siguranţei. Indicativul are opt timpuri, şi anume:

i tempi semplici: presente, inperfetto, passato remoto, futuro semplice;
i tempi composti: passato prossimo, trapassato prossimo, trapassato remoto,
futuro anteriore.

Il presente dell’indicativo – timpul prezent

Orice formă verbală a timpurilor simple rezultă dintr-o parte care rămâne
invariabilă tot timpul conjugării, ea constituind tema (il tema), şi o altă parte care
variază după mod, timp şi persoană, constituind desinenţa (la desinenza) –
terminaţia.

Prezentul indicativ al verbelor regulate se formează din tema infinitivului şi are

următoarele forme:

91
 Conjugarea I (La prima coniugazione)
Amare
Io am-o
Tu am-i
Lui am-a
Noi am-iamo
Voi am-ate
Loro am-ano

Conjugarea a II-a (La seconda coniugazione)

Temere
Io tem-o
Tu tem-i
Lui tem-e
Noi tem-iamo
Voi tem-ete
Loro tem-ono

Conjugarea a III-a (La terza coniugazione)

Sentire
Io sent-o
Tu sent-i
Lui sent-e
Noi sent-iamo
Voi sent-ite
Loro sent-ono

92
Conjugarea a III-a incoativă (La terza coniugazione incoativa)
Finire
Io fin-isc-o
Tu fin-isc-i
Lui fin-isc-e
Noi fin-iamo
Voi fin-ite
Loro fin-isc-ono

Există verbe care nu se supun regulilor obişnuite de formare a modurilor şi

timpurilor, datorită unor cauze care ţin de istoria limbii italiene. Aceste verbe se
numesc neregulate.
Iată câteva exemple (în total sunt aproximativ 40):

ANDARE (A MERGE) DARE (A DA)

Io vado = eu merg Io do = eu dau
Tu vai Tu dai
Lui va Lui da
Lei va Lei da
Noi andiamo Noi diamo
Voi andate Voi date
Loro vanno Loro danno

FARE (A FACE) Lei fa

Io faccio = eu fac Noi facciamo
Tu fai Voi fate
Lui fa Loro fanno

93
BERE (A BEA) Lei beve
Io bevo = eu beau Noi beviamo

Tu bevi Voi bevete

Lui beve Loro bevono

Prezentul — // presente — indică:

a) o acţiune care se întâmplă în momentul vorbirii:
Adesso piove lentamente. (Acum plouă încet.)

b) o acţiune care s-ar putea întâmpla oricând (aşa cum este cazul în proverbe
sau în
poveşti — prezentul gnomic — il presente gnomico).
Chi si somiglia, si piglia. (Cine se aseamănă, se adună).
Chi perde piede, non ce lo rimette. (Tot păţitu-i priceput.)
Chi non rischia, non rosica. (Cine nu riscă, nu câştigă.)

c) o acţiune care s-a efectuat în trecut, dar este adusă în prezent, pentru a o
face
mai vie — prezentul istoric — // presente storico:
Quello stesso giorno, il 13 di novembre, arriva un espresso al signor podesta
di Lecce e gli presenta un dispaccio del signor capitano di giustizia. (în aceeaşi
zi, 13 noiembrie, soseşte un curier la primarul din Lecce şi îi prezintă o
depeşă de la căpitanul de justiţie. — Manzoni, „I Promessi Sposi".)

d) formule permanente:
Si parla italiano. (Se vorbeşte limba italiană.)
Qui non si entra. (Aici nu se intră.)
Lasciale ogni speranza voi ch’entrate. (Lăsaţi orice speranţă voi ce intraţi.)
Si vende a contanti. (Se vinde cu bani peşin.)
Si noleggia. (Se închiriază; de închiriat.)

94
e) o acţiune situată în viitor (de obicei, alături de cuvinte sau propoziţii care
precizează momentul viitor):
Domani faccio una passeggiata con Paolo. (Mâine fac o plimbare cu Paolo.)
Fra quattro ore, parte anche il mio treno.
(Peste patru ore pleacă şi trenul meu.)
L'esame è in settembre. (Examenul este în septembrie.)

Imperfectul – L’imperfetto
Imperfectul indicativului îşi are originea în imperfectul indicativului
latin. Desinenţele: -va, -vi, -vamo, -vate, -vano adăugate temei însoţite de
vocala caracteristică, sunt aceleaşi la toate conjugările:

Conjugarea I: Conjugarea a IIa

Io am-a-vo Io tem-e-vo
Tu am-a-vi Tu tem-e-vi
Lui am-a-va Lui tem-e-va
Noi am-a-vamo Noi tem-e-vamo
Voi am-a-vate Voi tem-e-vate
Loro am-a-vano Loro tem-e-vano

Conjugarea a IIIa
Io sent-i-vo Io fin-i-vo
Tu sent-i-vi Tu fin-i-vi
Lui sent-i-va Lui fin-i-va
Noi sent-i-vamo Noi fin-i-vamo
Voi sent-i-vate Voi fin-i-vate
Loro sent-i-vano Loro fin-i-vano

95
Imperfectul — l'imperfetto — arată o acţiune care durează în trecut.

Questo cappello le dava un'aria irragionevolmente giovane. (Această pălărie îi

dădea un aer foarte tineresc. — G.Bcrto, „Un incontro a Venezia".)

Imperfectul din limba italiană, — ca şi acela din limba română —, are valori
temporale independente sau valori care sunt în legătură cu alte timpuri:

1. independente (în limba română valori absolute):

a) Exprimă o acţiune care durează în trecut, neterminată în momentul la care

se referă vorbirea:
Una giovane aveva prese un dia molte tortore, e portavale a vendere.
(O tânără prinsese într-o zi multe turturele şi le ducea la vânzare.)

b) Exprimă o ac{iune care s-a repetat în trecut (imperfetto iterativa):

Facevo cartoccetti-tutto il giorno, al ponte nuovo, all'imbocco del traforo
del Gianicolo e riuscivo si e no a campare.
(Făceam pungi toată ziua, pe podul cel nou, la intrarea în galeria Gianicolo,
şi reuşeam oarecum s-o scot la capăt. — Moravia, „I Racconti romani".)

c) Exprimă o acţiune încheiată în trecut (imperfectul cu valoare de perfect):

Per dir vero, se la pena era severissima ed atta ad irritare, avevamo nello
stesso tempo la rara sorte, che buoni fossero tutti coloro che vedevamo.
(Ca să spun adevărul, dacă pedeapsa era foarte severă şi în stare să
scoată din sărite pe oricine, aveam în acelaşi timp marele noroc că toţi
cei pe care îi vedeam, erau buni. — S.Pellico, „Le mie prigioni".)

96
2. în legătură cu alte timpuri (timpuri de relaţie):
Acţiunea redată de imperfect este de obicei în raport de simultaneitate faţă de
o acţiune petrecută în trecut:
Pompeo Lagumina si precipito sulla spianata con quella lettera in mano: il suo
spirito era come ubriacato dal dispetto.
(Pompeo Lagumina se repezi pe esplanadă cu scrisoarea în mâini: sufletul îi
era ca şi beat de mânie ■— L.Pirandello, „Novelle per un anno".)

Observaţie. în vorbirea curentă, imperfectul se foloseşte în locul prezentului,

pentru a imprima o formă atenuată a unei solicitări:
Volevo chiedere a Lei un permesso. (Vroiam să vă cer o îngăduinţă.)
Dicevo che la mia opinione è questa. (Spuneam că părerea mea este aceasta.)

97
 Partea a 2-a
Sperând că aţi învăţat lecţiile anterioare, vom continua studierea timpurilor
verbale la indicativ. Recomandăm din nou să nu începeţi o lecţie nouă până
când cea anterioară nu a fost bine fixată.

Perfectul simplu – Il passato remoto

Formare:
Conjugarea I Conjugarea a II-a
Io am-ai Io tem-ei
Tu am-ati Tu tem-esti
Lui am-ò Lui tem-è
Noi am-ammo Noi tem-emmo
Voi am-aste Voi tem-este
Loro am-àrono Loro tem-èrono

Conjugarea a III-a
Io sent-ii Io fin-ii
Tu sent-isti Tu fin-isti
Lui sent-ì Lui fin-ì
Noi sent-immo Noi fin-immo
Voi sent-iste Voi fin-iste
Loro sent-ìrono Loro fin-ìrono

Verbul credere are următoarele terminaţii:

Io cred-etti
Tu cred-esti
Lui cred-ette
Noi cred-emmo
Voi cred-este
Loro cred-ettero

98
 Perfectul simplu — il passato remoto — arată:

a) o acţiune petrecută şi încheiată în trecut:

Salutò e se ne andò. (Salută şi plecă.)
L'anno scorso visitai Firenze. (Anul trecut vizitai Florenţa.)

b) acţiuni scurte, într-o însuşire:

Si levò, si vestì, si cacciò un altro librone sotto il braccio e scese su la spinata.
(Se sculă, se îmbrăcă, îşi vârî o altă carte groasă sub braţe şi coborî în vale
— Pirandello, „Novelle per un anno".)

c) evenimente istorice petrecute cu certitudine, într-o cronologie precisă:

Questa lotta del popolo durò un secolo intero.
(Această luptă a poporului dură un secol întreg).

Perfectul compus – il passato prossimo

La formazione del passato prossimo
Perfectul compus se formează cu ajutorul participiului trecut al verbului
de conjugat şi unul din verbele auxiliare „a fi" sau „a avea":
ho cantato, ho creduto, ho sentito.

În general, verbele tranzitive se conjugă cu auxiliarul a avea (avere): ho creduto

tutto; ho sentito una grande gioia.

În schimb, unele verbe intranzitive şi verbele pronominale şi reflexive se conjugă

cu auxiliarul „a fi" (essere):
Sono arrivato poco fà, dalia provincia. (Am sosit adineaori din provincie.)
In quel momento sono entrati tutti quanti. (în acel moment au intrat toţi.)
Mi sono servito del tuo libro. (M-am folosit de cartea ta.)

99
 Deci:

verbe tranzitive
cantare — aver — ho cantato
credere — aver — ho creduto
finire — aver — finito: ho finito
verbe intranzitive
entrare — Essere -- sono
cadere — Essere — sono
partire — Essere — sono

Perfectul compus — il passato prossimo — arată o acţiune întâmplată într-un

timp trecut, neterminată, sau o acţiune ale cărei efecte durează încă:
Sono venuto a vedere come lavorate. (Am venit să văd cum lucraţi.)

În dialoguri se întâlnesc perfectul simplu şi perfectul compus, în ordine alternativă:

Ho detto per celia, gridò questo sul viso di Renzo, spingendolo verso il letto,
per celia; m'hai inteso che ho detto per celia?
(Am spus-o, în glumă, strigă acesta în faţa lui Renzo, împingându-1 spre pat,
în glumă; nu ai înţeles că am spus-o în glumă? — Manzoni, „I Promessi
Sposi".)

Mai mult ca perfectul – il trapassato

Mai mult ca perfectul — il trapassato prossimo — se formează cu imperfectul

auxiliarului a avea (avere) la verbele tranzitive sau al auxiliarului a fi (essere) la
verbele intranzitive, reflexive şi pronominale, şi cu participiul trecut al verbului de
conjugat:

parlare: io avevo parlato andare: io ero andato, -a

credere: io avevo creduto cadere: io ero caduto, -a
sentire: io avevo sentito partire: io ero partito, -a

100
 Trecutul anterior – Il trapassato remoto

Se introduce în propoziţii temporale care depind de conjuncţii, ca: dopo

che (după ce), tosto che (îndată ce), appena (abia), appena che (îndată ce).
a) Arată o acţiune petrecută într-un trecut îndepărtat:
Dopo che ebbe finito, si diparti contenta (După ce termină, plecă
mulţumită.)
Appena io ebbi finito il mio compito, egli entrò. (îndată ce terminai
compoziţia, intră el.)

b) însoţit de un adverb îşi poate preciza intensitatea:

In un attimo, ebbe finito. (într-o clipă, termină.)

Se formează cu perfectul simplu al unuia dintre verbele auxiliare şi cu

participiul trecut al verbului de conjugat:

parlare: io ebbi parlato andare: io fui andato, -a

credere: io ebbi creduto cadere: io fui caduto, -a

sentire: io ebbi sentito partire: io fui partito, -a

101
 Viitorul – Il futuro semplice

Viitorul derivă dintr-o formă perifrastică, folosită în latina populară, constituită

din infinitivul prezent şi din indicativul prezent al verbului a avea (avere) — (în
limba latină — habeo, -ere):

Cantare + ro = canterò

Credere + ro = crederò

Sentire + ro = sentirò

Aşadar, desinenţele (terminaţiile) -o, -ai, -à, -emo, -ete, -anno se unesc temei
infinitivului trunchiat (la verbele de conjugarea I, vocala caracteristică se schimbă
în -e):

Persoana Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea aIII-a

Io Parler-ò Temer-ò Dormir-ò

Tu Parler-ai Temer-ai Dormir-ai

Lui Parler-à Temer-ò Dormir-à

Noi Parler-emo Temer-emo Dormir-emo

Voi Parler-ete Temer-ete Dormir-ete

Loro Parler-anno Temer-anno Dormir-anno

Observaţie. Prin analogie cu avrò (avere), unele verbe se modifică prin sincopă: vorrò
(volere), cadrò (cadere), vedrò (vedere), morrò (morire).
Italiana veche reduce de asemenea pe e între cei doi r: dimorrò (dimorare = a locui),
deliberò (deliberare = a delibera.)

102
a) Viitorul arată o acţiune care se va întâmpla cândva, mai curând sau mai târziu:
Ma è questa la nostra Europa? Se in essa sopravviverà la cultura,
astrattamente, non potranno soprawivere gli uomini.
(Dar aceasta este Europa noastră? Dacă în ea va supravieţui cultura în mod
abstract, oamenii nu vor putea supravieţui — „II Contemporaneo".).

b) Exprimă o îndoială, o nesiguranţă:

Non ho visto niente. Sarà lui? No, non lo so chi sarà.
(Nu am văzut nimic.
Să fie el? Nu, nu ştiu cine o fi.)
Chi canterà stasera? (Cine va cânta astă-seară?)
Non avrai tu quello che mi occorre? (Nu vei avea tu ceea ce îmi trebuie?)

c) Exprimă un îndemn, o rugăminte în locul imperativului:

Voi non farete questo. (Voi nu veţi face aceasta.)
Tu vedrai senz'altro il risultato del tuo lavoro.
(Tu vei vedea, desigur,rezultatul muncii tale.)

d) Exprimă o propunere cu oarecare condescendenţă:

Mi permetterò di offrirLe questo libro. (îmi voi permite să vă ofer această
carte.)
Io dirò che questo progetto non va. (Eu voi spune că acest proiect nu este
bun.)

103
 Viitorul anterior – Il futuro anteriore

Viitorul anterior se formează din viitorul simplu al auxiliarului essere sau avere
împreună cu participiul trecut al verbului de conjugat:

Parlare: io avrò parlato Andare: io sarò andato,-a

Temere: io avrò temuto Cadere: io sarò caduto,-a
Sentire: io avrò sentito Partire: io sarò partito,-a

Viitorul anterior — il futuro anteriore — arată o acţiune care se va întâmpla în

viitor, dar înaintea unei alte acţiuni, tot viitoare:
Quando avrai terminato il canto, lo ricomincerai.
(Când vei fi terminat cântecul, îl vei reîncepe.)

Appena avrò scritto questo lavoro, penserò ad altri.

(După ce voi fi scris această lucrare, mă voi gândi la altele.)

a) Se foloseşte adeseori după un verb dubitativ (în locul conjunctivului trecut):

Speriamo che il direttore avrà dato (abbia dato) attenzione al mio progetto.
(Să sperăm că directorul va fi dat atenţie proiectului meu.)

b) Alteori, viitorul anterior poate exprima o nesiguranţă, o posibilitate, folosire

pe care gramatica limbii române o consideră a fi caracteristică unui alt mod,
şi anume prezumtivului.
Lo avrà incontrato, chi sa? (îl va fi întâlnit, cine ştie?)
L'avrà mandato? (îl va fi trimis?)

104
 Conjunctivul – Il congiuntivo
Conjunctivul — // congiuntivo — exprimă:

a) o acţiune posibilă sau dorită:

Nondimeno, dove son cinque o sei persone, è difficile che non se ne trovi una
vogliosa di comparire e di parlare. (Cu toate acestea, unde sunt cinci sau şase
persoane, e greu să nu se găsească una, doritoare să iasă şi să vorbească. —
S.Pellico, „Le mie prigioni".)

e) exprimă un sfat, un îndemn, o chemare:

Andiamo insieme. (Să mergem împreună)
Facciamo questo subito. (Să facem lucrul acesta imediat.)

f) exprimă o îndoială:
Che faccia questo, o no ? (Să fac acest lucru sau nu ?)
g) exprimă o concesie:
Finisca una volta il lavoro cominciato da tanto tempo !
(Să se termine o dată munca începută de atâta timp !)
De cele mai multe ori este precedat de conjuncţia che, sau depinde de conjuncţiile
se, affinchè, quantunque, etc.

Are patru timpuri: Presente, Imperfetto, Passato, Trapassato

105
 MODULO 3

MODULUL 3

Lecţia 1
Partea 1

Acum vom învăţa cum să exprimăm direcţia şi poziţia. Acest exerciţiu ar trebui
reluat de câteva ori. Nu este greu, dar este important.

DIRECŢIE. POZIŢIE – DIREZIONE. POSIZIONE

Dove ? - dove = Unde ?
- qui – cui = aici
- là - la = acolo
- lassù - lasu = sus
- laggiù - lagiu = jos
- di fronte a - di fronte a = vizavi (de)
- a destra - a destra = la dreapta
- a sinistra – a sinistra = la stânga
- avanti - avanti = înainte
- indietro - indietro = înapoi
- di fronte - di fronte = în faţă
- dietro - dietro = în spate

106
Acum vom vedea cum se exprimă coordonatele temporale.

TIMPUL – IL TEMPO
Quando ? – cuando = Când ?
- oggi - ogi = azi
- domani - domani = mâine
- dopodomani - dopodomani = poimâine
- ieri - ieri = ieri
- l’altro ieri - laltro ieri = alaltăieri
- stamattina - stamatina = azi dimineaţă
- questo pomeriggio - cuesto pomerigio = azi după-amiază
- ieri sera - ieri sera = aseară
- ora, adesso - ora / adeso = acum
- stasera - stasera = diseară
- di buon’ora, presto - di buonora / presto = devreme
- tardi - tardi = târziu
- la mattina - la matina = dimineaţă
- al pranzo - al prandzo = la prânz
- la sera - la sera = seara
- tra un’ora - tra unora = peste o oră
- tra mezz’ora / un quarto d’ora - tra medzora / un cuarto dora
= peste o jumătate de oră / un sfert de oră
- tra due giorni - tra due giorni = peste două zile
- tra una settimana - tra una setimana = peste o săptămână
- tra un mese - tra un meze = peste o lună
- tra le ore… e… - tra le ore …e… = între orele… şi …
- la settimana prossima - la setimana prosima = săptămâna viitoare
- il mese prossimo - il meze prosimo = luna viitoare
- l’anno prossimo - lano prosimo = anul viitor
107
ZILELE SĂPTĂMÂNII – I GIORNI DELLA SETTIMANA
Lunedì - lunedi = Luni

Martedì - martedi = Marţi

Mercoledì - mercoledi = Miercuri

Giovedì - giovedi = Joi

Venerdì - venerdi = Vineri

Sabato - sabato = Sâmbătă

Domenica - domenica = Duminică

108
 Partea a 2-a

După ce aţi învăţat zilele săptămânii, vom vedea cum se exprimă în limba italiană
lunile anului

LUNILE ANULUI – I MESI DELL’ANNO

Gennaio – genaio = Ianuarie

Febbraio - febraio = Februarie

Marzo – marţo = Martie

Aprile - aprile = Aprilie

Maggio - magio = Mai

Giugno - giunio = Iunie

Luglio - lulio = Iulie

Agosto - agosto = August

Settembre - setembre = Septembrie

Ottobre - otobre = Octombrie

Novembre - novembre = Noiembrie

Dicembre - dicembre = Decembrie

109
Vom vedea acum anotimpurile în limba italiană.
LE STAGIONI (ANOTIMPURILE)
La primavera - la primavera = Primăvara
L’estate - lestate = Vara
L’autunno - lautuno = Toamna
L’inverno - linverno = Iarna

Iată câteva expresii referitoare la vreme. Dacă le veţi învăţa bine, veţi constata că
puteţi şi dvs. să formulaţi fraze despre acest subiect.

