MODULO 1

MODULUL 1

Sa incepem impreuna studiul limbii italiene. Pentru a va descurca mai usor, fiti atenti la
urmatoarele elemente de recunoastere : cuvintele in limba italiana sunt scrise cu
culoare neagra, pronuntia este marcata cu culoarea verde, iar traducerea in limba
romana este scrisa cu rosu. Caracterele distincte (literele scrise ingrosat) va arata unde
cade accentul in cuvant. Cuvintele scrise cursiv reprezinta explicatiile care va vor usura
studiul. Aceste explicatii trebuie urmarite cu atentie si respectate.

LECTIA 1
Partea 1
Mai ales când vă spuneţi datele personale sau când trebuie completate
formulare, dar şi în viaţa cotidiană, vi se poate cere să vă spuneţi numele pe litere.
Pentru acest lucru, trebuie să ştiţi alfabetul italian.

L’ALFABETO ITALIANO – lalfabeto italiano - ALFABETUL ITALIAN

A [a] H [acca] Q [cu] J [i lunga]
B [bi] I [i] R [erre] K [kappa]
C [ci] L [elle] S [esse] Y [i greca]
D [di] M [emme] T [ti] W [doppia vu]
E [e] N [enne] U [u] X [icasse]
F [effe] O [o] V [vi, vu]
G [gi] P [pi] Z [zeta]

Exemplu : ADELA POPESCU

A, di, e, elle, a
Pi, o, pi, e, esse, ci, u
Acum repetati alfabetul si exercitiul dat.

1
Vom vedea acum unele caracteristici ale limbii italiene. Urmariti cu atentie explicatiile
si exercitiile :

SEMNE ORTOGRAFICE
L′ ACCENTO – lacento - ACCENTUL
În limba italiană fiecare cuvânt - format din mai multe silabe - are o silabă
accentuată. Aceasta se numeşte silabă accentuată sau tonică. Cel mai multe cuvinte se
accentuează pe penultima silabă şi în mai mică parte pe ultima silabă sau pe oricare
altă silabă. Când învăţaţi cuvintele fiţi foarte atenţi la poziţia accentului, fiindcă
schimbarea locului său poate modifica şi înţelesul cuvântului.
Accentul este de două feluri: tonic şi grafic.
1. Accentul tonic – l’accento tonico (lacento tonico) – marchează silaba care se
pronunţă mai intens. În funcţie de locul accentului tonic, deosebim următoarele
categorii de cuvinte:
- parole piane (parole piane), cuvinte în care accentul cade pe penultima silabă.
Aceste cuvinte constituie majoritatea în limba italiană:

Bambino Bambino Copil

Ospedale Ospedale Spital
Madre Madre Mamă
Lavoro Lavoro Servici, muncă

- parole sdrucciole (parole sdruciole), cuvinte care au accentul pe cea de-a treia silabă
de la sfârşit.
Exemplu: albero – albero – copac, arbore

2
L′ APOSTROBO – LAPOSTROBO - APOSTROFUL :
l′ italiano – litaliano - italianul
l′ ora – lora - ora

COME SI PRONUNCIA – COME SI PRONUNCIA - CUM SE PRONUNTA :

Vocalele :
A – albero – albero – copac; aprire – aprire – a deschide
E – erba – erba - iarbă
I – italiano – italiano - italian
O – orologio – orologio - ceas
U – uno – uno - unu

Consoanele :
S - se pronunta (s) cand este la inceputul cuvantului sau cand se afla intre o
vocala si o consoana
Ex : sono – sono - sunt
Pensare – pensare – a gândi
Scolaro – scolaro – şcolar, elev

S - se pronunta (z) cand este intre doua vocale

Ex : La rosa nel vaso. – la roza nel vazo – trandafirul din vază
Il viso di Laura. – il vizo di Laura – faţa / figura Laurei
Il naso di Maria. – il nazo di Maria – nasul Mariei

SS - se pronunta (s)
Ex : La professoressa osserva. – la profesoresa oserva – profesoara observă
Un fiore rosso. – un fiore roso – o floare roşie

3
Z - se pronunta (dz)
Ex : Lo zio e la zia. – lo dzio e la dzia – unchiul şi mătuşa
La zebra allo zoo. – la dzebra alo dzo – zebra la zoo
Il titolo della lezione. – il titolo dela ledzione – titlul lecţiei

ZZ - se pronunta (ţ)
Ex : Il ragazzo e la ragazza. – il ragaţo e la ragaţa – băiatul şi fata
Il prezzo del libro. – il preţo del libro – preţul cărţii

Gli - se pronunta (li)

Ex : Gli occhi del coniglio. – li ochi del conilio – ochii iepurelui
La mia famiglia. – la mia familia – familia mea

Gn - se pronunta (ni)
Ex : La spugna alla lavagna. – la spunia ala lavania – buretele de la tablă
La finestra del bagno. – la finestra del banio – fereastra de la baie

Sci - se pronunta (şi)

Ex : La sciarpa di Michele. – la şiarpa di Michele – pantoful lui Michele
Il colore dell′ asciugamano. – il colore del aşiugamano – culoarea prosopului

Sce - se pronunta (şe)

Ex : Il pesce nel ruscello. – il peşe nel ruşelo – peştele din râu
La scena del teatro. – la şena del teatro – scena teatrului

4
Q - se pronunta (k)
Ex : Il quadro sulla parete. – il cuadro sula parete – tabloul de pe perete
Il libro è qui. – il libro e cui – cartea este aici
Il quaderno sul banco. – il cuaderno sul banco – caietul de pe bancă
Questo bambino – cuesto bambino – acest copil
Quella bambina. – cuela bambina – copila aceea

ATENŢIE !
După litera q urmează întotdeauna vocala u .

H - nu se pronunţă

Ex : Io ho un fiore. – io o un fiore – eu am o floare

Maria ha due libri. – Maria a due libri – Maria are două cărţi
I bambini hanno una nonna. – I bambini ano una nona - copiii au o bunică

Repetati tot ceea ce ati studiat pana acum. Este important sa nu incepeti studierea altor
notiuni pana cand cele anterioare nu au fost bine intelese.

5
 Partea a 2-a
Tinand cont de cele invatate anterior, putem trece la urmatoarele notiuni. Trebuie sa
acordati multa atentie urmatoarelor notiuni, deoarece ele nu au corespondent in limba
romana. De exemplu, in limba romana nu exista consoane duble.

CONSOANELE DUBLE :
Doua consoane la fel se numesc consoane duble. Ele se pronunta dublu, citind o
singura data litera, dar insistand ca pentru doua litere diferite.
Ex : La mamma e il babbo. – la mama e il babo – mămica şi tăticul
La penna nell′ astuccio. – la pena nel astucio – stiloul din penar
La cattedra gialla. – la catedra giala – catedra galbenă

GRUPURI DE SUNETE :
Grupurile de sunete CE, CI, GE, GI, CHE, CHI, GHE, GHI se pronunta la fel ca in
limba romana.
Gli amici dei bambini giocano nel giardino. Li amici dei bambini giocano nel giardino.
Prietenii copiilor se joacă în grădină

Loro mangiano un gelato dolce. Loro mangiano un gelato dolce.

Ei mănâncă o îngheţată dulce

Le arancie e le ciliegie sono buone. Le arance e le ciliege sono buone

Portocalele şi cireşele sunt bune

I bambini portano dai boschi dei funghi e delle margherite bianche.

I bambini portano dai boschi dei funghi e dele margherite bianche.
Copiii aduc din pădure ciuperci şi margarete albe

6
I giochi sul ghiaccio sono belli. I giochi sul ghiacio sono beli
Jocurile pe gheaţă sunt frumoase

Le maniche delle giacche sono lunghe. Le maniche dele giache sono lunghe.
Mânecile hainelor sunt lungi

ACCENTUL (PRONUNTAT SI GRAFIC) :

In limba italiana accentul poate cadea pe una din ultimele patru silabe dintr-un
cuvant. La cele mai multe cuvinte accentul cade pe penultima silaba.
Accentul grafic (care se noteaza in scris) nu exista in limba romana. In limba italiana
el se noteaza, de obicei, de la stanga la dreapta (accentul grav), dar exista si cuvinte pe
a caror ultima litera accentul se pune de la dreapta la stanga (accentul ascutit).
Litera pe care este notat acest accent se pronunta intotdeauna accentuat (apasat).

Ex : Perché ? – perche – de ce ?
Le attività dei bambini. – le ativita dei ragaţi – activităţile copiilor
Le case della città. – le caze dela cita – casele din oraş
Il banco è là. – il banco e la – banca este acolo
Anna mi dà una mela. – Ana mi da una mela – Ana îmi dă un măr
Sono già le ore otto. – sono gia le ore oto – este deja ora opt
Bevi un tè ? – bevi un te – bei un ceai ?

7
ELIZIUNEA :

Eliziunea este eliminarea unei vocale din fata altei vocale. Vocala eliminata este
inlocuita cu apostrof (′).

ATENTIE !
Nu confundati accentul cu apostroful !

Ex : I giorni dell′ anno. – I giorni del ano – zilele anului

( I giorni dello anno).
L′ albero e l′ erba. – lalbero e lerba – copacul şi iarba
( Lo albero e la erba).
L′ occhio e l′ orecchia. – lochio e lorechia – ochiul şi urechea
(Lo occhio e la orecchia).
Il canto dell′ uccello. – il canto del ucelo – cântecul păsării
(Il canto dello uccello).

ATENTIE !

In cazul formei è a verbului essere scrisa la inceputul unei fraze, cu litera mare,
accentul se inlocuieste uneori cu apostrof.
Ex : La mela è dolce. – la mela e dolce – mărul este dulce
E′ dolce la mela. – e dolce la mela – este dulce mărul

8
 Lectia 2

Partea 1
Vom invata impreuna formulele de salut.

I SALUTI (FORMULE DE SALUT) :

• de la ora 7 a. m. pana la ora 16. 00:

Buon giorno! – buon giorno – bună ziua

• de la ora 16.00 pana la ora 18.00:

Buona sera! – buona sera – bună seara

• la despartire, de la ora 18.00 pana la ora 23.00:

Buona notte! – buona note – noapte bună

• la intoarcere dintr-o calatorie:

Bentornato! / Bentornata! – bentornato / bentornata – bine ai venit

• la telefon se raspunde:
Pronto! – pronto - Alo!

9
In limba italiana se folosesc foarte mult in viata de zi cu zi urmatoarele fraze. Le puteti
folosi si atunci cand faceti cunostinta cu cineva, dar si atunci cand purtati o
conversatie obisnuita

FRAZE UZUALE:
Come stai? – come stai - Ce mai faci?
Grazie, bene, e tu? - graţie, bene, e tu - Multumesc bine, dar tu?

Grazie mille! – graţie mile

} = mii de multumiri!
Mille grazie! – mile graţie

Per piacere – per piacere

Per favore - per favore } = va rog, te rog
Per cortesìa – per cortezia

Sì - si - da
No – no - nu

Certo – certo
} = desigur
Certamente - certamente

Per nulla – per nula

} = in nici un caz
In nessun modo – in nesun modo

10
Buon appetito! – buon apetito - Pofta buna!
Grazie, altrettanto! – graţie, altretanto - Multumesc la fel!

E′ permesso? – e permeso - E voie?

Posso entrare? – poso entrare - Pot sa intru?
Prego, si accomodi. – prego, si acomodi - Va rog, luati loc.

Auguri! – auguri - Felicitari!

Tanti auguri! – tanti auguri - Multe felicitari!
I miei migliori auguri! – I miei miliori auguri - Va felicit din suflet!

Repetati tot ceea ce ati invata pana acum. Daca este nevoie, reluati aceasta parte pana
cand sunteti convins ca ati retinut aproape tot. Va recomandam sa reluati aceasta parte
dupa cateva zile, pentru a verifica daca ati retinut o cantitate suficienta de informatie.

Iata cum ne prezentam. Aceste fraze se pot folosi in toate situatiile, inclusiv la locul de
munca (atunci cand veti face cunostinta cu colegii, cu medicii etc.)>

PREZENTARE (intrebari si raspunsuri):

Come ti chiami? – come ti chiami - Cum te numesti?
Come si chiama? – come si chiama - Cum va numiti (dvs)?
Io mi chiamo… - io mi chiamo - Eu ma numesc…
Il mio nome è … - il mio nome e - Numele meu este …
Io sono… - io sono - Eu sunt …

11
 Partea a 2-a
Acum vom invata sa numaram de la 1 la 100. Repetarea trebuie facuta dupa fiecare
numar :

NUMERALUL (1 – 100):
1 – uno - uno
2 – due - due
3 – tre - tre
4 – quattro - cuatro
5 – cinque - cincue
6 – sei - sei
7 – sette - sete
8 – otto - oto
9 – nove – nove
10 – dieci - dieci
11 – undici - undici
12 – dodici - dodici
13 – tredici - tredici
14 – quattordici – cuatordici
15 – quindici - cuindici
16 – sedici - sedici
17 – diciasette - diciasete
18 – diciotto - dicioto
19 – dicianove - dicianove
20 – venti - venti
21 – ventuno - ventuno
22 – ventidue - ventidue
23 – ventitrè - ventitre

12
24 – ventiquattro - venticuatro
25 – venticinque - venticincue
26 – ventisei - ventisei
27 – ventisette - ventisete
28 – ventotto - ventoto
29 – ventinove - ventinove
30 – trenta - trenta
31 – trentuno - trentuno
32 – trentadue - trentadue
33 – trentatrè - trentatre
34 – trentaquattro - trentacuatro
35 – trentacinque - trentacincue
36 – trentasei - trentasei
37 – trentasette - trentasete
38 – trentotto - trentoto
39 – trentanove - trentanove
40 – quaranta - cuaranta
41 – quarantuno - cuarantuno
42 – quarantadue - cuarantadue
43 – quarantatrè - cuarantatre
44 – quarantaquattro - cuarantacuatro
45 – quarantacinque - cuarantacincue
46 – quarantasei - cuarantasei
47 – quarantasette - cuarantasete
48 – quarantotto - cuarantoto
49 – quarantanove - cuarantanove
50 – cinquanta - cincuanta
51-cinquantuno - cincuantuno

13
52-cinquantadue - cincuantadue
53-cinquantatre - cincuantatre
54- cinquantaquattro - cincuantacuatro
55-cinquantacinque - cincuantacincue
56-cinquantasei - cincuantasei
57-cinquantasette - cincuantasete
58-cinquantotto - cincuantoto
59-cinquantanove - cincuantanove
60-sessanta - sesanta
61-sessantuno - sesantuno
62-sessantadue - sesantadue
63-sessantatre - sesantatre
64-sessantaquattro - sesantacuatro
65-sessantacinque - sesantacincue
66-sessantasei - sesantasei
67-sessantasette - sesantasete
68-sessantotto - sesantoto
69-sessantanove - sesantanove
70-settanta – setanta
71-settantuno - setantuno
72-settantadue - setantadue
73-settantatre - setantatre
74-settantaquattro - setantacuatro
75-settantacinque - setantacincue
76-settantasei - setantasei
77-settantasette - setantasete
78-settantotto - setantoto
79-settantanove - setantanove

14
80-ottanta - otanta
81-ottantuno - otantuno
82-ottantadue - otantadue
83-ottantatre - otantatre
84-ottantaquattro - otantacuatro
85-ottantacincue - otantacincue
86-ottantasei - otantasei
87-ottantasette - otantasete
88-ottantotto - otantoto
89-ottantanove - otantanove
90-novanta – novanta
91-novantuno - novantuno
92-novantadue - novantadue
93-novantatre - novantatre
94-novantaquattro - novantacuatro
95-novantacinque - novantacincue
96-novantasei - novantasei
97-novantasette - novantasete
98-novantotto - novantoto
99-novantanove - novantanove
100-cento - cento

15
 Lectia 3

Partea 1
In orice limba straina avem nevoie de verbele de baza pentru a formula macar
propozitii simple :
VERBELE DE BAZA:

ESSERE - ESERE - A FI
Io sono – io sono - eu sunt
Tu sei - tu sei - tu esti
Lui è - lui e - el este
Lei è – lei e - ea este
Noi siamo – noi siamo - noi suntem
Voi siete – voi siete - voi sunteti
Loro sono – loro sono – ei/ele sunt

AVERE – AVERE – A AVEA

Io ho – io o – eu am
Tu hai – tu ai – tu ai
Lui ha – lui a – el are
Lei ha – lei a – ea are
Noi abbiamo – noi abiamo – noi avem
Voi avete – voi avete – voi aveţi
Loro hanno – loro ano – ei / ele au

16
ATENTIE !
è - e = este
e - e = şi

ho – o = (eu) am
o - o = sau

hanno - ano = (ei) au

anno - ano = an (calendaristic)

PRONUMELE PERSONAL
Io – io = eu
Tu – tu = tu
Lui; esso - lui, eso = el
Lei; essa - lei, esa = ea
Noi - noi = noi
Voi - voi = voi
Loro; essi - loro, esi = ei / ele

ATENŢIE !
Pronumele Lei este folosit şi ca pronume de politeţe şi este însoţit de verb la
persoana a III-a singular. În această situaţie, Lei (=dumneavoastră) se scrie cu literă
mare, indiferent unde s-ar afla în propoziţie.
Când lei = ea, se scrie cu literă mică.
Ex.: Come si chiama Lei ? - Come si chiama lei ?
Cum vă numiţi Dvs. ?
Hai visto lei ultimamente ? - Ai visto lei ultimamente ?
Ai văzut-o pe ea în ultimul timp ?

17
 Partea a 2-a
Un alt element important de care avem nevoie este articolul. Articolul are in limba
italiana un rol mai important decat in limba romana. Atentie la explicatiile date,
acestea sunt complete si fac comparatie cu limba romana – chiar daca nu va mai
amintiti cunostintele invatate in scoala, aceste explicatii va vor ajuta sa vi le
reimprospatati
ARTICOLUL (L’ARTICOLO)

În limba italiană, articolul stă în faţa substantivului sau a grupului substantival

determinat.
Articolul hotărât (l’articolo determinativo) se foloseşte pentru a indica un obiect
bine definit sau deja cunoscut.

Mai precis, în limba italiană articolul hotărât se foloseşte cu:

- substantivele care indică fiinţe sau lucruri deja cunoscute:
Ha telefonato il nonno – a telefonato il nono
(A telefonat bunicul.)
Quando vieni portami il giornale. – cuando vieni portami il giornale
(Când vii, adu-mi ziarul.)

- substantivele care indică obiecte unice în natură:

Il sole bruccia la sabbia. – il sole brucia la sabia
(Soarele arde nisipul.)

- substantivele care indică un concept abstract:

La ragione ci consente di distinguere il bene dal male.
La ragione ci consente di distinguere il bene dal male
(Raţiunea ne permite să facem distincţia între bine şi rău.)

18
- substantivele folosite pentru a indica o categorie, un tip, o specie sau un
ansamblu:
I ragazzi (ogni ragazzo, tutti i ragazzi) devono praticare qualche sport.
I ragaţi (oni ragaţo, tuti i ragaţi) devono praticare cualche sport
(Băieţii – fiecare băiat, toţi băieţii- trebuie să practice un sport.)

Il cavallo (ogni cavallo) è un quadrupede.

Il cavalo (oni cavalo) e un cuadrupede.
(Calul – fiecare cal- este un patruped.)

Formele articolului hotărât în limba italiană depind de iniţiala cuvântului care

urmează imediat după articol (pentru că substantivul însoţit de articol poate fi
însoţit şi de alţi determinanţi).

Folosim:
- articolele il (sg.) – i (pl.), când substantivul determinat este de genul masculin,
iar cuvântul care urmează după articol începe cu o consoană (care este alta
decât s+consoană x, y, z sau grupurile consonantice gn, pn, ps, sc):
il bambino – i bambini il bambino – I bambini
(copilul – copiii)

il bravo scolaro – i bravi scolari il bravo scolaro – I bravi scolari

(elevul bun – elevii buni)

il nonno – i nonni il nono – I noni (bunicul – bunicii)

il materasso – i materassi il materaso – I materasi (salteaua – saltelele)

19
- articolele lo (sg.) – gli (pl.), când substantivul determinat este de genul
masculin, iar cuvântul care urmează începe cu s+consoană, x,y,z, gn, pn, ps,
sc sau cu semivocalele i sau j:
lo sbaglio – gli sbagli lo sbalio – li sbali
(greşeala – greşelile)

lo xilofono – gli xilofoni lo silofono – li silofoni

(xilofonul – xilofoanele)

lo yogurt – gli yogurt lo iogurt - li iogurt

(iaurtul – iaurturile)

lo zio – gli zii lo dzio – li dzii

(unchiul – unchii)

lo psicologo – gli psicologi lo psicologo – li psicologi

(psihologul – psihologii)

lo pneumatico – gli pneumatici lo pneumatico – li pneumatici

(pneul – pneurile)

lo sciatore – gli sciatori lo şiatore – li şiatori

(schiorul – schiorii)

lo jugoslavo – gli jugoslavi lo iugoslavo – li iugoslavi

(iugoslavul – iugoslavii)

În faţa unui cuvânt care începe cu o vocală, articolul lo devine l’:

L’ospite – gli ospiti lospite – li ospiti (musafirul – musafirii)

20
- articolele la/l’ (sg.) – le (pl.), când substantivul determinat este de genul
feminin:
la casa – le case la caza – le caze
(casa – casele)

l’amica – le amiche lamica – le amiche

(prietena – prietenele)

Articolul nehotărât (l’articolo indeterminativo) introduce substantivul la

care se referă, lăsându-l pe un plan de generalitate şi indeterminare:

Quando vieni portami un giornale (un giornale qualsiaisi).

Cuando vieni, portami un giornale (un giornale cualsiazi)
(Când vii, adu-mi un ziar – un ziar oarecare.)
În limba italiană, articolul nehotărât are forme numai pentru singular. Se
acordă în gen şi număr cu substantivul la care se referă, prezentând forme diferite
în funcţie de iniţiala cuvântului care urmează după el.
Folosim:
- articolul un, cu substantivele de gen masculin, atunci când cuvântul care
urmează începe cu o consoană (care este alta decât s+ consoană, x, y, z sau
grupurile consonantice gn, pn, ps, sc), sau o vocală:
un amico - un amico (un prieten)

un ottimo strumento - un ottimo strumento (un instrument foarte bun)

un ragazzo - un ragaţo (un băiat)

21
- articolul uno, când substantivul determinat este de genul masculin, iar cuvântul
care urmează începe cu s+consoană, x,y,z, gn, pn, ps, sc sau cu semivocalele i
sau j:

uno sbaglio – uno sbalio – o greşeală

uno xilofono – uno silofono – un xilofon
uno zio – uno dzio – un unchi

uno studente – uno studente – un student

uno pneumatico – uno pneumatico – un cauciuc
uno psicologo – uno psicologo – un psiholog
uno jugoslavo – uno iugoslavo – un iugoslav

- articolul una devine un’ înainte de vocală, când substantivul determinat este de
genul feminin:

una ragazza – una ragaţa – o fată

una jugoslava – una iugoslava – o iugoslavă
un’amica - unamica - o prietenă
un’attenta lettura - unatenta letura - o lectură atentă

22
 ATENŢIE !
La plural, sensul de generalitate, de indeterminare, se exprimă cu ajutorul:
- formelor dei, degli, delle:

Sono sorte delle difficoltà. – sono sorte dele dificolta

(Au apărut nişte dificultăţi.)

- adjectivelor qualche (+singular), alcuni, alcune:

Ho ancora qualche dubbio. – o ancora cualche dubio

(Încă mai am nişte dubii.)

Partirò fra alcuni giorni. – partiro fra alcuni giorni

(Voi pleca peste câteva zile.)

- folosind substantivul la plural, fără nici o indicaţie:

Sono sorte difficoltà. – sono sorte dificolta
(Au apărut dificultăţi.)

23
 Lectia 4
Partea 1

Urmariti cu atentie, in continuare, completarile la ceea ce ati studiat pana acum.

Repetati frazele in limba italiana.

Articolul partitiv (l’articolo partitivo) însoţeşte un substantiv cantitativ,

indicând o parte nedeterminată dintr-un întreg divizibil.

Articolul partitiv se formează prin unirea articolului determinativ cu

prepoziţia di; prin urmare, articolul partitiv este reprezentat de formele
articulate ale prepoziţiei di: del, dello, della, dei, degli, delle.

La singular, articolul partitiv este echivalent, ca sens, cu expresiile

un po’ di - un po di - (un pic de)

una certa quantità di - una certa cantita di - (o anumită cantitate de)

un certo numero di - un certo numero di - (un anumit număr de).

Expresia italiană compusă din articol partitiv la singular + substantiv se traduce în

română, în funcţie de context, prin expresii de tipul: un pic de, puţin, câtva, nişte +
substantiv nearticulat la singular.

Dammi del pane. – dami del pane

(Dă-mi nişte / puţină / un pic de pâine.)

Compra dello zucchero. – compra delo dzuchero

(Cumpără nişte zahăr.)

La plural, articolul partitiv înlocuieşte pluralul articolului nehotărât un, absent în

limba italiană.

24
Expresia italiană compusă din articol partitiv la plural + substantiv se traduce în
română prin expresii de tipul câţiva, câteva, nişte + substantiv nearticulat la
plural:
Abbiamo degli ospiti. – abiamo deli ospiti
(Avem câţiva / nişte oaspeţi.)

Ci sono delle novità. – ci sono dele novita

(Există câteva / nişte noutăţi)

25
 Partea a 2-a
In continuare vom vedea o problemă de gramatică fără corespondent in gramatica
română, şi anume prepoziţiile articulate. Atenţie la reguli şi, mai ales, la folosire:

PREPOZIŢIILE ARTICULATE

(LE PREPOSIZIONI ARTICOLATE)

Atunci când este precedat de una din prepoziţiile di, a da, in, su, în limba
italiană, articolul hotărât se uneşte cu prepoziţia respectivă într-un singur cuvânt,
dând naştere aşa-numitor prepoziţii articulate.