VREMEA – IL TEMPO
Fa molto freddo - fa molto fredo = este foarte frig
- fuori - fuori = afară
- dentro – dentro = înăuntru
Oggi fa - ogi fa = astăzi este
- molto caldo - molto caldo = foarte cald
- vento - vento = vânt
- fresco - fresco = răcoare
Fa bel tempo / brutto tempo - fa bel / bruto tempo = este timp frumos / timp urât
C’è il sole - ce il sole = este soare
Piove - piove = plouă
Nevica - nevica = ninge
Tira vento - tira vento = bate vântul

110
Acum vom vedea exprimarea orei şi câteva expresii utile referitoare la momentele
zilei. Unele au fost deja predate în lecţiile anterioare, deci se presupune că le
cunoaşteţi. Un exerciţiu bun de recapitulare ar fi să încercaţi singuri să formulaţi
fraze cu aceste expresii, folosindu-le atât pe cele deja învăţate, cât şi pe cele noi.

CHE ORE SONO ? (CÂT ESTE CEASUL ?)

Sono le otto - sono le oto = Este ora opt (fix).
Mezzo - medzo = jumătate
Sono le sette e mezzo - sono le sete e medzo = Este ora şapte şi jumătate
Quarto - cuarto = sfert
Sono le sei e un quarto - sono le sei e un cuarto = Este ora şase şi un sfert
Sono le nove e cinque - sono le nove e cincue = Este ora nouă şi cinci minute
E’ mezzogiorno - e medzogiorno = Este ora 12 ziua.
E’ mezzanotte - e medzanote = E ora 12 noaptea.
Manca un quarto fino alle dieci - manca un cuarto fino ale dieci =
Este ora 10 fără un sfert
(Mai este un sfert de oră până la 10.)
L’alba - lalba = zorii zilei
Il mattino - il matino = dimineaţa
La mattinata - la matinata = dimineaţa devreme
Il mezzogiorno - il medzogiorno = prânzul
Il pomeriggio - il pomerigio = după-amiaza
Il tramonto = la sera – il tramonto / la sera = seara
La notte - la note = noaptea

111
 Lecţia 2

Partea 1
Este foarte posibil ca, ajunşi în Italia, să aveţi nevoie să vă deplasaţi dintr-un oraş
într-altul. Acest lucru se poate face cu trenul, însă trebuie să aveţi un bagaj de
vocabular suficient care să vă permită să vă descurcaţi. Aceste expresii trebuie
învăţate bine.

CĂLĂTORIA CU TRENUL – VIAGGIO IN TRENO

Che treno avrei oggi per…? - che treno avrei ogi per…
= Cu ce tren aş putea să plec astăzi la…?

C’è un treno diretto fino a…? - ce un treno direto fino a…

= Am tren direct până la…

Con questo treno posso andare direttamente fino a…?

- con cuesto treno poso andare diretamente fino a …=
Cu acest tren pot să merg direct până la…?

Mi potrebbe aiutare a trovare…? - mi potrebe aiutare a trovare..

= Mă puteţi ajuta să găsesc…?
- l’ufficio informazioni - luficio informaţioni = biroul de informaţii
- la biglietteria - la bilieteria = casa de bilete
- il binario numero… - il binario numero = peronul nr….

Vorrei un biglietto… - vorei un bilieto = aş dori un bilet…

- per il rapido - per il rapido = la rapid
- per il locale - per il locale = la personal
- per il direttissimo (l’Intercity) - per il diretisimo / lintersiti
= la acceleratul internaţional

112
Tre biglietti di seconda classe per il diciannove Agosto, per favore
- tre bilieti di seconda clase per il dicianove agosto, per favore
= trei bilete la clasa a doua pentru data de nouăsprezece august, vă rog

Per favore, due biglietti di prima classe fino a…

Per favore, due bilieti di prima clase fino a…
= vă rog, două bilete la clasa întâi până la…

Devo comprare separatamente il posto prenotato ?

Devo comprare separatamente il posto prenotato
= trebuie să cumpăr separat tichetul de loc ?

Per quanto tempo posso interrompere il viaggio ?

Per cuanto tempo poso interompere il viagio
= cât timp pot să întrerup călătoria ?

Un biglietto per il vagone-letto, per cortesia

Un bilieto per il vagone leto, per cortezia
= un bilet la vagonul de dormit, vă rog

Quanto costa il biglietto ? - cuanto costa il bilieto = cât costă biletul ?

Dove si trova il deposito-bagagli ? – dove si trova il depozito bagali

= unde este biroul de bagaje ?

Questa è…? - cuesta e = aceasta este …?

- una carrozza diretta - una caroţa direta = un vagon direct
- una carrozza per fumatori / non-fumatori
– una caroţa per fumatori / non-fumatori
= un vagon pentru fumători / nefumători

113
C’è ancora un posto libero qui ? - ce ancora un posto libero cui
= mai este un loc liber aici ?

Ha un orario dei treni ? - a un orario dei treni = aveţi un mers al

trenurilor ?
Il treno ferma a…? - il treno ferma a …= trenul opreşte la…?

Questo treno ha vagone-ristorante ? - cuesto treno a vagone ristorante

= acest tren are vagon-restaurant ?

Che stazione è questa ? - che staţione e cuesta = ce gară este aceasta ?

Quanto sta qui il treno ? - cuanto sta cui il treno = cât stă trenul aici ?

A che ore arriviamo a…? - a che ora ariviamo a…= la ce oră ajungem la…?

A quale stazione devo cambiar treno ? – a cuale staţione devo cambiar treno
= În ce gară trebuie să schimb trenul ?

Dove è l’uscita ? - dove e luşita = unde este ieşirea ?

114
 Partea a 2-a

Ne întoarcem la completarea cunoştinţelor de gramatică şi vom continua cu

modurile şi timpurile verbului. În continuare vom studia conjunctivul prezent
.
Conjunctivul prezent – Il congiuntivo presente
Formare: verbele de conjugarea I au la primele trei persoane de la singular ,
desinenţa –i, adăugată direct temei, iar verbele celorlalte două conjugări au
desinenţa –a (verbele incoative de conjugare a III-a au desinenţa –isca)

Persoana Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a III-a

(incoativă)
Io Parl-i Ved-a Sent-a Fin-isca
Tu Parl-i Ved-a Sent-a Fin-isca
Lui Parl-i Ved-a Sent-a Fin-isca
Noi Parl-iamo Ved-iamo Sent-iamo Fin-iamo
Voi Parl-iate Ved-iate Sent-iate Fin-iate
Loro Parl-ino Ved-ano Sent-ano Fin-iscano

a) În propoziţii independente, prezentul conjunctiv are valori absolute, exprimând

o acţiune care se va petrece într-un viitor foarte apropiat de momentul vorbirii:
Giochiamo insieme una partita a scacchi.
(Să jucăm împreună o partidă di şah.)

b) În relaţie, conjunctivul prezent exprimă de asemenea o acţiune care se va

petrece într-un viitor foarte apropiat de momentul acţiunii cu care se află în relaţie:
Prima devi vedere se lui ti reggia.
(În primul rând trebuie să vezi dacă el te susţine.)

115
Conjunctivul imperfect – Il congiuntivo imperfetto

Formare: Tema verbului + vocala caracteristică + desinenţe (terminaţii)

Pers. Conjugarea I Conjugarea a II- Conjugarea a III- Conjugarea a III-a
a a (incoativă)
Io Cant-a-ssi Cred-e-ssi Sent-i-ssi Fin-i-ssi
Tu Cant-a-ssi Cred-e-ssi Sent-i-ssi Fin-i-ssi
Lui Cant-a-sse Cred-e-sse Sent-i-sse Fin-i-sse
Noi Cant-a-ssimo Cred-e-ssimo Sent-i-ssimo Fin-i-ssimo
Voi Cant-a-ste Cred-e-ste Sent-i-ste Fin-i-ste
Loro Cant-a-ssero Cred-e-ssero Sent-i-ssero Fin-i-ssero

Conjunctivul perfect – Il congiuntivo passato

Se formează cu ajutorul conjunctivului prezent al auxiliarului şi cu participiul
trecut al verbului de conjugat:

Persoan Conjugarea I Conjugarea a II- Conjugarea a III-a

a a
Io Abbia parlato Abbia venduto Sia partito
Tu Abbia parlato Abbia venduto Sia partito
Lui Abbia parlato Abbia venduto Sia partito
Noi Abbiamo parlato Abbiamo Siamo partiti
venduto
Voi Abbiate parlato Abbiate venduto Siate partiti
Loro Abbiano parlato Abbiano venduto Siano partiti

116
Conjunctivul perfect poate avea două valori:
a) Valoare absolută, când exprimă o acţiune situată în trecut, faţă de momentul
vorbirii:
Come puoi, senza che abbia visto qualcuno, parlare di lui ?
(Cum poţi, fără să fi văzut pe cineva, să vorbeşti de el ?)

b) Valoare relativă, când exprimă o acţiune anterioară acţiunii cu care este în

relaţie:
Non è possibile che lui abbia intrappreso qualche cosa, senza dirlo.
(Nu este posibil ca el să fi întreprins ceva, fără să spună.)

Conjunctivul mai mult ca perfect – Il congiuntivo trapassato

Conjunctivul mai mult ca perfect se formează din imperfectul

conjunctiv al auxiliarului şi din participiul trecut al verbului de conjugat:

Conjugarea I Conjugarea aII-a Conjugarea a III-a

che io avessi parlato che io avessi venduto che io fossi partito, -a
che tu avessi parlato che tu avessi venduto che tu fossi partito, -a
che egli avesse parlato che egli avesse venduto che egli fosse partito, -a
che noi avessimo parlato che noi avessimo venduto che noi fossimo partiti, -e
che voi aveste parlato che voi aveste venduto che voi foste partiti, -e
che essi avessero parlato che essi avessero venduto che essi fossero partiti, -e

117
 Exprimă acţiunea trecută a conjunctivului imperfect; ca şi acesta, mai
mult ca perfectul se traduce:

a) fie cu condiţionalul (optativ) trecut:

Che se invece di romper la folia si fossero sparpagliati loro tra quella, si
sarebbero trovati a sua discrezione...
(Că dacă în loc de a străbate mulţimea s-ar fi răspândit printre cei de
acolo, s-ar fi aflat la discreţia sa. — Manzoni, „I Promessi Sposi".)

b) fie cu conjunctivul trecut:

Tu non avresti voluto, eh, che il pane fosse stato a buon mercato?
(Tu n-ai fi vrut, eh, ca pâinea să fi fost ieftină? — Manzoni, „I Promessi
Sposi".)

Vom vedea acum situaţiile care cer folosirea conjunctivului.

Întrebuinţarea conjunctivului – L’uso del congiuntivo

În limba italiană, modul conjunctiv este folosit în următoarele situaţii:
a) După următoarele verbe şi locuţiuni verbale impersonale: si dice, basta,
importa, pare, è giusto, è probabile, è necessario, è difficile, bisogna, sembra,
non è vero etc.
Si dice che questo autunno sia lungo e caldo
(Se spune că toamna aceasta este lungă şi călduroasă.)

E’ necessario che tu partecipi alla conversazione di stasera.

(E necesar ca tu să participi la conversaţia de astă-seară.)

118
b) După verbe ca: sembrare, parere, sperare, desiderare, credere, dubitare,
temere, volere, stupire, suporre, ammettere şi în general după alte asemenea
verbe care exprimă o îndoială, o teamă, o dorinţă, o uimire, o aparenţă, o
speranţă, o impresie etc.
Voglio che tu sia più attento alla lezione.
( Vreau ca tu să fii mai atent la lecţie.)

Spero che lui ottenga a quel concorso risultati ottimi.

(Sper ca el să obţină la concursul acela rezultatele cele mai bune.)

Temo che non venga in ritardo.

(Mă tem să nu vină cu întârziere.)

c) După adjectivele la gradul superlativ (relativ), ca: l’unico, il solo, il

peggiore, l’ottimo, il massimo, de care depinde o altă propoziţie:
L’unico pensiero che io abbia questi giorni è di terminare il libro in tempo.
(Singurul gând pe care îl am în aceste zile este să termin cartea la timp.)

Roma è la citta più interessante che esista, per i suoi monumenti antichi.
(Roma, pentru monumentele sale antice, este cel mai interesant oraş care există.)

T. aveva l’istinto d’una grande dignità formale; era questo il solo freno di cui
disponesse per moderare le proprie passioni.
(T. avea instinctul unei mari demnităţi formale; acesta era singurul frâu de care
dispunea pentru a-şi potoli pasiunile. – A. Moravia, “Romanzi brevi”)

119
d) După unele pronume şi adverbe care exprimă un sens nesigur, vag:
dovunque (oriunde), per quanto (oricât, pe cât), qualunque (oricare):
Qualunque siano le difficoltà attuali, la democrazia trionferà dappertutto.
(Oricare sunt dificultăţile actuale, democraţia va triumfa pretutindeni.)

e) În propoziţii cu sens interogativ sau negativ:

E’ forse qualcuno che non sappia aprezzare l’economia di mercato ?
(Este poate cineva care nu şite să preţuiască economia de piaţă ?)

Non vedo nessuno che neghi questa realtà.

(Nu văd pe nimeni care să nege această realitate.)

f) În propoziţii secundare, când acestea preced propoziţiile principale:

Che tu mi sia amico fedele, di ciò sono convinto.
(Că tu îmi eşti prieten credincios, de acest lucru sunt convins.)

Che lui lavori con passione, non ne dubita nessuno.

(Că el munceşte cu pasiune, nu se îndoieşte nimeni.)

g) După următoarele conjuncţii:

- benchè, sebbene, quantunque, nonostante che, anche, per quanto (toate se traduc
prin deşi, cu toate că):
Per quanto insistano i nemici a denigrarci, il nostro ideale umanista sta fermo
sulle sue decisioni.
(Oricât insistă duşmanii să ne denigreze, idealul nostru umanist îşi menţine ferm
hotărârile.)

120
- a condizione che, a patto che (cu condiţia ca), nel caso che, caso mai , ove (în
caz că), purchè (numai să), basta che (e deajuns ca), qualora (dacă cumva
atunci când)
La presenza del nostro amico sarà utile, purchè arrivi in tempo.
(Prezenţa prietenului nostru va fi utilă, numai să ajungă la timp.)

Caso mai facessimo tardi, non ci aspettate.

(În caz că vom întârzia, nu ne mai aşteptaţi.)

- perchè, affinchè, acciochè, acciò (să, ca să)

Vi diamo questa bibliografia affinchè studiate meglio.
(Vă dăm această bibliografie pentru ca să studiaţi mai bine.)

Venite presto perchè non perdiate il posto.

(Veniţi repede pentru ca să nu pierdeţi locul.)

121
 Lecţia 3

Partea 1
Continuăm să învăţăm modurile şi timpurile verbului. Acum vom studia modul
Condiţional.

CONDIŢIONALUL – IL CONDIZIONALE
Condiţionalul s-a format în mod analog cu viitorul I, adică din unirea infinitivului
prezent (trunchiat) al verbului, şi din formele reduse ale perfectului simplu al
verbului a avea (avere).
(Viitorul s-a format din unirea infinitivului prezent al verbului cu prezentul
indicativ al verbului avere).

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a

cantare + ebbi = canterei temerei sentirei

cantare + avesti = canteresti terneresti sentiresti
cantare + ebbe = canterebbe temerebbe sentirebbe
cantare + avemmo = canteremmo temeremmo sentiremmo
cantare + aveste = cantereste temereste sentireste
cantare + ebbero = canterebbero temerebbero sentirebbero

În limba italiană, condiţionalul exprimă:

a) dorinţă:
Parlerei a Maria volentieri. (Bucuros aş vorbi cu Maria.)
Desidererei vedere questo libro. (Aş dori să văd această carte.)

b) o părere:
Secondo alcuni, l'esame sarebbe facile. (După unii, examenul ar fi uşor.)

c) o îndoială:
Che cosa metterei dentro? (Ce-aş pune înăuntru?)
Chi potrebbe essere? (Cine ar putea fi?)

122
d) o opinie, cu o oarecare nesiguranţă (cu valoare de indicativ):
Vorrei dire anch'io quello che penso su quel problema.
(Aş vrea să spun şi eu ceea ce gândesc în problema aceea.)

e) o dorinţă neexprimată:
Avrebbe lavorato ancora, ma era troppo tardi.
(Ar fi lucrat mai mult, dar era prea târziu.)

f) are valoare de conjunctiv în propoziţiile interogative:

Vi dico una storia? Perchè non ve la direi (Vă spun o poveste? De ce să
nu v-o spun?)

Condiţionalul trecut – Il condizionale passato

Se formează din condiţionalul prezent al auxiliarului essere sau avere
şi din participiul trecut al verbului de conjugat:
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugare a III-a
Io avrei parlato Io avrei venduto Io sarei partito
Tu avresti parlato Tu avresti venduto Tu saresti partito
Lui avrebbe parlato Lui avrebbe venduto Lui sarebbe partito
Noi avremmo parlato Noi avremmo venduto Noi saremmo partiti
Voi avreste parlato Voi avreste venduto Voi sareste partiti
Loro avrebbero parlato Loro avrebbero venduto Loro sarebbero partiti

Condiţionalul trecut exprimă o acţiune care ar fi fost posibilă în trecut.

Folosirea conjuncţiei condiţionale „SE" şi periodul ipotetic
L'uso della congiunzione condizionale „SE" e il periodo ipotetico

Conjuncţia condiţională se (dacă) — cu sens ipotetic— cere un regim

special:

123
1. Dacă acţiunea este la un timp prezent, propoziţia principală are verbul
la
condiţional prezent, iar propoziţia secundară, introdusă prin se, are
verbul la conjunctiv imperfect (congiuntivo imperfetto):
Se tu meritassi, ti loderemmo.
(Dacă ai merita, te-arn lăuda.)

Se facesse bel tempo, farei una gita in campagna.

(Dacă ar fi timp frumos, aş face o plimbare la ţară.)

2. Dacă acţiunea este la un timp trecut, propoziţia principală are verbul

la condiţional trecut, iar propoziţia secundară, introdusă prin se, cere
verbul la conjunctiv mai mult ca perfect (congiuntivo trapassato):
Se tu avessi meritato, ti avremmo lodato.
(Dacă ai fi meritat, te-am fi lăudat.)

Se fosse stato bel tempo, avrei fatto una gita in campagna.

(Dacă ar fi fost timp frumos, aş fi făcut o plimbare la ţară.)

Conjunctivul imperfect sau conjunctivul mai mult ca perfect se folosesc

de asemenea după conjuncţia come se (ca şi cum). Verbul care urmează se
traduce cu modul condiţional.

a) Acţiunea prezentă:
Mi parla come se fossi uno dei suoi.
(îmi vorbeşte ca şi cum aş fi unul dintre ai săi.)

b) Acţiunea trecută:
Mi parlava come se fossi stato uno dei suoi.
(îmi vorbea ca şi cum aş fi fost unul dintre ai săi.)

124
II periodo ipotetico schematico

1. Dacă verbul din propoziţia principală este la condiţional prezent, verbul

din propoziţia secundară este la imperfectul sau mai mult ca perfectul
conjunctivului:
Tu ti divertiresti se leggessi quel libro
(Te-ai distra dacă ai citi cartea aceea)

Tu lo accetteresti se lo avessi conosciuto meglio

(Tu l-ai accepta dacă I-ai cunoaşte mai bine)

2. Dacă verbul din propoziţia principală este la condiţional trecut, verbul

din propoziţia secundară este la mai mult ca perfectul conjunctivului:
Tu ti saresti divertito se avessi letto quel libro
(Te-ai fi distrat dacă ai fi citit cartea aceea)

Tu lo avresti accettato se lo avessi conosciuto meglio

(Tu l-ai fi acceptat dacă l-ai fi cunoscut mai bine)

125
 Partea a 2-a

Vom studia acum modurile nepersonale (nepredicative) ale

verbului – atunci când avem un verb, dar acesta nu are
funcţie d predicat, adică nu exprimă acţiunea îndeplinită de
subiect.