În formă simplă, trebuie să reţinem că:

- prepoziţia „di” specifică substantivul care urmează în sensul cel mai larg al
cuvântului, indicând apartenenţa, denumirea, argumentul, rasa, tipul, calitatea
etc.

Che splendore di ragazza ! – che splendore di ragaţa

(Ce splendoare de fată !)

Ho comprato un libro di filosofia. – o comprato un libro di filozofia

(Am cumpărat o carte de filozofie.)

Oggi fa meno caldo di ieri. – ogi fa meno caldo di ieri

(Azi este mai puţin cald decât ieri.)

- prepoziţia „a” indică direcţia unei mişcări reale sau imaginare sau punctul de
sosire al unei mişcări.
La mia famiglia vive a Craiova. - la mia familia vive a Craiova
(Familia mea trăieşte la Craiova.)
26
Non vengo al cinema con voi. – non vengo al cinema con voi
(Nu vin la cinema cu voi.)

Porta la pipa al nonno. – porta la pipa al nono

(Du-i pipa bunicului.)

- prepoziţia „da” indică originea, provenienţa, calitatea permanentă, separarea şi

îndepărtarea, fie reală, fie imaginară.
Lo zio è tornato da Roma ieri. – lo dzio e tornato da Roma ieri
(Unchiul s-a întors de la Roma ieri.)

Ho conosciuto una ragazza dagli occhi azzuri.

O conoşiuto una ragaţa dali ochi adzuri.
(Am cunoscut o fată cu ochi albaştri.)

Paolo è lodato da tutti. – Paolo e lodato da tuti

(Paolo este lăudat de toţi.)

La terra è illuminata dal sole. – la tera e iluminata dal sole

(Pământul este luminat de soare.)

27
 Formele prepoziţiilor articulate

DI
Di + il = del

Il libro del ragazzo – il libro del ragaţo (Cartea băiatului)

Di + lo = dello

Il libro dello scolaro – il libro delo scolar (Cartea elevului)

Di + l’ = dell’

Il colore dell’argento – il colore del argento (Culoarea argintului)

Di + i = dei

I libri dei ragazzi – I libri dei ragaţi (Cărţile băieţilor)

Di + gli = degli

I libri degli scolari – I libri deli scolari (Cărţile elevilor)

Di + la = della

Il libro della scolara – il libro dela scolara (Cartea elevei)

Di + le = delle

I libri delle scolare – I libri dele scolare (Cărţile elevelor)

28
A
A + il = al

Al medico – al medico (medicului)

A + lo = allo

Allo scolaro – alo scolaro (elevului)

A + l’ = all’

All’argento – al argento (argintului)

A + i = ai

Ai ragazzi – ai ragaţi (băieţilor)

A + gli = agli

Agli scolari – ali scolari (elevilor)

A + la = alla

Alla scolara - ala scolara (elevei)

A + le = alle

Alle scolare – ale scolare (elevelor)

29
IN
In + il = nel

Nel sacco – nel saco (în sacoşă)

In + lo = nello

Nello studio – nelo studio (în birou)

In + l’ = nell’

Nell’armadio – nel armadio (în şifonier)

In + i = nei

Nei sacchi – nei sachi (în sacoşe)

In + gli = negli

Negli armadi – neli armadi (în şifoniere)

In + la = nella

Nella borsa – nela borsa (în geantă)

In + le = nelle

Nelle borse – nele borse (în genţi)

30
SU

Su + il = sul
Sul banco – sul banco (pe bancă)

Su + lo = sullo

Sullo studio – sulo studio (pe birou)

Su + l’ = sull’

Sull’asfalto – sul asfalto (pe asfalt)

Su + i = sui

Sui banchi – sui banchi (pe bănci)

Su + gli = sugli

Sugli stadi – suli stadi (pe stadioane)

Su + la = sulla

Sulla tavola – sula tavola (pe masă)

Su + le = sulle

Sulle tavole – sule tavole (pe mese)

31
DA
Da + il = dal
Dal cinema - dal cinema (de la cinema)

Da + lo = dallo
Dallo spettacolo - dalo spetacolo (de la spectacol)

Da + l’ = dall’
Dall’ufficio - dal uficio (de la serviciu)

Da + i = dai
Dai nonni - dai noni (la bunici)

Da + gli = dagli
Dagli stadi – dali stadi (de la stadioane)

Da + la = dalla
Dalla nonna – dala nona (la bunica)

Da + le = dalle
Dalle amiche – dale amiche (la prietene)

32
Atenţie !
1. Prepoziţia da indică mişcarea dinspre sau către o persoană
Vado dal medico, dalla nonna etc. – vado dal medico, dala nona
(Merg la medic, la bunica etc.)
Vengo dallo spettacolo – vengo dalo spetacolo
(Vin de la spectacol)
2. Vedo Maria – vedo Maria
(O văd pe Maria)
– în acest caz cuvântul pe nu se traduce

33
 Lectia 5

Partea 1
In continuare vom studia substantivele din limba italiana, atat din punct de vedere
teoretic gramatical, cat si din punct de vedere practic. Dvs. Va trebui sa le puteti
folosi in propozitii de sine statatoare, independent de functia lor teoretica. Cu alte
cuvinte, invatati niste notiuni in anumite contexte, dar trebuie sa le puteti folosi si in
fraze construite de dvs.

SUBSTANTIVUL (IL NOME)

Substantivul este partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale
naturii etc.

I. GENUL SUBSTANTIVELOR

Spre deosebire de limba română, care are trei genuri (feminin, masculin,
neutru), limba italiană are doar două genuri: masculin şi feminin.
Elementele care ne ajută să determinăm genul unui substantiv în limba italiană
sunt sensul şi desinenţa (terminaţia).
În funcţie de sens, sunt de genul masculin substantivele care denumesc:
- fiinţe de sex masculin:

lo scrittore – lo scritore (scriitorul)

il padre – il padre (tatăl)

l’uomo – luomo (bărbatul)

il gatto – il gato (pisoiul)

34
 - copaci, pomi fuctiferi:
il ciliegio – il ciliegio (cireşul)
il melo - il melo (mărul)
il pino - il pino (pinul)
il pioppo - il piopo (plopul)
l’ulivo - lulivo (măslinul)

EXCEPŢIE -sunt feminine:

la vite - la vite (viţa de vie)
la palma - la palma (palmierul)

- metale şi elemente chimice:

l’oro - loro (aurul)
l’argento – largento (argintul)
il ferro - il fero (fierul)
il bronzo - il brondzo (bronzul)
l’ossigeno - losigeno (oxigenul)
l’idrogeno – lidrogeno (hidrogenul)
l’uranio – luranio (uraniul)

- lunile anului şi zilele săptămânii:

l’agosto - lagosto (luna august)
il dicembre – il dicembre (luna decembrie)

il lunedi – il lunedi (ziua de luni)

il sabato – il sabato (ziua de sâmbătă)

35
EXCEPŢIE –este feminin:
la domenica – la domenica (ziua de duminică)

- munţi, mări, fluvii şi lacuri:

i Carpazi – I Carpaţi (munţii Carpaţi)
gli Appennini - li Apenini (munţii Apenini)
il Mediterraneo – il Mediteraneo (marea Mediterană)
lo Jonio - lo Ionio (marea Ionică)
l’Atlantico - latlantico (oceanul Atlantic)
il Po - il Po (fluviul Po)
il Tevere – il Tevere (fluviul Tevere)
il Tamigi – il Tamig i(Tamisa)
il Danubio – il Danubio (Dunărea)

EXCEPŢIE –sunt feminine:

le Alpi - le Alpi (munţii Alpi)
le Ande - le Ande (munţii Anzi)
la Senna - la Sena (fluviul Sena)
la Loira - la Loira (fluviul Loara).

- punctele cardinale:
il Nord (il Settentrione) – il nord, il setentrione
il Sud (il Mezzogiorno, il Meridione) – il sud, il medzogiorno, il meridione
l’Est (il Levante, l’Oriente) – lest, il levante, loriente
l’Ovest (l’Occidente) – lovest, locidente

36
Sunt de genul feminin substantivele care denumesc:
- fiinţe de gen feminin:
la madre – la madre (mama)
la scrittrice – la scritrice (scriitoarea)
la donna – la dona (femeia)
la gatta – la gata (pisica)
la leonessa – la leonesa (leoaica)

- fructe:
la pera – la pera – para
l’arancia – larancia – portocala
la banana – la banana – banana
la pesca - la pesca – piersica
la ciliegia – la ciliegia – cireaşa

EXCEPŢIE –sunt masculine:

il limone – il limone – lămâia
il mandarino – il mandarino - mandarina

- ştiinţe şi noţiuni abstracte:

la matematica – la matematica (matematica)
la chimica – la chimica (chimia)
l’astronomia – lastronomia (astronomia)
la psicologia – la psicologia (psihologia)
la biologia – la biologia (biologia)
la linguistica – la linguistica (lingvistica)
la bontà – la bonta (bunătatea)
la giustizia – la giustiţia (dreptatea)
la pace – la pace (pacea)

37
 - state şi regiuni:
l’Italia – litalia - Italia
la Francia - la francia - (Franţa)
la Spagna – la spania - (Spania)
la Toscana - la toscana - (provincia Toscana)
la Calabria - la calabria - (provincia Calabria)

EXCEPŢIE –sunt masculine:

il Belgio – il belgio (Belgia)
il Perù – il peru (Peru)
l’Egitto – legito (Egiptul)
gli Stati Uniti – li stati uniti (Statele Unite)
il Piemonte – il piemonte (provincia Piemonte)
il Friuli – il friuli (provincia Friuli)
il Lazio – il laţio (provincia Lazio).

38
 Partea a 2-a
Daca ati memorat informatiile anterioare, puteti trece la urmatoarea etapa. Este
important sa invatati cuvintele, pentru ca va trebui sa le puteti folosi si dvs. In alte
contexte
- continente, oraşe şi insule:
l’Europa - leuropa
l’Asia - lasia
la Milano – la milano
la Tokio – la tochio
la Sicilia – la sicilia
la Sardegna - la sardenia (provincia Sardinia)

EXCEPŢIE –sunt masculine:

il Cairo – il cairo (oraşul Cairo)
il Madagascar – il madagascar (insula Madagascar).

După desinenţă, sunt de genul masculin:

- substantivele terminate în –o:
il libro – il libro (cartea)
il quadro – il cuadro (tabloul)
il treno – il treno (trenul)
il prezzo – il preţo (preţul)
il discorso – il discorso (discuţia)

EXCEPŢIE –sunt feminine:

la mano – la mano (mâna)
la radio – la radio (radioul)
la moto – la moto (motocicleta)
la foto – la foto (fotografia)
l’auto – lauto (automobilul).

39
 - substantivele terminate în consoană:
il bar – il bar (barul)
il film - il film (filmul)
il tram – il tram (tramvaiul)
il gas – il gas (gazul)
il computer – il computer (computerul)
lo sponsor – lo sponsor (sponsorul)
lo slogan – lo slogan (sloganul)
l’ananas – lananas (ananasul)

EXCEPŢIE –sunt feminine:

la star – la star (vedeta)
la miss. – la mis

- numeroase substantive terminate în –e:

il mare – il mare (marea)
il dente – il dente (dintele)
il piede – il piede (laba piciorului)
il fiume – il fiume (fluviul)
l’amore – lamore (dragostea)

Sunt de genul feminin:

- substantivele terminate în –a:
la casa – la caza (casa)
la sedia – la sedia (scaunul)
la luna – la luna (luna)
la terra – la tera (pământul)

40
EXCEPŢIE –sunt masculine:
1. unele substantive de origine greacă, terminate în –ma:
il poema – il poema (poemul)
il problema – il problema (problema)
il teorema – il teorema (teorema)
il diploma – il diploma (diploma)
il dramma – il drama (drama)
lo stemma – lo stema (stema, emblema)

2. substantivele :
il pigiama – il pigiama (pijamaua)
il nulla – il nula (nimicul)

3. unele substantive proprii: Luca, Andrea, Cosma, Barnaba etc.

- substantivele terminate în –i:
la crisi – la crizi (criza)
l’analisi – lanalizi (analiza)
la tesi – la tezi (teza)

la sintesi – la sintezi (sinteza)

l’oasi - loazi(oaza)

EXCEPŢIE –sunt masculine:

il brindisi – il brindizi (toastul)
il bisturi – il bisturi (bisturiul)
l’alibi – lalibi (alibiul).

41
- numeroase substantive terminate în –e:
la nave – la nave (nava)
la neve – la neve (zăpada)
la notte – la note (noaptea)
la chiave – la chiave (cheia)

- substantivele terminate în –tà şi –tù:

la bontà – la bonta (bunătatea)
la civiltà – la civilta (civilizaţia)
la verità – la verita (adevărul)
la virtù – la virtu (virtutea)
la gioventù – la gioventu (tinereţea)
la servitù – la servitu (servitutea)

42
 Lectia 6

Partea 1

II. NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR

Ca şi în limba română, în limba italiană sunt două numere: singular şi plural

Trecerea unui substantiv de la singular la plural se face prin schimbarea terminaţiei.
Ţinând seama de acest lucru, se poate distinge următoarea schemă care cuprinde trei
clase de substantive:

singular plural
Feminin: -a (la casa) le case
Clasa I La caza - casa le caze - casele
Masculin: -a (l’artista) gli artisti
Lartista - artistul li artisti - artiştii
Feminin: -o (la mano) le mani
Clasa II La mano - mâna le mani - mâinile
Masculin: -o (il libro) i libri
Il libro - cartea I libri - cărţile
Feminin: -e (la madre) le madri
Clasa III La madre - mama le madri - mamele
Masculin: -e (il fiore) i fiori
Il fiore - floarea I fiori - florile

43
Observaţii:
Printre substantivele feminine terminate în –a, substantivul ala (aripă) are pluralul
ali, iar substantivul arma (armă) are pluralul armi.
Substantivul suola (talpă) are pluralul le suole şi le suola.

Clasa I
a) Substantivele masculine terminate în –ca şi –ga formează pluralul în –chi şi –ghi,
astfel:
Il duca – I duchi Il duca – I duchi Ducele - ducii
Lo stratega – Gli strateghi Lo stratega – li strateghi Strategul - strategii
Il monarca – I monarchi Il monarca – I monarchi Monarhul - monarhii
Il patriarca – I patriarchi Il patriarca – I patriarchi Patriarhul - patriarhii

Iar dacă sunt feminine, fac pluralul în –che şi –ghe, astfel:

L’amica – Le amiche Lamica – le amiche Prietena – prietenele
La monaca – Le monache La monaca – le monache Călugăriţa – călugăriţele
La spiga – Le spighe La spiga – le spighe Spicul – spicele
La riga – Le righe La riga – le righe Linia - liniile

b) Substantivele terminate în –cia şi –gia, cu vocala -i neaccentuată fac pluralul în –

ce şi –ge, dacă c sau g sunt duble sau dacă sunt precedate de o consoană:
La faccia – le facce - la facia – le face - faţa – feţele

La coscia – le cosce - la coşia – le coşe - coapsa – coapsele

La doccia – le docce - la docia – le doce- duşul – duşurile

La quercia – le querce - la cuercia – le cuerce - stejarul – stejarii

La minaccia – le minacce - la minacia – le minace - ameninţarea – ameninţările

44
La traccia – le tracce - la tracia – le trace - urma – urmele

La goccia – le gocce - la gocia – le goce- picătura – picăturile

La fascia – le fasce - la faşa – le faşe - faşa – feşele

Excepţii:
la reggia – le reggie - la regia – le regie - regia -regiile
la foglia – le foglie - la folia – le folie foaia - foile

c) Dacă consoanele –c şi –g sunt precedate de o vocală, formează pluralul în –cie şi –

gie (pronunţate de fapt –ce şi –ge)
la valigia – le valigie - la valigia – le valige - valiza - valizele
la camicia – le camicie - la camicia – le camice - cămaşa - cămăşile

d) Substantivele terminate la singular în –cia şi –gia cu vocala –i accentuată

formează pluralul în –cie şi –gie, păstrând vocala –i accentuată:
La farmacia – le farmacie La farmacia – le farmacie Farmacia – farmaciile

La bugia – le bugie La bugia – le bugie Minciuna – minciunile

La fantasia – le fantasie La fantazia – le fantazie Fantezia – fanteziile

La magia – le magie La magia – le magie Vraja- vrăjile

La poesia – le poesie La poezia – le poezie Poezia – poeziile

45
Observaţie:
Majoritatea substantivelor terminate în –a sunt feminine, dar mai sunt şi unele
excepţii, mai ales cele de origine greacă – de gen masculin, care fac pluralul în –i.
Exemple:
Il tema – I temi il tema – I temi tema – temele

Il problema – I problemi il problema – I problemi problema – problemele

Il diploma – I diplomi il diploma – I diplomi diploma – diplomele

Il delta – I delti il delta – I delti delta - deltele

Il dramma – I drammi il drama – I drami drama – dramele

Il pigiama – I pigiami il pigiama – I pigiami pijamaua – pijamalele

Il razzista – I razzisti il raţista – I raţisti rasistul – rasiştii

Il despota – I despoti il despota – I despoti despotul – despoţii

Lo schema – gli schemi lo schema – li schemi schema – schemele

Il programma - I programmi il programa – I programi programul – programele

Il turista – I turisti il turista – I turisti turistul – turiştii

Il clima – I climi il clima – I climi clima – climele

Il poema – I poemi il poema – I poemi poemul – poemele

Il pilota – I piloti il pilota – I piloti pilotul – piloţii

46
L’autista – gli autisti lautista – li autisti şoferul – şoferii

Il nazista – I nazisti il nadzista – I nadzisti nazistul – naziştii

Il profeta – I profeti il profeta – I profeti profetul – profeţii

Il monarca – I monarchi il monarca – I monarchi monarhul – monarhii

Il ciclista – I ciclisti il ciclista – I ciclisti ciclistul – cicliştii

Il monogramma – I monogrammi il monograma – I monogrami

monograma - monogramele

Il pianista – I pianisti il pianista – I pianisti pianistul - pianiştii

L’atleta – gli atleti latleta – li atleti atletul - atleţii

Clasa II
a) Dintre substantivele terminate la singular în –co şi –go, majoritatea formează
pluralul în –chi şi –ghi:
Il carico – I carichi il carico – I carichi încărcătura – încărcăturile

Il fuoco – I fuochi il fuoco – I fuochi focul – focurile

Il rango – I ranghi il rango – I ranghi rangul – rangurile

Il luogo – I luoghi il luogo – I luoghi locul – locurile

Il lago – I laghi il lago – I laghi lacul - lacurile

47
Substantivele care au accentul pe antepenultima silabă, formează pluralul în –ci şi –
gi:
Il medico – I medici il medico – I medici medicul – medicii

Il sindaco – I sindaci il sindaco – I sindaci primarul – primarii

Lo storico – gli storici lo storico – li storici istoricul – istoricii

L’austriaco – gli austriaci laustriaco – li austriaci austriacul – austriecii

Il Greco – I Greci il greco – I greci grecul – grecii

L’astrologo – gli astrologi lastrologo – li astrologi astrologul – astrologii

Il teologo – I teologi il teologo – I teologi teologul - teologii

Unele substantive au ambele forme de plural, adică în –chi, -ghi şi în –ci, -gi:
Il mago – I magi – I maghi Il mago – I magi – I maghi Vrăjitorul – vrăjitorii

Il selvatico – I selvatici – I selvatichi Il selvatico – I selvatici – I selvatichi

Sălbaticul - sălbaticii

b) Substantivele terminate în –io (unde i este accentuat), formează pluralul în mod

normal, adică în –ii:
Lo zio – gli zii lo dzio – li dzii unchiul – unchii

48
c) Substantivele terminate în –io (unde –i este neaccentuat), pierd pe al doilea i la
plural:
Il figlio – I figli il filio – I fili fiul – fiii

Il raggio – I raggi il ragio – I ragi raza – razele

L’occhio – gli occhi lochio – li ochi ochiul – ochii

Il bacio – I baci il bacio – I baci sărutul – săruturile

Lo studio – gli studi lo studio – li studi biroul – birourile

Il desiderio – I desideri il deziderio – I dezideri dorinţa – dorinţele

L’operaio – gli operai loperaio – li operai muncitorul – muncitorii

L’esempio – gli esempi lezempio – li ezempi exemplul - exemplele

d) Unele substantive care se termină în –o fac pluralul în –a şi atrag articolul

feminin:
Il paio – le paia il paio – le paia perechea – perechile

L’uovo – le uova luovo – le uova oul – ouăle

Il grido – le grida il grido – le grida strigătul – strigătele

Il dito – le dita il dito – le dita degetul – degetele

Il riso – le risa il rizo – le risa orezul – boabele de orez

49
Observaţie: Există trei substantive care au plural neregulat:
Il dio – I dei il dio – I dei zeul – zeii

L’uomo – gli uomini luomo – li uomini omul – oamenii

Il tempio – I templi il tempio – I templi templul – templele

Unele substantive rămân invariabile la plural, astfel:

L’auto – le auto lauto – le auto maşina – maşinile

La radio – le radio la radio – le radio radioul – radiourile

La foto – le foto la foto – le foto fotografia – fotografiile

La birro – le birro la biro – le biro pixul – pixurile

Clasa III
Substantivele repartizate în această clasă pot fi de genul masculin sau de genul
feminin. Ele au la singular terminaţia –e, iar la plural terminaţia –i:
Il cane – I cani il cane – I cani câinele – câinii

La madre – le madri la madre – le madri mama – mamele

Il cuore – I cuori il cuore – I cuori inima – inimile

Il fiore – I fiori il fiore – I fiori floarea – florile

La nave – le navi la nave – le navi nava – navele

Il nipote – I nipoti il nipote – I nipoti nepotul - nepoţii

50
Unele substantive terminate la singular în –ie rămân neschimbate la plural:
La serie – le serie la serie – le serie seria – seriile

La specie – le specie la specia – le specie specia – speciile

La carie – le carie la caria – le carie caria – cariile

La barbarie – le barbarie la barbaria – le barbarie barbaria – barbariile

Excepţii:
l’effigie – le effigi lefigie – le efigi efigia – efigiile

la superficie – le superfici la superficie – le superfici suprafaţa – suprafeţele

la moglie – le mogli la molie – le moli nevasta - nevestele

51
 Partea a 2-a
Substantivele invariabile
În limba italiană există câteva categorii de substantive care nu schimbă forma la
plural, şi anume:
a) Substantivele terminate în vocală accentuată:
La virtù – le virtù la virtu - le virtu virtutea – virtuţile

La qualità – le qualità la cualita – la cualita calitatea – calităţile

La città – le città la cita – le cita oraşul – oraşele

La velocità – le velocità la velocita – le velocita viteza – vitezele

La realtà – le realtà la realta – le realta realitatea – realităţile

Il caffè – I caffè il café – I café cafeaua – cafelele

La bontà – le bontà la bonta – le bonta bunătatea – bunătăţile

L’utilità – le utilità lutilita – le utilita utilitatea – utilităţile

b) Substantive formate dintr-o singură silabă, de tipul:

Il re – I re il re – I re regele – regii

Il tè – I tè il te – I te ceaiul - ceaiurile

52
c) Substantivele de origine străină, terminate în consoană:
Il film – I film il film – I film filmul – filmele

Il gas – I gas il gas – I gas gazul – gazele

Il lapis – I lapis il lapis – I lapis pixul – pixurile

Il set – I set il set – I set setul- seturile

Il bazar – I bazar il badzar – I badzar bazarul – bazarurile

Il tram – I tram il tram – I tram tramvaiul – tramvaiele

Lo sport – gli sport lo sport – li sport sportul – sporturile

Il tunnel – I tunnel il tunel – I tunel tunelul – tunelele

L’autobus – gli autobus lautobus – li autobus autobuzul - autobuzele

d) Nu îşi schimbă forma la plural nici substantivele care se termină în –i, în general
feminine, de tipul:
La diagnosi – le diagnosi La diagnozi – le diagnozi
Diagnosticul – diagnosticele

La sintassi – le sintassi La sintasi – le sintasi Sintaxa – sintaxele

La parentesi – le parentesi La parentezi – le parentezi Paranteza – parantezele

La crisi – le crisi La crizi – le crizi Criza – crizele

L’ipotesi – le ipotesi Lipotezi – le ipotezi Ipoteza – ipotezele

53
 MODULO 2

MODULUL 2

Lecţia 1
Partea 1

Iată câteva cuvinte şi expresii folosite pentru a spune unde locuiţi

L’INDIRIZZO Lindiriţo ADRESA

via via strada
numero numero numărul
città cita oraşul
distretto distreto judeţul
paese paeze ţara
abitare abitare a locui
Dove abiti tu ? - dove abiti tu ? - Unde locuieşti tu ?
Dove abita Lei ? - dove abita lei ? - Unde locuiţi dvs. ?

Exemplu de răspuns:
Io abito in via Pavese, numero 7 (sette), nella città Craiova, distretto Dolj. Il
mio paese si chiama Romania.
Io abito in via Paveze, numero sete, nela cita Craiova, distreto Dolj. Il mio paeze si
chiama Romania.

(Eu locuiesc pe strada Pavese, la numărul 7, în oraşul Craiova, judeţul Dolj. Ţara mea
se numeşte România.)