INFINITIVUL – L’INFINITO

Infinitivul — l'infinito — este modul care arată o

acţiune sau o stare nedeterminată:
Mi venne voglia della campagna: stendermi nell'erba, guardare il cielo, non
pensare a nulla.
(Mi-a venit dorul de ţară: să mă întind pe iarbă, să privesc cerul şi să nu mă
mai gândesc la nimic. — Moravia, ,J Racconti romani".)

a) Poate forma complemente şi propoziţii directe, indirecte şi

circumstanţiale:
Si tratta del come spendere quattrini.
(Este vorba de felul cum să cheltuieşti banii — Moravia-, „I Racconti
romani".)

Si sono recati... per pregarlo di fare presente al precedente...

(S-au dus la el... pentru a-1 ruga să facă cunoscut celui dinainte... — Moravia,
J Racconti romani".)

Cio allo scopo di consentire al Parlamente di pronunciarsi.

(Aceasta cu scopul de a da Parlamentului posibilitatea să se pronunţe. —
Moravia, „I Racconti romani".)

126
b) Poate avea funcţie de subiect:
L'unico mezzo che rimane ormai è di arrivare al più presto.
(Unicul mijloc care rămâne acum este să ajungă cât mai curând posibil. –
Moravia, “I Racconti Romani”)

c) Deoarece exprimă o acţiune generală, este folosit în expresii, mai ales în

cele referitoare la conduită:
vivere intensamente (a trăi intens); tenere la destra (a ţine dreapta)-
pigliarsela come viene (a primi o situaţie aşa cum vine); parlar da
padrone (a face pe stăpânul); menarla buona (a îngădui, a trece peste);
andare di bene in meglio (a merge din ce în ce mai bine).

d). Este folosit, ca şi indicativul prezent, în proverbe, sentinţe, maxime:

Cascar dalla padella nella brace.
(A cădea din lac în puţ.)

Cavar la castagna con lo zampino del gatto.

(A scoate castane din foc cu mâinile altuia.)

Promettere mari e monti.

(a promite marea cu sarea.)

e) Poate fi folosit cu valoare de imperativ negativ (imperativo proibitivo):

Non mentire! (Să nu minţi!)
Non gridare! (Să nu strigi!)
Levati quinci, e non mi dar più lagna!

127
 (Ridică-te de aici şi nu mi te mai plânge! — Dante, „L'Inferno".)
(în limba română, acest imperativ se foloseşte rar, fiind o influenţă a
limbii franceze; vezi Caragiale: mă rog, a nu se căsca!)

f) Infinitivul are de multe ori funcţia unui substantiv comun (cf. lb.
română, vechea formă de infinitiv lung): // piacere, il mangiare, il dormire,
l'andare
II suo andare era modesto.
(Mersul său era modest. — Dante, Jl Purgatorio".)

// voler bene a lui mi spingeva a vederlo.

(Iubirea pentru el mă împingea să-1 văd.).

I viveri, in campagna, sono in abbondanza.

(La ţară, alimentele sunt în abundenţă.)

Un parlare ambiguo, un tacere significativo, un restare a mezzo, uno

stringer d'occhi...
(O vorbire ambiguă, o tăcere semnificativă, o oprire la jumătate, o închidere
de ochi... — Manzoni, ,J Promessi Sposi".)

Infinitivul este modul care exprimă ideea verbului, fără determinare de

timp, număr şi persoană. El este format din tema originară a verbului şi din
desinenţa caracteristică conjugării respective:
am-are (I); tem-ere (II); sent-ire (III)

128
 Fiecare din desinenţele infinitivului cuprinde în ea vocala caracteristică
respectivei conjugări:
-a- (I) -e- (II) -i- (III)
am-a-re tem-e-re sent-i-re

Infinitivul verbelor neregulate este foarte diferit; multe din acestea

constituie forma contrasă a infinitivului lor latin: trarre (trahere), porre
(ponere), offrire (offerire), condurre (conducere), fare (facere), dire (dicere);
unele au rămas cu ambele forme: sciorre şi sciogliere; porre şi ponere.

Infinitivul trecut – L’infinito passato

Arată o acţiune împlinită, terminată:

Ero convinto di aver fatto tutto.
(Eram convins că făcusem totul.)

Partiremo domani, dopo aver già sistemato tutto.

(Vom pleca mâine, după ce vom fi aranjat totul.)

Venne da me, dopo essersi preparato due giorni per l’esame.

(A venit la mine după ce s-a pregătit două zile pentru examen.)

Infinitivul trecut se formează din infinitivul simplu al auxiliarului (essere sau

avere) şi din participiul trecut al verbului de conjugat: aver parlato; aver
temuto; esser partita,-a.

129
 Lecţia 4

Partea 1

MODUL IMPERATIV – IL MODO IMPERATIVO

Imperativul este modul prin care se exprimă:

a) ordinul (în vederea îndeplinirii sau împiedicării unei acţiuni):

Non venite prima! (Nu veniţi mai înainte!)
Fate presto! (Grăbiţi-vă!)
Finiscila! (Sfârşeşte o dată!; termină!)

b) îndemnul:
Andiamo insieme a quello spettacolo.
(Să mergem împreună la acel spectacol.)

Lavoriamo tutti, per terminare il progetto in tempo.

(Să lucrăm cu toţii, pentru a îndeplini proiectul la timp.)
c) rugămintea:
Mi dia, per l'avore, il Suo consiglio.
(Daţi-mi, vă rog, sfatul dumneavoastră.)

Ti prego, abbi pazienza !

(Te rog, ai răbdare !)

Formele imperativului verbelor regulate sunt identice cu cele ale

conjunctivului prezent la persoana a IlI-a singular şi la persoana I şi a IlI-a
plural.
În ceea ce priveşte persoana a II-a singular, aceasta este identică cu
aceeaşi formă a prezentului indicativ, la verbele de conjugarea a II-a şi a III-a.
130
 La verbele de conjugarea I, persoana a II-a a imperativului are desinenţa -
a adăugată direct la temă: canta, lavora, studia etc.
Persoana a II-a plural este de asemenea identică cu aceeaşi persoană a
prezentului indicativ.
Aşadar:

lavorare credere sentire finire

lavora credi senti finisci
lavori creda senta finisca
lavoriamo crediamo sentiamo finiamo

lavorate credete sentite finite

lavorino credano sentano finiscano

Formele imperativului verbelor auxiliare respectă aceeaşi regulă de formare;

cu excepţia persoanei a II-a singular, la care imperativul este sii pentru verbul
essere şi abbi pentru avere:

essere avere
sii abbi
sia abbia
siamo abbiamo
siate abbiate
siano abbiano

Imperativul cu sens negativ la persoana a II-a singular se exprimă prin

forma infinitivului prezent, precedată de negaţia non:
Npn cantare cosi forte.
(Nu cânta atât de tare.)

131
 Non lasciare il lavoro che potresti far oggi, per domani.
(Nu lăsa lucrul pe care l-ai putea face azi, pe mâine.)

Câteva verbe uzuale - andare, stare, fare, dire, dare - folosite la imperativ
alături de pronume:
fammi il piacere e rinunzia –
fă-mi plăcerea şi renunţă

fagli il tema di domani, perchè lui è stanco –

fă-i tema pentru mâine, pentru că el este obosit

dagli tutto e lascialo andare –

dă-I tot şi lasă-l să plece

stammi sempre vicino e non ti rincrescerà –

stai mereu lângă mine şi nu-ţi va părea rău

digli che l'aspetto fra due giorni. –

spune-i că îl aştept peste două zile

132
 Vom studia în continuare participiul verbelşor, mod care ne ajută să formăm
unele moduri personale ale verbului şi timpurile lor.

PARTICIPIUL TRECUT – IL PARTICIPIO PASSATO

Participiul trecut formează (împreună cu unul din verbele ajutătoare essere

sau avere) diferite timpuri verbale compuse: il trapassato prossimo, il passato
prossimo, il trapassato remoto, il futuro anteriore, formele verbale ale diatezei
pasive etc.

Terminaţia participiului trecut este –to (-ta); ea se adaugă la tema verbelor,

după vocala caracteristică:
Conjugarea I – am-a-to
Conjugarea a II-a – tem-u-to
Conjugarea a III-a – sent-i-to
După cum se observă, la conjugarea a II-a vocala caracteristică se schimbă în –u.

Acordul participiului trecut cu subiectul sau cu obiectul direct din propoziţie se

face astfel:
a) Când un verb se conjugă cu auxiliarul a avea (avere), participiul trecut al
acestui verb rămâne neschimbat:
Ho fatto un lungo cammino.
(Am făcut un drum lung.)

Il figlio gli ha dato molti disturbi.

(Fiul i-a produs multe necazuri.)

b) Când verbul se conjugă cu auxiliarul a fi (essere), fiind intranzitiv, participiul

trecut se acordă cu subiectul în gen şi număr:
133
La scuola si è riaperta in un nuovo edificio.
(Şcoala s-a deschis într-o clădire nouă.)

Le lagrime le erano cadute lentamente, una ad una.

(Lacrimile îi căzuseră încet, una câte una.)

c) Când obiectul direct este aşezat înaintea verbului, acordul se poate face şi în
cazul verbelor conjugate cu auxiliarul avere:
I ragazzi che ho visti ieri erano suoi.
(Copiii pe care i-am văzut ieri erau ai săi.)

Le scuole che ho visitate sono tutte moderne.

(Şcolile pe care le-am viizitat sunt toate moderne.)

I concerti che abbiamo ascoltati quest’anno furono ottimi.

(Concertele pe care le-am asculata în acest an au fost foarte bune.)

d) Acordul este obligatoriu când înaintea verbului se repetă pronumele personal al

obiectului direct:
Le vacanze che abbiamo passate quest’estate insieme mi rimarranno per sempre.
(Zilele de vacanţă pe care le-am petrecut împreună vara aceasta îmi vor rămâne în
minte pentru totdeauna.)

Questa risposta l’ho ricevuta ieri.

(Răspunsul acesta l-am primit ieri.)

e) În propoziţiile cu verbe la diateza reflexivă, acordul participiului trecut cu

obiectul direct nu este obligatoriu:
Mi sono riveduti gli amici con piacere = Mi sono riveduto gli amici con piacere
134
(Mi-am revăzut prietenii cu plăcere.)

Mi sono chiamati gli amici a visitare la scuola = Mi sono chiamato gli amici a
visitare la scuola
(Mi-am chemat prietenii să viziteze şcoala.)

Partea a 2-a

IL MODO GERUNDIO – MODUL GERUNZIU

- gerunziul este un mod nepersonal (nu are forme diferite pentru persoane)
- în limba italiană are două timpuri: prezent şi trecut

IL GERUNDIO PRESENTE
- se formează de la infinitiv
PORTARE – portando (aducând)
LAVARSI – lavandosi (spălându-se)
LEGGERE - leggendo (citind)
PROTEGGERSI – proteggendosi (protejându-se)
APRIRE – aprendo (deschizând)
VESTIRSI – vestendosi (îmbrăcându-se)

Forma de gerunziu a unor verbe neregulate

Avere - avendo
Essere - essendo
Bere – bevendo
Stare – stando
Dare – dando
Dire – dicendo
Fare – facendo
135
Volere – volendo
Condurre – conducendo
Produrre – producendo
Tradurre – traducendo
Porre – ponendo
Proporre – proponendo
Venire – venendo
Atenţie !
Stare + verb la gerunziu nu se traduce cu gerunziu
Che stai facendo ? = ce faci?
Sto scrivendo una lettera = Scriu o scrisoare.
Che stavi mangiando poco fa? = Ce mâncai adineauri?
Stavo mangendo una mela = Mâncam un măr.

IL GERUNDIO PASSATO
Formare:
Gerunziul prezent al verbului ajutător essere sau avere + participiul trecut al
verbului de conjugat
PORTARE – avendo portato
LEGGERE – avendo letto
APRIRE – avendo aperto
AVERE – avbendo avuto
ESSERE – essendo stato
VENIRE – essendo venuto
LAVARSI – essendosi lavato

- gerunziul trecut nu există în limba română

- se traduce cu gerunziul prezent sau cu un alt timp
136
Ex.: Essendosi lavato, si è sentito meglio.
Spălându-se s-a simţit mai bine
După ce s-a spălat s-a simţit mai bine

Gerunziul se uneşte cu pronumele personale şi reflexive.

Sentendosi male… = simţindu-se rău…
Lavandomi I capelli… = spălându-mi părul…
Vedendolo nella mia casa…= văzându-l în casa mea…
Scambiandola per un’altra…= luând-o drept alta…

Pentru a fixa ceeea ce aţi învăţat până acum, încercaţi să rezolvaţi următoarele
exerciţii. Ele nu sunt dificile, se numesc “exerciţii de rutină”, dar sunt foarte
utile, deoarece, rezolvându-le, această problemă de gramatică va deveni un
automatism – veţi putea construi propoziţii şi fraze corecte fără să vă mai gândiţi
la modul de formare.

Esercizi
Forma il gerundio presente e passato dei seguenti verbi:
Ballare Riscaldare
Sospirare Spedire
Ricominciare Odiare
Fiorire Amare
Abbracciare Sentire
Partire Perdere
Tremare Guardarsi
Riposare

137
Traduci in romeno:
Perdendo le chiavi non ho potuto aprire la porta.
Non sapevo cosa dire riconoscendola in quella compagnia.
Scrivendogli più spesso renderai felice il nonno.
Avendo sbagliato la strada è tornato indietro.
Imparando di più abbiamo avuto voti migliori.
Spendendo tanti soldi diventeremo poveri.

Traduci in italiano:
Aşa trece timpul: muncind în zilele lucrătoare şi odihnindu-ne în cele de
sărbătoare.
Traversând strada în fugă şi nerespectând semaforul nu facem bine.
Primăvara bate un vânt plăcut răcorind aerul.
Toamna frunzele cad lăsând copacii goi (nudi).
Iarna suflă un vânt rece îngheţând totul şi aducând disperare celor săraci.
Fiind născut de Crăciun acest copil a fost botezat Cristian.

138
 Lecţia 5

Partea 1

La intrarea pe teritoriul Italiei este posibil să fiţi opriţi la vamă şi să vi se pună

câteva întrebări. Iată nişte elemente de vocabular care vă vor permite să faceţi
faţă acestei situaţii.

Alla frontiera = La frontieră

Viaggio con passaporto turistico. = Călătoresc cu paşaport turistic

Ho il visto per un’anno. = Am viză pentru un an

Sono venuto,-a a lavorare in Italia. = Am venit să muncesc în Italia

Quanto tempo desidera trattenersi ? = Cât timp doriţi să rămâneţi ?

Vorrei prolungare il mio visto fino al… = Aş vrea să-mi prelungesc viza până la…

Dove posso domandare la prolonga del visto ?

= Unde pot solicita prelungirea vizei ?

Mi serve… = Am nevoie de…

- un visto d’entrata = viză de intrare
- un visto di transito = viză de tranzit

Dove si fa il controllo dei bagagli ? = Unde se face controlul bagajelor ?

139
Qui si fa il controllo dei bagagli a mano. = Aici se face controlul bagajelor de
mână

Quali sono i suoi bagagli ? = Care sunt bagajele dvs. ?

Questi sono i miei bagagli. = Acestea sunt bagajele mele.

Non ho bagagli pesanti. = Nu am bagaje grele.

Favorisca aprire questa valigia. = Vă rog să deschideţi această valiză.

Non ho su di me… = Nu am asupra mea…

-gioielli = bijuterii
-armi = arme
-droga = droguri

Non ho niente da dichiarare. = Nu am nimic de declarat.

Questi sono pochi regali. = Acestea sunt câteva cadouri.

Questa è roba per il mio uso personale.

= Acestea sunt lucruri pentru uzul meu personal

Non sapevo che venissero percepite tasse doganali per questi oggetti.
= Nu ştiam că se plătesc taxe vamale pentru aceste obiecte.

Quanto è la dogana per… = Cât este taxa vamală pentru…

Quanto ho da pagare ? = Cât trebuie să plătesc ?

140
Mi aiuti, per piacere, a compilare la dichiarazione doganale.
= Ajutaţi-mă, vă rog, să completez declaraţia vamală.

Cosa devo scrivere qui ? = Ce trebuie să scriu aici ?

Cosa c’è scritto qui ? = Ce scrie aici ?

Quali oggetti bisogna menzionare nella dichiarazione doganale ?
= Ce obiecte trebuie trecute în declaraţia vamală ?

Dati anagrafici Date personale

Sono della Romania. Sunt din România

Sono / mi chiamo… Sunt / Mă numesc…

Cognome Nume de familie

Nome Prenume

Data e luogo di nascita Data şi locul naşterii

Il nome alla nascita / prima di sposarmi Numele anterior căsătoriei

Domicilio attuale Domiciliul actual

Città / Comune Oraşul / Municipiul

Quartiere…via…numero… Cartierul…strada…numărul

Piano…appartamento… Etajul…apartamentul…

Cittadinanza Cetăţenia

Nazionalità Naţionalitatea

Sono cittadino, -a romeno, -a Sunt cetăţean,-ă român,-că

141
Quanti anni ha ? Câţi ani aveţi ?

Ho … anni. Am…ani

Când veţi ajunge la locul de muncă veţi traversa, probabil, o perioadă relativ
dificilă, în primul rând din cauza schimbărilor de mediu înconjurător (civilizaţie,
mod de gândire, ambient, oameni etc.) Pentru a depăşi mai uşor această
“tranziţie”, vom vedea în continuare câteva elemente de vocabular cu ajutorul
cărora vă va fi mai uşor să legaţi o conversaţie cu colegii şi să cereţi unele
informaţii.
Al luogo di lavoro La locul de muncă

Sono infermiere qualificato, -a Sunt infirmier,-ă calificat,-ă

Ho qualificazione di assistente medico- Am calificare de asistent medico-

generalista generalist

Sono laureato,-a della scuola postliceale Am terminat şcoala postliceală sanitară

sanitaria

Ho lavorato nell’ospedale municipale Am lucrat în spitalul municipal

Sono fisioterapista Sunt fizioterapeut / kinetoterapeut

Non ho mai lavorato, però sono una Nu am lucrat niciodată, dar sunt o

persona che si addatta facilmente. persoană care se adaptează uşor

Si lavora pure il sabato ? Se lucrează şi sâmbăta ?

Quale è il giorno di pagamento ? Care este ziua de plată a salariului ?

Che documenti ci vogliono per essere Ce documente sunt necesare pentru

assunto ? angajare ?

142
 Partea a 2-a

În continuare vom vedea câteva exemple de dialoguri situaţionale în spital, care

vă vor ajuta şi să înţelegeţi cum se foloseşte vocabularul învăţat, dar şi cum să vă
purtaţi şi să vorbiţi cu pacientul. Puteţi folosi acest exerciţiu şi pentru traducere,
dar şi pentru pronunţie.

Paziente: Infermiere, stanotte mi sono svegliata con tosse e con un senso di

mancanza d’aria. Sentivo come una costrizione nel petto. Mi sono alzata e ho

aperto la finestra.

Infermiere: E si è sentita meglio cambiando posizione ?

P: No, la sensazione è continuata per un po’, poi sono stata meglio e mi sono

riaddormentata.

I: Ha mai sofferto d’asma ?

P: Mia madre mi ha detto che da bambina avevo l’asma, ma io non ricordo.

I: Ha mai sofferto d’allergie ?

P: No !

I: Lei fuma ?

P: Qualche sigaretta, ogni tanto.

(Dopo la visita del medico)

I: il medico mi ha detto di aver sentito qualche sibilo al torace. Ha avuto di recente

la bronchite o l’influenza ?