54
Iată acum membrii familiei şi relaţiile între aceştia.
LA FAMIGLIA - la familia - FAMILIA

la famiglia la familia familia

i genitori i genitori părinţii
i parenti i parenti rudele
il padre il padre tatăl
la madre la madre mama
il figlio il filio fiul
la figlia la filia fiica
il fratello il fratelo fratele
la sorella la sorela sora
lo zio lo dzio unchiul
la zia la dzia mătuşa
il cugino il cugino vărul
la cugina la cugina verişoara
il nonno il nono bunicul
la nonna la nona bunica
il nipote il nipote nepotul
la nipote la nipote nepoata
i nonni materni i noni materni bunicii materni
i nonni paterni i noni paterni (părinţii mamei)
bunicii paterni
(părinţii tatălui)

SINONIME: la madre = la mamma – la mama

Il padre = il papà = il babbo – il babo

55
 Partea a 2-a
După de am văzut care sunt meseriile cele mai cunoscute, le vom învăţa pe cele din
domeniul sanitar, însoţite de unele expresii utile.
Este important să lucraţi acest exerciţiu până când toate cuvintele vor fi bine
reţinute.
PROFESII ÎN DOMENIUL SANITAR ŞI MIC VOCABULAR
(PROFESSIONI SANITARIE E BREVE VOCABOLARIO)
il medico – il medico = medicul

assistente generalista – asistente generalista = asistent/ă generalist/ă

infermiere professionale - infermiere profesionale = infirmier/ă profesionist/ă

qualificato/a – cualificato,-a = calificat/ă

il pediatra – il pediatra = medicul pediatru

il dentista - il dentista = dentistul

il laringoiatra – il laringoiatra = laringologul

l’oculista - loculista = oculistul

il neurologo - il neurologo = medicul neurolog

lo psichiatra – lo psichiatra = psihiatrul

il microbiologo - il microbiologo = microbiologul

il ginecologo - il ginecologo = ginecologul

56
il laboratorio - il laboratorio = laboratorul

il fisioterapista - il fizioterapista = fizioterapeutul, kinetoterapeutul

il malato - il malato = bolnavul

essere curato - esere curato = a fi îngrijit

il gabinetto - il gabineto = cabinetul (medical)

l’ambulatorio - lambulatorio = dispensarul, policlinica

mi fa male… - mi fa male… = mă doare …

il certificato medico - il certificato medico = certificatul medical

l’ospedale - lospedale = spitalul

il paziente – il paţiente = pacientul

un consulto medico - un consulto medico = o consultaţie medicală

indicare - indicare = a indica, a arăta

lo specialista - lo specialista = specialistul

l’intervento chirurgicale – lintervento chirurgicale = intervenţia chirurgicală

l’operazione - loperaţione = operaţia

57
il policlinico - il policlinico = policlinica

guarire - guarire = a (se ) vindeca

il rimedio – il rimedio = remediul

durante la giornata - durante la giornata = în timpul zilei

durante la notte - durante la note = în timpul nopţii

l’iniezione - linieţione = injecţia

indolore - indolore = nedureroasă

gli anestetici - li anestetici = anestezicele

la ricetta - la riceta = reţeta

preparare - preparare = a prepara

la pasticca - la pastica = pastila

le medicine - le medicine = medicamentele

il calmante - il calmante = calmantul

il purgante - il purgante = purgativul

l’unguente - lunguente = unguentul

58
la malattia - la malatia = boala

una malattia cronica – una malatia cronica = o boală cronica

una malattia acuta - una malatia acuta = o boală acută

Să vedem acum părţile corpului omenesc. Ca şi la exerciţiul anterior, este important

să ascultaţi şi să repetaţi până când toate cuvintele vor fi memorate bine.

CORPUL OMENESC (IL CORPO UMANO)

LA TESTA – CAPUL

il viso – il vizo = faţa

il collo – il colo = la gola – la gola = gâtul

la testa – la testa = capul

gli occhi - li ochi = ochii

la bocca - la boca = gura

il naso – il nazo = nasul

i capelli - I capeli = păru

l
i denti - I denti = dinţii

la fronte – la fronte = fruntea

il mento - il mento = bărbia

59
IL TRONCO – TRUNCHIUL

il braccio (plural-le braccia) – il bracio / le bracia = braţul / braţele

la vita - la vita = mijlocul

il gomito – il gomito = cotul

l’anca - lanca = şoldul

la coscia – la coşia = coapsa

il ginocchio – il ginochio = genunchiul

la gamba - la gamba = piciorul (de la genunchi în jos)

il piede - il piede = piciorul (în întregime)

il tallone - il talone = călcâiul

la spalla - la spala = umărul

VOCABULAR MEDICAL – VOCABOLARIO MEDICALE

I muscoli = muşchii

I reni = rinichii

Gli intestini = intestinele

La milza = splina
60
Il fegato = ficatul

All’esterno = în exterior

All’interno = în interior

Lo scheletro = scheletul

Il petto = pieptul

Dentro la cassa toracica = în cavitatea toracică

I polmoni = plămânii

Lo stomaco = stomacul

Le reni = şalele

Lo stomaco = stomacul

Il sistema nervoso = sistemul nervos

L’addome = abdomenul

La pancia = pântec, burtă

La schiena = spinarea

La spina dorsale = şira spinării

61
La colonna vertebrale = coloana vertebrală

La scatola cranica = cutia craniană

La circolazione del sangue = circulaţia sângelui

ALCUNE MALATTIE DEI BAMBINI – UNELE BOLI ALE COPIILOR

La tonsillite = amigdalita

Il morbillo = pojar, rujeolă

La varicella = varicela

La scarlattina = scarlatina

Gli orecchioni = oreion

62
 Lecţia 2

Partea 1
Ne întoarcem la studiul unor elemente gramaticale. Acest lucru nu ar trebui să
comporte probleme, având în vedere lexicul deja învăţat. Toate problemele de
gramatică trebuie bine aprofundate. Vă recomandăm să nu treceţi la etapa
următoare până când lecţia de zi nu este bine ştiută.

ADJECTIVUL (L’AGGETTIVO)

Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care arată o însuşire a unui obiect,
însoţind şi determinând substantivul care exprimă numele acelui obiect.
El variază după număr, gen şi caz, potrivit cu substantivul determinat, şi are
forme deosebite pentru a exprima grade de comparaţie.
În expresiile vita felice, isola lontana, popolo eroico, cuvintele felice, lontana,
eroico sunt adjective, deoarece arată câte o însuşire a obiectelor al căror nume este
exprimat de către substantivele vita, isola, popolo; ele însoţesc şi determină aceste
substantive.

Adjectivele se împart în:

1) adjective calificative – aggettivi qualificativi – adică adjectivele proprui-zise;
2) adjective determinative – aggettivi determinativi – care exprimă o determinare
posesivă, demonstrativă, nehotărâtă, interogativă sau o cantitate. Deci, există
adjective: posesive, demonstrative, nehotărâte, interogative şi numeralele.

63
ADJECTIVELE CALIFICATIVE – GLI AGGETTIVI QUALIFICATIVI
Adjectivele calificative exprimă:
A) însuşiri fizice ale obiectelor cu privire la dimensiunile, forma, culoarea, greutatea,
temperatura, gustul lor etc.: piccolo, grande, largo, stretto, lungo, corto, rotondo,
sottile,quadrato, pesante, leggero, bianco, nero, rosso, caldo, freddo, amaro,
dolce etc.

B) însuşiri fizice şi psihice în legătură cu vârsta, vigoarea, sănătatea: vecchio,

giovane, debole, sano, vigoroso, gigante, tenero, superbo etc.

C) însuşiri în legătură cu starea intelectuală, caracterul: generoso, intelligente,

sereno, fiero, orgoglioso, giusto, mite, onesto, disonesto etc.

D) însuşiri de natură generală: chiaro, tenebroso, utile, caro, semplice, complicato,

sereno, drammatico, eroico etc.

În limba italiană, adjectivele calificative, după terminaţii, se împart în două clase:

Clasa I: Adjective cu două terminaţii

- o pentru masculin singular ( buono – pl. buoni)
- a pentru feminin singular (buona – pl. buone)
un uomo alto (un om înalt)
una donna alta (o femeie înaltă)

Clasa aIIa: Adjectivele cu o singură terminaţie, adică cu o singură formă pentru

masculin şi pentru feminin
Singular grande – plural grandi
Un albero grande (masculin)
Una casa grande (feminin)

64
Pe lângă acestea, există adjective invariabile (care nu se schimbă) atât în gen, cât şi în
număr:
a) pari, impari: lotta impari, forze impari, numero pari, cifre pari

b) adjectivele compuse cu o prepoziţie: dabbene, perbene, dappoco, avvenire: un

impiegato dappoco (un funcţionar incapabil); tutt’e due erano impiegati dabbene
(amândoi erau funcţionari cumsecade); nel tempo avvenire si annunzia un bel
tempo (pe curând se anunţă un timp frumos); nei giorni avvenire termineremo
insieme il lavoro (în zilele următoare vom termina lucrarea împreună)

c) unele adjective care indică o culoare: un vestito rosa (un costum roz); guanti
marrone (mănuşi maro); scarpe blu (pantofi albaştri); marmo verde antico
(marmură de un verde antic); guance rosa pallido (obraji de un roz palid); tinta
verde mare (nuanţă de un verde marin)

Formarea pluralului – La formazione del plurale

a) adjectivele care se termină în –co la singular, primesc la plural terminaţia –ci sau –
chi:
amico – amici
nemico – nemici
greco – greci
magnifico – magnifici
teorico – teorici
pubblico – pubblici
bianco – bianchi
dimentico – dimentichi

65
b) adjectivele terminate în –go primesc la plural –ghi:
analogo-analoghi
prodigo-prodighi

c) adjectivele feminine terminate în –ca sau –ga primesc la plural terminaţia –che sau
–ghe:
poca – poche
magnifica – magnifiche

d) adjectivele terminate în –io (i neaccentuat), la plural se termină în i simplu:

contrario – contrari
proprio – propri
ampio – ampi
vario – vari

e) adjectivele compuse schimbă la plural numai terminaţia celui de-al doilea termen:
reazioni fisico – chimiche
popolazioni gallo-romane
lotte greco-romane
linee aerodinamiche

Acordul adjectivului – L’accordo dell’aggettivo

Adjectivul se acordă cu substantivul său în gen şi număr:
Tempo fresco
Edificio magnifico
La scuola è spaziosa
La strada è popolata
Una bella villa – tante belle ville
Un uomo buono – molti uomini buoni

66
 Partea a 2-a
După ce am văzut o prezentare generală a adjectivelor, formarea pluralului şi felul
în care se acordă cu obiectul determinat, vom trece la studierea gradelor de
comparaţie.

Comparaţia adjectivelor – La comparazione degli aggettivi

Aceeaşi însuşire o pot avea două sau mai multe obiecte în grade diferite:
Le scoperte scientifiche del nostro secolo sono più concrete di quelle del secolo
passato.
(Descoperirile ştiinţifice ale secolului nostru sunt mai concrete decât cele ale
secolului trecut.)
La produzione industriale di oggi nel mondo è maggiore di quella di ieri.
(Producţia industrială de azi în lume este mai mare decât cea de ieri.)

Formele pe care le ia adjectivul pentru a arăta că o însuşire poate exista în

grade diferite la două sau mai multe obiecte sau chiar la acelaşi obiect (în momente
diferite), se numesc grade
de comparaţie.

În limba italiană, gradele de comparaţie sunt aceleaşi ca şi în limba română.

1.Gradul pozitiv – il grado positivo – când adjectivul exprimă prin forma lui o
însuşire a obiectului, fără ca acesta să fie comparat cu alte obiecte care prezintă
aceeaşi însuşire, sau cu el însuşi în momente diferite:
un libro buono, uno studio fruttuoso, una terra fertile, una lezione utile

2.Gradul comparativ – il grado comparativo – care exprimă o comparaţie, stabilind

un raport de superioritate, inferioritate sau egalitate între două sau mai multe obiecte
cu aceeaşi însuşire sau între însuşirile aceluiaşi obiect în momente diferite.

67
Gradul comparativ este deci:
- de superioritate (di maggioranza): più alto, più buono
- de inferioritate (di minoranza): meno alto, meno buono
- de egalitate (di uguaglianza): tanto alto quanto…, così alto come…

Comparativul de superioritate – primul termen de comparaţie este obiectul

principal la care se referă adjectivul comparativ ( şi poate fi subiectul sau
complementul frazei respective); al doilea termen de comparaţie este un complement
introdus de prepoziţia di sau de conjuncţia che.
De exemplu, în propoziţia io sono più diligente di Pietro – primul termen de
comparaţie este subiectul, comparaţia este exprimată prin adjetivul comparativ più
diligente, al doilea termen de comparaţie fiind introdus prin prepoziţia di.

Alte exemple:
La televisione è più complessa del cinematografo. (Televiziunea este mai complexă
decât cinematograful.)
Il pioppo è più alto della quercia. (Plopul este mai înalt decât stejarul.)

Când se compară două însuşiri ale aceluiaşi substantiv, termenul de comparaţie nu

mai este di, ci conjuncţia che:
Mario è più intelligente che studioso. (Mario este mai inteligent decât studios).

Comparativul de inferioritate – se exprimă cu meno di… sau meno che…

Giovanni è meno sportivo di Renato (Giovanni este mai puţin sportiv decât Renato)
Roma è meno moderna che monumentale (Roma este mai puţin modernă decât
monumentală)

68
Comparativul de egalitate – se exprimă cu tanto…quanto sau così…come:
Giuseppe è tanto studioso quanto suo fratello. (Giuseppe este tot atât de studios pe cât
este şi fratele său.)
Questo edificio è così alto come quell’altro. (Acest edificiu este tot atât de înalt pe cât
este şi celălalt.)
Acelaşi comparativ se mai poate exprima şi cu locuţiunile non più di, non
meno di sau al pari di:
Le rose sono profumate non più dei gigli. (Trandafirii nu sunt mai parfumaţi decât
crinii.)
Sono appassionato di quel lavoro al pari di te. (Sunt îndrăgostit de munca aceea la fel
ca şi tine)
Maria è dilligente al pari di Luisa. (Maria este tot atât de silitoare ca şi Luisa.)

Gradul superlativ – il grado superlativo – arată că însuşirea unui obiect este la cel
mai înalt nivel
Ca şi în limba română, în limba italiană superlativul este de două feluri: relativ şi
absolut.

Superlativul relativ – indică o însuşire la cel mai înalt grad sau la cel mai scăzut,
faţă de alte lucruri sau persoane. Se formează cu ajutorul expresiilor il più (cel mai)
sau il meno (cel mai puţin):

Gradul pozitiv Gradul comparativ Gradul superlativ relativ

buono Più buono Il più buono
Meno buono Il meno buono

Termenul de comparaţie se formează cu prepoziţia di sau fra:

Quei due fratelli sono i più coraggiosi fra i loro compagni di classe. (Cei doi fraţi sunt
cei mai curajoşi dintre colegii lor de clasă.)
Lui è il medico più buono dell’ospedale. (El este cel mai bun medic din spital.)

69
Superlativul absolut – exprimă cel mai înalt grad al unei calităţi, fără altă
confruntare cu alţi termeni sau alte calităţi. El se formează cu ajutorul terminaţiei –
issimo adăugată rădăcinii adjectivului (fără ultima vocală):
Dolce – dolcissimo
Alto – altissimo
Puro – purissimo
Breve – brevissimo
Atenţie la adjectivele terminate în –co şi –go:
Poco – pochissimo
Largo – larghissimo
Excepţii: pratico – praticissimo; amico – amicissimo

Observaţii:
Unele adjective nu admit nici un fel de superlativ, deoarece exprimă o calitate care nu
tolerează o gradare. Aşa se întâmplă cu adjectivele care indică materia din care este
făcut un lucru: ferreo (din fier), marmoreo (din marmură), aureo (din aur) etc., sau cu
cele care indică naţionalitatea sau cetăţenia: romeno, italiano etc., cu cele care indică
forme geometrice: quadrato (pătrat), sferico (rotund), rettangolare (dreptunghiular),
precum şi cu adjectivele care prin ele însele au un sens superlativ: eterno (etern,
veşnic), immortale (nemuritor), finale (final), immenso (imens) etc.

Forme neregulate de comparativ şi superlativ

Următoarele adjective, pe lângă forma regulată de comparativ şi superlativ, au o altă
formă, neregulată, moştenită din limba latină:
Gradul pozitiv Gradul comparativ Gradul superlativ
buono migliore ottimo
cattivo peggiore pessimo
grande maggiore massimo
piccolo minore minimo
alto superiore supremo
basso inferiore infimo

70
 Lectia 3

Partea 1
După ce am văzut cum exprimăm însuşirile unui obiect, vom trece la studierea
adjectivelor pe tipuri. Ascultaţi, apoi învăţaţi:

Adjectivele posesive – Gli aggettivi possessivi

Adjectivul posesiv se identifică, în mare parte, în formă, cu pronumele posesiv. El
este deci un pronume posesiv care însoţeşte un substantiv. Şi are dublu rol: pe de o
parte indică obiectul posedat, iar pe de altă parte indică persoana care posedă
obiectul. Adjectivul se acordă în gen şi număr cu substativul său.
Formele adjectivului posesiv sunt următoarele:

Un singur obiect şi un singur posesor

Pers. I Pers. II Pers. III
Masculin mio tuo suo
Feminin mia tua sua

Un singur obiect şi mai mulţi posesori

Pers. I Pers. II Pers. III
Masculin nostro vostro loro
Feminin nostra vostra loro

Mai multe obiecte şi un singur posesor

Pers. I Pers. II Pers. III
Masculin miei tuoi suoi
Feminin mie tue sue

71
Mai multe obiecte şi mai mulţi posesori
Pers. I Pers. II Pers. III
Masculin nostri vostri loro
Feminin nostre vostre loro

Exemple:
Il mio libro è interessante = Cartea mea este interesantă

Il suo fiore è profumato = Floarea sa este parfumată

Sono obbediente con la nostra maestra = Sunt ascultător cu profesoara noastră

La ma cognata arriva domani = Cumnata mea soseşte mâine

Mio figlio è un bravo ragazzo = Fiul meu este un băiat de ispravă

Mio padre mi ha insegnato molte cose utili = Tatăl meu m-a învăţat multe lucruri
folositoare

I miei fratelli sono adesso ingegneri = Fraţii mei sunt acum ingineri

Questo regalo è da parte nostra = Acest cadou este din parte noastră

Abbiamo sentito la sua straordinaria voce = Am ascultat vocea sa extraordinară

72
 Partea a 2-a
Vom studia împreună adjectivele demonstrative. Ele sunt importante pentru că ajută
şi la exprimarea distanţei de la un obiect la altul.

Adjectivele demonstrative
Arată apropierea sau depărtarea vorbitorului faţă de obiectul despre care vorbeşte, se
acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină.

APROPIERE
singular plural
masculin feminin masculin feminin
questo questa questi queste

DEPĂRTARE
singular plural
masculin feminin masculin feminin
quello quella quelli quelle

Exemple:
Guarda questa bella casa ! (Priveşte această casă frumoasă !)
Quel cane corre tutto il tempo (Câinele acela aleargă tot timpul)
Quello studente non arriva mai a tempo (Acel student nu ajunge niciodată la timp)
Quell’amico mi da fastidio (Prietenul acela mă plictiseşte)
Non conosco quella strada (Nu cunosc strada aceea)
Questa famiglia viene spesso al ristorante (Familia aceasta vine des la restaurant)
Prestami questo volume per solo un giorno (Împrumută-mi acest volum pentru o
singură zi)
Prendi questo giornale (Ia ziarul acesta)
Quello spettacolo finisce tardi (Spectacolul acela se termină târziu)

73
 Lecţia 4

Partea 1
În continuare vom învăţa câteva expresii uzuale. Unele vă sunt deja cunoscute din
lecţiile anterioare, altele sunt noi. Ascultaţi cu atenţie şi repetaţi imediat. Acest
exerciţiu trebuie reluat cel puţin de două ori:

EXPRESII UZUALE – MODI DI ESPRIMERSI

Buon giorno = bună ziua

Buona sera = bună seara

Che c’è ? = ce este ?

Chi ? = Cine ?

Quanto costa ? = Cât costă ?

Che ore sono ? = Cât este ceasul ?

Si = Da

No = Nu

Non capisco = nu înţeleg

Non so = nu ştiu

Non posso = Nu pot

74
Sono della Romania = Sunt din România

Vengo dalla Romania = vin din România

Sono romeno / romena = sunt român / româncă

Signore, per favore… = domnule, vă rog…

Per qui, prego = pe aici, vă rog

Attenzione ! = Atenţie !

Prego ? = Poftim ?

Che cosa desidera ? = Ce doriţi ?

Con permesso… = Nu vă supăraţi…

Mi dica, per favore…= Spuneţi-mi, vă rog…

Mi dia, per favore…= daţi-mi, vă rog…

Come si chiama ? = Cum vă numiţi ?

Mi chiamo… = Mă numesc…

La prego di parlare –più forte = mai tare

-più adagio = mai rar

Se vuole ripetere = Vă rog să repetaţi

75
Se vuole scrivere = Vă rog să scrieţi

Vorrei parlare al direttore = Aş dori să vorbesc cu directorul

A chi mi devo rivolgere ? = Cui trebuie să mă adresez ?

Va bene. D’accordo = Bine. De acord

Non so di che cosa si tratta = Nu ştiu despre ce este vorba

Mi scusi, devo andarmene = mă scuzaţi, trebuie să plec

Non vorrei avere dei guai = Nu aş vrea să am neplăceri

Acum vom învăţa culorile.

CULORILE – I COLORI
Bianco – bianco = alb

Nero - nero = negru

Azzuro / blu - adzuro / blu = albastru

Bigio / color sabbia – bigio / color sabia = bej

Giallo - gialo = galben

Grigio - grigio = gri

Marrone - marone = maro, cafeniu

76
Arancione - arancione = portocaliu

Rosso - roso = roşu

Verde - verde = verde

Scuro - scuro = închis (nuanţă)

Moro, mora - moro, mora = brunet, brunetă

Biondo, bionda - biondo, bionda = blond, blondă

Le bionde sono belle, ma le more sono bellissime.

Blondele sunt frumoase, dar brunetele sunt foarte frumoase.

77
 Partea a 2-a
La primul modul am învăţat pronumele personal în formele sale simple. Ţinând cont
de cunoştinţele pe care le-aţi acumulat până acum, în continuare vom studia
pronumele personal cu toate completările.

PRONUMELE PERSONAL – continuare

Pronumele personal cu funcţie de obiect (complement) –
Il pronome personale in funzione di complemento
Amintiţi-vă că pronumele personal cu funcţie de subiect are trei persoane, fiecare cu
două numere (singular şi plural):

persoana număr Pronume personal

I Sg. Io
II Sg. Tu
III – masc. Sg. Lui, egli / esso
- fem. Lei, ella / essa
I Pl. Noi
II Pl. Voi
III – masc. Pl. Loro, essi
- fem. Loro, esse

Pronumele cu funcţie de complement poate fi:

- complement direct în cazul Acuzativ, cu sau fără prepoziţie
- complement indirect în Dativ

Ca şi în limba română, pronumele cu funcţie de complement pot avea forme:

- accentuate, atunci când sunt aşezate după verb
- neaccentuate, când sunt aşezate înaintea verbului

78
Persoana Subiect Complement direct (cine, Complement indirect
(cine?) pentru cine, de la cine etc.) (cui?)
Singular accentuat neaccentuat accentuat neaccentuat
I Io Me Mi A me Mi
II Tu Te Ti A te Ti
III – masc. Lui, egli, Lui, esso Lo A lui Gli
- fem. esso Lei, essa La A lei Le
Lei, ella,
essa
Plural
I Noi Noi Ci A noi Ci
II Voi Voi Vi A voi Vi
III – masc. Loro, essi Loro Li A loro Loro
- fem. Loro, esse loro Le A loro Loro

Atenţie !
1. Complementul indirect formă neaccentuată – loro – se pune întotdeauna după
verb.

2. Nu confundaţi pronumele neaccentuate la, lo, gli cu articolul hotărât.

3. Pronumele neaccentuate la, lo pierd vocala în faţa formelor verbului avere (ho,
hai, ha, hanno): l’ho, l’ha, l’hai, l’hanno

4. La imperativ, infinitiv, gerunziu şi participiu formele mi, ci, ti, vi, gli, le, la, lo, le,
li se aşează după verb şi se unesc cu acesta:
Telefonami stasera ! (Telefonează-mi diseară !)
Non volevo parlarti. (Nu voiam să îţi vorbesc.)
Incontrandolo per la strada, non lo avevo riconosciuto. (Când l-am întâlnit pe stradă,
nu l-am recunoscut.)

79
5. Formele scurte ale verbelor dare (da’), fare (fa’), dire (di’), stare (sta’), andare
(va’) dublează consoana pronumelor: mi, ci. la, lo, le:
Dalle la mano ! (Dă-i mâna !)
Dicci la verità ! (Spune-ne adevărul !)
Stalle accanto ! (Stai lângă ea !)
Fammi sentire la sua storia ! (Spune-mi povestea ta !)
Fallo partire ! (Fă-l să plece !)

6. Când avem două pronume neaccentuate, atunci mi, ti, ci, vi devin me, te, ce, ve:
Me la dai o no ? (Mi-o dai sau nu ?)
Te la racconta ? (Îţi povesteşte ?)
Ce la porta ? (Ne-o aduce ?)
Ve la spiega lui stesso. (Vă povesteşte el însuşi.)

7. Pronumele lei cu formele neaccentuate la, le scrise cu majusculă si pronumele

loro sunt folosite ca şi pronume de politeţe. În acest caz se scriu cu majusculă,
indiferent unde s-ar afla:
E’ venuta anche Lei, Signora ? (Aţi venit şi dvs., doamnă ?)

Benvenuto a Lei, Signore ! (Bine aţi venit, domnule !)

Non ho visto Loro, Signori, da più di un anno, vero ? (Nu v-am mai văzut, domnilor,
de mai bine de un an, e adevărat ?)

Quanto Le devo pagare ? (Cât trebuie să vă plătesc ?)

Desideravo incontrarLa più presto. (Doream să vă întâlnesc cât mai repede.)

80
 Lecţia 5

Partea 1
Ascultaţi cu atenţie, apoi repetaţi.
Următoarele verbe sunt foarte importante, deoarece cu ele se pot forma o multitudine
de fraze.

Verbul A VREA (Il verbo VOLERE)

Io voglio = eu vreau
Tu vuoi = tu vrei
Lui vuole = el vrea
Lei vuole = ea vrea
Noi vogliamo = noi vrem
Voi volete = voi vreţi
Loro vogliono = ei/ele vor

Verbul A MERGE (Il verbo ANDARE)

Io vado = eu merg
Tu vai = tu mergi
Lui va = el merge
Lei va = ea merge
Noi andiamo = noi mergem
Voi andate = voi mergeţi
Loro vanno = ei/ele merg

81
Verbul A STA (Il verbo STARE)
Io sto = eu stau
Tu stai = tu stai
Lui sta = el stă
Lei sta = ea stă
Noi stiamo = noi stăm
Voi state = voi staţi
Loro stanno = ei/ele stau

EXPRESII:
Stare attento = a fi atent
Stare buono = a sta cuminte
Stare bene = a se simţi bine
Stare male = a se simţi rău

Încercaţi să învăţaţi aceste verbe pe de rost.

În continuare, vom vedea câteva caracteristici generale ale verbelor.

IL VERBO – VERBUL

Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă o acţiune sau prezintă, sub formă
de acţiune, o stare, apariţia unei caracteristici ori modificarea unei caracteristici, o
atitudine.
Iată câteva exemple extrase din revista italiană de cultură “Il contemporaneo”:
a) O acţiune propriu-zisă:
Il cavallo correva velocemente. (Calul alerga repede)
Ci vedemmo per la prima volta e facemmo conoscenza il 9 settembre 2000.
(Ne-am văzut pentru prima dată şi am făcut cunoştinţă pe 9 septembrie 2000)

82
b) O stare prezentă sub formă de acţiune:
Si alza lentamente dalla sedia, scaglia il primo fulmine e subito dopo, scoppia
l’uragano.
(Se ridică încet de pe scaun, dezlănţuie primul fulger şi apoi izbucneşte uraganul)

c) O realitate:
Dobbiamo insistere nell’affermare che le sole forze capaci di difenderci sono ormai la
poesia, l’arte, la filosofia, il pensiero scientifico.
(Trebuie să insistăm în a afirma că singurele forţe capabile să ne apere sunt poezia,
arta, filosofia şi gândirea ştiinţifică.)

d) O atitudine:
Il suo viso, adesso, è quello di un mattino di primavera,ancora gocciolante per la
tempesta notturna.
(Chipul său este acum acela al unei dimineţi de primăvară, plină încă de picăturile
rămase de pe urma furtunii din timpul nopţii.)
Aceste acţiuni şi procese sub formă de acţiuni se pot întâmpla în prezent, în
trecut sau în viitor, fiind realizate de o persoană, un animal, un obiect sau orice altă
noţiune.

VERBI TRANSITIVI E INTRANSITIVI

VERBE TRANZITIVE ŞI INTRANZITIVE

Verbele a căror acţiune se răsfrânge asupra unui obiect se numesc verbe

tranzitive ( i verbi transitivi)
Ex.: Quando dunque un amico si procura quella consolazione di deporre un segreto
nel seno di un’altro, da a costui la voglia di procurarsi la stessa consolazione anche
lui.
(Când un prieten simte satisfacţia de a trece o taină în sufletul altuia, îi insuflă
acestuia dorinţa de a avea la rândul lui aceeaşi bucurie.)

83
Verbele a căror acţiune nu se răsfrânge asupra unui obiect sunt intranzitive (i verbi
intransitivi)
Ex.: Il ragazzo ando via presto. (Băiatul plecă repede)
Camminava lentamente. (Mergea încet)
E’ arrivata improvvisamente. (A sosit pe neaşteptate)

Observaţii: Există verbe ca andare, camminare, venire, arrivare, a căror acţiune se

poate prezenta terminată din momentul în care aceasta începe:
Il treno arriva. (Trenul soseşte)
Il padre viene. (Tatăl vine)
Il figlio va via. (Fiul pleacă)

Există în schimb verbe care admit şi construcţia unui obiect direct, şi pe aceea a unui
obiect indirect:
Ubbidire a qualcuno = a se supune cuiva
Ubbidire qualcuno = a supune pe cineva
Perdonare a qualcuno = a ierta pe cineva
Perdonare qualcuno = a ierta cuiva ceva
Insultare a qualche cosa = a insulta ceva, a nu fi respectuos faţă de un lucru
Insultare qualcuno = a insulta pe cineva
Creedere a qualcuno = a crede pe cineva
Credere qualcuno = a crede cuiva ceva

Alte verbe sunt tranzitive sau intranzitive după sens:

Finire un lavoro = a termina un lucru, o lucrare, o muncă
Finire = a avea sfârşit, a se termina
Il film finisce presto = Filmul se termină repede
Rovinare una casa = a distruge o casă
Rovinarsi = a cădea în ruină, a se distruge
Lui si rovinava per la trascuratezza = El se distrugea din neglijenţă

84
 Partea a 2-a
Vom vedea împreună tipurile de raporturi care se pot stabili între o acţiune şi
autorul ei, apoi vom studia clasificarea verbelor după terminaţie.
Ascultaţi şi învăţaţi:
LE FORME VERBALI – DIATEZELE

Diatezele sunt formele verbale care arată raportul dintre acţiune şi autorul ei.
a) Diateza activă – la forma attiva – arată că acţiunea este îndeplinită de subiectul
gramatical:
Giovanni studia molto. (Giovanni studiază mult)
I corsi iniziano oggi. (Cursurile încep astăzi)

b) Diateza pasivă – la forma passiva- arată că acţiunea este suferită de subiectul

gramatical (exprimat prin cazul nominativ); subiectul logic, care face acţiunea,
poate fi exprimat sau subînţeles. Această diateză este alcătuită în general din verbe
perifrastice compuse cu verbul auxiliar “a fi” (essere) şi participiul trecut al
verbului de conjugat:
Lo studente premiato fu appaludito da tutti.
(Studentul premiat a fost aplaudat de toţi.)

L’altro, per I suoi fatti, fu criticato da tutti.

(Altul, pentru faptele sale, a fost criticat de toţi.)

Observaţie: Diateza pasivă nu există decât la verbele tranzitive.

c) Diateza reflexivă – la forma riflessiva – arată că subiectul săvârşeşte şi, în acelaşi

timp, suferă acţiunea. Diateza aceasta are uneori valoare activă, alteori valoare
pasivă.

85
După cazul pronumelui, verbele reflexive sunt de două tipuri: cu pronumele în
acuzativ şi cu pronumele în dativ.
I. Verbele reflexive cu pronume în acuzativ pot avea valori diferite:
a) acţiune făcută de subiectul gramatical se răsfrânge tot asupra lui (pronumele
servind drept complement direct): mi, ti, si, ci, vi:
Io mi preparo per la partenza al mare. (Eu mă pregătesc pentru plecarea la mare.)

b) acţiunea este făcută de două sau mai multe subiecte, fiecare dintre ele suferind
efectele acţiunii făcute de celălalt sau celălalte (riflessivo reciproco):
Loro si lamentavano uno con l’altro di un libro cattivo che avevano letto.
(Ei se plângeau unul altuia pentru o carte proastă pe care o citiseră)

c) se arată o acţiune impersonală:

Si partiva all’alba e si camminava presto. (Se pleca în zori şi se mergea repede.)

II. Verbele reflexive cu pronumele în dativ pot avea diferite valori (riflessivi
impropri).
a) reflexiv obiectiv – riflessivo obiettivo:
Mi ricordo facilmente quel giorno. (Îmi amintesc uşor ziua aceea.)

b) reflexiv dinamic – riflessivo dinamico:

Pensava in che modo farsi il piacere di conoscere tutti I segreti dell’astronomia.
(Se gândea în ce fel să-şi facă bucuria de a cunoaşte toate secretele astronomiei.)

c) reflexiv reciproc – riflessivo reciproco:

Noi tutti ci auguriamo buone vacanze. (Noi toţi ne urăm vacanţă plăcută.)

d) reflexiv participativ – riflessivo participativo:

Finalmente poterono soddisfarsi tutti I gusti letterari.
(În sfârşit au putut să-şi satisfacă toate gusturile literare.)

86
 Forma pronominală care din punct de vedere gramatical nu se deosebeşte de
cea reflexivă, dat fiind faptul că verbul este precedat de acelaşi pronume (mi, ti, si, ci,
vi), este caracteristică unor verbe intranzitive care au exclusiv sens pronominal: în
limba italiană nu se poate spune nici io pento, nici io impadronisco, nici io lagno, ci:
io mi pento (eu mă căiesc), io mi impadronisco (eu pun stăpânire pe), io mi lagno (eu
mă vait, eu mă plâng).

Însoţirea acestor verbe cu pronume este absolut necesară. Astfel sunt verbele lagnarsi
( a se plânge), impadronirsi ( a pune stăpânire), pentirsi ( a se căi) etc.

Pronumele mi, ti, si, ci, vi, în acest caz, nu au nici un fel de funcţie; ele dau
verbului forma pronominală.

I MODI – MODURILE

Formele verbale prin care se arată felul cum consideră vorbitorul acţiunea
exprimată de verb, se numesc moduri. Modurile verbale pot prezenta acţiunea
legată de persoana care o săvârşeşte, având forme flexionare pentru exprimarea
persoanei şi a numărului — modi finiţi — sau pot prezenta acţiunea fără referire
la persoană, deci fără forme reflexionare de persoană şi număr - modi indefiniţi.

în limba italiană există următoarele moduri verbale:

Finiti o definiti: indicativo, congiuntivo, condizionale, imperativo.
Infiniti o indefiniti: infinito, participio, gerundio.

Fiecare mod are timpurile sale: simple şi compuse. Primele sunt forme
verbale constituite dintr-un singur verb, iar celelalte sunt forme verbale compuse
din verbul auxiliar şi participiul trecut al verbului de conjugat.

87
 CONJUGĂRILE - LE CONIUGAZIONI

In limba italiană, verbele se împart în trei conjugări, corespunzătoare terminaţiei

infinitivului prezent:
conjugarea I: în -are: studiare, chiamare, cantare etc.
conjugarea II: în -ere (infinitiv lung şi infinitiv scurt, cuprinzând,
contopite, conjugările a IIa şi a III-a, din limba latină): temere, leggere, credere,
vedere etc.
conjugarea III: în -ire: sentire, dormire, venire etc.

Vocalele a (conjugarea I)
e (conjugarea II)
i (conjugarea III) se numesc vocali caratteristiche.

88
 Lecţia 6

Partea 1
Înainte de a cunoaşte formarea verbelor regulate, este necesară prezentarea
verbelor auxiliare.

I VERBI AUSILIARI – VERBELE AUXILIARE

Verbele auxiliare au rolul de instrumente gramaticale în morfologie, ajutând

la formarea modurilor şi timpurilor compuse ale celorlalte verbe.

În limba italiană, verbele auxiliare (ajutătoare) sunt: essere (a fi) şi avere (a avea).

Verbul avere este auxiliarul caracteristic pentru timpurile compuse ale

diatezei active a verbelor tranzitive, iar verbul essere este auxiliarul caracteristic
pentru toate timpurile diatezei pasive, ac şi pentru timpurile compuse ale diatezei
reflexive.

Pentru timpurile compuse ale diatezei active – verbe intranzitive, nu există

norme sigure; acestea se pot conjuga fie cu essere, fie cu avere.

89
USO DEGLI AUSILIARI – ÎNTREBUINŢAREA VERBELOR AJUTĂTOARE

a) Verbele tranzitive la diateza activă au drept auxiliar verbul avere:

abbiamo cantato, abbiamo letto.

b) Dintre verbele intranzitive, unele au ca auxiliar verbul essere, altele verbul

avere, iar altele fie un auxiliar, fie pe celălalt:
sono diventato (am devenit), eravamo giunti (ajunseserăm);
abbiamo litigato (ne-am certat), hanno vissuto (au trăit);
ho corso (am alergat), sono corso (am alergat);
ha volato (a zburat), è volato (a zburat).

c) Verbele reflexive se conjugă, fără excepţie, cu auxiliarul essere:

Dopo il lavoro, mi sono lavato le mani. (După lucru, mi-am spălat mâinile).
Ci siamo aiutati reciprocamente. (Ne-am ajutat reciproc.)
5I è dimostrato un uomo operoso. (S-a dovedit un om harnic.)

d) Verbele servile — i verbi servili — care nu au înţeles de sine stătător şi cer un

alt verb la modul infinitiv ca: dovere, potere, vaiere au drept auxiliar verbul
avere, dacă infinitivul cere auxiliarul avere, şi essere dacă infinitivul cere ca
auxiliar pe essere:
Ho voluto chiamare un amico. (Am vrut să chem un amic.)

Dar:
Sono dovuto ritornare subito a scuola. (A trebuit să mă întorc îndată la şcoală.)
Sarebbero dovuti giungere con il treno delle dieci.
(Ar fi trebuit să sosească cu trenul de ora zece.)

Regula aceasta nu e strictă. Se pot întâlni construcţii ca:

Non ho potuto venire. (Nu am putut veni.) sau:
Ho dovuto andarmene. (A trebuit să plec.)

90
 Observaţie. Când verbele servile însoţesc un verb reflexiv, au ca auxiliar verbul
essere, dacă pronumele precedă verbul, iar dacă pronumele este unit cu
infinitivul, au ca auxiliar verbul avere.
I due amici non hanno voluto riconciliarsi.'(Cei doi amici nu au vrut să se
împace.)
I due amici non si sono voluti riconciliare. (Cei doi amici nu au vrut să se împace.)

În cepem studierea timpurilor verbale. Acestea trebuie învăţate foarte bine, deoarece
pe ele se bazează comunicarea.

L’INDICATIVO – INDICATIVUL

Este modul realităţii, al siguranţei. Indicativul are opt timpuri, şi anume:

i tempi semplici: presente, inperfetto, passato remoto, futuro semplice;
i tempi composti: passato prossimo, trapassato prossimo, trapassato remoto,
futuro anteriore.

Il presente dell’indicativo – timpul prezent

Orice formă verbală a timpurilor simple rezultă dintr-o parte care rămâne
invariabilă tot timpul conjugării, ea constituind tema (il tema), şi o altă parte care
variază după mod, timp şi persoană, constituind desinenţa (la desinenza) –
terminaţia.

Prezentul indicativ al verbelor regulate se formează din tema infinitivului şi are

următoarele forme:

91
 Conjugarea I (La prima coniugazione)
Amare
Io am-o
Tu am-i
Lui am-a
Noi am-iamo
Voi am-ate
Loro am-ano

Conjugarea a II-a (La seconda coniugazione)

Temere
Io tem-o
Tu tem-i
Lui tem-e
Noi tem-iamo
Voi tem-ete
Loro tem-ono

Conjugarea a III-a (La terza coniugazione)

Sentire
Io sent-o
Tu sent-i
Lui sent-e
Noi sent-iamo
Voi sent-ite
Loro sent-ono

92
Conjugarea a III-a incoativă (La terza coniugazione incoativa)
Finire
Io fin-isc-o
Tu fin-isc-i
Lui fin-isc-e
Noi fin-iamo
Voi fin-ite
Loro fin-isc-ono

Există verbe care nu se supun regulilor obişnuite de formare a modurilor şi

timpurilor, datorită unor cauze care ţin de istoria limbii italiene. Aceste verbe se
numesc neregulate.
Iată câteva exemple (în total sunt aproximativ 40):

ANDARE (A MERGE) DARE (A DA)

Io vado = eu merg Io do = eu dau
Tu vai Tu dai
Lui va Lui da
Lei va Lei da
Noi andiamo Noi diamo
Voi andate Voi date
Loro vanno Loro danno

FARE (A FACE) Lei fa

Io faccio = eu fac Noi facciamo
Tu fai Voi fate
Lui fa Loro fanno

93
BERE (A BEA) Lei beve
Io bevo = eu beau Noi beviamo

Tu bevi Voi bevete

Lui beve Loro bevono

Prezentul — // presente — indică:

a) o acţiune care se întâmplă în momentul vorbirii:
Adesso piove lentamente. (Acum plouă încet.)

b) o acţiune care s-ar putea întâmpla oricând (aşa cum este cazul în proverbe
sau în
poveşti — prezentul gnomic — il presente gnomico).
Chi si somiglia, si piglia. (Cine se aseamănă, se adună).
Chi perde piede, non ce lo rimette. (Tot păţitu-i priceput.)
Chi non rischia, non rosica. (Cine nu riscă, nu câştigă.)

c) o acţiune care s-a efectuat în trecut, dar este adusă în prezent, pentru a o
face
mai vie — prezentul istoric — // presente storico:
Quello stesso giorno, il 13 di novembre, arriva un espresso al signor podesta
di Lecce e gli presenta un dispaccio del signor capitano di giustizia. (în aceeaşi
zi, 13 noiembrie, soseşte un curier la primarul din Lecce şi îi prezintă o
depeşă de la căpitanul de justiţie. — Manzoni, „I Promessi Sposi".)

d) formule permanente:
Si parla italiano. (Se vorbeşte limba italiană.)
Qui non si entra. (Aici nu se intră.)
Lasciale ogni speranza voi ch’entrate. (Lăsaţi orice speranţă voi ce intraţi.)
Si vende a contanti. (Se vinde cu bani peşin.)
Si noleggia. (Se închiriază; de închiriat.)

94
e) o acţiune situată în viitor (de obicei, alături de cuvinte sau propoziţii care
precizează momentul viitor):
Domani faccio una passeggiata con Paolo. (Mâine fac o plimbare cu Paolo.)
Fra quattro ore, parte anche il mio treno.
(Peste patru ore pleacă şi trenul meu.)
L'esame è in settembre. (Examenul este în septembrie.)

Imperfectul – L’imperfetto
Imperfectul indicativului îşi are originea în imperfectul indicativului
latin. Desinenţele: -va, -vi, -vamo, -vate, -vano adăugate temei însoţite de
vocala caracteristică, sunt aceleaşi la toate conjugările:

Conjugarea I: Conjugarea a IIa

Io am-a-vo Io tem-e-vo
Tu am-a-vi Tu tem-e-vi
Lui am-a-va Lui tem-e-va
Noi am-a-vamo Noi tem-e-vamo
Voi am-a-vate Voi tem-e-vate
Loro am-a-vano Loro tem-e-vano

Conjugarea a IIIa
Io sent-i-vo Io fin-i-vo
Tu sent-i-vi Tu fin-i-vi
Lui sent-i-va Lui fin-i-va
Noi sent-i-vamo Noi fin-i-vamo
Voi sent-i-vate Voi fin-i-vate
Loro sent-i-vano Loro fin-i-vano

95
Imperfectul — l'imperfetto — arată o acţiune care durează în trecut.

Questo cappello le dava un'aria irragionevolmente giovane. (Această pălărie îi

dădea un aer foarte tineresc. — G.Bcrto, „Un incontro a Venezia".)

Imperfectul din limba italiană, — ca şi acela din limba română —, are valori
temporale independente sau valori care sunt în legătură cu alte timpuri:

1. independente (în limba română valori absolute):

a) Exprimă o acţiune care durează în trecut, neterminată în momentul la care

se referă vorbirea:
Una giovane aveva prese un dia molte tortore, e portavale a vendere.
(O tânără prinsese într-o zi multe turturele şi le ducea la vânzare.)

b) Exprimă o ac{iune care s-a repetat în trecut (imperfetto iterativa):

Facevo cartoccetti-tutto il giorno, al ponte nuovo, all'imbocco del traforo
del Gianicolo e riuscivo si e no a campare.
(Făceam pungi toată ziua, pe podul cel nou, la intrarea în galeria Gianicolo,
şi reuşeam oarecum s-o scot la capăt. — Moravia, „I Racconti romani".)

c) Exprimă o acţiune încheiată în trecut (imperfectul cu valoare de perfect):

Per dir vero, se la pena era severissima ed atta ad irritare, avevamo nello
stesso tempo la rara sorte, che buoni fossero tutti coloro che vedevamo.
(Ca să spun adevărul, dacă pedeapsa era foarte severă şi în stare să
scoată din sărite pe oricine, aveam în acelaşi timp marele noroc că toţi
cei pe care îi vedeam, erau buni. — S.Pellico, „Le mie prigioni".)

96
2. în legătură cu alte timpuri (timpuri de relaţie):
Acţiunea redată de imperfect este de obicei în raport de simultaneitate faţă de
o acţiune petrecută în trecut:
Pompeo Lagumina si precipito sulla spianata con quella lettera in mano: il suo
spirito era come ubriacato dal dispetto.
(Pompeo Lagumina se repezi pe esplanadă cu scrisoarea în mâini: sufletul îi
era ca şi beat de mânie ■— L.Pirandello, „Novelle per un anno".)

Observaţie. în vorbirea curentă, imperfectul se foloseşte în locul prezentului,

pentru a imprima o formă atenuată a unei solicitări:
Volevo chiedere a Lei un permesso. (Vroiam să vă cer o îngăduinţă.)
Dicevo che la mia opinione è questa. (Spuneam că părerea mea este aceasta.)

97
 Partea a 2-a
Sperând că aţi învăţat lecţiile anterioare, vom continua studierea timpurilor
verbale la indicativ. Recomandăm din nou să nu începeţi o lecţie nouă până
când cea anterioară nu a fost bine fixată.

Perfectul simplu – Il passato remoto

Formare:
Conjugarea I Conjugarea a II-a
Io am-ai Io tem-ei
Tu am-ati Tu tem-esti
Lui am-ò Lui tem-è
Noi am-ammo Noi tem-emmo
Voi am-aste Voi tem-este
Loro am-àrono Loro tem-èrono

Conjugarea a III-a
Io sent-ii Io fin-ii
Tu sent-isti Tu fin-isti
Lui sent-ì Lui fin-ì
Noi sent-immo Noi fin-immo
Voi sent-iste Voi fin-iste
Loro sent-ìrono Loro fin-ìrono

Verbul credere are următoarele terminaţii:

Io cred-etti
Tu cred-esti
Lui cred-ette
Noi cred-emmo
Voi cred-este
Loro cred-ettero

98
 Perfectul simplu — il passato remoto — arată:

a) o acţiune petrecută şi încheiată în trecut:

Salutò e se ne andò. (Salută şi plecă.)
L'anno scorso visitai Firenze. (Anul trecut vizitai Florenţa.)

b) acţiuni scurte, într-o însuşire:

Si levò, si vestì, si cacciò un altro librone sotto il braccio e scese su la spinata.
(Se sculă, se îmbrăcă, îşi vârî o altă carte groasă sub braţe şi coborî în vale
— Pirandello, „Novelle per un anno".)

c) evenimente istorice petrecute cu certitudine, într-o cronologie precisă:

Questa lotta del popolo durò un secolo intero.
(Această luptă a poporului dură un secol întreg).

Perfectul compus – il passato prossimo

La formazione del passato prossimo
Perfectul compus se formează cu ajutorul participiului trecut al verbului
de conjugat şi unul din verbele auxiliare „a fi" sau „a avea":
ho cantato, ho creduto, ho sentito.

În general, verbele tranzitive se conjugă cu auxiliarul a avea (avere): ho creduto

tutto; ho sentito una grande gioia.

În schimb, unele verbe intranzitive şi verbele pronominale şi reflexive se conjugă

cu auxiliarul „a fi" (essere):
Sono arrivato poco fà, dalia provincia. (Am sosit adineaori din provincie.)
In quel momento sono entrati tutti quanti. (în acel moment au intrat toţi.)
Mi sono servito del tuo libro. (M-am folosit de cartea ta.)

99
 Deci:

verbe tranzitive
cantare — aver — ho cantato
credere — aver — ho creduto
finire — aver — finito: ho finito
verbe intranzitive
entrare — Essere -- sono
cadere — Essere — sono
partire — Essere — sono

Perfectul compus — il passato prossimo — arată o acţiune întâmplată într-un

timp trecut, neterminată, sau o acţiune ale cărei efecte durează încă:
Sono venuto a vedere come lavorate. (Am venit să văd cum lucraţi.)

În dialoguri se întâlnesc perfectul simplu şi perfectul compus, în ordine alternativă:

Ho detto per celia, gridò questo sul viso di Renzo, spingendolo verso il letto,
per celia; m'hai inteso che ho detto per celia?
(Am spus-o, în glumă, strigă acesta în faţa lui Renzo, împingându-1 spre pat,
în glumă; nu ai înţeles că am spus-o în glumă? — Manzoni, „I Promessi
Sposi".)

Mai mult ca perfectul – il trapassato

Mai mult ca perfectul — il trapassato prossimo — se formează cu imperfectul

auxiliarului a avea (avere) la verbele tranzitive sau al auxiliarului a fi (essere) la
verbele intranzitive, reflexive şi pronominale, şi cu participiul trecut al verbului de
conjugat:

parlare: io avevo parlato andare: io ero andato, -a

credere: io avevo creduto cadere: io ero caduto, -a
sentire: io avevo sentito partire: io ero partito, -a

100
 Trecutul anterior – Il trapassato remoto

Se introduce în propoziţii temporale care depind de conjuncţii, ca: dopo

che (după ce), tosto che (îndată ce), appena (abia), appena che (îndată ce).
a) Arată o acţiune petrecută într-un trecut îndepărtat:
Dopo che ebbe finito, si diparti contenta (După ce termină, plecă
mulţumită.)
Appena io ebbi finito il mio compito, egli entrò. (îndată ce terminai
compoziţia, intră el.)

b) însoţit de un adverb îşi poate preciza intensitatea:

In un attimo, ebbe finito. (într-o clipă, termină.)