143
P: Ho avuto la febbre e la tosse il mese scorso. La tosse mi è continuata fino a

circa una settimana fa.

I: Vedo che il medico Le ha prenotato una spirometria in ospedale.

P: Che devo fare ?

I: Una spirometria…è un esame per vedere se è asma.

P: Oh, no!

I: Non deve preoccuparsi. E’ possibile che sia solo la conseguenza di un’infezione

virale delle vie respiratorie. Alcune persona hanno una sensibilità particolare a

certi stimoli, ma spesso migliorano spontaneamente e non hanno bisogno di fare

nessuna terapia. E’ meglio però essere prudenti. Andiamo insieme al gabinetto

dove Lei dovrà fare la spirometria.

Per meglio capire – Pentru a înţelege mai bine:

Stanotte – stanote = azi-noapte

Un senso di – un senso di = o senzaţie de

Mancanza d’aria – mancanţa daria = lipsă de aer

Una costrizione – una costriţione = o sufocare

Mi sono riaddormentata - mi sono riadormentata = am adormit din nou

Asma - asma = astm

Da bambina – da bambina = când eram mică

144
Qualche sigaretta – cualche sigareta = câteva ţigări

Ogni tanto – oni tanto = din când în când

Qualche sibilo – cualche sibilo = unele rezonanţe

Bronchite – bronchite = bronşită

Influenza – influenţa = gripă

Febbre – febre = febră

Tosse - tose = tuse

Prenotare - prenotare = a planifica

Spirometria - spirometria = spirometrie

Ci serve - ci serve = ne trebuie

Conseguenza – conseguenţa = urmare

Infezione virale - infeţione virale = infecţie virală

Le vie respiratorie - le vie respiratorie = căile respiratorii

A certi stimoli - a certi stimoli = la anumiţi stimuli

Migliorarsi – miliorarsi = a se simţi mai bine

Spontaneamente - spontaneamente = în mod spontan

Nessuna terapia - nesuna terapia = nici o terapie

145
Infermiere: Buongiorno. Cosa ha fatto alla gamba ?

Paziente: Sono caduto. Credevo di essermi slogato la caviglia e mi sono messo

una crema per le slogature. Il dolore però è aumentato e ho pensato di farmi

visitare da un medico.

I: Quando è successo ?

P: Ieri sera.

I: Si è fasciato per immobilizzare l’articolazione ?

Si è fatto degli impacchi freddi ?

P: Sì, ho messo del ghiaccio e ho fasciato la caviglia, ma non è servito.

I: Dalla mobilità dell’osso direi che non si tratta di una semplice distorsione, ma

piuttosto di una frattura. Aspettiamo il medico per vedere cosa dice lui e poi

vedremmo se è il caso di ingessare.

Per meglio capire – Pentru a înţelege mai bine:

Credevo di essermi slogato la caviglia – credevo di esermi slogato la cavilia =

credeam că mi-am întins un ligament la gleznă

una crema per le slogature – una crema per le slogature =

un unguent antiinflamator

di farmi visitare da un medico – di farmi vizitare da un medico =

să merg să mă vadă un medic

146
fasciare – faşiare = a bandaja

l’articolazione - larticolaţione = articulaţia

degli impacchi freddi – deli impachi fredi = comprese reci

distorsione – distorsione = întindere

frattura – fratura = fractură

ingessare – ingesare = a pune în ghips

Lecţia 6

Partea 1

Textele următoare sunt un exerciţiu de pronunţie şi de traducere. Cuvintele vă

sunt în majoritate cunoscute, din lecţiile anterioare.

Personaggi: Franco, Tonio

- Ciao, Franco !

- Ciao, Tonio !

- Come mai tu qui, nella salla d’aspetto del medico ?

- Sono venuto a prendere i risultati delle analisi per mia madre. Lei ha la gastrite

e sta male. E a te, che sei un tipo sportivo, che cosa ti è successo ?
147
- Sì, è vero che avevo una salute di ferro, ma con questa brutta stagione ho preso

un raffreddore. Ma…tocca a me di entrare dal medico. Ciao !

- Ciao, Tonio !

Personaggi: Tonio, il medico

- Buongiorno, dottore !

- Buongiorno ! Accomodati ! Che disturbi hai ?

- Non mi sento bene. Ho la nausea, il mal di testa e di gola. Provo una grande

stanchezza.

- Da quanto tempo ?

- Da due giorni. L’altroieri sono uscito di casa senza giacca e senza ombrello e

mi ha sorpreso la pioggia. Probabilmente ho preso un raffreddore.

- Tossisci ? Respiri con fatica ?

- Sì, ma non tanto.

- Hai la febbre ? Ecco il termometro, misuriamola. Sì, 38 con 5 linee. Vediamo

la gola. E’ rossa.

- E’ grave ?

- No, niente di grave. Avevi ragione, è un raffreddore, ma non si deve scherzare

perchè può diventare grave, specialmente per i polmoni. Che cosa hai preso

quando ti sei sentito male ?

- Alcune aspirine, ma questa volta senza effetto.

- Torna a casa, mettiti a letto, a caldo. Continua a prendere aspirine, una dopo

ogni pasto, bevi 3-4 tè caldi al giorno e molto succo di limone. Ecco anche la
148
 ricetta per delle iniezioni, che devono essere fatte la sera, prima di andare a

letto. Niente antibiotici.

- Grazie, dottore ! ArrivederLa.

Per meglio capire:

La salla d’aspetto – la sala daspeto = sala de aşteptare

Gastrite – gastrite = gastrită

Che cosa ti è successo – che coza ti e suceso = ce ţi s-a întâmplat

Una salute di ferro – una salute di fero = o sănătate de fier

La brutta stagione – la bruta stagione = timpul urât

Raffreddore – rafredore = răceală

Tocca a me – toca a me = este rândul meu

Che disturbi hai – che disturbi ai = ce te supără

La nausea – la nauzea = senzaţie de vomă

Stanchezza – stancheţa = oboseală

Con fatica – con fatica = cu greutate

Non tanto – non tanto = nu din cale-afară

Iniezoni – inieţioni = injecţii

Niente antibiotici – niente antibiotici = fără antibiotice

Exerciţiu: formaţi propoziţii cu expresiile: niente di grave, non c’è da scherzare,

tocca a me, aver mal di testa, mettersi a letto, stare male.

149
 Partea a 2-a

Textul următor presupune acelaşi exerciţiu de pronunţie şi traducere ca şi textele

anterioare.

L’ATTESA DEL MEDICO

Personaggi: Marco, mamma

- Mamma, resterai accanto a me, vero, quando verrà il medico ?

- Non aver paura, caro, il dottore non fa niente e lo sai !

- Eh, sì ! Lo dici sempre che non fa niente, poi magari come l’ultima volta mi

ordinerà le punture e mi farà stare una settimana a letto !

- Su, tranquillizzati ! Vedrai, questa volta te la caverai in due o tre giorni.

- Speriamo, mamma, non ho proprio voglia di stare a letto tanti giorni… E poi,

quelle medicine cattive…

- Su, Marco, ora basta, stai tranquillo e quando arriva il medico comportati da

uomo.

- Ma la guarderà, la gola ?

- Eh, sì, che vuoi, è importante guardarti la gola…

- L’hai preparato, il cucchiaio ?

- Sì, Marco, ho preparato tutto. Stai calmo !

- Sento una macchina che arriva. Sarà lui ?

- No, Marco, è presto, ha detto che arriverà dopo le cinque.

150
- Allora, mamma, raccontami qualcosa, vieni vicino a me !

- D’accordo, Marco, vengo subito; ma come sei affettuoso con la tua mamma

quando non stai bene !

Per meglio capire:

Accanto a me – acanto a me = lângă mine

Le punture / le iniezioni – le punture / le inieţioni = injecţiile

Non ho voglia di – non o volia di = nu am chef să…

Comportati da uomo – comportati da uomo = poartă-te ca un bărbat

Il cucchiaio – il cuchiaio = lingura

Aceleaşi cerinţe şi pentru textele următoare.

Personaggi: Pietro, il medico

- Pronto ! Pronto ! Casa Ricciarelli ?

- Sì. Chi parla ?

- Sono Pietro, il figlio della signora Silvana Tardini.

- Sì, Pietro, ti conosco. Sono il dottor Ricciarelli. Dimmi, che è successo ?

- Buongiorno, signor dottore. La mia mamma è malata. Ha febbre, brividi e mal

di stomaco. E’ molto pallida.

- E’ a letto, la tua mamma ?

- Sì, signor dottore.

- Vengo subito, Pietro, stai tranquillo !

151
- Grazie, signore ! ArrivederLa.

- Arrivederci, a fra poco.

- Le fa male qui o qui ?

- Mi fa male da tutte le parti, dottore.

- Da quando ha la febbre ?

- Da circa tre ore.

- Sembra un’indigestione. Ha mangiato qualcosa che non Le è piaciuto ?

- Ho mangiato un hamburger che poi non mi è sembrato troppo fresco.

- Stia attenta a ciè che mangia in città. Le do un vomitivo. Beva molto tè di

cammomila, senza zucchero. Se non Le passa, mi richiami. ArrivederLa.

- Grazie, dottore, arrivederLa.

- Pietro, va’ in farmacia con questa ricetta. Devi prendere una medicina per la

tua mamma.

- Va bene, dottore. Quanto costerà ?

- Non costa nulla. E’ gratis perchè è un’emergenza. Arrivederci.

- ArrivederLa. Aspetti, La accompagno io.

152
Per meglio capire:

Brividi – brividi = vomă, vărsături

Indigestione – indigestione = indigestie

Vomitivo – vomitivo = vomitiv

Cammomila – camomila = muşeţel

Zucchero – ţuchero = zahăr

153
 MODULO 4

MODULUL 4

Lecţia 1

Partea 1

Una din obligaţiile dvs. ca şi asistenţi este să vă îngrijiţi de alimentaţia

pacienţilor. În continuare vom vedea câteva cuvinte şi expresii care se referă la
felurile de mâncare şi preferinţe alimentare.

ALIMENTI – BEVANDE (ALIMENTE – BĂUTURI)

Voglio fare colazione – volio fare colaţione
= vreau să iau micul dejun

Una tazza di latte - una taţa di late

= o ceaşcă de lapte

Caffè – café = cafea

Tè - te = ceai

Latte – late = lapte

Caffelatte - cafelate = cafea cu lapte

Pane con burro - pane con buro = pâine cu unt

Formaggio - formagio = brânză

Yogurt – iogurt = iaurt

154
Marmellata - marmelata = marmeladă, gem

Miele - miele = miere

Voglio qualcosa di dolce - volio cualcoza di dolce
= vreau ceva dulce

Non mangio niente di dolce - non mangio niente di dolce

= nu mănânc nimic dulce

Il tè ha zucchero ? - il te a ţuchero
= ceaiul are zahăr ?

Un uovo sodo - un uovo sodo

= un ou fiert

Biscotti - biscoti = biscuiţi

Ho tanta fame - o tanta fame = mi-e foarte foame

Ho sete - o sete = mi-e sete

Si può fare colazione qui ? - si puo fare colaţione cui

= se poate lua micul dejun aici ?

Voglio un po’ di tutto - volio un po di tuto

= vreau câte puţin din toate

Voglio un’insalata leggera - volio uninsalata legera

= vreau o salată uşoară
155
Di solito, mangio… - di solito, mangio
= de regulă / de obicei, mănânc…
Non sono abituato/a di mangiare la mattina -
non sono abituato/a di mangiare la matina=
nu obişnuiesc să mănânc dimineaţa

Prendo solo caffè - prendo solo café

= iau / servesc doar o cafea

Le patate fritte - le patate frite

= cartofii prăjiţi

Pollo fritto / arrosto - polo frito / arosto

= pui fript / prăjit

Il dessert - il desert = desertul

L’antipasto - lantipasto = aperitivul, gustarea

La bevanda - la bevanda = băutură alcoolică

La bibita - la bibita = băutură răcoritoare

Il succo - il suco = sucul

Il sugo - il sugo = sosul

La salsa - la salsa = sosul cu condimente aromatice

156
La minestra - la minestra
= ciorba de legume, cu orez sau paste

Il minestrone - il minestrone = ciorba foarte deasă, de legume

La zuppa - la dzupa = ciorba (în general)

Il brodo - il brodo = ciorba de carne

Risotto - rizoto = pilaf de orez

Gli gnocchi - li niochi = găluştile

L’arrosto - larosto = friptura

Il panettone, il pandoro - il panetone, il pandoro

= varitetăţi de cozonac

Il gelato - il gelato = îngheţata

La merenda - la merenda = gustarea

157
 Partea a 2-a

LETTERA AD UN AMICO LONTANO

Caro amico italiano,
Ho trovato il tuo indirizzo su un giornalino che mi ha portato uno mio zio.
Ora ti scrivo e spero che mi risponderai. Io so moltissime cose sull’Italia. Seguo
anche I programmi della TV italiana perchè abbiamo la televisione via cavo.
Io sono romeno e il mio paese si chiama Romania. Si trova nel Sud-Est
dell’Europa. Confina a Nord con Ucraina, ad Est con la Repubblica Moldavia, ad
Ovest con l’Ungheria e a Sud con la Serbia e la Bulgaria. Per arrivare in Italia si
deve attraversare l’Ungheria e l’Austria (o la Serbia e la Slovenia).
Molti scambiano la Romania per l’Ungheria o la Bulgaria perchè non
conoscono bene questa parte dell’Europa. Ma la Romania è molto più grande e poi
il popolo romeno è l’unico popolo neolatino di questa parte del mondo. E sai
perchè ? Perchè il suo territorio, che nei tempi antichi si chiamava Dacia, è stato
conquistato dai Romani e trasformato in provincia romana. Sul territorio del mio
paese ci sono mole testimonianze di civiltà romana di quasi 2000 anni fa. E anche
il nome di “Romania” è una testimonianza della nostra origine. Vedi, dunque, che
il popolo romeno e quello italiano sono popoli fratelli.
Il rilievo della Romania è vario: I monti Carpazi formano una “corona” nel
centro del paese. Essi ci offrono molte richezze: legno dei boschi, carbone, gas
metano, sale ed acque minerali. Ci sono poi fertili pianure, soleggiate colline e
meravigliose valli come la valle dell’Olt e del Prahova.
Il fiume più grande è il Danubio, il quale, come probabilmente lo sai, è il
maggiore fiume dell’Europa Centrale e viene dalla Germania, attraversando
l’Austria, l’Ungheria e la Serbia. Serve da confine naturale tra il mio paese e la
Bulgaria e poi sbocca nel Mar Nero, formando un famoso delta, che è il paradiso

158
degli uccelli acquatici. Purtroppo ora il delta è in pericolo a causa
dell’inquinamento.
Il Mar Nero bagna il Sud-Est della Romania. Il litorale romeno è bello e
visitato da molti turisti, però solo da giugno a settembre, prchè nel resto dell’anno
fa freddo. Il Mar Nero non è così caldo e ricco di pesci come I mari che
circondano l’Italia.
La capitale del mio paese si chiama Bucarest. Io ci sono andato molte volte.
E’ una città molto grande ma non tanto bella. Mio cugino che ci abita dice che è
troppo grande e affollata e poi d’inverno fa troppo freddo e d’estate fa troppo
caldo. Però ha dei belli parchi e un bellissimo Museo del Villagioo all’aperto.
Altre città grandi sono Yassy, Cluj-Napoca, Constanza-porto al Mar Nero,
Timisoara, Craiova.
Io abito in una città più piccola, in una zona di collina. Mi piace la mia città.
Abito con la madre, il padre, due sorelle e il nonno paterno, proprio come nel
telefilm italiano “Nonno Felice” ! D’estate vado in campagna, dai nonni materni.
La Romania non è così grande come l’Italia. Ha una popolazione di circa 23
milioni di abitanti. Il clima è quasi come nell’Italia del Nord. Abbiamo 4 stagioni
con un inverno freddo e rigido (ma non come in Russia!), con vento e neve. La
stagione più bella è la primavera quando tutto è verde e fresco. In pianura si
coltivaqno grano, granoturco e girasole e in collina la vita e gli alberi da frutta,
specialmente meli e prugni. Si coltivano poi ortaggi vari e patate.
Caro amico lontano, aspetto la tua risposta.
Saluta da mia parte la tua famiglia. Ti abbraccio.
Cristian

159
Per meglio capire:
Si deve - si deve = trebuie

Scambiano…per - scambiano per = confundă…cu

Di quasi 2000 anni fa - di cuazi due mila ani fa = de acum 2000 de ani

Serve da confine - serve da confine = serveşte drept hotar

Ricco di - rico di = bogat în

A causa di - a cauza di = din cauza

Ci sono andato - ci sono andato = am mers ( acolo)

Ci abita - ci abita = locuieşte (acolo)

All’aperto - alaperto = în aer liber

Proprio come - proprio come = chiar ca

La pianura - la pianura = câmpia

La collina - la colina = dealul

La montagna - la montania = muntele

Rigido - rigido = aspru

Il grano – il grano = grâul

160
Il granoturco - il granoturco = porumbul

Il girasole - il girasole = floarea-soarelui

Modi di dire con la parola volta - Expresii cu cuvântul volta

La prima volta - la prima volta = prima dată

L’ultima volta – lultima volta = ultima oară

Una volta - una volta = odată, odinioară

Ogni volta, qualche volta - oni volta, cualche volta = câteodată, uneori

La prossima volta - la prosima volta = data viitoare

La scorsa volta - la scorsa volta = data trecută

Ogni volta che - oni volta che = de fiecare dată când

Di volta in volta - di volta in volta = din când în când

A volte - a volte = uneori

Molte volte - molte volte = de mai multe ori

161
1. Metti al plurale:
Una testimonianza antica
La civiltà umana
Una pianura fertile
Una valle meravigliosa
Il fiume lungo
La collina soleggiata
Il villaggio romano
La città affollata
Una primavera fresca
Un ortaggio verde
Un uccello acquatico
L’abitante giovane

2. Coniuga ai tempi che conosci: trovare un amico; conquistare la libertà

3. Traduci in romeno:
Ti ho scambiato per tuo fratello. Somigliate molto. Non ti devi offendere. Sei
proprio come lui.
La tua risposta non arriva. Probabilmente non hai ricevuto la mia ultima lettera.
Vogliamo giocare all’aperto. Purtroppo sono pochi spazi e zone per il gioco dei
ragazzi.
Nel nostro paese sono moltissimi giornali per adulti, ma pochissimi per bambini.
Qualche volta mi piace leggere un bel libro di viaggi. L’ultima volta quando ho
letto uno era su Cristoforo Colombo.

162
3. Traduci in italiano:
Am găsit această adresă într-o revistă italienească şi am hotărât să scriu o
scrisoare. Poate voi primi răspuns.
Urmăriţi programele televiziunii italiene prin cablu ? Dau filme distractive şi
multe jocuri (telequiz).
Odinioară oraşele erau mai mici şi mai puţin aglomerate. Acum unele sunt imense.
De fiecare dată când învăţ ceva nou mă simt mulţumit. Vreau să devin ziarist.