Se formează cu perfectul simplu al unuia dintre verbele auxiliare şi cu

participiul trecut al verbului de conjugat:

parlare: io ebbi parlato andare: io fui andato, -a

credere: io ebbi creduto cadere: io fui caduto, -a

sentire: io ebbi sentito partire: io fui partito, -a

101
 Viitorul – Il futuro semplice

Viitorul derivă dintr-o formă perifrastică, folosită în latina populară, constituită

din infinitivul prezent şi din indicativul prezent al verbului a avea (avere) — (în
limba latină — habeo, -ere):

Cantare + ro = canterò

Credere + ro = crederò

Sentire + ro = sentirò

Aşadar, desinenţele (terminaţiile) -o, -ai, -à, -emo, -ete, -anno se unesc temei
infinitivului trunchiat (la verbele de conjugarea I, vocala caracteristică se schimbă
în -e):

Persoana Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea aIII-a

Io Parler-ò Temer-ò Dormir-ò

Tu Parler-ai Temer-ai Dormir-ai

Lui Parler-à Temer-ò Dormir-à

Noi Parler-emo Temer-emo Dormir-emo

Voi Parler-ete Temer-ete Dormir-ete

Loro Parler-anno Temer-anno Dormir-anno

Observaţie. Prin analogie cu avrò (avere), unele verbe se modifică prin sincopă: vorrò
(volere), cadrò (cadere), vedrò (vedere), morrò (morire).
Italiana veche reduce de asemenea pe e între cei doi r: dimorrò (dimorare = a locui),
deliberò (deliberare = a delibera.)

102
a) Viitorul arată o acţiune care se va întâmpla cândva, mai curând sau mai târziu:
Ma è questa la nostra Europa? Se in essa sopravviverà la cultura,
astrattamente, non potranno soprawivere gli uomini.
(Dar aceasta este Europa noastră? Dacă în ea va supravieţui cultura în mod
abstract, oamenii nu vor putea supravieţui — „II Contemporaneo".).

b) Exprimă o îndoială, o nesiguranţă:

Non ho visto niente. Sarà lui? No, non lo so chi sarà.
(Nu am văzut nimic.
Să fie el? Nu, nu ştiu cine o fi.)
Chi canterà stasera? (Cine va cânta astă-seară?)
Non avrai tu quello che mi occorre? (Nu vei avea tu ceea ce îmi trebuie?)

c) Exprimă un îndemn, o rugăminte în locul imperativului:

Voi non farete questo. (Voi nu veţi face aceasta.)
Tu vedrai senz'altro il risultato del tuo lavoro.
(Tu vei vedea, desigur,rezultatul muncii tale.)

d) Exprimă o propunere cu oarecare condescendenţă:

Mi permetterò di offrirLe questo libro. (îmi voi permite să vă ofer această
carte.)
Io dirò che questo progetto non va. (Eu voi spune că acest proiect nu este
bun.)

103
 Viitorul anterior – Il futuro anteriore

Viitorul anterior se formează din viitorul simplu al auxiliarului essere sau avere
împreună cu participiul trecut al verbului de conjugat:

Parlare: io avrò parlato Andare: io sarò andato,-a

Temere: io avrò temuto Cadere: io sarò caduto,-a
Sentire: io avrò sentito Partire: io sarò partito,-a

Viitorul anterior — il futuro anteriore — arată o acţiune care se va întâmpla în

viitor, dar înaintea unei alte acţiuni, tot viitoare:
Quando avrai terminato il canto, lo ricomincerai.
(Când vei fi terminat cântecul, îl vei reîncepe.)

Appena avrò scritto questo lavoro, penserò ad altri.

(După ce voi fi scris această lucrare, mă voi gândi la altele.)

a) Se foloseşte adeseori după un verb dubitativ (în locul conjunctivului trecut):

Speriamo che il direttore avrà dato (abbia dato) attenzione al mio progetto.
(Să sperăm că directorul va fi dat atenţie proiectului meu.)

b) Alteori, viitorul anterior poate exprima o nesiguranţă, o posibilitate, folosire

pe care gramatica limbii române o consideră a fi caracteristică unui alt mod,
şi anume prezumtivului.
Lo avrà incontrato, chi sa? (îl va fi întâlnit, cine ştie?)
L'avrà mandato? (îl va fi trimis?)

104
 Conjunctivul – Il congiuntivo
Conjunctivul — // congiuntivo — exprimă:

a) o acţiune posibilă sau dorită:

Nondimeno, dove son cinque o sei persone, è difficile che non se ne trovi una
vogliosa di comparire e di parlare. (Cu toate acestea, unde sunt cinci sau şase
persoane, e greu să nu se găsească una, doritoare să iasă şi să vorbească. —
S.Pellico, „Le mie prigioni".)

e) exprimă un sfat, un îndemn, o chemare:

Andiamo insieme. (Să mergem împreună)
Facciamo questo subito. (Să facem lucrul acesta imediat.)

f) exprimă o îndoială:
Che faccia questo, o no ? (Să fac acest lucru sau nu ?)
g) exprimă o concesie:
Finisca una volta il lavoro cominciato da tanto tempo !
(Să se termine o dată munca începută de atâta timp !)
De cele mai multe ori este precedat de conjuncţia che, sau depinde de conjuncţiile
se, affinchè, quantunque, etc.

Are patru timpuri: Presente, Imperfetto, Passato, Trapassato

105
 MODULO 3

MODULUL 3

Lecţia 1
Partea 1

Acum vom învăţa cum să exprimăm direcţia şi poziţia. Acest exerciţiu ar trebui
reluat de câteva ori. Nu este greu, dar este important.

DIRECŢIE. POZIŢIE – DIREZIONE. POSIZIONE

Dove ? - dove = Unde ?
- qui – cui = aici
- là - la = acolo
- lassù - lasu = sus
- laggiù - lagiu = jos
- di fronte a - di fronte a = vizavi (de)
- a destra - a destra = la dreapta
- a sinistra – a sinistra = la stânga
- avanti - avanti = înainte
- indietro - indietro = înapoi
- di fronte - di fronte = în faţă
- dietro - dietro = în spate

106
Acum vom vedea cum se exprimă coordonatele temporale.

TIMPUL – IL TEMPO
Quando ? – cuando = Când ?
- oggi - ogi = azi
- domani - domani = mâine
- dopodomani - dopodomani = poimâine
- ieri - ieri = ieri
- l’altro ieri - laltro ieri = alaltăieri
- stamattina - stamatina = azi dimineaţă
- questo pomeriggio - cuesto pomerigio = azi după-amiază
- ieri sera - ieri sera = aseară
- ora, adesso - ora / adeso = acum
- stasera - stasera = diseară
- di buon’ora, presto - di buonora / presto = devreme
- tardi - tardi = târziu
- la mattina - la matina = dimineaţă
- al pranzo - al prandzo = la prânz
- la sera - la sera = seara
- tra un’ora - tra unora = peste o oră
- tra mezz’ora / un quarto d’ora - tra medzora / un cuarto dora
= peste o jumătate de oră / un sfert de oră
- tra due giorni - tra due giorni = peste două zile
- tra una settimana - tra una setimana = peste o săptămână
- tra un mese - tra un meze = peste o lună
- tra le ore… e… - tra le ore …e… = între orele… şi …
- la settimana prossima - la setimana prosima = săptămâna viitoare
- il mese prossimo - il meze prosimo = luna viitoare
- l’anno prossimo - lano prosimo = anul viitor
107
ZILELE SĂPTĂMÂNII – I GIORNI DELLA SETTIMANA
Lunedì - lunedi = Luni

Martedì - martedi = Marţi

Mercoledì - mercoledi = Miercuri

Giovedì - giovedi = Joi

Venerdì - venerdi = Vineri

Sabato - sabato = Sâmbătă

Domenica - domenica = Duminică

108
 Partea a 2-a

După ce aţi învăţat zilele săptămânii, vom vedea cum se exprimă în limba italiană
lunile anului

LUNILE ANULUI – I MESI DELL’ANNO

Gennaio – genaio = Ianuarie

Febbraio - febraio = Februarie

Marzo – marţo = Martie

Aprile - aprile = Aprilie

Maggio - magio = Mai

Giugno - giunio = Iunie

Luglio - lulio = Iulie

Agosto - agosto = August

Settembre - setembre = Septembrie

Ottobre - otobre = Octombrie

Novembre - novembre = Noiembrie

Dicembre - dicembre = Decembrie

109
Vom vedea acum anotimpurile în limba italiană.
LE STAGIONI (ANOTIMPURILE)
La primavera - la primavera = Primăvara
L’estate - lestate = Vara
L’autunno - lautuno = Toamna
L’inverno - linverno = Iarna

Iată câteva expresii referitoare la vreme. Dacă le veţi învăţa bine, veţi constata că
puteţi şi dvs. să formulaţi fraze despre acest subiect.

VREMEA – IL TEMPO
Fa molto freddo - fa molto fredo = este foarte frig
- fuori - fuori = afară
- dentro – dentro = înăuntru
Oggi fa - ogi fa = astăzi este
- molto caldo - molto caldo = foarte cald
- vento - vento = vânt
- fresco - fresco = răcoare
Fa bel tempo / brutto tempo - fa bel / bruto tempo = este timp frumos / timp urât
C’è il sole - ce il sole = este soare
Piove - piove = plouă
Nevica - nevica = ninge
Tira vento - tira vento = bate vântul

110
Acum vom vedea exprimarea orei şi câteva expresii utile referitoare la momentele
zilei. Unele au fost deja predate în lecţiile anterioare, deci se presupune că le
cunoaşteţi. Un exerciţiu bun de recapitulare ar fi să încercaţi singuri să formulaţi
fraze cu aceste expresii, folosindu-le atât pe cele deja învăţate, cât şi pe cele noi.

CHE ORE SONO ? (CÂT ESTE CEASUL ?)

Sono le otto - sono le oto = Este ora opt (fix).
Mezzo - medzo = jumătate
Sono le sette e mezzo - sono le sete e medzo = Este ora şapte şi jumătate
Quarto - cuarto = sfert
Sono le sei e un quarto - sono le sei e un cuarto = Este ora şase şi un sfert
Sono le nove e cinque - sono le nove e cincue = Este ora nouă şi cinci minute
E’ mezzogiorno - e medzogiorno = Este ora 12 ziua.
E’ mezzanotte - e medzanote = E ora 12 noaptea.
Manca un quarto fino alle dieci - manca un cuarto fino ale dieci =
Este ora 10 fără un sfert
(Mai este un sfert de oră până la 10.)
L’alba - lalba = zorii zilei
Il mattino - il matino = dimineaţa
La mattinata - la matinata = dimineaţa devreme
Il mezzogiorno - il medzogiorno = prânzul
Il pomeriggio - il pomerigio = după-amiaza
Il tramonto = la sera – il tramonto / la sera = seara
La notte - la note = noaptea

111
 Lecţia 2

Partea 1
Este foarte posibil ca, ajunşi în Italia, să aveţi nevoie să vă deplasaţi dintr-un oraş
într-altul. Acest lucru se poate face cu trenul, însă trebuie să aveţi un bagaj de
vocabular suficient care să vă permită să vă descurcaţi. Aceste expresii trebuie
învăţate bine.

CĂLĂTORIA CU TRENUL – VIAGGIO IN TRENO

Che treno avrei oggi per…? - che treno avrei ogi per…
= Cu ce tren aş putea să plec astăzi la…?

C’è un treno diretto fino a…? - ce un treno direto fino a…

= Am tren direct până la…

Con questo treno posso andare direttamente fino a…?

- con cuesto treno poso andare diretamente fino a …=
Cu acest tren pot să merg direct până la…?

Mi potrebbe aiutare a trovare…? - mi potrebe aiutare a trovare..

= Mă puteţi ajuta să găsesc…?
- l’ufficio informazioni - luficio informaţioni = biroul de informaţii
- la biglietteria - la bilieteria = casa de bilete
- il binario numero… - il binario numero = peronul nr….

Vorrei un biglietto… - vorei un bilieto = aş dori un bilet…

- per il rapido - per il rapido = la rapid
- per il locale - per il locale = la personal
- per il direttissimo (l’Intercity) - per il diretisimo / lintersiti
= la acceleratul internaţional

112
Tre biglietti di seconda classe per il diciannove Agosto, per favore
- tre bilieti di seconda clase per il dicianove agosto, per favore
= trei bilete la clasa a doua pentru data de nouăsprezece august, vă rog

Per favore, due biglietti di prima classe fino a…

Per favore, due bilieti di prima clase fino a…
= vă rog, două bilete la clasa întâi până la…

Devo comprare separatamente il posto prenotato ?

Devo comprare separatamente il posto prenotato
= trebuie să cumpăr separat tichetul de loc ?

Per quanto tempo posso interrompere il viaggio ?

Per cuanto tempo poso interompere il viagio
= cât timp pot să întrerup călătoria ?

Un biglietto per il vagone-letto, per cortesia

Un bilieto per il vagone leto, per cortezia
= un bilet la vagonul de dormit, vă rog

Quanto costa il biglietto ? - cuanto costa il bilieto = cât costă biletul ?

Dove si trova il deposito-bagagli ? – dove si trova il depozito bagali

= unde este biroul de bagaje ?

Questa è…? - cuesta e = aceasta este …?

- una carrozza diretta - una caroţa direta = un vagon direct
- una carrozza per fumatori / non-fumatori
– una caroţa per fumatori / non-fumatori
= un vagon pentru fumători / nefumători

113
C’è ancora un posto libero qui ? - ce ancora un posto libero cui
= mai este un loc liber aici ?

Ha un orario dei treni ? - a un orario dei treni = aveţi un mers al

trenurilor ?
Il treno ferma a…? - il treno ferma a …= trenul opreşte la…?

Questo treno ha vagone-ristorante ? - cuesto treno a vagone ristorante

= acest tren are vagon-restaurant ?

Che stazione è questa ? - che staţione e cuesta = ce gară este aceasta ?

Quanto sta qui il treno ? - cuanto sta cui il treno = cât stă trenul aici ?

A che ore arriviamo a…? - a che ora ariviamo a…= la ce oră ajungem la…?

A quale stazione devo cambiar treno ? – a cuale staţione devo cambiar treno
= În ce gară trebuie să schimb trenul ?

Dove è l’uscita ? - dove e luşita = unde este ieşirea ?

114
 Partea a 2-a

Ne întoarcem la completarea cunoştinţelor de gramatică şi vom continua cu

modurile şi timpurile verbului. În continuare vom studia conjunctivul prezent
.
Conjunctivul prezent – Il congiuntivo presente
Formare: verbele de conjugarea I au la primele trei persoane de la singular ,
desinenţa –i, adăugată direct temei, iar verbele celorlalte două conjugări au
desinenţa –a (verbele incoative de conjugare a III-a au desinenţa –isca)

Persoana Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a III-a

(incoativă)
Io Parl-i Ved-a Sent-a Fin-isca
Tu Parl-i Ved-a Sent-a Fin-isca
Lui Parl-i Ved-a Sent-a Fin-isca
Noi Parl-iamo Ved-iamo Sent-iamo Fin-iamo
Voi Parl-iate Ved-iate Sent-iate Fin-iate
Loro Parl-ino Ved-ano Sent-ano Fin-iscano

a) În propoziţii independente, prezentul conjunctiv are valori absolute, exprimând

o acţiune care se va petrece într-un viitor foarte apropiat de momentul vorbirii:
Giochiamo insieme una partita a scacchi.
(Să jucăm împreună o partidă di şah.)

b) În relaţie, conjunctivul prezent exprimă de asemenea o acţiune care se va

petrece într-un viitor foarte apropiat de momentul acţiunii cu care se află în relaţie:
Prima devi vedere se lui ti reggia.
(În primul rând trebuie să vezi dacă el te susţine.)

115
Conjunctivul imperfect – Il congiuntivo imperfetto

Formare: Tema verbului + vocala caracteristică + desinenţe (terminaţii)

Pers. Conjugarea I Conjugarea a II- Conjugarea a III- Conjugarea a III-a
a a (incoativă)
Io Cant-a-ssi Cred-e-ssi Sent-i-ssi Fin-i-ssi
Tu Cant-a-ssi Cred-e-ssi Sent-i-ssi Fin-i-ssi
Lui Cant-a-sse Cred-e-sse Sent-i-sse Fin-i-sse
Noi Cant-a-ssimo Cred-e-ssimo Sent-i-ssimo Fin-i-ssimo
Voi Cant-a-ste Cred-e-ste Sent-i-ste Fin-i-ste
Loro Cant-a-ssero Cred-e-ssero Sent-i-ssero Fin-i-ssero

Conjunctivul perfect – Il congiuntivo passato

Se formează cu ajutorul conjunctivului prezent al auxiliarului şi cu participiul
trecut al verbului de conjugat:

Persoan Conjugarea I Conjugarea a II- Conjugarea a III-a

a a
Io Abbia parlato Abbia venduto Sia partito
Tu Abbia parlato Abbia venduto Sia partito
Lui Abbia parlato Abbia venduto Sia partito
Noi Abbiamo parlato Abbiamo Siamo partiti
venduto
Voi Abbiate parlato Abbiate venduto Siate partiti
Loro Abbiano parlato Abbiano venduto Siano partiti

116
Conjunctivul perfect poate avea două valori:
a) Valoare absolută, când exprimă o acţiune situată în trecut, faţă de momentul
vorbirii:
Come puoi, senza che abbia visto qualcuno, parlare di lui ?
(Cum poţi, fără să fi văzut pe cineva, să vorbeşti de el ?)

b) Valoare relativă, când exprimă o acţiune anterioară acţiunii cu care este în

relaţie:
Non è possibile che lui abbia intrappreso qualche cosa, senza dirlo.
(Nu este posibil ca el să fi întreprins ceva, fără să spună.)

Conjunctivul mai mult ca perfect – Il congiuntivo trapassato

Conjunctivul mai mult ca perfect se formează din imperfectul

conjunctiv al auxiliarului şi din participiul trecut al verbului de conjugat:

Conjugarea I Conjugarea aII-a Conjugarea a III-a

che io avessi parlato che io avessi venduto che io fossi partito, -a
che tu avessi parlato che tu avessi venduto che tu fossi partito, -a
che egli avesse parlato che egli avesse venduto che egli fosse partito, -a
che noi avessimo parlato che noi avessimo venduto che noi fossimo partiti, -e
che voi aveste parlato che voi aveste venduto che voi foste partiti, -e
che essi avessero parlato che essi avessero venduto che essi fossero partiti, -e

117
 Exprimă acţiunea trecută a conjunctivului imperfect; ca şi acesta, mai
mult ca perfectul se traduce:

a) fie cu condiţionalul (optativ) trecut:

Che se invece di romper la folia si fossero sparpagliati loro tra quella, si
sarebbero trovati a sua discrezione...
(Că dacă în loc de a străbate mulţimea s-ar fi răspândit printre cei de
acolo, s-ar fi aflat la discreţia sa. — Manzoni, „I Promessi Sposi".)

b) fie cu conjunctivul trecut:

Tu non avresti voluto, eh, che il pane fosse stato a buon mercato?
(Tu n-ai fi vrut, eh, ca pâinea să fi fost ieftină? — Manzoni, „I Promessi
Sposi".)

Vom vedea acum situaţiile care cer folosirea conjunctivului.

Întrebuinţarea conjunctivului – L’uso del congiuntivo

În limba italiană, modul conjunctiv este folosit în următoarele situaţii:
a) După următoarele verbe şi locuţiuni verbale impersonale: si dice, basta,
importa, pare, è giusto, è probabile, è necessario, è difficile, bisogna, sembra,
non è vero etc.
Si dice che questo autunno sia lungo e caldo
(Se spune că toamna aceasta este lungă şi călduroasă.)

E’ necessario che tu partecipi alla conversazione di stasera.

(E necesar ca tu să participi la conversaţia de astă-seară.)

118
b) După verbe ca: sembrare, parere, sperare, desiderare, credere, dubitare,
temere, volere, stupire, suporre, ammettere şi în general după alte asemenea
verbe care exprimă o îndoială, o teamă, o dorinţă, o uimire, o aparenţă, o
speranţă, o impresie etc.
Voglio che tu sia più attento alla lezione.
( Vreau ca tu să fii mai atent la lecţie.)

Spero che lui ottenga a quel concorso risultati ottimi.

(Sper ca el să obţină la concursul acela rezultatele cele mai bune.)

Temo che non venga in ritardo.

(Mă tem să nu vină cu întârziere.)

c) După adjectivele la gradul superlativ (relativ), ca: l’unico, il solo, il

peggiore, l’ottimo, il massimo, de care depinde o altă propoziţie:
L’unico pensiero che io abbia questi giorni è di terminare il libro in tempo.
(Singurul gând pe care îl am în aceste zile este să termin cartea la timp.)

Roma è la citta più interessante che esista, per i suoi monumenti antichi.
(Roma, pentru monumentele sale antice, este cel mai interesant oraş care există.)

T. aveva l’istinto d’una grande dignità formale; era questo il solo freno di cui
disponesse per moderare le proprie passioni.
(T. avea instinctul unei mari demnităţi formale; acesta era singurul frâu de care
dispunea pentru a-şi potoli pasiunile. – A. Moravia, “Romanzi brevi”)

119
d) După unele pronume şi adverbe care exprimă un sens nesigur, vag:
dovunque (oriunde), per quanto (oricât, pe cât), qualunque (oricare):
Qualunque siano le difficoltà attuali, la democrazia trionferà dappertutto.
(Oricare sunt dificultăţile actuale, democraţia va triumfa pretutindeni.)

e) În propoziţii cu sens interogativ sau negativ:

E’ forse qualcuno che non sappia aprezzare l’economia di mercato ?
(Este poate cineva care nu şite să preţuiască economia de piaţă ?)

Non vedo nessuno che neghi questa realtà.

(Nu văd pe nimeni care să nege această realitate.)

f) În propoziţii secundare, când acestea preced propoziţiile principale:

Che tu mi sia amico fedele, di ciò sono convinto.
(Că tu îmi eşti prieten credincios, de acest lucru sunt convins.)

Che lui lavori con passione, non ne dubita nessuno.

(Că el munceşte cu pasiune, nu se îndoieşte nimeni.)

g) După următoarele conjuncţii:

- benchè, sebbene, quantunque, nonostante che, anche, per quanto (toate se traduc
prin deşi, cu toate că):
Per quanto insistano i nemici a denigrarci, il nostro ideale umanista sta fermo
sulle sue decisioni.
(Oricât insistă duşmanii să ne denigreze, idealul nostru umanist îşi menţine ferm
hotărârile.)

120
- a condizione che, a patto che (cu condiţia ca), nel caso che, caso mai , ove (în
caz că), purchè (numai să), basta che (e deajuns ca), qualora (dacă cumva
atunci când)
La presenza del nostro amico sarà utile, purchè arrivi in tempo.
(Prezenţa prietenului nostru va fi utilă, numai să ajungă la timp.)

Caso mai facessimo tardi, non ci aspettate.

(În caz că vom întârzia, nu ne mai aşteptaţi.)

- perchè, affinchè, acciochè, acciò (să, ca să)

Vi diamo questa bibliografia affinchè studiate meglio.
(Vă dăm această bibliografie pentru ca să studiaţi mai bine.)

Venite presto perchè non perdiate il posto.

(Veniţi repede pentru ca să nu pierdeţi locul.)

121
 Lecţia 3

Partea 1
Continuăm să învăţăm modurile şi timpurile verbului. Acum vom studia modul
Condiţional.

CONDIŢIONALUL – IL CONDIZIONALE
Condiţionalul s-a format în mod analog cu viitorul I, adică din unirea infinitivului
prezent (trunchiat) al verbului, şi din formele reduse ale perfectului simplu al
verbului a avea (avere).
(Viitorul s-a format din unirea infinitivului prezent al verbului cu prezentul
indicativ al verbului avere).

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a

cantare + ebbi = canterei temerei sentirei

cantare + avesti = canteresti terneresti sentiresti
cantare + ebbe = canterebbe temerebbe sentirebbe
cantare + avemmo = canteremmo temeremmo sentiremmo
cantare + aveste = cantereste temereste sentireste
cantare + ebbero = canterebbero temerebbero sentirebbero

În limba italiană, condiţionalul exprimă:

a) dorinţă:
Parlerei a Maria volentieri. (Bucuros aş vorbi cu Maria.)
Desidererei vedere questo libro. (Aş dori să văd această carte.)

b) o părere:
Secondo alcuni, l'esame sarebbe facile. (După unii, examenul ar fi uşor.)

c) o îndoială:
Che cosa metterei dentro? (Ce-aş pune înăuntru?)
Chi potrebbe essere? (Cine ar putea fi?)

122
d) o opinie, cu o oarecare nesiguranţă (cu valoare de indicativ):
Vorrei dire anch'io quello che penso su quel problema.
(Aş vrea să spun şi eu ceea ce gândesc în problema aceea.)

e) o dorinţă neexprimată:
Avrebbe lavorato ancora, ma era troppo tardi.
(Ar fi lucrat mai mult, dar era prea târziu.)

f) are valoare de conjunctiv în propoziţiile interogative:

Vi dico una storia? Perchè non ve la direi (Vă spun o poveste? De ce să
nu v-o spun?)

Condiţionalul trecut – Il condizionale passato

Se formează din condiţionalul prezent al auxiliarului essere sau avere
şi din participiul trecut al verbului de conjugat:
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugare a III-a
Io avrei parlato Io avrei venduto Io sarei partito
Tu avresti parlato Tu avresti venduto Tu saresti partito
Lui avrebbe parlato Lui avrebbe venduto Lui sarebbe partito
Noi avremmo parlato Noi avremmo venduto Noi saremmo partiti
Voi avreste parlato Voi avreste venduto Voi sareste partiti
Loro avrebbero parlato Loro avrebbero venduto Loro sarebbero partiti

Condiţionalul trecut exprimă o acţiune care ar fi fost posibilă în trecut.

Folosirea conjuncţiei condiţionale „SE" şi periodul ipotetic
L'uso della congiunzione condizionale „SE" e il periodo ipotetico

Conjuncţia condiţională se (dacă) — cu sens ipotetic— cere un regim

special:

123
1. Dacă acţiunea este la un timp prezent, propoziţia principală are verbul
la
condiţional prezent, iar propoziţia secundară, introdusă prin se, are
verbul la conjunctiv imperfect (congiuntivo imperfetto):
Se tu meritassi, ti loderemmo.
(Dacă ai merita, te-arn lăuda.)

Se facesse bel tempo, farei una gita in campagna.

(Dacă ar fi timp frumos, aş face o plimbare la ţară.)

2. Dacă acţiunea este la un timp trecut, propoziţia principală are verbul

la condiţional trecut, iar propoziţia secundară, introdusă prin se, cere
verbul la conjunctiv mai mult ca perfect (congiuntivo trapassato):
Se tu avessi meritato, ti avremmo lodato.
(Dacă ai fi meritat, te-am fi lăudat.)

Se fosse stato bel tempo, avrei fatto una gita in campagna.

(Dacă ar fi fost timp frumos, aş fi făcut o plimbare la ţară.)

Conjunctivul imperfect sau conjunctivul mai mult ca perfect se folosesc

de asemenea după conjuncţia come se (ca şi cum). Verbul care urmează se
traduce cu modul condiţional.

a) Acţiunea prezentă:
Mi parla come se fossi uno dei suoi.
(îmi vorbeşte ca şi cum aş fi unul dintre ai săi.)

b) Acţiunea trecută:
Mi parlava come se fossi stato uno dei suoi.
(îmi vorbea ca şi cum aş fi fost unul dintre ai săi.)

124
II periodo ipotetico schematico

1. Dacă verbul din propoziţia principală este la condiţional prezent, verbul

din propoziţia secundară este la imperfectul sau mai mult ca perfectul
conjunctivului:
Tu ti divertiresti se leggessi quel libro
(Te-ai distra dacă ai citi cartea aceea)

Tu lo accetteresti se lo avessi conosciuto meglio

(Tu l-ai accepta dacă I-ai cunoaşte mai bine)

2. Dacă verbul din propoziţia principală este la condiţional trecut, verbul

din propoziţia secundară este la mai mult ca perfectul conjunctivului:
Tu ti saresti divertito se avessi letto quel libro
(Te-ai fi distrat dacă ai fi citit cartea aceea)

Tu lo avresti accettato se lo avessi conosciuto meglio

(Tu l-ai fi acceptat dacă l-ai fi cunoscut mai bine)

125
 Partea a 2-a

Vom studia acum modurile nepersonale (nepredicative) ale

verbului – atunci când avem un verb, dar acesta nu are
funcţie d predicat, adică nu exprimă acţiunea îndeplinită de
subiect.

INFINITIVUL – L’INFINITO

Infinitivul — l'infinito — este modul care arată o

acţiune sau o stare nedeterminată:
Mi venne voglia della campagna: stendermi nell'erba, guardare il cielo, non
pensare a nulla.
(Mi-a venit dorul de ţară: să mă întind pe iarbă, să privesc cerul şi să nu mă
mai gândesc la nimic. — Moravia, ,J Racconti romani".)

a) Poate forma complemente şi propoziţii directe, indirecte şi

circumstanţiale:
Si tratta del come spendere quattrini.
(Este vorba de felul cum să cheltuieşti banii — Moravia-, „I Racconti
romani".)

Si sono recati... per pregarlo di fare presente al precedente...

(S-au dus la el... pentru a-1 ruga să facă cunoscut celui dinainte... — Moravia,
J Racconti romani".)

Cio allo scopo di consentire al Parlamente di pronunciarsi.

(Aceasta cu scopul de a da Parlamentului posibilitatea să se pronunţe. —
Moravia, „I Racconti romani".)

126
b) Poate avea funcţie de subiect:
L'unico mezzo che rimane ormai è di arrivare al più presto.
(Unicul mijloc care rămâne acum este să ajungă cât mai curând posibil. –
Moravia, “I Racconti Romani”)

c) Deoarece exprimă o acţiune generală, este folosit în expresii, mai ales în

cele referitoare la conduită:
vivere intensamente (a trăi intens); tenere la destra (a ţine dreapta)-
pigliarsela come viene (a primi o situaţie aşa cum vine); parlar da
padrone (a face pe stăpânul); menarla buona (a îngădui, a trece peste);
andare di bene in meglio (a merge din ce în ce mai bine).

d). Este folosit, ca şi indicativul prezent, în proverbe, sentinţe, maxime:

Cascar dalla padella nella brace.
(A cădea din lac în puţ.)

Cavar la castagna con lo zampino del gatto.

(A scoate castane din foc cu mâinile altuia.)

Promettere mari e monti.

(a promite marea cu sarea.)

e) Poate fi folosit cu valoare de imperativ negativ (imperativo proibitivo):

Non mentire! (Să nu minţi!)
Non gridare! (Să nu strigi!)
Levati quinci, e non mi dar più lagna!

127
 (Ridică-te de aici şi nu mi te mai plânge! — Dante, „L'Inferno".)
(în limba română, acest imperativ se foloseşte rar, fiind o influenţă a
limbii franceze; vezi Caragiale: mă rog, a nu se căsca!)

f) Infinitivul are de multe ori funcţia unui substantiv comun (cf. lb.
română, vechea formă de infinitiv lung): // piacere, il mangiare, il dormire,
l'andare
II suo andare era modesto.
(Mersul său era modest. — Dante, Jl Purgatorio".)

// voler bene a lui mi spingeva a vederlo.

(Iubirea pentru el mă împingea să-1 văd.).

I viveri, in campagna, sono in abbondanza.

(La ţară, alimentele sunt în abundenţă.)

Un parlare ambiguo, un tacere significativo, un restare a mezzo, uno

stringer d'occhi...
(O vorbire ambiguă, o tăcere semnificativă, o oprire la jumătate, o închidere
de ochi... — Manzoni, ,J Promessi Sposi".)

Infinitivul este modul care exprimă ideea verbului, fără determinare de

timp, număr şi persoană. El este format din tema originară a verbului şi din
desinenţa caracteristică conjugării respective:
am-are (I); tem-ere (II); sent-ire (III)

128
 Fiecare din desinenţele infinitivului cuprinde în ea vocala caracteristică
respectivei conjugări:
-a- (I) -e- (II) -i- (III)
am-a-re tem-e-re sent-i-re

Infinitivul verbelor neregulate este foarte diferit; multe din acestea

constituie forma contrasă a infinitivului lor latin: trarre (trahere), porre
(ponere), offrire (offerire), condurre (conducere), fare (facere), dire (dicere);
unele au rămas cu ambele forme: sciorre şi sciogliere; porre şi ponere.

Infinitivul trecut – L’infinito passato

Arată o acţiune împlinită, terminată:

Ero convinto di aver fatto tutto.
(Eram convins că făcusem totul.)

Partiremo domani, dopo aver già sistemato tutto.

(Vom pleca mâine, după ce vom fi aranjat totul.)

Venne da me, dopo essersi preparato due giorni per l’esame.

(A venit la mine după ce s-a pregătit două zile pentru examen.)

Infinitivul trecut se formează din infinitivul simplu al auxiliarului (essere sau

avere) şi din participiul trecut al verbului de conjugat: aver parlato; aver
temuto; esser partita,-a.

129
 Lecţia 4

Partea 1

MODUL IMPERATIV – IL MODO IMPERATIVO

Imperativul este modul prin care se exprimă:

a) ordinul (în vederea îndeplinirii sau împiedicării unei acţiuni):

Non venite prima! (Nu veniţi mai înainte!)
Fate presto! (Grăbiţi-vă!)
Finiscila! (Sfârşeşte o dată!; termină!)

b) îndemnul:
Andiamo insieme a quello spettacolo.
(Să mergem împreună la acel spectacol.)

Lavoriamo tutti, per terminare il progetto in tempo.

(Să lucrăm cu toţii, pentru a îndeplini proiectul la timp.)
c) rugămintea:
Mi dia, per l'avore, il Suo consiglio.
(Daţi-mi, vă rog, sfatul dumneavoastră.)

Ti prego, abbi pazienza !

(Te rog, ai răbdare !)

Formele imperativului verbelor regulate sunt identice cu cele ale

conjunctivului prezent la persoana a IlI-a singular şi la persoana I şi a IlI-a
plural.
În ceea ce priveşte persoana a II-a singular, aceasta este identică cu
aceeaşi formă a prezentului indicativ, la verbele de conjugarea a II-a şi a III-a.
130
 La verbele de conjugarea I, persoana a II-a a imperativului are desinenţa -
a adăugată direct la temă: canta, lavora, studia etc.
Persoana a II-a plural este de asemenea identică cu aceeaşi persoană a
prezentului indicativ.
Aşadar:

lavorare credere sentire finire

lavora credi senti finisci
lavori creda senta finisca
lavoriamo crediamo sentiamo finiamo

lavorate credete sentite finite

lavorino credano sentano finiscano

Formele imperativului verbelor auxiliare respectă aceeaşi regulă de formare;

cu excepţia persoanei a II-a singular, la care imperativul este sii pentru verbul
essere şi abbi pentru avere:

essere avere
sii abbi
sia abbia
siamo abbiamo
siate abbiate
siano abbiano

Imperativul cu sens negativ la persoana a II-a singular se exprimă prin

forma infinitivului prezent, precedată de negaţia non:
Npn cantare cosi forte.
(Nu cânta atât de tare.)

131
 Non lasciare il lavoro che potresti far oggi, per domani.
(Nu lăsa lucrul pe care l-ai putea face azi, pe mâine.)

Câteva verbe uzuale - andare, stare, fare, dire, dare - folosite la imperativ
alături de pronume:
fammi il piacere e rinunzia –
fă-mi plăcerea şi renunţă

fagli il tema di domani, perchè lui è stanco –

fă-i tema pentru mâine, pentru că el este obosit

dagli tutto e lascialo andare –

dă-I tot şi lasă-l să plece

stammi sempre vicino e non ti rincrescerà –

stai mereu lângă mine şi nu-ţi va părea rău

digli che l'aspetto fra due giorni. –

spune-i că îl aştept peste două zile

132
 Vom studia în continuare participiul verbelşor, mod care ne ajută să formăm
unele moduri personale ale verbului şi timpurile lor.

PARTICIPIUL TRECUT – IL PARTICIPIO PASSATO

Participiul trecut formează (împreună cu unul din verbele ajutătoare essere

sau avere) diferite timpuri verbale compuse: il trapassato prossimo, il passato
prossimo, il trapassato remoto, il futuro anteriore, formele verbale ale diatezei
pasive etc.

Terminaţia participiului trecut este –to (-ta); ea se adaugă la tema verbelor,

după vocala caracteristică:
Conjugarea I – am-a-to
Conjugarea a II-a – tem-u-to
Conjugarea a III-a – sent-i-to
După cum se observă, la conjugarea a II-a vocala caracteristică se schimbă în –u.

Acordul participiului trecut cu subiectul sau cu obiectul direct din propoziţie se

face astfel:
a) Când un verb se conjugă cu auxiliarul a avea (avere), participiul trecut al
acestui verb rămâne neschimbat:
Ho fatto un lungo cammino.
(Am făcut un drum lung.)

Il figlio gli ha dato molti disturbi.

(Fiul i-a produs multe necazuri.)

b) Când verbul se conjugă cu auxiliarul a fi (essere), fiind intranzitiv, participiul

trecut se acordă cu subiectul în gen şi număr:
133
La scuola si è riaperta in un nuovo edificio.
(Şcoala s-a deschis într-o clădire nouă.)

Le lagrime le erano cadute lentamente, una ad una.

(Lacrimile îi căzuseră încet, una câte una.)

c) Când obiectul direct este aşezat înaintea verbului, acordul se poate face şi în
cazul verbelor conjugate cu auxiliarul avere:
I ragazzi che ho visti ieri erano suoi.
(Copiii pe care i-am văzut ieri erau ai săi.)

Le scuole che ho visitate sono tutte moderne.

(Şcolile pe care le-am viizitat sunt toate moderne.)

I concerti che abbiamo ascoltati quest’anno furono ottimi.

(Concertele pe care le-am asculata în acest an au fost foarte bune.)

d) Acordul este obligatoriu când înaintea verbului se repetă pronumele personal al

obiectului direct:
Le vacanze che abbiamo passate quest’estate insieme mi rimarranno per sempre.
(Zilele de vacanţă pe care le-am petrecut împreună vara aceasta îmi vor rămâne în
minte pentru totdeauna.)

Questa risposta l’ho ricevuta ieri.

(Răspunsul acesta l-am primit ieri.)

e) În propoziţiile cu verbe la diateza reflexivă, acordul participiului trecut cu

obiectul direct nu este obligatoriu:
Mi sono riveduti gli amici con piacere = Mi sono riveduto gli amici con piacere
134
(Mi-am revăzut prietenii cu plăcere.)

Mi sono chiamati gli amici a visitare la scuola = Mi sono chiamato gli amici a
visitare la scuola
(Mi-am chemat prietenii să viziteze şcoala.)

Partea a 2-a

IL MODO GERUNDIO – MODUL GERUNZIU

- gerunziul este un mod nepersonal (nu are forme diferite pentru persoane)
- în limba italiană are două timpuri: prezent şi trecut

IL GERUNDIO PRESENTE
- se formează de la infinitiv
PORTARE – portando (aducând)
LAVARSI – lavandosi (spălându-se)
LEGGERE - leggendo (citind)
PROTEGGERSI – proteggendosi (protejându-se)
APRIRE – aprendo (deschizând)
VESTIRSI – vestendosi (îmbrăcându-se)

Forma de gerunziu a unor verbe neregulate

Avere - avendo
Essere - essendo
Bere – bevendo
Stare – stando
Dare – dando
Dire – dicendo
Fare – facendo
135
Volere – volendo
Condurre – conducendo
Produrre – producendo
Tradurre – traducendo
Porre – ponendo
Proporre – proponendo
Venire – venendo
Atenţie !
Stare + verb la gerunziu nu se traduce cu gerunziu
Che stai facendo ? = ce faci?
Sto scrivendo una lettera = Scriu o scrisoare.
Che stavi mangiando poco fa? = Ce mâncai adineauri?
Stavo mangendo una mela = Mâncam un măr.

IL GERUNDIO PASSATO
Formare:
Gerunziul prezent al verbului ajutător essere sau avere + participiul trecut al
verbului de conjugat
PORTARE – avendo portato
LEGGERE – avendo letto
APRIRE – avendo aperto
AVERE – avbendo avuto
ESSERE – essendo stato
VENIRE – essendo venuto
LAVARSI – essendosi lavato

- gerunziul trecut nu există în limba română

- se traduce cu gerunziul prezent sau cu un alt timp
136
Ex.: Essendosi lavato, si è sentito meglio.
Spălându-se s-a simţit mai bine
După ce s-a spălat s-a simţit mai bine

Gerunziul se uneşte cu pronumele personale şi reflexive.

Sentendosi male… = simţindu-se rău…
Lavandomi I capelli… = spălându-mi părul…
Vedendolo nella mia casa…= văzându-l în casa mea…
Scambiandola per un’altra…= luând-o drept alta…

Pentru a fixa ceeea ce aţi învăţat până acum, încercaţi să rezolvaţi următoarele
exerciţii. Ele nu sunt dificile, se numesc “exerciţii de rutină”, dar sunt foarte
utile, deoarece, rezolvându-le, această problemă de gramatică va deveni un
automatism – veţi putea construi propoziţii şi fraze corecte fără să vă mai gândiţi
la modul de formare.

Esercizi
Forma il gerundio presente e passato dei seguenti verbi:
Ballare Riscaldare
Sospirare Spedire
Ricominciare Odiare
Fiorire Amare
Abbracciare Sentire
Partire Perdere
Tremare Guardarsi
Riposare

137
Traduci in romeno:
Perdendo le chiavi non ho potuto aprire la porta.
Non sapevo cosa dire riconoscendola in quella compagnia.
Scrivendogli più spesso renderai felice il nonno.
Avendo sbagliato la strada è tornato indietro.
Imparando di più abbiamo avuto voti migliori.
Spendendo tanti soldi diventeremo poveri.

Traduci in italiano:
Aşa trece timpul: muncind în zilele lucrătoare şi odihnindu-ne în cele de
sărbătoare.
Traversând strada în fugă şi nerespectând semaforul nu facem bine.
Primăvara bate un vânt plăcut răcorind aerul.
Toamna frunzele cad lăsând copacii goi (nudi).
Iarna suflă un vânt rece îngheţând totul şi aducând disperare celor săraci.
Fiind născut de Crăciun acest copil a fost botezat Cristian.

138
 Lecţia 5

Partea 1

La intrarea pe teritoriul Italiei este posibil să fiţi opriţi la vamă şi să vi se pună

câteva întrebări. Iată nişte elemente de vocabular care vă vor permite să faceţi
faţă acestei situaţii.

Alla frontiera = La frontieră

Viaggio con passaporto turistico. = Călătoresc cu paşaport turistic

Ho il visto per un’anno. = Am viză pentru un an

Sono venuto,-a a lavorare in Italia. = Am venit să muncesc în Italia

Quanto tempo desidera trattenersi ? = Cât timp doriţi să rămâneţi ?

Vorrei prolungare il mio visto fino al… = Aş vrea să-mi prelungesc viza până la…

Dove posso domandare la prolonga del visto ?

= Unde pot solicita prelungirea vizei ?

Mi serve… = Am nevoie de…

- un visto d’entrata = viză de intrare
- un visto di transito = viză de tranzit

Dove si fa il controllo dei bagagli ? = Unde se face controlul bagajelor ?

139
Qui si fa il controllo dei bagagli a mano. = Aici se face controlul bagajelor de
mână

Quali sono i suoi bagagli ? = Care sunt bagajele dvs. ?

Questi sono i miei bagagli. = Acestea sunt bagajele mele.

Non ho bagagli pesanti. = Nu am bagaje grele.

Favorisca aprire questa valigia. = Vă rog să deschideţi această valiză.

Non ho su di me… = Nu am asupra mea…

-gioielli = bijuterii
-armi = arme
-droga = droguri

Non ho niente da dichiarare. = Nu am nimic de declarat.

Questi sono pochi regali. = Acestea sunt câteva cadouri.

Questa è roba per il mio uso personale.

= Acestea sunt lucruri pentru uzul meu personal

Non sapevo che venissero percepite tasse doganali per questi oggetti.
= Nu ştiam că se plătesc taxe vamale pentru aceste obiecte.

Quanto è la dogana per… = Cât este taxa vamală pentru…

Quanto ho da pagare ? = Cât trebuie să plătesc ?

140
Mi aiuti, per piacere, a compilare la dichiarazione doganale.
= Ajutaţi-mă, vă rog, să completez declaraţia vamală.

Cosa devo scrivere qui ? = Ce trebuie să scriu aici ?

Cosa c’è scritto qui ? = Ce scrie aici ?

Quali oggetti bisogna menzionare nella dichiarazione doganale ?
= Ce obiecte trebuie trecute în declaraţia vamală ?

Dati anagrafici Date personale

Sono della Romania. Sunt din România

Sono / mi chiamo… Sunt / Mă numesc…

Cognome Nume de familie

Nome Prenume

Data e luogo di nascita Data şi locul naşterii

Il nome alla nascita / prima di sposarmi Numele anterior căsătoriei

Domicilio attuale Domiciliul actual

Città / Comune Oraşul / Municipiul

Quartiere…via…numero… Cartierul…strada…numărul

Piano…appartamento… Etajul…apartamentul…

Cittadinanza Cetăţenia

Nazionalità Naţionalitatea

Sono cittadino, -a romeno, -a Sunt cetăţean,-ă român,-că

141
Quanti anni ha ? Câţi ani aveţi ?

Ho … anni. Am…ani

Când veţi ajunge la locul de muncă veţi traversa, probabil, o perioadă relativ
dificilă, în primul rând din cauza schimbărilor de mediu înconjurător (civilizaţie,
mod de gândire, ambient, oameni etc.) Pentru a depăşi mai uşor această
“tranziţie”, vom vedea în continuare câteva elemente de vocabular cu ajutorul
cărora vă va fi mai uşor să legaţi o conversaţie cu colegii şi să cereţi unele
informaţii.
Al luogo di lavoro La locul de muncă

Sono infermiere qualificato, -a Sunt infirmier,-ă calificat,-ă

Ho qualificazione di assistente medico- Am calificare de asistent medico-

generalista generalist

Sono laureato,-a della scuola postliceale Am terminat şcoala postliceală sanitară

sanitaria

Ho lavorato nell’ospedale municipale Am lucrat în spitalul municipal

Sono fisioterapista Sunt fizioterapeut / kinetoterapeut

Non ho mai lavorato, però sono una Nu am lucrat niciodată, dar sunt o

persona che si addatta facilmente. persoană care se adaptează uşor

Si lavora pure il sabato ? Se lucrează şi sâmbăta ?

Quale è il giorno di pagamento ? Care este ziua de plată a salariului ?

Che documenti ci vogliono per essere Ce documente sunt necesare pentru

assunto ? angajare ?

142
 Partea a 2-a

În continuare vom vedea câteva exemple de dialoguri situaţionale în spital, care

vă vor ajuta şi să înţelegeţi cum se foloseşte vocabularul învăţat, dar şi cum să vă
purtaţi şi să vorbiţi cu pacientul. Puteţi folosi acest exerciţiu şi pentru traducere,
dar şi pentru pronunţie.

Paziente: Infermiere, stanotte mi sono svegliata con tosse e con un senso di

mancanza d’aria. Sentivo come una costrizione nel petto. Mi sono alzata e ho

aperto la finestra.

Infermiere: E si è sentita meglio cambiando posizione ?

P: No, la sensazione è continuata per un po’, poi sono stata meglio e mi sono

riaddormentata.

I: Ha mai sofferto d’asma ?

P: Mia madre mi ha detto che da bambina avevo l’asma, ma io non ricordo.

I: Ha mai sofferto d’allergie ?

P: No !

I: Lei fuma ?

P: Qualche sigaretta, ogni tanto.

(Dopo la visita del medico)

I: il medico mi ha detto di aver sentito qualche sibilo al torace. Ha avuto di recente

la bronchite o l’influenza ?

143
P: Ho avuto la febbre e la tosse il mese scorso. La tosse mi è continuata fino a

circa una settimana fa.

I: Vedo che il medico Le ha prenotato una spirometria in ospedale.

P: Che devo fare ?

I: Una spirometria…è un esame per vedere se è asma.

P: Oh, no!

I: Non deve preoccuparsi. E’ possibile che sia solo la conseguenza di un’infezione

virale delle vie respiratorie. Alcune persona hanno una sensibilità particolare a

certi stimoli, ma spesso migliorano spontaneamente e non hanno bisogno di fare

nessuna terapia. E’ meglio però essere prudenti. Andiamo insieme al gabinetto

dove Lei dovrà fare la spirometria.

Per meglio capire – Pentru a înţelege mai bine:

Stanotte – stanote = azi-noapte

Un senso di – un senso di = o senzaţie de

Mancanza d’aria – mancanţa daria = lipsă de aer

Una costrizione – una costriţione = o sufocare

Mi sono riaddormentata - mi sono riadormentata = am adormit din nou

Asma - asma = astm

Da bambina – da bambina = când eram mică

144
Qualche sigaretta – cualche sigareta = câteva ţigări

Ogni tanto – oni tanto = din când în când

Qualche sibilo – cualche sibilo = unele rezonanţe

Bronchite – bronchite = bronşită

Influenza – influenţa = gripă

Febbre – febre = febră

Tosse - tose = tuse

Prenotare - prenotare = a planifica

Spirometria - spirometria = spirometrie

Ci serve - ci serve = ne trebuie

Conseguenza – conseguenţa = urmare

Infezione virale - infeţione virale = infecţie virală

Le vie respiratorie - le vie respiratorie = căile respiratorii

A certi stimoli - a certi stimoli = la anumiţi stimuli

Migliorarsi – miliorarsi = a se simţi mai bine

Spontaneamente - spontaneamente = în mod spontan

Nessuna terapia - nesuna terapia = nici o terapie

145
Infermiere: Buongiorno. Cosa ha fatto alla gamba ?

Paziente: Sono caduto. Credevo di essermi slogato la caviglia e mi sono messo

una crema per le slogature. Il dolore però è aumentato e ho pensato di farmi

visitare da un medico.

I: Quando è successo ?

P: Ieri sera.

I: Si è fasciato per immobilizzare l’articolazione ?

Si è fatto degli impacchi freddi ?

P: Sì, ho messo del ghiaccio e ho fasciato la caviglia, ma non è servito.

I: Dalla mobilità dell’osso direi che non si tratta di una semplice distorsione, ma

piuttosto di una frattura. Aspettiamo il medico per vedere cosa dice lui e poi

vedremmo se è il caso di ingessare.

Per meglio capire – Pentru a înţelege mai bine:

Credevo di essermi slogato la caviglia – credevo di esermi slogato la cavilia =

credeam că mi-am întins un ligament la gleznă

una crema per le slogature – una crema per le slogature =

un unguent antiinflamator

di farmi visitare da un medico – di farmi vizitare da un medico =

să merg să mă vadă un medic

146
fasciare – faşiare = a bandaja

l’articolazione - larticolaţione = articulaţia

degli impacchi freddi – deli impachi fredi = comprese reci

distorsione – distorsione = întindere

frattura – fratura = fractură

ingessare – ingesare = a pune în ghips

Lecţia 6

Partea 1

Textele următoare sunt un exerciţiu de pronunţie şi de traducere. Cuvintele vă

sunt în majoritate cunoscute, din lecţiile anterioare.