Lecţia 2

Partea 1

LA TELEFONATA
Personaggi: Giorgio, Daniele, giornalaio, impiegata, Adriano, zio
- Daniele, hai per caso un gettone? Devo fare una telefonata.
- Il gettone non ce l’ho, ma possiamo ottenerlo all’edicola. Vieni, compreremo
anche dei giornali.
- Mi scusi, ha l’ultimo numero della “Gazzetta dello Sport”?
- Mi rincresce, ma è esaurito. Posso raccomandarti invece queste riviste di
integrammi per il passatempo o quelle di computer.
- Ma cosa può dirmi su questa rivista? E’ in italiano, no ?
- Si tratta di musica, di spettacoli, recensioni su film, classifiche musicali
internazionali, divertimenti. Costa solamente cento mila lei.
- Me la dia, per favore e La prego di aggiungere alcuni getton per il telefono.
- Ecco il resto e la rivista
- Da dove vuoi telefonare, dall’ufficio telefonico o da un telefono pubblico ?
- Preferisco andare all’ufficio perchè voglio parlare anche con mio cugino a
Braşov. Andiamo !
163
Qualche minuto più tardi.
- Ecco la cabina telefonica pert comunicazioni interurbane.
- Devo formare prima il prefisso di Braşov e poi il numero di mio
cugino…Ecco!…Ma questo telefono non funziona. Proviamo un
altro…Neanche questo! Cosa devo fare?
- Vai dall’impiegata e chiedile una comunicazione con Braşov tramite il
centralino.
- Signorina, per favore, desidero telefonare a questo numero di Braşov.
- Aspetta qualche minuto…Vai alla cabina numero 5. E’ in comunicazione.
Parla, per cortesìa.
- Grazie…Pronto, Adrian, sei tu ? Sono Giorgio.
- Ciao, Giorgio! Come stai? Ti aspettavamo da noi.
- Proprio questo volevo dirti: arriverò domani sera alle 9. Puoi aspettarmi alla
stazione?
- Certamente. Non mancherò. Non vedo l’ora di incontrarti. Senti, posso
chiederti un favore? Telefona alla zia Anna e dille che purtroppo non è stato
possibile visitarla la settimana scorsa, ma verrò di sicuro questo week-end e le
porterò anche la ricetta promessa.
- Che coincidenza! Proprio a loro volevo telefonare anch’io. Ciao, ci vediamo a
presto… (all’impiegata) Mi dica quanto Le devo pagare ?
- Cento cinquanta mila lei. Ecco l ricevuta.
- Daniele, puoi aspettare ancora due minuti?…Pronto? Casa Ionescu ? Zio, sono
io, Giorgio. Ho parlato alcuni secundi fa con Adriano. Voleva comunicarvi che
solamente il sabato prossimo potrà venire a Bucarest a portare anche la ricetta
promessa alla zia. Sei tanto gentile a comunicare questo messaggio alla zia?
Grazie ed arrivederci.
- Arrivederci, nipotino. Vieni a visitarci più spesso.
- Andiamo, Daniele. Ti ringrazio per la compagnia.

164
Per meglio capire:
Per caso – per cazo = din întâmplare

Fare una telefonata – fare una telefonata = a da un telefon

Mi rincresce - mi rincreşe = îmi pare rău, regret

Me la dia, per favore - me la dia, per favore = daţi-mi-o, vă rog

Comunicazione interurbana - comunicaţione interurbana = legătură interurbană

Tramite il centralino - tramite il centralino = prin centrală

Chiedere un favore - chiedere un favore = a cere un serviciu, o favoare

1. Immagina una conversazione in cui devi usare le seguenti parole o espressioni:

comunicazione interurbana, informazione, per cortesìa, messaggio, per caso,
La prego, la settimana prossima, me la dia, non funziona.

2. Traduci in romeno:
Personaggi: il professore, Giorgio
- Pronto! Casa Ionescu? Desidero parlare al signor professore. Sono Giorgio,
uno dei suoi allievi. E’ Lei, professore ?
- Sono proprio io, Giorgio. Che cosa è successo ?
- Professore, mi dispiace tanto, ma devo darLe una brutta notizia. Io non potrò
presentarmi domani al concorso. Sto male: ho la febbre, mi fa male la testa, la

165
 gola. Mi rincresce tanto che non potrò partecipare. Tanta fatica per niente ! Mi
creda…
- Stai tranquillo, Giorgio. La salute prima di tutto ! Anche a me dispiace avere
un allievo in meno a quest’importante gara, ma non è la fine del mondo. E la
tua fatica non è affatto inutile. Participerai un’altra volta.
- Le chiedo ancora una volta scuse per il disturbo e Le prometto di non mancare
alla prossima gara. La posso cercare domani alle 5 per sapere i risultati del
concorso ?
- Certamente. Arrivederci.
- ArrivederLa, professore.

2. Sostituisci le forme pronominali toniche con quelle atone:

Hai scritto a me?
anno chiesto a loro dove vanno?
Non dicevate a noi quelle belle parole.
Non aspettate più lei.
Hanno incontrato lui per la strada.
Non erano obbligati di accompagnare noi.
Ha domandato a voi quella rivista?

3. Sostituisci con le forme toniche:

Ci avete comunicato troppo tardi l’ora della partenza.
Mi aveva dato un buon consiglio.
Li aveva dimenticato dopo tanto tempo.
Gli aveva scritto.
Vi mancavano le forze per una simile gara.
Parlava loro, ma pensava ad altri.
Le portava un grande rispetto.
Non ti ho scritto, ma mi ricordo spesso di te.
166
4. Completa con i pronomi che mancano:
Le nostre amiche non … visto.
… ho detto che non potete telefonare a quest’ora.
Perchè non … rispondono ?
Oggi non parlerò più a Maria; non … risponderò nemmeno al saluto.
… darò una bella camicetta.

5. Traduci in italiano:
Spune-i că am terminat cartea şi i-o voi da mâine.
Fă-mi plăcerea să vii cu noi la mare.
Nu putea să-i ceară favoarea aceea tocmai lui.
Îl minţea pentru că nu putea să-i spună adevărul.
Ne-au chemat să ascultăm programul împreună cu ei.
La ce oră vă pot găsi (pe dvs.) ?
Cât vă datorez (dvs.) ?

167
 Partea a 2-a

IL CARNEVALE
Che cos’è il Carnevale? E’ una bella e allegra festa mascherta con origini
assai antiche. Presso tutti I popoli, o quasi, ci sono o almeno c’erano usanze e riti
dove I partedipanti portavano le maschere. Anche oggi a molti piace mascherarsi,
soprattutto ai bambini e ai giovani. E’ molto divertente nascondere la faccia e fare
scherzi senza essere riconosciuti.
Da dove viene questa parola “carnevale”? Da due parole latine: “carnis e
vale”, cioè “addio carne!” Perchè? Perchè il Carnevale è una manifestazione, una
festa, che dura una settimana prima della Quaresima. La Quaresima indica il lungo
periodo di sei settimane quando non si mangia più la carne o altri prodotti animali.
Non si mangia più di “grasso” e in vece si mangia di “magro”, così si dice nel
popolo. Si mangia solo pane, pasta, riso, frutta, ortaggi, legumi, olive, funghi,
noci, uva secca, fichi secchi. Sono proibiti anche I vari divertimenti: I balli, gli
spettacoli, le nozze. E’ il periodo che precede la Settimna della Passione e della
morte di Gesù Cristo e perciò tutti devono abbandonare I cibi buoni e I
divertimenti, devono fare penitenza e purificare il loro corpo e la loro anima per la
grande gioia della Festa Pasquale.
Oggi si ripetono ancora queste usanze? Certo, nei monasteri e tra le prsone
più anziane. Il “digiuno” è stato quasi dimenticato, ma il carnevale è rimasto.
Quando si svolge? Generalmente a fine febbraio. Esso dipende dalla data della
Pasqua che è variabile, cioè non è ogni anno alla stessa data come il Natale o altre
feste.
Dove si svolge il Carnevale? In tuti I paesi di religione cattolica e in alcuni
protestanti. Anche in Romania si svolgeva una volta, probabilmente solo nelle
grandi città. Prove ne sono alcune commedie di Vasile Alecsandri e di Ion Luca
Caragiale. Oggi si svolge solo in poche località fra la popolazione protestante e
cattolica, ma con poco fasto.
168
 In Europa, l’Italia lo festeggia con il più grande fasto in molte città, e
specialmente a Venezia. Ma il più famoso carnevale del mondo è a Rio de Janeiro
in Brasile, paese cattolico.
In Italia il Carnevale è una grandissima festa. Tutti si mascherano, girano
per la strada o di casa in casa, ballando, cantando o suonando le trombette. Si
divertono a lanciare stelle filanti e manciate di coriandoli che cadono a terra come
una pioggia a colori. Per chi non ha un costume basta un buffo naso, uno strano
cappellino e una mascherina che copre gli occhi. Ma generalmente si indossano
anche costumi veri e molte volet anche costosi. I costumi sono diversi: personaggi
delle fiabe come Cappucetto Rosso, Cenerentola, Peter Pan, Pinocchio,
Biancaneve e I sette nani, Alladino ecc.; dei film –Zorro, Trazan, Superman,
Dracula, Robin Hood, Batman. Ci sono poi: re, regine, principi, principesse,
moschettieri, pirati, zingare, cow-boys, sceriffi, estra terrestri, samurai, indiani,
pellirossa ecc. Ma le più amate sono le maschere tradizionali italiane, vecchie da
centinaia di anni che rappresentano I personaggi della Commedia dell’Arte: le
belle signorine Rosaura, Isabella, Corallina, I belli cavallieri Leandro, Cinzio
Lelio; Colombina, la serva astuta e carina e I servi Arlecchino, Brighella e
Pulcinella, furbacchioni e pigroni. Ci sono poi Pantalone e Balanzone - vecchi e
avari, il Capitano Spaventa – fanfarone, dei quali tutti ridono.
Il Carnevale italiano è anche un buon affare perchè attira migliaia di turisti.
E’ bello e divertente visitare l’Italia, e specialmente Venezia, durante il Carnevale.

Per meglio capire

Origini assai antiche - origini asai antiche = origini destul de vechi

Presso tutti I popoli - preso tuti I popoli = la toate popoarele

La Quaresima - la cuarezima = Păresimile, Postul Mare (al Paştelui)

169
Si mangia “di grasso” - si mangia di graso = se mănâncă “de dulce”
“di magro” - di magro = “de post”
la Settimana della Passione - la setimana dela pasione = Săptămâna Patimilor

la Festa Pasquale - la festa pascuale = Sărbătoarea Paştelui

devono fare penitenza - devono fare penitenţa = trebuie să se căiască

prove ne sono - prove ne sono = dovezi (ale acestui fapt) sunt; ca dovadă…

a terra (per terra) - a ter / per tera = pe jos

centinaia - centinaia = sute

migliaia - miliaia = mii

manciate di coriandoli - manciate di coriandoli = pumni di confetti

la Commedia dell’Arte - la comedia del arte = teatru popular specific Italiei

furbo - furbo = şmecher

astuto - astuto = inteligent

pigro - pigro = leneş

170
1. Coniuga ai tempi che conosci I verbi: festeggiare, girare, mascherare, svolgere,
proibire.

2. Metti al plurale:
la maschera nera
lo scherzo brutto
l’usanza specifica
il carnevale divertente
il ballo mascherato
il rito antico
lo spettacolo proibito
la signorina carina
il vecchio fanfarone
la volpe astuta
l’oliva verde
il fico secco
il fungo comestibile
il pane fresco

3.Metti al femminile:
un giovane astuto
un frate cattolico
un servo furbacchione
un vecchio fanfarone
un re spagnolo
un signore mascherato
un cavaliere gentile
un indiano ricco
171
un principe tedesco
uno zingaro cantante

4. Traduci in italiano:
Carnavalul se desfăşoară mai ales în ţările de religie catolică.
În timpul carnavalului aproape toţi se maschează.
Cei care fac rău trebuie să se pocăiască.
Sărbătoarea Paştelui este foarte frumoasă.
În Moldova şi Bucovina sunt multe mânăstiri vestite.
Am citit povestea “Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici”.
Albă ca Zăpada era bună şi frumoasă, cei şapte pitici erau buni şi harnici.
Pinocchio era caraghios, leneş şi lăudăros, dar nu era rău.
La teatrul de păpuşi, Pinocchio întâlneşte pe Colombina, Arlecchino şi Pulcinella.

5. Traduci in romeno:
- Ciao, Sorina! Perchè sei così allegra? Che c’è di nuovo?
- Non lo sai ancora? La nostra classe organizzerà un carnevale, l’ultimo sabato
dell’anno.
- Magnifico. Possiamo portare anche altri invitati?
- Non lo so. Domandiamo a Georgiana. E’ lei che ha avuto l’idea. Come ti
mascheri?
- Io? Mi mascherò di Zorro. Ho un cappello speciale e anche la spada. E tu?
- Ah! Io non te lo dico. Sarà una sorpresa! Sai che ci sarà anche un rinfresco:
dolci, paste varie e bibite.
- Va bene, porteò anch’io qualcosa. Dobbiamo organizzarci bene,
altrimenti…addio divertimento! Spero che ci sarà della buona musica, sai
quanto mi piace ballare.
- Lo spero anch’io!

172
 Lecţia 3

Partea 1

UNA REGIONE ITALIANA – LAZIO

Personaggi: il professore, Tonio, Adriana
- Oggi parleremo di una delle regioni più famose dell’Italia – il Lazio. Che ne
sapete?
- E’ il nome di una squadra di calcio.
- Sì, è una squadra di Roma.
- Perchè si chiama così?
- Proprio perchè non è solo la capitale d’Italia, ma anche il capoluogo di questa
regione – Lazio – che gli antichi Romani chiamavano Latium e che è la culla
del popolo romano. Sapete dove si trova?
- Nel centro della Penisola Italiana, verso il Mare Tirreno
- Molto bene. Sei brava come sempre. A Nord del Lazio ci sono altre due
regioni famose – la Toscana e l’Umbria. Il nome di Lazio deriva da quello dei
Latini, gli antichi abitanti di questa regione. Lungo il mare ci sono molte
pianure. Il resto della regione è zona di collina. Ci sono due grandi laghi: il
lago di Bolsena e il lago di Bracciano. Il più grande fiume…
- Lo so io. E’ il Tevere, che attraversa Roma. Tutte le città si costruivano vicino
a un fiume.
- Perchè? Ah, capisco, perchè gli uomini hanno bisogno sempre di acqua per
vivere.
- Il fiume era anche una via di trasporto per uomini e merci, soprattutto nei tempi
quando non c’erano nè treni, nè macchine, nè aerei.
- Sul Tevere c’è anche una grande isola a forma di barca, chiamata “L’Isola
Tiberina”.
173
- Il Lazio è una regione ricca?
- Non tanto. Un tempo nella campagna romana vivevano pastori e contadini.
Oggi ci sono grandi e piccole aziende specializzate nell’allevamento del
bestiame.
- C’è, perciò, una imortante produzione di latte, burro, formaggio e carne. Dei
formaggi è famosa la “mozzarella”.
- Che animali si allevano?
- Peore, mucche, buoi e buffali.
- E che si coltiva in questa regione? Si coltiva il grano?
- Grano, riso e altri cereali, poco. Ma nelle pianure si coltivno tabacco e ortaggi,
specialmente pomodori. Sapete che l’Italia occupa il primo posto nel mondo
per la coltivazione dei pomodori. Poi in collina si coltiva la vite e l’olivo. Che
vuoi dire, Adrina?
- Roma è la più antica città dell’Europa. E’ chiamata anche la “Città Eterna” o la
“Città delle Sette Colline”. Da Roma partono molte strade costruite dagli
antichi romani. Si dice che “tutte le strade conducono a Roma”
- Sì, perchè era la capitale di un immenso impero – l’Impero Romano. Anche
oggi è una città molto importante. Vicino a Roma ci sono molte fabbriche:
chimiceh, di materiali da costruzione, di medicinali. A Roma c’è poi l’industria
cinematografica degli studi chiamati Cinecittà, cioè “la città del cinema”. I più
famosi film itliani sono stati girati qui.
- So che tutti I turisti che vanno in Italia vogliono visitare Roma. Perchè?
- Perchè è molto antica, molto famosa e anche bella. Ha bellissimi palazzi,
giardini, musei e monumenti. Ha bellissime fontane, piazze e chiese. A Roma
risiedono il Presidente della Repubblica Italiana, il Governo e il Parlamento
Italiano. Nel centro di Roma c’è anche la Città del Vaticano, un piccolissimo
stato indipendente (il più piccolo del mondo), che ha la propria bandiera e
propri ambasciatori in altri paesi. Dalla Città del Vaticano il Papa governa la
Chiesa Cattolica di tutto il mondo.
174
- Nel Lazio non ci sono altre città? Solo Roma?
- Sì che ci sono, ma nessuna è così grande e così famosa come Roma, nè come
altre città italiane conosciute da voi tutti come Venezia, Milano, Torino,
Napoli, Firenze ecc. Possiamo però ricordare: Viterbo, Latina, Rieti e
Frosinone. Poi Civittavecchia e Ostia che sono vicine al mare e Montefiascone
e Frascati che sono famosi per I loro vini.
- So che Roma ha una bella legenda. Ce la racconta?
- Ve la racconterò la prossima lezione.

Per meglio capire:

Che ne sapete = ce ştiţi despre asta
Lungo il mare = de-a lungul mării
Non tanto = nu prea
In collina = pe deal
C’è poi = mai există
(I film) sono stati girati = (filmele) au fost turnate
risiedono = îşi au reşedinţa
sì, che ci sono = ba sigur că sunt
pecora = oaie
mucca = vacă
buoio (pl. Buoi) = bou (pl. boi)
buffalo = taur
il bestiame = animalele (în general)
allevamento = creşterea
la vite = viţa de vie
ce la racconta (Lei)= ne-o povestţi (dvs.)

175
1. Metti al femminile, poi al plurale (maschile e femminile):
Un pastore vecchio Un popolo antico
Un contadino povero Una capitale europea
Un presidente famoso La regione ricca
Un ambasciatore tedesco Il capoluogo lontano
Un abitante latino Lo studio cinematografico
Un sopravvivente fortunato La merce cara

2. Coniuga ai tempi che conosci I verbi: condurre e governare

3. Forma delle frasi con le espressioni: lungo il mare, c’è poi, non tanto, ho
bisogno, un tempo, a forma di, in collina

4. Traduci in italiano:
Roma are două echipe de fotbal vestite: Lazio şi Roma.
Acest oraş este capitala regiunii Lazio, dar în acelaşi timp al întregii Italii.
Este numit şi “oraşul etern” pentru că este foarte vechi.
Este numit de asemenea şi "oraşul celor şapte coline” pentru că s-a dezvoltat pe
şapte coline: Capitolino (Campidoglio), Palatino, Aventino, Quirinale, Viminale,
Esquilino, Celio.
Mai târziu s-au creat şi alte două coline: Giannicolo şi Monte Mario.
La Roma se află Preşedintele, Guvernul şi Parlamentul italian.
În centrul Romei se află un stat foarte mic, “Cetatea Vaticanului”, unde îşi are
reşedinţa Papa.

176
 Partea a 2-a
LA LEGGENDA DI ROMA
Personaggi: il professore, Giorgio, Sandra, Alberto
- Molte grandi città hanno uno stemma. Sapete qual è lo stemma di Roma?
- Sì, è una lupa!
- Una semplice lupa?
- No, è una lupa che allatta due bambini.
- Chi erano quei due bambin?
- Erano due gemelli, Romolo e Remo, I leggendari fondatori della “Città Eterna”
- Dunque lo stemma ricorda la leggenda di questa città, regina dell’antichità
- Professore, ce la racconti!
- Va bene. State attenti. Ora ve la racconto. I Romani, popolo guerriero e molto
fiero, sostenevano la loro origine divina. Infatti la leggenda parla di due
gemelli che erano figli di una principessa chiamata Rhea Silvia. Ma sapete chi
era il padre dei bambini?
- No!
- Era il dio Marte, il dio della guerra. La leggenda comincia quando I bambini
erano appena nati. Vivevano in una fortezza chiamata Albalonga, dove regnava
il loro nonno – Numitore. Ma uno zio cattivo, Amulio, fratello di Numitore,
voleva il regno per sè. Così che ha fatto imprigionare il nonno e la madre dei
piccoli e ha voluto uccidere I bambini neonati. Ha ordinato a un serve di
buttarli nel fiume Tevere. Ma il servo ha avuto pietà dei bambini. Li ha messi
in una cesta e li ha abbandonati alla corrente del fiume, pregando gli dei di
salvarli. Dopo un po’ la cesta si è fermete nei rami di un salice che si piegava
sul fiume. Una lupa che aveva sete è scesa al fiume…
- La lupa li ha mangiati?
- Che dici? Se li mangiava, la leggenda non esisteva più. Stai zitto e ascolta! La
lupa li ha allattati ogni giorno finchè un pastore gli ha trovati e li ha portati a
casa sua, allevandoli come I propri figli.
177
- Posso continuare io?…Diventati dei giovanotti coraggiosi e forti, hanno
conosciuto la loro storia. Sono andati ad Albalonga, hanno ucciso il crudele zio
e hanno liberato la madre e il nonno. Per premiarli il nonno gli ha dato il
permesso di fondare una nuova città.
- Sapete dove?
- No…
- Proprio sulla riva del Tevere nel luogo dove erano stati trovati dalla lupa. Ma la
fondazione della città è stata insanguinata da una lite e una lotta tra I due
fratelli. Durante la lotta Remo è stato ucciso e la città è stata chiamata Roma,
proprio dal nome di Romolo. Era nell’anno 753 a.C.
- Io so che nei primi tempi Roma era piccola, con case povere. Nemmeno
Romolo, che è stato il primo dei sette re che ha avuto la città prima di diventare
Repubblica, aveva un palazzo.
- Sì, hai ragione, prima, nei tempi antichi, Roma era come un villaggio modesto.
Poi, poco a poco, si sono costruiti tutti I palazzi, I monumenti, I templi famosi.
- Perchè Roma si è costruita su sette colline?
- Dapprima si è costruita su una collina, il Palatino, e poi sulle altre.
- Perchè non costruivano in pianura?
- Perchè così potevano difendersi meglio dai nemici. E, allora, vi è piaciuta la
leggenda?
- Sì, ma è vera?
- Come tutte le leggende!