Personaggi: Franco, Tonio

- Ciao, Franco !

- Ciao, Tonio !

- Come mai tu qui, nella salla d’aspetto del medico ?

- Sono venuto a prendere i risultati delle analisi per mia madre. Lei ha la gastrite

e sta male. E a te, che sei un tipo sportivo, che cosa ti è successo ?
147
- Sì, è vero che avevo una salute di ferro, ma con questa brutta stagione ho preso

un raffreddore. Ma…tocca a me di entrare dal medico. Ciao !

- Ciao, Tonio !

Personaggi: Tonio, il medico

- Buongiorno, dottore !

- Buongiorno ! Accomodati ! Che disturbi hai ?

- Non mi sento bene. Ho la nausea, il mal di testa e di gola. Provo una grande

stanchezza.

- Da quanto tempo ?

- Da due giorni. L’altroieri sono uscito di casa senza giacca e senza ombrello e

mi ha sorpreso la pioggia. Probabilmente ho preso un raffreddore.

- Tossisci ? Respiri con fatica ?

- Sì, ma non tanto.

- Hai la febbre ? Ecco il termometro, misuriamola. Sì, 38 con 5 linee. Vediamo

la gola. E’ rossa.

- E’ grave ?

- No, niente di grave. Avevi ragione, è un raffreddore, ma non si deve scherzare

perchè può diventare grave, specialmente per i polmoni. Che cosa hai preso

quando ti sei sentito male ?

- Alcune aspirine, ma questa volta senza effetto.

- Torna a casa, mettiti a letto, a caldo. Continua a prendere aspirine, una dopo

ogni pasto, bevi 3-4 tè caldi al giorno e molto succo di limone. Ecco anche la
148
 ricetta per delle iniezioni, che devono essere fatte la sera, prima di andare a

letto. Niente antibiotici.

- Grazie, dottore ! ArrivederLa.

Per meglio capire:

La salla d’aspetto – la sala daspeto = sala de aşteptare

Gastrite – gastrite = gastrită

Che cosa ti è successo – che coza ti e suceso = ce ţi s-a întâmplat

Una salute di ferro – una salute di fero = o sănătate de fier

La brutta stagione – la bruta stagione = timpul urât

Raffreddore – rafredore = răceală

Tocca a me – toca a me = este rândul meu

Che disturbi hai – che disturbi ai = ce te supără

La nausea – la nauzea = senzaţie de vomă

Stanchezza – stancheţa = oboseală

Con fatica – con fatica = cu greutate

Non tanto – non tanto = nu din cale-afară

Iniezoni – inieţioni = injecţii

Niente antibiotici – niente antibiotici = fără antibiotice

Exerciţiu: formaţi propoziţii cu expresiile: niente di grave, non c’è da scherzare,

tocca a me, aver mal di testa, mettersi a letto, stare male.

149
 Partea a 2-a

Textul următor presupune acelaşi exerciţiu de pronunţie şi traducere ca şi textele

anterioare.

L’ATTESA DEL MEDICO

Personaggi: Marco, mamma

- Mamma, resterai accanto a me, vero, quando verrà il medico ?

- Non aver paura, caro, il dottore non fa niente e lo sai !

- Eh, sì ! Lo dici sempre che non fa niente, poi magari come l’ultima volta mi

ordinerà le punture e mi farà stare una settimana a letto !

- Su, tranquillizzati ! Vedrai, questa volta te la caverai in due o tre giorni.

- Speriamo, mamma, non ho proprio voglia di stare a letto tanti giorni… E poi,

quelle medicine cattive…

- Su, Marco, ora basta, stai tranquillo e quando arriva il medico comportati da

uomo.

- Ma la guarderà, la gola ?

- Eh, sì, che vuoi, è importante guardarti la gola…

- L’hai preparato, il cucchiaio ?

- Sì, Marco, ho preparato tutto. Stai calmo !

- Sento una macchina che arriva. Sarà lui ?

- No, Marco, è presto, ha detto che arriverà dopo le cinque.

150
- Allora, mamma, raccontami qualcosa, vieni vicino a me !

- D’accordo, Marco, vengo subito; ma come sei affettuoso con la tua mamma

quando non stai bene !

Per meglio capire:

Accanto a me – acanto a me = lângă mine

Le punture / le iniezioni – le punture / le inieţioni = injecţiile

Non ho voglia di – non o volia di = nu am chef să…

Comportati da uomo – comportati da uomo = poartă-te ca un bărbat

Il cucchiaio – il cuchiaio = lingura

Aceleaşi cerinţe şi pentru textele următoare.

Personaggi: Pietro, il medico

- Pronto ! Pronto ! Casa Ricciarelli ?

- Sì. Chi parla ?

- Sono Pietro, il figlio della signora Silvana Tardini.

- Sì, Pietro, ti conosco. Sono il dottor Ricciarelli. Dimmi, che è successo ?

- Buongiorno, signor dottore. La mia mamma è malata. Ha febbre, brividi e mal

di stomaco. E’ molto pallida.

- E’ a letto, la tua mamma ?

- Sì, signor dottore.

- Vengo subito, Pietro, stai tranquillo !

151
- Grazie, signore ! ArrivederLa.

- Arrivederci, a fra poco.

- Le fa male qui o qui ?

- Mi fa male da tutte le parti, dottore.

- Da quando ha la febbre ?

- Da circa tre ore.

- Sembra un’indigestione. Ha mangiato qualcosa che non Le è piaciuto ?

- Ho mangiato un hamburger che poi non mi è sembrato troppo fresco.

- Stia attenta a ciè che mangia in città. Le do un vomitivo. Beva molto tè di

cammomila, senza zucchero. Se non Le passa, mi richiami. ArrivederLa.

- Grazie, dottore, arrivederLa.

- Pietro, va’ in farmacia con questa ricetta. Devi prendere una medicina per la

tua mamma.

- Va bene, dottore. Quanto costerà ?

- Non costa nulla. E’ gratis perchè è un’emergenza. Arrivederci.

- ArrivederLa. Aspetti, La accompagno io.

152
Per meglio capire:

Brividi – brividi = vomă, vărsături

Indigestione – indigestione = indigestie

Vomitivo – vomitivo = vomitiv

Cammomila – camomila = muşeţel

Zucchero – ţuchero = zahăr

153
 MODULO 4

MODULUL 4

Lecţia 1

Partea 1

Una din obligaţiile dvs. ca şi asistenţi este să vă îngrijiţi de alimentaţia

pacienţilor. În continuare vom vedea câteva cuvinte şi expresii care se referă la
felurile de mâncare şi preferinţe alimentare.

ALIMENTI – BEVANDE (ALIMENTE – BĂUTURI)

Voglio fare colazione – volio fare colaţione
= vreau să iau micul dejun

Una tazza di latte - una taţa di late

= o ceaşcă de lapte

Caffè – café = cafea

Tè - te = ceai

Latte – late = lapte

Caffelatte - cafelate = cafea cu lapte

Pane con burro - pane con buro = pâine cu unt

Formaggio - formagio = brânză

Yogurt – iogurt = iaurt

154
Marmellata - marmelata = marmeladă, gem

Miele - miele = miere

Voglio qualcosa di dolce - volio cualcoza di dolce
= vreau ceva dulce

Non mangio niente di dolce - non mangio niente di dolce

= nu mănânc nimic dulce

Il tè ha zucchero ? - il te a ţuchero
= ceaiul are zahăr ?

Un uovo sodo - un uovo sodo

= un ou fiert

Biscotti - biscoti = biscuiţi

Ho tanta fame - o tanta fame = mi-e foarte foame

Ho sete - o sete = mi-e sete

Si può fare colazione qui ? - si puo fare colaţione cui

= se poate lua micul dejun aici ?

Voglio un po’ di tutto - volio un po di tuto

= vreau câte puţin din toate

Voglio un’insalata leggera - volio uninsalata legera

= vreau o salată uşoară
155
Di solito, mangio… - di solito, mangio
= de regulă / de obicei, mănânc…
Non sono abituato/a di mangiare la mattina -
non sono abituato/a di mangiare la matina=
nu obişnuiesc să mănânc dimineaţa

Prendo solo caffè - prendo solo café

= iau / servesc doar o cafea

Le patate fritte - le patate frite

= cartofii prăjiţi

Pollo fritto / arrosto - polo frito / arosto

= pui fript / prăjit

Il dessert - il desert = desertul

L’antipasto - lantipasto = aperitivul, gustarea

La bevanda - la bevanda = băutură alcoolică

La bibita - la bibita = băutură răcoritoare

Il succo - il suco = sucul

Il sugo - il sugo = sosul

La salsa - la salsa = sosul cu condimente aromatice

156
La minestra - la minestra
= ciorba de legume, cu orez sau paste

Il minestrone - il minestrone = ciorba foarte deasă, de legume

La zuppa - la dzupa = ciorba (în general)

Il brodo - il brodo = ciorba de carne

Risotto - rizoto = pilaf de orez

Gli gnocchi - li niochi = găluştile

L’arrosto - larosto = friptura

Il panettone, il pandoro - il panetone, il pandoro

= varitetăţi de cozonac

Il gelato - il gelato = îngheţata

La merenda - la merenda = gustarea

157
 Partea a 2-a

LETTERA AD UN AMICO LONTANO

Caro amico italiano,
Ho trovato il tuo indirizzo su un giornalino che mi ha portato uno mio zio.
Ora ti scrivo e spero che mi risponderai. Io so moltissime cose sull’Italia. Seguo
anche I programmi della TV italiana perchè abbiamo la televisione via cavo.
Io sono romeno e il mio paese si chiama Romania. Si trova nel Sud-Est
dell’Europa. Confina a Nord con Ucraina, ad Est con la Repubblica Moldavia, ad
Ovest con l’Ungheria e a Sud con la Serbia e la Bulgaria. Per arrivare in Italia si
deve attraversare l’Ungheria e l’Austria (o la Serbia e la Slovenia).
Molti scambiano la Romania per l’Ungheria o la Bulgaria perchè non
conoscono bene questa parte dell’Europa. Ma la Romania è molto più grande e poi
il popolo romeno è l’unico popolo neolatino di questa parte del mondo. E sai
perchè ? Perchè il suo territorio, che nei tempi antichi si chiamava Dacia, è stato
conquistato dai Romani e trasformato in provincia romana. Sul territorio del mio
paese ci sono mole testimonianze di civiltà romana di quasi 2000 anni fa. E anche
il nome di “Romania” è una testimonianza della nostra origine. Vedi, dunque, che
il popolo romeno e quello italiano sono popoli fratelli.
Il rilievo della Romania è vario: I monti Carpazi formano una “corona” nel
centro del paese. Essi ci offrono molte richezze: legno dei boschi, carbone, gas
metano, sale ed acque minerali. Ci sono poi fertili pianure, soleggiate colline e
meravigliose valli come la valle dell’Olt e del Prahova.
Il fiume più grande è il Danubio, il quale, come probabilmente lo sai, è il
maggiore fiume dell’Europa Centrale e viene dalla Germania, attraversando
l’Austria, l’Ungheria e la Serbia. Serve da confine naturale tra il mio paese e la
Bulgaria e poi sbocca nel Mar Nero, formando un famoso delta, che è il paradiso

158
degli uccelli acquatici. Purtroppo ora il delta è in pericolo a causa
dell’inquinamento.
Il Mar Nero bagna il Sud-Est della Romania. Il litorale romeno è bello e
visitato da molti turisti, però solo da giugno a settembre, prchè nel resto dell’anno
fa freddo. Il Mar Nero non è così caldo e ricco di pesci come I mari che
circondano l’Italia.
La capitale del mio paese si chiama Bucarest. Io ci sono andato molte volte.
E’ una città molto grande ma non tanto bella. Mio cugino che ci abita dice che è
troppo grande e affollata e poi d’inverno fa troppo freddo e d’estate fa troppo
caldo. Però ha dei belli parchi e un bellissimo Museo del Villagioo all’aperto.
Altre città grandi sono Yassy, Cluj-Napoca, Constanza-porto al Mar Nero,
Timisoara, Craiova.
Io abito in una città più piccola, in una zona di collina. Mi piace la mia città.
Abito con la madre, il padre, due sorelle e il nonno paterno, proprio come nel
telefilm italiano “Nonno Felice” ! D’estate vado in campagna, dai nonni materni.
La Romania non è così grande come l’Italia. Ha una popolazione di circa 23
milioni di abitanti. Il clima è quasi come nell’Italia del Nord. Abbiamo 4 stagioni
con un inverno freddo e rigido (ma non come in Russia!), con vento e neve. La
stagione più bella è la primavera quando tutto è verde e fresco. In pianura si
coltivaqno grano, granoturco e girasole e in collina la vita e gli alberi da frutta,
specialmente meli e prugni. Si coltivano poi ortaggi vari e patate.
Caro amico lontano, aspetto la tua risposta.
Saluta da mia parte la tua famiglia. Ti abbraccio.
Cristian

159
Per meglio capire:
Si deve - si deve = trebuie

Scambiano…per - scambiano per = confundă…cu

Di quasi 2000 anni fa - di cuazi due mila ani fa = de acum 2000 de ani

Serve da confine - serve da confine = serveşte drept hotar

Ricco di - rico di = bogat în

A causa di - a cauza di = din cauza

Ci sono andato - ci sono andato = am mers ( acolo)

Ci abita - ci abita = locuieşte (acolo)

All’aperto - alaperto = în aer liber

Proprio come - proprio come = chiar ca

La pianura - la pianura = câmpia

La collina - la colina = dealul

La montagna - la montania = muntele

Rigido - rigido = aspru

Il grano – il grano = grâul

160
Il granoturco - il granoturco = porumbul

Il girasole - il girasole = floarea-soarelui

Modi di dire con la parola volta - Expresii cu cuvântul volta

La prima volta - la prima volta = prima dată

L’ultima volta – lultima volta = ultima oară

Una volta - una volta = odată, odinioară

Ogni volta, qualche volta - oni volta, cualche volta = câteodată, uneori

La prossima volta - la prosima volta = data viitoare

La scorsa volta - la scorsa volta = data trecută

Ogni volta che - oni volta che = de fiecare dată când

Di volta in volta - di volta in volta = din când în când

A volte - a volte = uneori

Molte volte - molte volte = de mai multe ori

161
1. Metti al plurale:
Una testimonianza antica
La civiltà umana
Una pianura fertile
Una valle meravigliosa
Il fiume lungo
La collina soleggiata
Il villaggio romano
La città affollata
Una primavera fresca
Un ortaggio verde
Un uccello acquatico
L’abitante giovane

2. Coniuga ai tempi che conosci: trovare un amico; conquistare la libertà

3. Traduci in romeno:
Ti ho scambiato per tuo fratello. Somigliate molto. Non ti devi offendere. Sei
proprio come lui.
La tua risposta non arriva. Probabilmente non hai ricevuto la mia ultima lettera.
Vogliamo giocare all’aperto. Purtroppo sono pochi spazi e zone per il gioco dei
ragazzi.
Nel nostro paese sono moltissimi giornali per adulti, ma pochissimi per bambini.
Qualche volta mi piace leggere un bel libro di viaggi. L’ultima volta quando ho
letto uno era su Cristoforo Colombo.

162
3. Traduci in italiano:
Am găsit această adresă într-o revistă italienească şi am hotărât să scriu o
scrisoare. Poate voi primi răspuns.
Urmăriţi programele televiziunii italiene prin cablu ? Dau filme distractive şi
multe jocuri (telequiz).
Odinioară oraşele erau mai mici şi mai puţin aglomerate. Acum unele sunt imense.
De fiecare dată când învăţ ceva nou mă simt mulţumit. Vreau să devin ziarist.

Lecţia 2

Partea 1

LA TELEFONATA
Personaggi: Giorgio, Daniele, giornalaio, impiegata, Adriano, zio
- Daniele, hai per caso un gettone? Devo fare una telefonata.
- Il gettone non ce l’ho, ma possiamo ottenerlo all’edicola. Vieni, compreremo
anche dei giornali.
- Mi scusi, ha l’ultimo numero della “Gazzetta dello Sport”?
- Mi rincresce, ma è esaurito. Posso raccomandarti invece queste riviste di
integrammi per il passatempo o quelle di computer.
- Ma cosa può dirmi su questa rivista? E’ in italiano, no ?
- Si tratta di musica, di spettacoli, recensioni su film, classifiche musicali
internazionali, divertimenti. Costa solamente cento mila lei.
- Me la dia, per favore e La prego di aggiungere alcuni getton per il telefono.
- Ecco il resto e la rivista
- Da dove vuoi telefonare, dall’ufficio telefonico o da un telefono pubblico ?
- Preferisco andare all’ufficio perchè voglio parlare anche con mio cugino a
Braşov. Andiamo !
163
Qualche minuto più tardi.
- Ecco la cabina telefonica pert comunicazioni interurbane.
- Devo formare prima il prefisso di Braşov e poi il numero di mio
cugino…Ecco!…Ma questo telefono non funziona. Proviamo un
altro…Neanche questo! Cosa devo fare?
- Vai dall’impiegata e chiedile una comunicazione con Braşov tramite il
centralino.
- Signorina, per favore, desidero telefonare a questo numero di Braşov.
- Aspetta qualche minuto…Vai alla cabina numero 5. E’ in comunicazione.
Parla, per cortesìa.
- Grazie…Pronto, Adrian, sei tu ? Sono Giorgio.
- Ciao, Giorgio! Come stai? Ti aspettavamo da noi.
- Proprio questo volevo dirti: arriverò domani sera alle 9. Puoi aspettarmi alla
stazione?
- Certamente. Non mancherò. Non vedo l’ora di incontrarti. Senti, posso
chiederti un favore? Telefona alla zia Anna e dille che purtroppo non è stato
possibile visitarla la settimana scorsa, ma verrò di sicuro questo week-end e le
porterò anche la ricetta promessa.
- Che coincidenza! Proprio a loro volevo telefonare anch’io. Ciao, ci vediamo a
presto… (all’impiegata) Mi dica quanto Le devo pagare ?
- Cento cinquanta mila lei. Ecco l ricevuta.
- Daniele, puoi aspettare ancora due minuti?…Pronto? Casa Ionescu ? Zio, sono
io, Giorgio. Ho parlato alcuni secundi fa con Adriano. Voleva comunicarvi che
solamente il sabato prossimo potrà venire a Bucarest a portare anche la ricetta
promessa alla zia. Sei tanto gentile a comunicare questo messaggio alla zia?
Grazie ed arrivederci.
- Arrivederci, nipotino. Vieni a visitarci più spesso.
- Andiamo, Daniele. Ti ringrazio per la compagnia.

164
Per meglio capire:
Per caso – per cazo = din întâmplare

Fare una telefonata – fare una telefonata = a da un telefon

Mi rincresce - mi rincreşe = îmi pare rău, regret

Me la dia, per favore - me la dia, per favore = daţi-mi-o, vă rog

Comunicazione interurbana - comunicaţione interurbana = legătură interurbană

Tramite il centralino - tramite il centralino = prin centrală

Chiedere un favore - chiedere un favore = a cere un serviciu, o favoare

1. Immagina una conversazione in cui devi usare le seguenti parole o espressioni:

comunicazione interurbana, informazione, per cortesìa, messaggio, per caso,
La prego, la settimana prossima, me la dia, non funziona.

2. Traduci in romeno:
Personaggi: il professore, Giorgio
- Pronto! Casa Ionescu? Desidero parlare al signor professore. Sono Giorgio,
uno dei suoi allievi. E’ Lei, professore ?
- Sono proprio io, Giorgio. Che cosa è successo ?
- Professore, mi dispiace tanto, ma devo darLe una brutta notizia. Io non potrò
presentarmi domani al concorso. Sto male: ho la febbre, mi fa male la testa, la

165
 gola. Mi rincresce tanto che non potrò partecipare. Tanta fatica per niente ! Mi
creda…
- Stai tranquillo, Giorgio. La salute prima di tutto ! Anche a me dispiace avere
un allievo in meno a quest’importante gara, ma non è la fine del mondo. E la
tua fatica non è affatto inutile. Participerai un’altra volta.
- Le chiedo ancora una volta scuse per il disturbo e Le prometto di non mancare
alla prossima gara. La posso cercare domani alle 5 per sapere i risultati del
concorso ?
- Certamente. Arrivederci.
- ArrivederLa, professore.

2. Sostituisci le forme pronominali toniche con quelle atone:

Hai scritto a me?
anno chiesto a loro dove vanno?
Non dicevate a noi quelle belle parole.
Non aspettate più lei.
Hanno incontrato lui per la strada.
Non erano obbligati di accompagnare noi.
Ha domandato a voi quella rivista?

3. Sostituisci con le forme toniche:

Ci avete comunicato troppo tardi l’ora della partenza.
Mi aveva dato un buon consiglio.
Li aveva dimenticato dopo tanto tempo.
Gli aveva scritto.
Vi mancavano le forze per una simile gara.
Parlava loro, ma pensava ad altri.
Le portava un grande rispetto.
Non ti ho scritto, ma mi ricordo spesso di te.
166
4. Completa con i pronomi che mancano:
Le nostre amiche non … visto.
… ho detto che non potete telefonare a quest’ora.
Perchè non … rispondono ?
Oggi non parlerò più a Maria; non … risponderò nemmeno al saluto.
… darò una bella camicetta.

5. Traduci in italiano:
Spune-i că am terminat cartea şi i-o voi da mâine.
Fă-mi plăcerea să vii cu noi la mare.
Nu putea să-i ceară favoarea aceea tocmai lui.
Îl minţea pentru că nu putea să-i spună adevărul.
Ne-au chemat să ascultăm programul împreună cu ei.
La ce oră vă pot găsi (pe dvs.) ?
Cât vă datorez (dvs.) ?

167
 Partea a 2-a

IL CARNEVALE
Che cos’è il Carnevale? E’ una bella e allegra festa mascherta con origini
assai antiche. Presso tutti I popoli, o quasi, ci sono o almeno c’erano usanze e riti
dove I partedipanti portavano le maschere. Anche oggi a molti piace mascherarsi,
soprattutto ai bambini e ai giovani. E’ molto divertente nascondere la faccia e fare
scherzi senza essere riconosciuti.
Da dove viene questa parola “carnevale”? Da due parole latine: “carnis e
vale”, cioè “addio carne!” Perchè? Perchè il Carnevale è una manifestazione, una
festa, che dura una settimana prima della Quaresima. La Quaresima indica il lungo
periodo di sei settimane quando non si mangia più la carne o altri prodotti animali.
Non si mangia più di “grasso” e in vece si mangia di “magro”, così si dice nel
popolo. Si mangia solo pane, pasta, riso, frutta, ortaggi, legumi, olive, funghi,
noci, uva secca, fichi secchi. Sono proibiti anche I vari divertimenti: I balli, gli
spettacoli, le nozze. E’ il periodo che precede la Settimna della Passione e della
morte di Gesù Cristo e perciò tutti devono abbandonare I cibi buoni e I
divertimenti, devono fare penitenza e purificare il loro corpo e la loro anima per la
grande gioia della Festa Pasquale.
Oggi si ripetono ancora queste usanze? Certo, nei monasteri e tra le prsone
più anziane. Il “digiuno” è stato quasi dimenticato, ma il carnevale è rimasto.
Quando si svolge? Generalmente a fine febbraio. Esso dipende dalla data della
Pasqua che è variabile, cioè non è ogni anno alla stessa data come il Natale o altre
feste.
Dove si svolge il Carnevale? In tuti I paesi di religione cattolica e in alcuni
protestanti. Anche in Romania si svolgeva una volta, probabilmente solo nelle
grandi città. Prove ne sono alcune commedie di Vasile Alecsandri e di Ion Luca
Caragiale. Oggi si svolge solo in poche località fra la popolazione protestante e
cattolica, ma con poco fasto.
168
 In Europa, l’Italia lo festeggia con il più grande fasto in molte città, e
specialmente a Venezia. Ma il più famoso carnevale del mondo è a Rio de Janeiro
in Brasile, paese cattolico.
In Italia il Carnevale è una grandissima festa. Tutti si mascherano, girano
per la strada o di casa in casa, ballando, cantando o suonando le trombette. Si
divertono a lanciare stelle filanti e manciate di coriandoli che cadono a terra come
una pioggia a colori. Per chi non ha un costume basta un buffo naso, uno strano
cappellino e una mascherina che copre gli occhi. Ma generalmente si indossano
anche costumi veri e molte volet anche costosi. I costumi sono diversi: personaggi
delle fiabe come Cappucetto Rosso, Cenerentola, Peter Pan, Pinocchio,
Biancaneve e I sette nani, Alladino ecc.; dei film –Zorro, Trazan, Superman,
Dracula, Robin Hood, Batman. Ci sono poi: re, regine, principi, principesse,
moschettieri, pirati, zingare, cow-boys, sceriffi, estra terrestri, samurai, indiani,
pellirossa ecc. Ma le più amate sono le maschere tradizionali italiane, vecchie da
centinaia di anni che rappresentano I personaggi della Commedia dell’Arte: le
belle signorine Rosaura, Isabella, Corallina, I belli cavallieri Leandro, Cinzio
Lelio; Colombina, la serva astuta e carina e I servi Arlecchino, Brighella e
Pulcinella, furbacchioni e pigroni. Ci sono poi Pantalone e Balanzone - vecchi e
avari, il Capitano Spaventa – fanfarone, dei quali tutti ridono.
Il Carnevale italiano è anche un buon affare perchè attira migliaia di turisti.
E’ bello e divertente visitare l’Italia, e specialmente Venezia, durante il Carnevale.