Per meglio capire

Ha fatto imprigionare = a pus să fie întemniţaţi
Alla corrente del fiume = în voia râului
Nemmeno Romolo…aveva = nici măcar Romulus…nu avea
a.C. = înainte de Cristos
La fortezza = fortăreaţă
178
Il dio = zeul
La lite = cearta
Il salice = salcia
La cesta = coşul
Allattare = a alăpta

1. Metti al plurale:
L’antichità romana
La lite dura
Il regno antico
La fortezza dacica
Il salice piangente
La cesta pesante
Lo stemma complicato
Il permesso accordato
La bella leggenda
Lo zio cattivo

2. Metti al femminile:
Il bimbo neonato
Il fratello gemello
Il dio crudele
Il fondatore generoso
Il servo fedele
L’uomo guerriero
Un re fiero
Un giovane forte
Il proprio figlio
Un lupo affamato
179
3. Traduci in italiano:
Romanii erau cei mai viteji şi mândri luptători din antichitate.
Ei considerau că se trag (discendere) din gemenii Romulus şi Remus, fiii zeului
Marte.
Aceştia fuseseră alăptaţi de o lupoaică.
De aceea Romanii erau rezistenţi şi plini de curaj.
Noi am citit despre copiii crescuţi de lup.
De exemplu Mowgli din “Cartea Junglei”.

4. Traduci in romeno:
Personaggi: Giovanna, Adriana
- Ti piacerebbe visitare Italia?
- Certo! Come no! A chi non piacerebbe?
- E che città italiane ti piacerebbe vedere?
- Per primo, Roma, perchè se ne parla tanto e voglio vedere la Città del
Vaticano, dove sta il Papa, I Fori Romani e la Colonna Traiana
- E poi?
- Poi, Venezia, che è unica nel mondo. Sono molto curioso di vedere come vive
la gente in una città che invece di trade ha canalli.
- E poi ancora?
- Se mi restano dei soldi, anche Firenze e Siena, delle quali ho sentito che sono
molto belle.
- E altri paesi dell’Europa o del mondo ti piacerebbe visitare? Se avrai soldi, si
capisce!
- Sì, senz’altro. Vorrei visitare la Francia perchè conosco un po’ il francese e poi
la Grecia, l’Egitto e il Brasile perchè mi appassiona l’Amazzonia. E sai? Prima
o poi li visiterò! Almeno lo spero!

180
1. Traduci in italiano:
Trebuie să-ţi menţii promisiunea făcută părinţilor tăi.
Îşi amintea cu plăcere vacanţa petrecută la mare.
Suntem în stare să învăţăm singuri o limbă străină?
Era o zi binecuvântată: atâta soare, un cer atât de albastru!
Te vei căi mai târziu dacă nu îi spui acum adevărul.
De la început înţelese ce voia să-I comunice.
Aveai obligaţia sî-l însoţeşti.

2. Traduci in romeno:
Ormai vi presenterò I miei amici.
Guardando la vetrina del negozio, gli veniva l’acquolina in bocca.
Non sei stata attenta alla lezione! Te ne pentirai più tardi!
Neanche l’ombra dell’amica che aspettavo con tanta impazienza.
Qualche volta mi domando se non è inutile lo studio di alcune materie.

3. Traduci in italiano:
Aceste cărţi sunt foarte interesante.
Oraşul acesta este cel mai mare din ţară.
Casele din cartierul meu sunt mai înalte decât cele din cartierul tău.
Merele sunt mai dulci decât perele.
Mario este mai înalt decât Giorgio, dar mai puternic decât Giulio.
Băieţii sunt mai puţin silitori decât fetele.
Prietenii mei sunt foarte simpatici.
Şcoala mea este tot atât de frumoasă ca şi a ta.
Rochiile noastre sunt la fel de moderne ca ale voastre.
181
4. Traduci in romeno:
- Ciao, Giorgio! Non vedevo l’ora d’incontrarti. Ho una bella notizia per te: fra
quattro settimane arriverà il nostro amico Nino da Roma.
- Veramente questa è una bella notizia! Come l’hai saputa?
- Ho ricevuto due giorni fa una lettera. Ti ho telefonato ieri sera, ma non eri a
casa. Scrive che fra qualche giorno ci telefonerà per dirci il giorno preciso del
suo arrivo.
- Ti ricordi che impazienti lo aspettavamo un anno fa? Non lo conoscevamo, non
sapevamo come era e come pensava. Proprio due giorni fa guardavo le foto
durante la nostra gita in montagna e ora, fra poco, ci divertiremo di nuovo
insieme.
- Allora, cominciamo a fare dei progetti per questa nuova visita!

Lecţia 4

Partea 1

LA PIÙ’ GRANDE ISOLA ITALIANA – LA SICILIA

Personaggi: Papà, mamma, Carlo
Oggi la mamma ha comprato le prime arance della stagione.
- Queste arance hanno fatto un lungo viaggio.
- Perchè? Da dove vengono?
- Vengono dalla Sicilia.
- Sai che le arance piacciono agli elefanti?
- Scherzi, papà?
- No, non scherzo. Devi sapere, Carlo, che una volta le arance crescevano solo in
India e in Cina, nelle foreste, e gli elefanti mangiavano quei frutti saporiti. Per
questo gli indiani chiamavano quei frutti “negarania”, che vuol dire “che
182
 piacciono agli elefanti”. Molto tempo dopo, sono arrivati in India gli Arabi e
hanno portato poi nelle loro terre le piatine di aranci. E’ passato ancora tanto
tempo e gli Arabi sono arrivati dall’Africa in Sicilia, che non era poi molto
lontana come tu lo sai. Hanno piantato le piantine e nella terra fertile della
Sicilia sono cresciuti gli aranci. I loro frutti hanno cambiato il nome: “arancia”
in italiano, “naranja” in spagnolo e “orange” in francese, tedesco e inglese –
con pronuncia diversa, però – e si coltivano ora in tutti I paesi del Mar
Mediterraneo.
- Ora che abbiamo parlato di Sicilia, dimmi ancora altre cose su quest’isola che
appartiene all’Italia ed è allo stesso tempo la più grande isola del Mediterraneo.
Si trova proprio alla punta dello “stivale” italiano.
- Essa forma una regione con statuo di autonomia speciale come la Sardegna e
alcune regioni del Nord. Il capoluogo è Palermo, importantissimo porto. Altre
città-porti sono: Messina, Catania, Siracusa, Agrigento e Trapani. Nell’interno
dell’isola città importanti sono: Caltanissetta, Enna e Ragusa. Nei porti siciliani
c’è un traffico intenso di navi italiane, greche, africane e di altre nazionalità. La
Sicilia è una regione molto fertile specialmente nelle piccole pianure e sulle
colline vicine alle coste. L’interno della isola invece è arido, perchè piove
raramente. I monti sono privi di vegetazione, I pascoli sono poveri; si allevano
pecore e capre. In alcune zone si coltiva il grano, dai più antichi tempi.
- Abbiamo parlato di arance. Le arance siciliane sono buone perchè in Sicilia c’è
molto sole. Il clima dell’isola è mitissimo: non fa quai mai freddo. Perciò è
molto addatto alla coltivazione di tutti gli agrumi: aranci, limoni, mandarini,
pompelmi. Nelle pianure si coltivano ancora pomodori, verdure e cotone e
sulle colline mandorli, olivi e vite. In Sicilia si estrae petrolio e si lavora nelle
raffinerie. Un’altra industria è quella delle saline. Il sale non si estrae dalla
terra ma dell’acqua del mare. Lungo le coste del mare si pratica la pesca,
specialmente quella del tonno e del pesce-spada.

183
- In Sicilia c’è un grande volcano attivo: l’Etna. Quando non è in eruzione, la sua
cima è coperta di neve. La Sicilia è molto visitata dai turisti. Questi trovano là
alberghi molto belli, un mare caldo, giardini fioriti, aranceti e uliveti ma anche
bellissimi monumenti di architettura antica, medioevale e rinascimentale. Molti
secoli fa la Sicilia è stata dominata da Greci, poi da Romani, più tardi da Arabi
e ancora più tardi dai Normanni che venivano dal Nord dell’Europa. Così che
in quella meravigliosa isola si trovano segni di molte civiltà.
- Quanto vorrei visitare quell’isola!
- Un giorno o l’altro ci decideremo e faremo una brava vacanze nel paese degli
aranci. Io lo conosco perchè l’ho visitato. Mio nonno era siciliano. Intanto
vediamo se sono buone le arance comprate dalla mamma!

Per meglio capire

È passato ancora tanto tempo = a trecut mult timp
Non era poi molto lontana = nu era chiar aşa de departe
Aranceti / uliveti = livezi de portocali / măslini
Quanto vorrei = cât aş vrea
Allo stesso tempo = în acelaşi timp
Un giorno o l’altro = într-una din zile

Modi di dire con la parola cambiare

Cambiare di opinione = a-şi schimba părerea
Cambiare di abitudini = a-şi schimba obiceiurile
Cambiare casa = a se muta
Cambiare mestiere = a-şi schimba meseria
Cambiare nome = a-şi schimba numele
Cambiare soldi = a schimba bani

184
1. Traduci in italiano:
Copiilor nu prea le plac grape-fruit-urile pentru că sunt puţin amare.
Citricele se cultivă în ţări mai calde precum Italia, Grecia, Spania, Israel etc.
Păşunile munţilor noştri sunt foarte frumoase şi potrivite pentru creşterea oilor.
Şi în România există unele construcţii medievale: cetăţi şi mânăstiri.
Monumentele renascentiste din Italia sunt vestite în toată lumea.
Persoanele care îşi schimbă mereu părerile nu sunt demne de încredere.

2. Traduci in romeno:
- Ciao, Susanna! Ho saputo che hai avuto la fortuna di fare un viaggio in Italia.
E’ vero?
- Sì, è proprio vero. E’ stato un sogno!
- Quanto tempo ci sei stata? E da chi?
- Due settimane, da una zia, la sorella di mia madre.
- Che città hai visitato?
- Mia zia abita a Verona. Dunque ho visitato Verona, Venezia, Roma e altre città
più piccole.
- Quale ti è piaciuta di più?
- Venezia, certo. Ho fatto un bellissimo viaggio e in più ho migliorato il mio
italiano.
- Che fortunata! Anch’io desidero più che mai fare un simile viaggio!

Fare il medico è una professione che richiede sacrifizi, generosità, amore per gli
uomini.
Il libro che ho finito di leggere mi ha spinto alla riflessione.
Questo non è argomento da discutere tra bambini.
Le decisioni importanti sono il frutto della meditazione.
Mio fratello ha inclinazione per il disegno.
L’arditezza dello studente ha salvato la vita del bambino.
185
Ascultaţi cu atenţie textul şi repetaţi. Este recomandabil să îl şi tzraduceţi, însă
este mai mul un exerciţiu de pronunţie:
- Cosa fai qui da solo, Giorgio?
- …
- Ah, ora capisco! Si tratta di quel voto che hai preso oggi in matematica. Su:
comportati da uomo! Queste cose succeddono anche ad altri e…
- Ma come dirlo ai miei genitori? Sai che da piccolo avevo I migliori voti della
classe ed ora…
- Dài! Digli tutta la verità, e comprenderanno che non è la fine del mondo. Poi
diligente come sei, sarà facile per te migliorarti la situazione.
- Grazie, già mi sento meglio. Ti sei comportato da vero amico.

Partea a 2-a

LA NATURA È IN PERICOLO
Personaggi: Elena, Lucia, trasmissione TV
Elena guarda una trasm,issione televisiva. Ad un tratto si sente lo squillo del
campanello dell’ingresso. Elena va ad aprire. E’ la sua amica.
- Ciao, Elena. Ti disturbo? Cosa stavi facendo?
- Ho acceso per caso il televisdore e questo documentario sull’ecologia mi ha
impressionato moltissimo: io non badavo a queste cose fin’ora.
- Ma io conosco e seguo da molto tempo “La Linea Verde” su RAI UNO. E’
davvero interessante. Ascoltiamo cosa dice lo speaker.
- La natura è in pericolo: le risorse naturali – acqua, aria, suolo, piante ed
animali – sono mal utilizzate, supersfruttate per irresponsabilità e mancanza di
comprensione e coscienza, per profitto immediato di pochi nei confronti
dell’umanità.
- Terribili immagini! Finalmente la gente dovrà rendersi conto che non solo
l’utilizzazione spensierata delle risorse è un grosso pericolo, ma anche
186
 l’inquinamento della terra, dell’aria e dell’acqua. Ho visto anche altre
trasmissioni sulla “Linea Verde” che segnalavano I pericoli rappresentati dal
fumo e delle sostanze chimiche emmesse nell’aria e nelle acque dei fiumi, dei
laghi, dei mari. Ti ricordi quella disgrazia avvenuta durante la guerra del Golfo,
tutti quegli uccelli bagnati in petrolio?
- Ma anche da noi si vedono o s’incontrano casi in cui a causa dell’inconscienza
di certe persone o proprio di imprese sono uccisi I pesci, si inquinano le acque
con rifiuti chimici o casalinghi. E poi guarda le nostre strade, I parchi, I campi
intorno alle città. Mi sento sopraffatta dalla vergogna quando vedo tanta
immondizia.
- E non sei l’unica a sentire e a pensare così. Però sono pochi quelli che agiscono
in questo senso. Ognuno di moi potrebbe contribuire alla conservazione
dell’ambiente. E’ la nostra vita in gioco.
- Ma che cosa si può fare concretamente?
- Per prima non buttare dei rifiuti intorno alle case e sulle strade, piantare degli
alberi, dei fiori, conservare il verde, mantenere la pulizia, risparmiare la carta
ecc. Poi si possono organizzare dei gruppi ecologistici che agiscano come il
famoso “Greenpeace” (che combatte contro I rifiuti e gli esperimenti nucleari,
contro l’inquinamento dei mari con petrolio), su piano locale per mantenere
puliti I parchi, I boschi, le montagne.
- Ho visto proprio qualche giorno fa alla TV un tale gruppo che in autunno ha
raddunato I rifiuti che li Hanno “dimenticati” persone maleducate nei più dei
posti dei monti Bucegi, e poi altri gruppi che facevano la stessa cosa sulle rive
e nelle acque del fiume Mures.
- Li ho visti anch’io, ma ho sentito anche il fatto che invece di accordare a loro
tutto l’appoggio, alcuni li prendevano in giro. E questo atteggiamento è
un’altra prova di mancanza di rispetto e di civiltà. Sporcano le strade, I fiumi, I
boschi, distruggono il verde, non piantono nemmeno un fil d’erba e poi si
domandano perchè ci sono tante malattie nuove, tanti virus, tanta siccità e tanta
187
 fame. Non capiscono che il pianetta Terra è condiviso dall’uomo con tutti gli
altri esseri viventi: piante, animali, microorganismi e che tutto esiste solo in
armonia. Rotta quest’armonia, la terra e la natura si ribellano contro l’uomo.

Per meglio capire

Trasmissione televisiva = transmisiune / emisiune TV
Ad un tratto = deodată
Cosa stavi facendo = ce făceai
Ascendere la TV = a deschide televizorul
“Linea Verde” = emisiune cu conţinut ecologic la televiziunea italiană
lo speaker = crainicul
risorse mal utilizzate e supersfruttate = surse prost utilizate şi super-exploatate
mancanza di comprensione = lipsă de înţelegere
mancanza di conscienza = lipsă de conştiinţă
mancanza di rispetto = lipsă de respect
mancanza di civiltà = lipsă de civilizaţie
l’inquinamento = poluarea
rifiuti chimici = reziduuri chimice
rifiuti casalinghi = reziduuri casnice, gunoaie
intorno a = în jurul
sopraffatta dalla vergogna = copleşită de ruşine
persona maleducata = persoană prost-crescută, necivilizată
certe persone = anumite persoane, unele persoane
accordare appoggio = a acorda jutor, sprijin
prendere in giro = a râde, a-şi bate joc de cineva
conservazione dell’ambiente = păstrarea mediului înconjurător
Green peace = (engl.) pacea verde

188
Modi di dire con la parole male:
Portarsi male = a se comporta urât
Risponder male = a răspune nepoliticos; greşit
Finir male = a ajunge rău, a sfârşi rău
Maleducato = lipsit de educaţie
Malcondotto = prăpădit, ajuns rău
Malcontento = nemulţumit
Malconoscente = ingrat, nerecunoscător
Malcurante = neglijent, neatent
Malcurato = neîngrijit, prost îngrijit
Malefico = dăunător; răufăcător; nefast

1. Traduci in romeno:
Per irresponsabilità di alcuni genitori, le nostre strade sono piene di bambini senza
casa.
Devi fare attenzione ai tuoi vestiti; sono cari.
La sporcizia delle strade è una vera vergogna.
L’uso di alcune sostanze è vietato.
Quei ragazzi sono privi di educazione.
L’immagine di quell’incendio era tremenda.
Io ascolto attentamente le trasmissioni sportive.
Gli amici avevano in comune tanti ricordi e tanti sogni.
Incontrò il suo amico all’ingresso del negozio.
Ai vostri anni voi mostrate una certa irresponsabilità.
Mio fratello è un ragazzo spensierato.
La sporcizia delle acque dei fiumi e dei mari è prova di inconscienza degli uomini.
Avevano raddunato tutte le frutta.
Noi dobbiamo risparmiare l’acqua.
L’umidità dell’aria è qualche volta dannosa alla salute.
189
La conservazione della natura è anche opera della gente.
Niente segnalava la futura disgrazia.
La famiglia godeva un certo benessere.
Quella corsa irresponsabile lo portò verso la distruzione dell’automobile.
I rifiuti si vedevano dappertutto.
Si portava male con tutti.
Finirà male.
Malcontento del risultato, se ne andò in fretta.
L’aria pura della montagna, l’armonia della natura lo facevano sentire un forte
desiderio di vivere in questi meravigliosi posti.

Lecţia 5

Partea 1

C’ERA UNA VOLTA UN FIUME

C’era una volta un fiume che scorreva in una valle tutta verde e piena di
campi rigogliosi che I contadini lavoravano dalla mattina alla sera.
I raccolti erano buoni, la gente era felice e la vita trascorreva con serenità,
un giorno dopo l’altro, un anno dopo l’altro.
Il fiume dissettava gli alberi e I campi seminati e così in quella valle non
c’era mai siccità, nemmeno nei mesi caldi dell’estate.
Un giorno, però, in quella valle costruirono delle industrie e non ebbero
nessun riguardo del fiume. Usarono l’acqua senza risparmio e rovesciarono nel
suo letto quintali e quintali di sostanze velenose.
Pian piano il fiume divenne triste e in pochi anni il suo corso divenne
sempre più piccolo, sempre più lento, sempre più malato. Poi un bel giorno il
190
fiume non ce la fece più, e quando I contadini, sul far della sera, portarono ad
eddeverare le bestie, il fiume era scomparso dalla valle.
Per giorni e giorni I contadini cercarono il corso dell’acqua e, quando si
resero conto che il fiume non c’era più, piansero come bambini.

Per meglio capire:

Nel suo letto = în albia sa
Non ebbero riguardo = nu avură respect
Un bel giorno = într-o bună zi
Sul far della sera = la căderea serii
Per giorni e giorni = zile întregi
Si resero conto = îşi dădură seama

2. Traduci in italiano:
Norii se risipeau.
Multe lucruri neplăcute se pot întâmpla din cauza neînţelegerii dintre fii şi părinţi.
Poluarea distruge echilibrul existent în natură.
Curăţenia e prima condiţie a sănătăţii.
Resursele solului şi ale râurilor nu sunt infinite.
Lipsa de înţelegere şi de respect sunt rezultatul lipsei de educaţie.
Murdăria adunată e o adevărată agresiune împotriva sănătăţii.
E nevoie să acordăm ajutor chiar şi persoanelor nerecunoscătoare.
În timpul războiului din Golf mii de păsări au murit din cauza petrolului risipit în
mare.
Trebuie să luptăm împotriva poluării aerului., solului şi a apelor.
În faţa pericolului distrugerii naturii stau organizaţii ecologice care, însă, nu pot
realiza ceva fără sprijinul nostru, al tuturor.
Către sfârşitul secolului Pământul va deveni mai arid din cauza folosirii
substanţelor chimice şi poluării solului.
191
 Partea a 2-a

IN CHIESA
Nella classe di Adriana è venuta quest’anno una ragazza molto simpatica e carina,
Maria Pia. Adriana vuole diventarle amica. Cerca sempre la sua compagnia degli
intervalli, discute e gioca con lei. Vuole invitarla anche a casa sua. Un giorno,
dopo le lezioni, le telefona…
- Pronto, sono Adriana. Sei tu, Pia?
- Sì, sono io. Dimmi, ti ascolto.
- Voglio invitarti domanica mattina da me. Ho una nuova cassetta con un bel
film, così almeno mi ha detto mio fratello, che l’ha vista. Vuoi venirci?
- Grazie mille, ma non posso. Noi ogni domenica andiamo in chiesa per la messa
- Come mai? Noi andiamo in chiesa solo la notte di Pasuqa oppure quando
ricordiamo il nonno o altri morti della famiglia.
- Tu non sai che io sono cattolica? Anche mia madre è cattolica e tutta sua
famiglia, perchè I genitori di lei, cioè I miei nonni, erano italiani.
- Ah, sì? Allora si capisce, devi proprio andarci. Però mi dispiace, speravo di
passare la domenica con te.
- Senti, perchè non vieni con noi? La chiesa è al centro, si chiama la Chiesa di
San Giuseppe.
- Va benissimo, è un’ottima idea, così vedrò come sono le chiese cattoliche. A
che ora?
- Alle 9. Ma è meglio parlarne ancora sabato sera. Ciao!
- Ciao! Ci sentiamo ancora per telefono! Ti chiamerò sempre io!
(Domenica pomeriggio)
- Ora che hai visto la nostra chiesa e hai ascoltato la messa ed anche la predica
del prete, che te ne pare?

192
- A dire la verità, sono molto commossa. E’ una chiesa imponente, bella. Non ci
sono tante icone come da noi, ma è più pulita e la gente mi pare più civile, più
rispettuosa. Ho visto crocefissi e la statua della Vergine Maria, che nelle chiese
ortodosse non ci sono.
- Sì, voi avete solo le icone, ma alcune di esse sono molto belle.
- Il prete cattolico è più modesto, cioè vestito più semplicemente del nostro. I
preti ortodossi, quando fanno la messa, soprattutto nelle grandi chiese, nei
giorni di feste particolari sono vestiti proprio da re, di oro e d’argento, con
certe corone che sono una meraviglia.
- D’accordo. Hai notato ancora altre differenze?
- Ho visto che il segno della croce si fa diversamente: dall’alto (dalla fronte) in
basso, a sinistra e a destra. Invece da noi si fa dall’alto in basso e poi da destra
a sinistra. Anche le dita si tengono in modo diverso.
- Hai ragione. Ma queste sono cose poco importanti, di “forma”. Sai alcune
differenze essenziali tra la fede cattolica e quella ortodossa? In fin dei conti
siamo sempre cristiani.
- No, non lo so. Devo chiedere al signore che ci insegna le lezioni di religione.
- Neppure io conosco differenze grandi. Ma ecco quello che so: presso I cattolici
il Battesimo del bimbo non si fa introducendolo nudo in un vaso; e solo
bagnato un po’ sulla fronte con acqua santa. A 9 – 10 anni si fa la Prima
Comunione che presso gli ortodossi non si fa. Il rito delle nozze è diverso e non
è permesso il divorzio. I preti cattolici non si sposano, non devono avere
famiglia per poter dedicarsi ai fedeli e a Gesù Cristo. Il prete è come un
secondo padre per tutti noi. Noi veneriamo di più la Santa Famiglia e Gesù
Bambino.
- E le feste?
- Abbiamo quasi le stesse feste: il Natale, la Quaresima, la Domenica delle
Palme, la Pasqua, l’Assunzione della Vergine.

193
- Per noi, ortodossi, la festa più importante è la Pasqua, la Resurrezione di Gesù.
E per voi?
- Per noi è il Natale, la nascita di Gesù Cristo, il Bambino Santo. Da noi per il
Natale si fa il Presepio. Sai cos’è?
- No.
- A Natale ti inviterò da me e vedrai.
- Fate l’Albero di Natale?
- Come no, si capisce, ma quella non è un’usanza religiosa. Quando è nato Gesù
non c’era nessun albero vicino a lui, e poi, figurati a Gerusaleme, in Palestina,
dove non c’è la neve e non ci sono nè alberi!
- E altre differenze?
- Differenze fondamentali ci sono, ma non le conosco. Devi domandare
ll’insegnante di religione: lui lo sa di sicuro. L’importante è che ognuno deve
avere una fede propria, ma deve rispettare anche la fede degli altri. Io credo che
Dio è uno solo, soltanto la forma di venerarlo è diversa.
- Anch’io. Sono contenta di averti accompagnata in chiesa. Ciao, ci vediamo
domani a scuola.
- Ciao. Una volta verrò anch’io con te nella chiesa dove vai tu a pregare.

Per meglio capire:

Vuole diventarle amica = vrea să-I devină prietenă
Cerca…la sua compagnia = caută să stea… cu ea
Vuoi venirci = vrei să vii (la mine)
Come mai? = cum aşa? Cum oare? Cum de…?
Ricordiamo il nonno =îl pomenim pe bunicul
Devi…andarci = trebuie să mergi (acolo)
Va bene / va benissimo = bine / foarte bine; e-n regulă
È meglio parlarne = e mai bine să vorbim (despre asta)
Ci sentiamo ancora (per telefono) = mai vorbim noi (la telefon)
194
Ti chiamerò (per telefono) = o să te sun
Che te ne pare = ce părere ai (despre asta)
In fin dei conti = la urma urmelor
A dire la verità = ca să spun drept
Presso I cattolici / gli ortodossi = la catolici / la ortodocşi
Figurati ! = închipuieşte-ţi! Ce să zic!
Sono contenta di averti accompagnata = sunt mulţumită că te-am însoţit
Vestiti da re = îmbrăcaţi ca nişte regi

Modi di dire con la parola santo:

Santa Messa = Slujba religioasă
Acqua Santa = apă sfinţită; agheasmă
Settimana Santa = Săptămâna Patimilor
Olio Santo = uleiul sfinţit, mir
Città Santa = Oraşul sfânt (Ierusalim)
Non essere uno stinco di santo = a nu fi uşă de biserică
Non sapere a che santo rivolgersi = a nu şti ce să mai faci; a nu şti încotro s-o iei
Fare il santo = a face pe sfântul (ipocrit)
Essere come il diavolo e l’acqua santa = a se înţelege precum câinele cu pisica
Scherza con I fanti e lascia stare I santi = a nu glumi cu cele sfinte
Le ha prese di santa ragione = le-a încasat pe bună dreptate

1. Metti al plurale:
Una chiesa cattolica Un insegnante gentile
Una persona civile Unamessa semplice
Un edificio imponente Una predica emozionante
Una statua meravigliosa Una compagnia piacevole
Un’icona ortodossa Un compagno antipatico
Un parocco cattolico Un santo italiano
195
2. Traduci in italiano:
Să spun drept nu mă simt bine.
La urma urmelor faci ce vrei.
Fiecare e liber de a avea propria credinţă.
E mai bine să vorbim acum (despre asta).
Cum de nu ţi-ai pregătit încă nici o temă?
Închipuie-ţi că Edi le-a încasat pe bună dreptate.
Ştii bine că el nu e uşă de biserică.
Se înţelege cu fratele lui precum câinele cu pisica.
Uneori face pe sfântul, dar nimeni nu-l mai crede.
La Sărbătoarea Sfintei Marii preoţii erau îmbrăcaţi ca nişte regi.
Am fost foarte emoţionat şi pe bună dreptate.

3. Traduci in romeno:
Personaggi: un turista, unsignore, una signorina
- Mi scusi, è questa la chiesa “Stavropoleos”?
- A dire la verità, non lo so. Non sono di Bucarest. Sono qui di passeggio.
- No, non è questa. Questa è la chiesa “St. Maria”. La chiesa che Lei cerca è un
po’ più lontano. Lei deve attraversare la via verso l’Università, la vede?
- Sì, conosco l’dificio dell’Università. E poi?
- Poi deve andare fino alla via “Calea Victoriei”. Arrivato là, deve girare a
sinistra e andare fino al Museo di Storia. La chiesa è proprio dietro al museo.
- Grazie, signorina.

196
 Lecţia 6

Partea 1

SANTI PATRONI D’ITALIA

Chi sono I santi? I santi sono stato uomini che nella vita terrestre hanno
realizzato fatti straordinari, anche miracoli, che sono stati vicinissimi a Dio e lo
hanno amato moltissimo.
Gli uomini hanno dedicato ai Santi le chiese, li hanno venerati e hanno
battezzato I bambini con I loro nomi. Li hanno eletti come protettori della propria
patria, delle città, delle arti e dei mestieri. Ogni chiesa ha un suo santo. La più
famosa chiesa della cristianità è a Roma, nella città del Vaticano, ed è dedicata a
San Pietro, l’apostolo di Cristo e il primo Papa. Molte chiese sono dedicate a
Santa Maria Vergine.
I Santi protettori venerati in un paese, in una località o da una categoria di
persone si chiamano Santi patroni. I pescatori hanno un Santo patrono, I cacciatori
un’altro, I minatori, I medici un’altro e così via.
L’Italia ha due patroni: San Francesco d’Assisi e Santa Caterina da Siena.
San Francesco d’Assisi (1182 – 1226) è nato ad Assisi, in Umbria, una
regione dell’Italia Centrale. Egli era figlio di un ricco mercante e amava la vita
allegra e le feste. Ma in seguito ad una visione ha rinunciato a quella vita ed ha
cominciato un’altra, di penitenza e di carità, predicando, curando I malati e
seguendo la via del Signore. Era vestito di un povero saio, viveva come il più
povero dei poveri. Perciò è stato chiamato “Il Santo poverello” o “il poverello di
Cristo”. Amava tutte le creature del Signore: le piante, gli animali, la terra. Anche
gli animali e gli uccelli capivno le sue parole. I buoni e I cattivi lo ascoltavano e lo
seguivano.
San Francesco ha fondato l’ordinedi frati franciscani.
197
 Santa Caterina da Siena (1347 – 1380) è nata a Siena, in Toscana. Siena è
una bellissima città, non molto lontana da Firenze. Il padre di Caterina faceva il
tintore. Lei era una bambina molto docile, affettuosissima, non partecipava ai
giochi e ai divertimenti degli altri bambini, preferendo pensare a Gesù Cristo: a 7
anni ha avuto una visione di Gesù tra I santi.
I genitori volevano sposarla presto ma lei rifiutava dicendo che era
promessa al Signore Gesù. Per salvarsi dal matrimonio un giorno si è tagliata le
trecce, cosa molto grava per una ragazza di quei tempi. Per castigo, è stata chiusa
in casa lungamente, ma lei era umile e docile e alla fine I genitori le hanno
permesso di farsi suora.
Ha imparato a leggere e a scrivere solo dopo I vent’anni (perchè a quei
tempi solo I ragazzi studiavano) e ha scritto lettere piene di saggezza e di amore
per Dio, a Principi, a Re, a Papi.
Curava I malati e I moribondi, fermava I banditi e gli uomini armati solo
con le parole.
E’ andata a piedi ad Avignone, in Francia, dove risideva, in quel tempo, il
Papa: è riuscita a parlare con lui pregandolo di tornare a Roma, l’unica città che
meritava di essere sede dei Papi. E lo ha convinto.

Per meglio capire:

Li hanno eletti = I-au ales
In seguito ad una visione = în urma unei viziuni
La via del Signore = Calea Domnului
Vestito di un saio = îmbrăcat într-o rasă
L’ordine dei frati = ordinul călugărilor
Per castigo = drept pedeapsă

198
Le feste religiosi più importanti in Italia sono:
- la Befana – il 6 gennaio (Boboteaza)
- San Giuseppe – il 19 marzo (Sfântul Iosif)
- La Quaresima (Postul Paştelui)
- La Domenica delle Palme – data variabile (Floriile)
- La Pasqua – data variabile (Paştele)
- L’Ascensione di Gesù Cristo – data variabile (Înălţarea Domnului)
- I santi Pietro e Paolo – il 29 Giugno (Sfinţii Petru şi Pavel)
- L’Assunzione di Maria Vergine – il 15 agosto (Înălţarea Sf. Marii)

I santi più venerati in Italia sono:

Santa Maria Vergine, madre di Gesù Cristo. L’8 settembre si festeggia la
Natività della Vergine e il 15 agosto (a Ferragosto) si festeggia l’Assunzione della
Vergine. A Lei sono dedicate numerosissime chiese come Santa Maria Maggiore
(Roma), Santa Maria del Carmine (Napoli) ecc. Ma la più famosa è la cattedrale
(il Duomo) Santa Maria del Fiore di Firenze.
San Francesco d’Assisi, fondatore dell’ordine dei francescani. La più
famosa chiesa dedicata a lui è proprio ad Assisi: la Basilica di San Francisco,
molto vecchia.
Santa Caterina da Siena, Santa Patrona di Siena e dell’Italia. A Siena c’è il
Santuario Cateriniano.
Santa Chiara è nata ad Assisi ed è stata amica di San Francesco, ha fondato
l’ordine delle clarisse.
Sant’Antonio da Padova è nato nel Portogallo, ma ha predicato in Italia. E’
il Santo Patrono della città di Padova; è invocato per ritrovare gli oggetti perduti e
per guarire I malati e le vittime degli infortuni.
San Pietro, il più famoso apostolo di Gesù Cristo. Si chiamava in realtà
Simone ed era pescatore. E’ considerato il fondatore della chiesa cristiana e il
primo Papa.
199
 San Giovanni Battista ‘ quello che predicava in deserto e annunciava
l’arrivo del Messia; fu quello che battezzò per compiere le profezie.
San Giuseppe è lo sposo di Santa Maria e padre terrestre di Gesù Cristo; era
falegname.
San Gennaro e’ stato vescovo, molti secoli fa. E’ Santo Patrono della città di
Napoli.

Partea a 2-a
După ce aţi parcurs acest modul, care este destul de dificil, deoarece aţi învăţat
multe cuvinte şi expresii noi, este nevoie să faceţi o recapitulare a cunoştinţelor
acumulate până acum. Rezolvaţi exerciţiile care urmează. Lucraţi cu mare
atenţie. Dacă aţi reţinut tot ce s-a predat în acest modul, pachetul de exerciţii nu
ar trebui să vă pună probleme. Dacă însă vi se pare că nu reuşiţi să le rezolvaţi,
este recomandabil să reluaţi studiul, punând accent pe lecţiile mai dificile sau cu
mai multe elemente de vocabular. Vă reamintim că ideal este să nu treceţi la altă
lecţie până când cele anterioare nu sunt bine ştiute.

RIPASSO – RECAPITULARE

1. Traduci in romeno:
E’ d’estate. Il sole brilla. Il tempo è assolutamente meraviglioso.
Bruno si sveglia, si laza e fa una corsa sulla spaggia.
Che sciochezza ! dice la nonna. Dappertutto gente che corre.
Nessuno non rispetta più il sonno degli altri.
Tanto in città quanto in campagna fa molto caldo.
Dall’inizio dell’estate nessuna pioggia.
A mezzogiorno è proprio insopportabile.
Tutti sognano la freschezza della primavera.

200
2. Traduci in italiano:
Ce se întâmplă ? Nu vezi ? Nu se întâmplă nimic interesant în casa asta.
În schimb vecinilor li se întâmplă mereu numai lucruri ciudate.
Îţi dai seama de ceea ce faci ?
E adevărat, îmi dau seama, dar nu pot face altfel.
Îţi spun că mi-e tare frică. Nu ai de ce, eu sunt aici şi te voi ajuta.
Îmi place să mănânc puţin, dar foarte gustos.
Lor le plac mâncărurile italieneşti: spaghetti, tortellini, pizza.
Nu-mi plac prea mult orele de limbi străine, dar ştiu că sunt foarte utile.
Cum e vremea azi? Aşa şi aşa. E vânt, e ceaţă, dar nu e foarte frig.

3. Metti a tutti I tempi dell’indicativo il verbo scritto fra parentesi:

Luigi (attraversare) la strada.
Carlo (andare) spesso in montagna.

4. Qual è il femminile delle parole?

Imperatore
Difensore
Montone
Leone

5. Coniuga a tutti I tempi verbali: cantare, dire, scrivere, lavarsi, avere.

201
 MODULO 5

MODULUL 5

APPARATO CUTANEO

APARATO CUTANEO

APARATUL CUTANAT (PIELEA)

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Bulbo pilifero Bulbo pilifero Bulbul firului de păr

Capello Capelo Păr

Cuoio capelluto Cuoio capeluto Pielea capului

Cute Cute Piele umană, epidermă

Derma Derma Dermă

Epiderme Epiderme Epidermă

Ghiandola Ghiandola Glandă

Mucosa Mucoza Mucoasă

Pelle Pele Piele

Pelo Pelo Fir de păr de pe corp

Unghia Unghia Unghie

202
 OSSA ED ARTICOLAZIONI

OSA ED ARTICOLAŢIONI

OASE ŞI ARTICULAŢII

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Anfiartrosi Anfiartrozi Amfiartroză

Apofisi Apofizi Apofiză

Bacino Bacino Bazin

Cartillagine Cartilagine Cartilagiu

Colonna vertebrale Colona vertebrale Coloana vertebrală

Diafisi Diafizi Diafiză

Diartrosi Diartrozi Diartroză

Enartrosi Enartrozi Enartroză

Epifisi Epifizi Epifiză

Gabbia toracica Gabia toracica Cutia toracică

Legamento Legamento Ligament

Liquido sinoviale Licuido sinoviale Lichid sinovial

Menisco Menisco Menisc

Midollo osseo Midolo oseo Măduva osoasă

Osso – pl. ossa Oso, osa Os, oase

Pelvi Pelvi Bazin format de oasele

203
 pelviene

Periostio Periostio Periost

Scheletro Scheletro Schelet

Sinartrosi Sinartrozi Sinartroză

Sinovia Sinovia Sinovie

Sutura Sutura Sutură

Tendine Tendine Tendon

Troclea Troclea Parte proeminentă a

umărului care se

articulează pe osul

antebraţului

Vertebra Vertebra Vertebră

204
 I MUSCOLI

I MUSCOLI

MUŞCHII

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Abduttore Abdutore Muşchi abductor

Aponeurosi Aponeurozi Aponevroză

Costrittore Costritore Muşchi constrictor

Dilatatore Dilatatore Muşchi dilatator

Elevatore Elevatore Muşchi elevator

Estensore Estensore Muşchi extensor

Fibra muscolare Fibra muscolare Fibră musculară

Fibrilla Fibrila Fibrilă

Flessore Flesore Muşchi flexor

Involontario Involontario Involuntar

Liscio Lişio Neted

Rotatore Rotatore Muşchi rotator

Striato Striato Striat

Volontario Volontario Voluntar

205
 APPARATO BUCALE E DIGESTIVO

APARATO BUCALE E DIGESTIVO

APARATUL BUCAL ŞI DIGESTIV

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Amigdala Amigdala Amigdală

Ano Ano Anus

Appendice Apendice Apendice

Arcata dentaria Arca dentaria Arcadă dentară

Bocca Boca Gură

Canino Canino Canin

Cardias Cardias Cardie

Cieco Ceco Orb

Cistifellea Cistifelea Vezică biliară

Coleciste Coleciste Colecist

Coledoco Coledoco Coledoc

Colon Colon Colon

Crasso Craso Gros

Intestino crasso Intestino craso Intestin gros

Dente Dente Dinte

Digiuno Digiuno Nemâncat; lipsă de hrană;

206
 post

Duodeno Duodeno Duoden

Epiglottide Epiglotide Epiglotă

Esofago Esofago Esofag

Faringe Faringe Faringe

Fegato Fegato Ficat

Gengiva Gengiva Gingie

Ghiandola salivare Ghiandola salivare Glandă salivară

Gola Gola Gât

Ileo Ileo Ileus, ocluzie intestinală

Incisivo Incisivo Incisiv

Intestino Intestino Intestin

Labbro, labbra Labro, labra Buză, buze

Lingua Lingua Limbă

Mandibola Mandibola Mandibulă

Mascella Maşela Maxilar

Molare Molare Molar

Palato Palato Palat

Pancreas Pancreas Pancreas

Papilla gustativa Papila gustativa Papilă gustativă

Parotide Parotide Glanda parotidă

207
Piloro Piloro Pilor

Premolare Premolare Premolar

Setto Seto Sept, diafragmă

Sigma Sigma Ansa sigmoidă

Stomaco Stomaco Stomac

Tenue Tenue Subţire

Intestino tenue Intestino tenue Intestin subţire

Tubo digerente Tubo digerente Tub digestiv

Ugola Ugola Omuşor, epiglotă

Velo palatino Velo palatino Văl palatin

Velo pendulo Velo pendulo Vălul palatului

208
 În continuare veţi studia câteva noţiuni teoretice referitoare la îngrijirea
bolnavului, plecând de la nevoile esenţiale şi ajungându-se până la obiectivele şi
intervenţiile asistentei.

Atenţie - este mai bine să lucraţi pe fragmente mici, pentru a evita

oboseala şi pentru a asimila mai bine informaţiile, cuvintele şi expresiile noi.
Succes !

I BISOGNI FONDAMENTALI

Generalità

Senza dubbio, ci sono certi bisogni fondamentali comuni per tutti esseri
umani, che devono soddisfatti per raggiungere ad un livello ottimo di benessere.
Questo concetto parte dall’esistenza di alcune necessità fisiologiche ed aspirazioni
dell’uomo – i bisogni fondamentali.

NEVOILE FUNDAMENTALE
Generalităţi
Fără îndoială, sunt anumite nevoi fundamentale comune pentru toate fiinţele
omeneşti, care trebuie să fie satisfăcute pentru a se ajunge la un nivel optim de
sănătate. Acest concept pleacă de la existenţa unor necesităţi fiziologice şi aspiraţii
ale omului – nevoile fundamentale.

209
I bisogni fondamentali e le dimensioni bio-psico-sociali, culturali e spirituali

Questo concetto ha come punto di partenza il definire i 14 bisogni

fondamentali, con le componenti bio-psico-sociali, culturali e spirituali dell’uomo.
Il paziente deve avere una certa indipendenza nel soddisfare questi bisogni e
l’infermiere lo deve aiutare.

L’infermiere deve sapere che un bisogno fondamentale è una necessità

vitale, essenziale dell’essere umano per assicurarsi lo stato di benessere, nel
difendersi dal punto di vista fisico e mentale.

Nevoile fundamentale şi dimensiunile bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale

Acest concept are drept punct de plecare definirea celor 14 nevoi

fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale ale
omului.
Pacientul trebuie să aibă o oarecare independenţă în satisfacerea acestor nevoi şi
asistenta trebuie să îl ajute.

Asistenta trebuie să ştie că o nevoie fundamentală este o necesitate vitală,

esenţială a omului pentru a-şi asigura starea de sănătate, pentru a se proteja din
punct de vedere fizic şi mental.

210
I 14 bisogni fondamentali sono:
1. respirare
2. alimentarsi e idratarsi
3. eliminare
4. muoversi, guardarsi una buona posizione
5. dormire, rilassarsi
6. vestirsi e svestirsi
7. mantenersi la temperatura del corpo nelle limiti normali
8. essere pulito, proteggersi i tegumenti
9. evitare pericoli
10. comunicare
11. azionare secondo i propri valori
12. realizzarsi
13. riposarsi
14. studiare

Cele 14 nevoi fundamentale sunt::

1. a respira 8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele

2. a se alimenta şi a se hidrata 9. a evita pericolele
3. a elimina 10. a comunica
4. a se mişca, a-şi păstra o bună poziţie 11. a acţiona urmând propriile valori
5. a dormi, a se odihni 12. a se realiza
6. a se îmbrăca şi a se dezbrăca 13. a se relaxa
7. a-şi menţine temperatura corpului în 14. a studia
limite normale

211
Breve presentazione dei bisogni

Scurtă prezentare a nevoilor

1. Respirare
- L’aspetto bio-fisiologico di questo bisogno si manifesta tramite la respirazione
polmonare e tissolare.
- La dimensione psico-socio-culturale dipende dai seguenti elementi:
l’emozione, la furia, la paura, la tristezza ecc., gli esercizi di meditazione, di
yoga, il fumare ecc. Il bisogno di respirare comporta certe particolarità al
nuovo-nato, agli sportivi, dopo interventi chirurgicali ecc.

1. A respira
- Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifestă prin respiraţia pulmonară
şi tisulară
- Dimensiunea psiho-socio-culturală depinde de următoarele elemente: emoţie,
furie, frică, tristeţe etc., exerciţii de meditaţie, yoga, fumat etc. Nevoia de a
respira comportă anumite particulaităţi la nou-născut, la sportivi, după
intervenţii chirurgicale etc.

2. Bere e mangiare
- La dimensione bio-fisiologica implica certi meccanismi, movimenti dal mano
alla bocca, masicazione, deglutizione, digestione, e anche il necessario calorico
e di altre sostanze nutrienti (es.: ad un diabetico o ad un anemico).
- La dimensione psico-socio-culturale si manifesta nei costumi riguardanti la
razza, la religione, la nazionalità.

212
Questo bisogno è in relazione con altri bisogni: comunicare, eliminare, sentirsi
utile ecc. Si modifica con il stato di maturità dell’assistito.

2. A bea şi a mânca
- Dimensiunea bio-fiziologică implică anumite mecanisme, mişcări de la mână la
gură, masticaţie, deglutiţie, digestie, şi chiar necesarul de calorii şi alte
substanţe hrănitoare (de exemplu la un diabetic sau la un anemic)
- Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă în obiceiurile referitoare la
rasă, religie, naţionalitate
Această nevoie este în relaţie cu alte nevoi: a comunica, a elimina, a se simţi util
etc. Se modifică proporţional cu gradul de maturitate al pacientului.

3. Eliminare
Questo bisogno comprende l’eliminazione renale, intestinale, respiratoria e
cutanea, in certe situazioni: gli orifici (tracheostomia, colostomia) che servono
come vie di eliminazione.
L’aspetto bio-fisiologico è nello stesso tempo meccanico, chimico, ormonale,
nervoso e dipende dall’età e dallo stato di salute dell’assistito
Le dimensioni psico-socio-culturali sono numerose: le emozioni buone o mali
influenzano la frequenza urinaria, la qualità e la quantità delle materie fecali, il
sudare e l’espirazione di CO2.
L’attitudine dei genitori riguardante la pulizia, le esigenze della pulizia – sono
in stretta conessione con il piano socio-culturale.

3. A elimina
Această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie şi
cutanată, în anumite situaţii: orificiile (traheostomia, colostomia) care servesc
drept căi de eliminare.

213
 Aspectul bio-fiziologic este în acelaşi timp mecanic, chimic, hormonal,
nervos şi depinde de vârstă şi de starea de sănătate a pacientului.
Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase: emoţiile bume sau rele
influenţează frecvenţa urinară, calitatea şi cantitatea materiilor fecale, transpiraţia
şi expiraţia de CO2.
Atitudinea părinţilor cu privire la curăţenie, exigenţele în materie de curăţenie
– sunt în strânsă legătură cu planul socio-cultural.

4. Muoversi e mantanersi in una buona posizione

Dal punto di vista bio-fisiologico, l’indipendenza è differente al bambino
piccolo e all’adulto, al paraplegico paralizzato o al sportivo.
Il sistema muscolare e scheletrico, cardiovascolare, nervoso influenzano la
libertà di movimento e di addattarsi o di evitare certe posture.
Dal punto di vista psico-socio-culturale, le variazioni individuali sono
importanti. Il movimento e la posizione del corpo riflettano lo stato di spirito
dell’assistito, il linguaggio corporale esprime la vitalità psichica, l’unità dello
somatico con lo psichico. I costumi sociali e le attitudini culturali determinato il
camminare di una giovane, la sua educazione.
L’indipendenza necessaria ai moltissimi movimenti durante la giornata è in
rapporto diretto con altri bisogni; ad esempio, per sentirsi utili e realizzarsi le
necessità il medico e l’operaio comune hanno delle attività diverse e differenti.
I problemi di salute determinano dei bisogni individuali nel campo della
motricità (movimento), ad esempio il camminare con le stampelle, il cambiare di
posizione ogni ora ecc.

214
4. A se mişca şi a-şi menţine o bună poziţie
Din punct de vedere bio-fiziologic, independenţa este diferită la copilul mic
şi la adult, la paraplegicul paralizat sau la sportiv
Sistemul muscular şi scheletic, cardiovascular, nervos influenţează
libertatea de mişcare şi de adaptare sau de evitare a anumitor posturi.
Din punct de vedere psiho-socio-cultural, variaţiile individuale sunt
importante.
Mişcarea şi poziţia corpului reflectă starea de spirit a pacientului, limbajul
corporal exprimă vitalitatea psihică, unitatea somaticului cu psihicul. Obiceiurile
sociale şi atitudinile culturale determină mersul unei tinere, educaţia ei.
Independenţa necesară numărului mare de mişcări pe durata zilei este în
raport direct cu alte nevoi; de exemplu pentru a se simţi utili şi a-şi îndeplini
necesităţile medicul şi muncitorul au activităţi diverse şi diferite.
Problemele de sănătate determină nevoile individuale în domeniul motricităţii
(mişcării), de exemplu mersul cu cârjele, schimbarea poziţiei la fiecare oră etc.

5. Dormire e rilassarsi
Il sonno-il rilassarsi, dal punto di vista biologico e fisiologico sono diversi e
dipendenti dall’età e dallo stato di salute: il bambino piccolo ha bisogno di più di
sonno che l’adolescente, il convalescente che si ricupera dopo una crisi cardiaca
ha bisogno di un riposo differente di quello di una persona che ha sofferto un
incidente ed ha una gamba fratturata.
La qualità del sonno, come quella del riposo mentale e fisico, è associata ai
sistemi secondari cardiovascolare, gastro-intestinale, neuro-muscolare; una
persona priva di sonno e, nello stesso tempo, di sogni notturni, manifesta
intorbidimenti fisici e psichici.
Dal punto di vista psico-socio-culturale, il sonno e il riposo sono influenzati
dagli emozioni e dagli obbligazioni sociali; certi gruppi socio-culturali utilizzano
215
droga per non dormire, gli addetti della meditazione e della yoga utilizzano delle
pratiche culturiste per favorizzare il riposo totale.

5. A dormi şi a se odihni
Somnul-odihna, din punct de vedere biologic şi fiziologic sunt diferite şi
depind de vârstă şi de starea de sănătate: copilul mic are nevoie de mai mult somn
decât adolescentul, convalescentul care se recuperează după o criză cardiacă are
nevoie de un alt tip de odihnă comparativ cu o persoană care a suferit un accident
şi are un picior fracturat.
Calitatea somnului, ca şi aceea a odihnei mentale şi fizice, este asociată
sistemelor secundare cardiovascular, gastro-intestinal, neuro-muscular; o persoană
lipsită de somn şi, în acelaşi timp, de vise nocturne, manifestă tulburări fizice şi
psihice.
Din punct de vedere psiho-socio-cultural, somnul şi odihna sunt influenţate de
emoţii şi de obligaţii sociale; anumite grupuri socio-culturale folosesc droguri
pentru a nu dormi, adepţii meditaţiei şi ai yoga folosesc practici culturiste pentru a
favoriza relaxarea totală.

6. Vestirsi e svestirsi
Le manifestazioni di questo bisogno sono vari.
Dal punto di vista bio-fisiologico, le attività di ogni giorno necessarie
all’indipendenza in questo campo richiedono una certa capacità neuro-muscolare e
sottolineano le differenze tra i giovani e gli anziani. Quando una persona non sta
bene di salute, vestirsi e svestirsi possono diventare problemi personali: la donna
che ha sofferto una mammectomia si preoccupa della protesi e dei suoi vestiti,
216
l’emiplegico cerca dei vestiti che possano essere utilizzati leggermente con una
sola mano.
Dal punto di vista psico-socio-culturale questo bisogno si manifesta tramite
l’affermare della personalità e della sessualità nel scegliere i vestiti; certi gruppi
socio-culturali e religiosi hanno delle esigenze particolari: velo, turbante ecc.
Rispettare il pudore di una persona, tenendo conto dell’età, del sesso,
dell’appartenenza ad un gruppo socio-culturale significa utilizzare delle coperture,
degli asciugamani ecc. L’infermiere deve aiutare l’assistito senza offenderlo.

6. A se îmbrăca şi a se dezbrăca
Manifestările acestei nevoi sunt diverse.
Din punct de vedere bio-fiziologic activităţile zilnice necesare independenţei în
acest domeniu cer o anumită capacitate neuro-musculară şi subliniază diferenţele
între tineri şi bătrâni. Când o persoană nu are o sănătate bună, îmbrăcarea şi
dezbrăcarea pot deveni probleme personale: femeia care a suferit o mamectomie
este preocupată de proteză şi de hainele sale, hemiplegicul caută haine care să
poată fi folosite cu uşurinţă cu o singură mână.
Din punct de vedere psiho-socio-cultural această nevoie se manifestă prin
afirmarea personalităţii şi a sexualităţii în alegera hainelor; anumite grupuri socio-
culturale şi religioase cer anumite elemente:văl, turban etc.
A respecta pudoarea unei persoane ţinând cont de vârstă, de sex, de aparteneţa
la un grup socio-cultural presupune folosirea de paravane, de prosoape etc.
Asistenta trebuie să ajute pacientul fără să îl jignească.

217
7. Mantenere la temperatura del corpo tra limiti normali
Mantenere la temperatura giusta è soprattutto una funzione bio-fisiologica della
persona: l’età cambia la temperatura del corpo così come la tolleranza ai cambi
dipende dal medio ambiente. La temperatura del corpo dipende dall’esercizio,
dalla maniera di vestirsi, dallo stato di idratarsi, dal controllo ipotalamico e dal
ritmo biologico.
La componente psichica si manifesta nell’influenza delle emozioni sulla
temperatura. Così, l’ansietà può crescere la temperatura del corpo e questa
emozione, come tutte le altre, è collegata alla situazione socio-culturale
dell’assistito.

7. A-şi menţine temperatura corpului în limite normale

A menţine temperatura corectă este mai ales o funcţie bio-fiziologică a
persoanei: vârsta schimbă temperatura corpului la fel cum toleranţa la schimbări
depinde de mediul ambient. Temperatura corpului depinde de exerciţiu, de felul de
a se îmbrăca, de starea de hidratare, de controlul hipotalamic şi de ritmul biologic.
Componenta psihică se manifestă în influenţa emoţiilor asupra temperaturii.
Stfel, anxietatea poate creşte temperatura corpului şi această emoţie, ca toate
celelalte, este în legătură cu situaţia socio-culturală a pacientului.

8. Essere pulito e proteggersi i tegumenti

L’indipendenza nel campo dell’igiene personale è collegata alla capacità fisica
di fare i movimenti necessari e ai fattori biologici, come l’età e il sesso. I bisogni
individuali sono differenti all’adolescente, all’anziano, ad una ragzza nel periodo
di ciclo.
La salute psichica ed emozionale si rifletta nello stato dell’epiderma,
nell’attenzione che uno accorda ai capelli, alla pettinatura ecc.; quando il bisogno
218
di pulizia è soddisfatto, il sentimento di benessere è presente. Le emozioni
influenzano il sudare e le secrezioni, le norme di pulizia sono diverse da un
gruppo socio-culturale all’altro, e, nell’interno dello stesso gruppo, da un periodo
all’altro.

8. A fi curat şi a proteja tegumentele

Independenţa în planul igienei personale este în legătură cu capacitatea fizică de a
face mişcările necesare şi cu factorii biologici, cum ar fi vârdta şi sexul. Nevoile
individuale sunt diferite la adolescent, la bătrân, la o fată în perioada ciclului.
Sănătatea fizică şi emoţională se reflectă în starea epidermei, în atenţia pe care
o persoană o acordă părului, pieptănăturii etc.; când nevoia de curăţenie este
satisfăcută, sentimentul de stare de bine este prezent. Emoţiile influenţează
transpiraţia şi secreţiile, normele de curăţenie sunt diferite de la un grup socio-
cultural la altul şi, în interiorul aceluiaşi grup, de la o perioadă la alta.

9. Evitare i pericoli
I pericoli possono venire dal medio interno e da quello esterno. Sul piano bio-
fisiologico, l’indipendenza significa evitare certi alimenti e medicinali e guidarsi
nel svolgere certe attività.
Ad un assistito nell’ospedale, il bisogno di evitare i pericoli può essere
soddisfatto con il semplice gesto di innalzare le sbarre del letto o, se necessario,
separare l’assistito dagli altri o proteggere l’assistito che pensa suicidarsi.
Dal punto di vista psico-socio-culturale – per assicurare la securità psichica – la
presenza di un parente amato o di un’altra persona importante per l’assistito può
evitare i pericoli. La separazione socio-culturale può essere evitata tramite vari
mezzi: ascoltare musica, visitare una persona che parla la stessa lingua o

219
appartiene alla stessa communità etnica, rispettare i propri costumi, rispettare la
propria cultura.

9. A evita pericolele
Pericolele pot veni din mediul intern şi din cel extern. Pe plan bio-
fiziologic, independenţa înseamnă a evita anumite alimente şi medicamente şi a
avea grijă în desfăşurarea anumitor activităţi.
La un bolnav în spital, nevoia de a evita pericolele poate fi satisfăcută prin
simplul gest de a înălţa grilajul patului sau, dacă este necesar, de a separa bolnavul
de ceilalţi sau de a proteja bolnavul care se gândeşte la sinucidere.
Din punct de vedere psiho-socio-cultural – pentru a asigura securitatea psihică
– prezenţa unei rude dragi sau a unei alte persoane importante pentru bolnav poate
evita pericolele. Izolarea socio-culturală poate fi evitată prin diverse mijloace:
ascultare de muzică, vizitarea unei persoane care vorbeşte aceeaşi limbă sau
aparţine aceleiaţi comunităţi etnice, respectarea propriilor tradiţii, respectarea
propriei culturi.

10. Comunicare con i simili

E’ il bisogno fondamentale comune a tutti gli esseri umani.
La dimensione biologica si manifesta in tutte le espressioni verbali o non-verbali
che sottolineano le caratteristiche sessuali: il camminare, la posizione, i vestiti.
Dal punto di vista fisiologico, la comunicazione verbale comprende
l’articolazione, la fonazione (anche il gesto della mano che scrive); la
comunicazione non-verbale dipende dalla capacità psichica di cambiare le
attitudini corporali, di fare dei gesti, di ave