Per meglio capire

Origini assai antiche - origini asai antiche = origini destul de vechi

Presso tutti I popoli - preso tuti I popoli = la toate popoarele

La Quaresima - la cuarezima = Păresimile, Postul Mare (al Paştelui)

169
Si mangia “di grasso” - si mangia di graso = se mănâncă “de dulce”
“di magro” - di magro = “de post”
la Settimana della Passione - la setimana dela pasione = Săptămâna Patimilor

la Festa Pasquale - la festa pascuale = Sărbătoarea Paştelui

devono fare penitenza - devono fare penitenţa = trebuie să se căiască

prove ne sono - prove ne sono = dovezi (ale acestui fapt) sunt; ca dovadă…

a terra (per terra) - a ter / per tera = pe jos

centinaia - centinaia = sute

migliaia - miliaia = mii

manciate di coriandoli - manciate di coriandoli = pumni di confetti

la Commedia dell’Arte - la comedia del arte = teatru popular specific Italiei

furbo - furbo = şmecher

astuto - astuto = inteligent

pigro - pigro = leneş

170
1. Coniuga ai tempi che conosci I verbi: festeggiare, girare, mascherare, svolgere,
proibire.

2. Metti al plurale:
la maschera nera
lo scherzo brutto
l’usanza specifica
il carnevale divertente
il ballo mascherato
il rito antico
lo spettacolo proibito
la signorina carina
il vecchio fanfarone
la volpe astuta
l’oliva verde
il fico secco
il fungo comestibile
il pane fresco

3.Metti al femminile:
un giovane astuto
un frate cattolico
un servo furbacchione
un vecchio fanfarone
un re spagnolo
un signore mascherato
un cavaliere gentile
un indiano ricco
171
un principe tedesco
uno zingaro cantante

4. Traduci in italiano:
Carnavalul se desfăşoară mai ales în ţările de religie catolică.
În timpul carnavalului aproape toţi se maschează.
Cei care fac rău trebuie să se pocăiască.
Sărbătoarea Paştelui este foarte frumoasă.
În Moldova şi Bucovina sunt multe mânăstiri vestite.
Am citit povestea “Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici”.
Albă ca Zăpada era bună şi frumoasă, cei şapte pitici erau buni şi harnici.
Pinocchio era caraghios, leneş şi lăudăros, dar nu era rău.
La teatrul de păpuşi, Pinocchio întâlneşte pe Colombina, Arlecchino şi Pulcinella.

5. Traduci in romeno:
- Ciao, Sorina! Perchè sei così allegra? Che c’è di nuovo?
- Non lo sai ancora? La nostra classe organizzerà un carnevale, l’ultimo sabato
dell’anno.
- Magnifico. Possiamo portare anche altri invitati?
- Non lo so. Domandiamo a Georgiana. E’ lei che ha avuto l’idea. Come ti
mascheri?
- Io? Mi mascherò di Zorro. Ho un cappello speciale e anche la spada. E tu?
- Ah! Io non te lo dico. Sarà una sorpresa! Sai che ci sarà anche un rinfresco:
dolci, paste varie e bibite.
- Va bene, porteò anch’io qualcosa. Dobbiamo organizzarci bene,
altrimenti…addio divertimento! Spero che ci sarà della buona musica, sai
quanto mi piace ballare.
- Lo spero anch’io!

172
 Lecţia 3

Partea 1

UNA REGIONE ITALIANA – LAZIO

Personaggi: il professore, Tonio, Adriana
- Oggi parleremo di una delle regioni più famose dell’Italia – il Lazio. Che ne
sapete?
- E’ il nome di una squadra di calcio.
- Sì, è una squadra di Roma.
- Perchè si chiama così?
- Proprio perchè non è solo la capitale d’Italia, ma anche il capoluogo di questa
regione – Lazio – che gli antichi Romani chiamavano Latium e che è la culla
del popolo romano. Sapete dove si trova?
- Nel centro della Penisola Italiana, verso il Mare Tirreno
- Molto bene. Sei brava come sempre. A Nord del Lazio ci sono altre due
regioni famose – la Toscana e l’Umbria. Il nome di Lazio deriva da quello dei
Latini, gli antichi abitanti di questa regione. Lungo il mare ci sono molte
pianure. Il resto della regione è zona di collina. Ci sono due grandi laghi: il
lago di Bolsena e il lago di Bracciano. Il più grande fiume…
- Lo so io. E’ il Tevere, che attraversa Roma. Tutte le città si costruivano vicino
a un fiume.
- Perchè? Ah, capisco, perchè gli uomini hanno bisogno sempre di acqua per
vivere.
- Il fiume era anche una via di trasporto per uomini e merci, soprattutto nei tempi
quando non c’erano nè treni, nè macchine, nè aerei.
- Sul Tevere c’è anche una grande isola a forma di barca, chiamata “L’Isola
Tiberina”.
173
- Il Lazio è una regione ricca?
- Non tanto. Un tempo nella campagna romana vivevano pastori e contadini.
Oggi ci sono grandi e piccole aziende specializzate nell’allevamento del
bestiame.
- C’è, perciò, una imortante produzione di latte, burro, formaggio e carne. Dei
formaggi è famosa la “mozzarella”.
- Che animali si allevano?
- Peore, mucche, buoi e buffali.
- E che si coltiva in questa regione? Si coltiva il grano?
- Grano, riso e altri cereali, poco. Ma nelle pianure si coltivno tabacco e ortaggi,
specialmente pomodori. Sapete che l’Italia occupa il primo posto nel mondo
per la coltivazione dei pomodori. Poi in collina si coltiva la vite e l’olivo. Che
vuoi dire, Adrina?
- Roma è la più antica città dell’Europa. E’ chiamata anche la “Città Eterna” o la
“Città delle Sette Colline”. Da Roma partono molte strade costruite dagli
antichi romani. Si dice che “tutte le strade conducono a Roma”
- Sì, perchè era la capitale di un immenso impero – l’Impero Romano. Anche
oggi è una città molto importante. Vicino a Roma ci sono molte fabbriche:
chimiceh, di materiali da costruzione, di medicinali. A Roma c’è poi l’industria
cinematografica degli studi chiamati Cinecittà, cioè “la città del cinema”. I più
famosi film itliani sono stati girati qui.
- So che tutti I turisti che vanno in Italia vogliono visitare Roma. Perchè?
- Perchè è molto antica, molto famosa e anche bella. Ha bellissimi palazzi,
giardini, musei e monumenti. Ha bellissime fontane, piazze e chiese. A Roma
risiedono il Presidente della Repubblica Italiana, il Governo e il Parlamento
Italiano. Nel centro di Roma c’è anche la Città del Vaticano, un piccolissimo
stato indipendente (il più piccolo del mondo), che ha la propria bandiera e
propri ambasciatori in altri paesi. Dalla Città del Vaticano il Papa governa la
Chiesa Cattolica di tutto il mondo.
174
- Nel Lazio non ci sono altre città? Solo Roma?
- Sì che ci sono, ma nessuna è così grande e così famosa come Roma, nè come
altre città italiane conosciute da voi tutti come Venezia, Milano, Torino,
Napoli, Firenze ecc. Possiamo però ricordare: Viterbo, Latina, Rieti e
Frosinone. Poi Civittavecchia e Ostia che sono vicine al mare e Montefiascone
e Frascati che sono famosi per I loro vini.
- So che Roma ha una bella legenda. Ce la racconta?
- Ve la racconterò la prossima lezione.

Per meglio capire:

Che ne sapete = ce ştiţi despre asta
Lungo il mare = de-a lungul mării
Non tanto = nu prea
In collina = pe deal
C’è poi = mai există
(I film) sono stati girati = (filmele) au fost turnate
risiedono = îşi au reşedinţa
sì, che ci sono = ba sigur că sunt
pecora = oaie
mucca = vacă
buoio (pl. Buoi) = bou (pl. boi)
buffalo = taur
il bestiame = animalele (în general)
allevamento = creşterea
la vite = viţa de vie
ce la racconta (Lei)= ne-o povestţi (dvs.)

175
1. Metti al femminile, poi al plurale (maschile e femminile):
Un pastore vecchio Un popolo antico
Un contadino povero Una capitale europea
Un presidente famoso La regione ricca
Un ambasciatore tedesco Il capoluogo lontano
Un abitante latino Lo studio cinematografico
Un sopravvivente fortunato La merce cara

2. Coniuga ai tempi che conosci I verbi: condurre e governare

3. Forma delle frasi con le espressioni: lungo il mare, c’è poi, non tanto, ho
bisogno, un tempo, a forma di, in collina

4. Traduci in italiano:
Roma are două echipe de fotbal vestite: Lazio şi Roma.
Acest oraş este capitala regiunii Lazio, dar în acelaşi timp al întregii Italii.
Este numit şi “oraşul etern” pentru că este foarte vechi.
Este numit de asemenea şi "oraşul celor şapte coline” pentru că s-a dezvoltat pe
şapte coline: Capitolino (Campidoglio), Palatino, Aventino, Quirinale, Viminale,
Esquilino, Celio.
Mai târziu s-au creat şi alte două coline: Giannicolo şi Monte Mario.
La Roma se află Preşedintele, Guvernul şi Parlamentul italian.
În centrul Romei se află un stat foarte mic, “Cetatea Vaticanului”, unde îşi are
reşedinţa Papa.

176
 Partea a 2-a
LA LEGGENDA DI ROMA
Personaggi: il professore, Giorgio, Sandra, Alberto
- Molte grandi città hanno uno stemma. Sapete qual è lo stemma di Roma?
- Sì, è una lupa!
- Una semplice lupa?
- No, è una lupa che allatta due bambini.
- Chi erano quei due bambin?
- Erano due gemelli, Romolo e Remo, I leggendari fondatori della “Città Eterna”
- Dunque lo stemma ricorda la leggenda di questa città, regina dell’antichità
- Professore, ce la racconti!
- Va bene. State attenti. Ora ve la racconto. I Romani, popolo guerriero e molto
fiero, sostenevano la loro origine divina. Infatti la leggenda parla di due
gemelli che erano figli di una principessa chiamata Rhea Silvia. Ma sapete chi
era il padre dei bambini?
- No!
- Era il dio Marte, il dio della guerra. La leggenda comincia quando I bambini
erano appena nati. Vivevano in una fortezza chiamata Albalonga, dove regnava
il loro nonno – Numitore. Ma uno zio cattivo, Amulio, fratello di Numitore,
voleva il regno per sè. Così che ha fatto imprigionare il nonno e la madre dei
piccoli e ha voluto uccidere I bambini neonati. Ha ordinato a un serve di
buttarli nel fiume Tevere. Ma il servo ha avuto pietà dei bambini. Li ha messi
in una cesta e li ha abbandonati alla corrente del fiume, pregando gli dei di
salvarli. Dopo un po’ la cesta si è fermete nei rami di un salice che si piegava
sul fiume. Una lupa che aveva sete è scesa al fiume…
- La lupa li ha mangiati?
- Che dici? Se li mangiava, la leggenda non esisteva più. Stai zitto e ascolta! La
lupa li ha allattati ogni giorno finchè un pastore gli ha trovati e li ha portati a
casa sua, allevandoli come I propri figli.
177
- Posso continuare io?…Diventati dei giovanotti coraggiosi e forti, hanno
conosciuto la loro storia. Sono andati ad Albalonga, hanno ucciso il crudele zio
e hanno liberato la madre e il nonno. Per premiarli il nonno gli ha dato il
permesso di fondare una nuova città.
- Sapete dove?
- No…
- Proprio sulla riva del Tevere nel luogo dove erano stati trovati dalla lupa. Ma la
fondazione della città è stata insanguinata da una lite e una lotta tra I due
fratelli. Durante la lotta Remo è stato ucciso e la città è stata chiamata Roma,
proprio dal nome di Romolo. Era nell’anno 753 a.C.
- Io so che nei primi tempi Roma era piccola, con case povere. Nemmeno
Romolo, che è stato il primo dei sette re che ha avuto la città prima di diventare
Repubblica, aveva un palazzo.
- Sì, hai ragione, prima, nei tempi antichi, Roma era come un villaggio modesto.
Poi, poco a poco, si sono costruiti tutti I palazzi, I monumenti, I templi famosi.
- Perchè Roma si è costruita su sette colline?
- Dapprima si è costruita su una collina, il Palatino, e poi sulle altre.
- Perchè non costruivano in pianura?
- Perchè così potevano difendersi meglio dai nemici. E, allora, vi è piaciuta la
leggenda?
- Sì, ma è vera?
- Come tutte le leggende!

Per meglio capire

Ha fatto imprigionare = a pus să fie întemniţaţi
Alla corrente del fiume = în voia râului
Nemmeno Romolo…aveva = nici măcar Romulus…nu avea
a.C. = înainte de Cristos
La fortezza = fortăreaţă
178
Il dio = zeul
La lite = cearta
Il salice = salcia
La cesta = coşul
Allattare = a alăpta

1. Metti al plurale:
L’antichità romana
La lite dura
Il regno antico
La fortezza dacica
Il salice piangente
La cesta pesante
Lo stemma complicato
Il permesso accordato
La bella leggenda
Lo zio cattivo

2. Metti al femminile:
Il bimbo neonato
Il fratello gemello
Il dio crudele
Il fondatore generoso
Il servo fedele
L’uomo guerriero
Un re fiero
Un giovane forte
Il proprio figlio
Un lupo affamato
179
3. Traduci in italiano:
Romanii erau cei mai viteji şi mândri luptători din antichitate.
Ei considerau că se trag (discendere) din gemenii Romulus şi Remus, fiii zeului
Marte.
Aceştia fuseseră alăptaţi de o lupoaică.
De aceea Romanii erau rezistenţi şi plini de curaj.
Noi am citit despre copiii crescuţi de lup.
De exemplu Mowgli din “Cartea Junglei”.

4. Traduci in romeno:
Personaggi: Giovanna, Adriana
- Ti piacerebbe visitare Italia?
- Certo! Come no! A chi non piacerebbe?
- E che città italiane ti piacerebbe vedere?
- Per primo, Roma, perchè se ne parla tanto e voglio vedere la Città del
Vaticano, dove sta il Papa, I Fori Romani e la Colonna Traiana
- E poi?
- Poi, Venezia, che è unica nel mondo. Sono molto curioso di vedere come vive
la gente in una città che invece di trade ha canalli.
- E poi ancora?
- Se mi restano dei soldi, anche Firenze e Siena, delle quali ho sentito che sono
molto belle.
- E altri paesi dell’Europa o del mondo ti piacerebbe visitare? Se avrai soldi, si
capisce!
- Sì, senz’altro. Vorrei visitare la Francia perchè conosco un po’ il francese e poi
la Grecia, l’Egitto e il Brasile perchè mi appassiona l’Amazzonia. E sai? Prima
o poi li visiterò! Almeno lo spero!

180
1. Traduci in italiano:
Trebuie să-ţi menţii promisiunea făcută părinţilor tăi.
Îşi amintea cu plăcere vacanţa petrecută la mare.
Suntem în stare să învăţăm singuri o limbă străină?
Era o zi binecuvântată: atâta soare, un cer atât de albastru!
Te vei căi mai târziu dacă nu îi spui acum adevărul.
De la început înţelese ce voia să-I comunice.
Aveai obligaţia sî-l însoţeşti.

2. Traduci in romeno:
Ormai vi presenterò I miei amici.
Guardando la vetrina del negozio, gli veniva l’acquolina in bocca.
Non sei stata attenta alla lezione! Te ne pentirai più tardi!
Neanche l’ombra dell’amica che aspettavo con tanta impazienza.
Qualche volta mi domando se non è inutile lo studio di alcune materie.

3. Traduci in italiano:
Aceste cărţi sunt foarte interesante.
Oraşul acesta este cel mai mare din ţară.
Casele din cartierul meu sunt mai înalte decât cele din cartierul tău.
Merele sunt mai dulci decât perele.
Mario este mai înalt decât Giorgio, dar mai puternic decât Giulio.
Băieţii sunt mai puţin silitori decât fetele.
Prietenii mei sunt foarte simpatici.
Şcoala mea este tot atât de frumoasă ca şi a ta.
Rochiile noastre sunt la fel de moderne ca ale voastre.
181
4. Traduci in romeno:
- Ciao, Giorgio! Non vedevo l’ora d’incontrarti. Ho una bella notizia per te: fra
quattro settimane arriverà il nostro amico Nino da Roma.
- Veramente questa è una bella notizia! Come l’hai saputa?
- Ho ricevuto due giorni fa una lettera. Ti ho telefonato ieri sera, ma non eri a
casa. Scrive che fra qualche giorno ci telefonerà per dirci il giorno preciso del
suo arrivo.
- Ti ricordi che impazienti lo aspettavamo un anno fa? Non lo conoscevamo, non
sapevamo come era e come pensava. Proprio due giorni fa guardavo le foto
durante la nostra gita in montagna e ora, fra poco, ci divertiremo di nuovo
insieme.
- Allora, cominciamo a fare dei progetti per questa nuova visita!

Lecţia 4

Partea 1

LA PIÙ’ GRANDE ISOLA ITALIANA – LA SICILIA

Personaggi: Papà, mamma, Carlo
Oggi la mamma ha comprato le prime arance della stagione.
- Queste arance hanno fatto un lungo viaggio.
- Perchè? Da dove vengono?
- Vengono dalla Sicilia.
- Sai che le arance piacciono agli elefanti?
- Scherzi, papà?
- No, non scherzo. Devi sapere, Carlo, che una volta le arance crescevano solo in
India e in Cina, nelle foreste, e gli elefanti mangiavano quei frutti saporiti. Per
questo gli indiani chiamavano quei frutti “negarania”, che vuol dire “che
182
 piacciono agli elefanti”. Molto tempo dopo, sono arrivati in India gli Arabi e
hanno portato poi nelle loro terre le piatine di aranci. E’ passato ancora tanto
tempo e gli Arabi sono arrivati dall’Africa in Sicilia, che non era poi molto
lontana come tu lo sai. Hanno piantato le piantine e nella terra fertile della
Sicilia sono cresciuti gli aranci. I loro frutti hanno cambiato il nome: “arancia”
in italiano, “naranja” in spagnolo e “orange” in francese, tedesco e inglese –
con pronuncia diversa, però – e si coltivano ora in tutti I paesi del Mar
Mediterraneo.
- Ora che abbiamo parlato di Sicilia, dimmi ancora altre cose su quest’isola che
appartiene all’Italia ed è allo stesso tempo la più grande isola del Mediterraneo.
Si trova proprio alla punta dello “stivale” italiano.
- Essa forma una regione con statuo di autonomia speciale come la Sardegna e
alcune regioni del Nord. Il capoluogo è Palermo, importantissimo porto. Altre
città-porti sono: Messina, Catania, Siracusa, Agrigento e Trapani. Nell’interno
dell’isola città importanti sono: Caltanissetta, Enna e Ragusa. Nei porti siciliani
c’è un traffico intenso di navi italiane, greche, africane e di altre nazionalità. La
Sicilia è una regione molto fertile specialmente nelle piccole pianure e sulle
colline vicine alle coste. L’interno della isola invece è arido, perchè piove
raramente. I monti sono privi di vegetazione, I pascoli sono poveri; si allevano
pecore e capre. In alcune zone si coltiva il grano, dai più antichi tempi.
- Abbiamo parlato di arance. Le arance siciliane sono buone perchè in Sicilia c’è
molto sole. Il clima dell’isola è mitissimo: non fa quai mai freddo. Perciò è
molto addatto alla coltivazione di tutti gli agrumi: aranci, limoni, mandarini,
pompelmi. Nelle pianure si coltivano ancora pomodori, verdure e cotone e
sulle colline mandorli, olivi e vite. In Sicilia si estrae petrolio e si lavora nelle
raffinerie. Un’altra industria è quella delle saline. Il sale non si estrae dalla
terra ma dell’acqua del mare. Lungo le coste del mare si pratica la pesca,
specialmente quella del tonno e del pesce-spada.

183
- In Sicilia c’è un grande volcano attivo: l’Etna. Quando non è in eruzione, la sua
cima è coperta di neve. La Sicilia è molto visitata dai turisti. Questi trovano là
alberghi molto belli, un mare caldo, giardini fioriti, aranceti e uliveti ma anche
bellissimi monumenti di architettura antica, medioevale e rinascimentale. Molti
secoli fa la Sicilia è stata dominata da Greci, poi da Romani, più tardi da Arabi
e ancora più tardi dai Normanni che venivano dal Nord dell’Europa. Così che
in quella meravigliosa isola si trovano segni di molte civiltà.
- Quanto vorrei visitare quell’isola!
- Un giorno o l’altro ci decideremo e faremo una brava vacanze nel paese degli
aranci. Io lo conosco perchè l’ho visitato. Mio nonno era siciliano. Intanto
vediamo se sono buone le arance comprate dalla mamma!

Per meglio capire

È passato ancora tanto tempo = a trecut mult timp
Non era poi molto lontana = nu era chiar aşa de departe
Aranceti / uliveti = livezi de portocali / măslini
Quanto vorrei = cât aş vrea
Allo stesso tempo = în acelaşi timp
Un giorno o l’altro = într-una din zile

Modi di dire con la parola cambiare

Cambiare di opinione = a-şi schimba părerea
Cambiare di abitudini = a-şi schimba obiceiurile
Cambiare casa = a se muta
Cambiare mestiere = a-şi schimba meseria
Cambiare nome = a-şi schimba numele
Cambiare soldi = a schimba bani

184
1. Traduci in italiano:
Copiilor nu prea le plac grape-fruit-urile pentru că sunt puţin amare.
Citricele se cultivă în ţări mai calde precum Italia, Grecia, Spania, Israel etc.
Păşunile munţilor noştri sunt foarte frumoase şi potrivite pentru creşterea oilor.
Şi în România există unele construcţii medievale: cetăţi şi mânăstiri.
Monumentele renascentiste din Italia sunt vestite în toată lumea.
Persoanele care îşi schimbă mereu părerile nu sunt demne de încredere.

2. Traduci in romeno:
- Ciao, Susanna! Ho saputo che hai avuto la fortuna di fare un viaggio in Italia.
E’ vero?
- Sì, è proprio vero. E’ stato un sogno!
- Quanto tempo ci sei stata? E da chi?
- Due settimane, da una zia, la sorella di mia madre.
- Che città hai visitato?
- Mia zia abita a Verona. Dunque ho visitato Verona, Venezia, Roma e altre città
più piccole.
- Quale ti è piaciuta di più?
- Venezia, certo. Ho fatto un bellissimo viaggio e in più ho migliorato il mio
italiano.
- Che fortunata! Anch’io desidero più che mai fare un simile viaggio!

Fare il medico è una professione che richiede sacrifizi, generosità, amore per gli
uomini.
Il libro che ho finito di leggere mi ha spinto alla riflessione.
Questo non è argomento da discutere tra bambini.
Le decisioni importanti sono il frutto della meditazione.
Mio fratello ha inclinazione per il disegno.
L’arditezza dello studente ha salvato la vita del bambino.
185
Ascultaţi cu atenţie textul şi repetaţi. Este recomandabil să îl şi tzraduceţi, însă
este mai mul un exerciţiu de pronunţie:
- Cosa fai qui da solo, Giorgio?
- …
- Ah, ora capisco! Si tratta di quel voto che hai preso oggi in matematica. Su:
comportati da uomo! Queste cose succeddono anche ad altri e…
- Ma come dirlo ai miei genitori? Sai che da piccolo avevo I migliori voti della
classe ed ora…
- Dài! Digli tutta la verità, e comprenderanno che non è la fine del mondo. Poi
diligente come sei, sarà facile per te migliorarti la situazione.
- Grazie, già mi sento meglio. Ti sei comportato da vero amico.

Partea a 2-a

LA NATURA È IN PERICOLO
Personaggi: Elena, Lucia, trasmissione TV
Elena guarda una trasm,issione televisiva. Ad un tratto si sente lo squillo del
campanello dell’ingresso. Elena va ad aprire. E’ la sua amica.
- Ciao, Elena. Ti disturbo? Cosa stavi facendo?
- Ho acceso per caso il televisdore e questo documentario sull’ecologia mi ha
impressionato moltissimo: io non badavo a queste cose fin’ora.
- Ma io conosco e seguo da molto tempo “La Linea Verde” su RAI UNO. E’
davvero interessante. Ascoltiamo cosa dice lo speaker.
- La natura è in pericolo: le risorse naturali – acqua, aria, suolo, piante ed
animali – sono mal utilizzate, supersfruttate per irresponsabilità e mancanza di
comprensione e coscienza, per profitto immediato di pochi nei confronti
dell’umanità.
- Terribili immagini! Finalmente la gente dovrà rendersi conto che non solo
l’utilizzazione spensierata delle risorse è un grosso pericolo, ma anche
186
 l’inquinamento della terra, dell’aria e dell’acqua. Ho visto anche altre
trasmissioni sulla “Linea Verde” che segnalavano I pericoli rappresentati dal
fumo e delle sostanze chimiche emmesse nell’aria e nelle acque dei fiumi, dei
laghi, dei mari. Ti ricordi quella disgrazia avvenuta durante la guerra del Golfo,
tutti quegli uccelli bagnati in petrolio?
- Ma anche da noi si vedono o s’incontrano casi in cui a causa dell’inconscienza
di certe persone o proprio di imprese sono uccisi I pesci, si inquinano le acque
con rifiuti chimici o casalinghi. E poi guarda le nostre strade, I parchi, I campi
intorno alle città. Mi sento sopraffatta dalla vergogna quando vedo tanta
immondizia.
- E non sei l’unica a sentire e a pensare così. Però sono pochi quelli che agiscono
in questo senso. Ognuno di moi potrebbe contribuire alla conservazione
dell’ambiente. E’ la nostra vita in gioco.
- Ma che cosa si può fare concretamente?
- Per prima non buttare dei rifiuti intorno alle case e sulle strade, piantare degli
alberi, dei fiori, conservare il verde, mantenere la pulizia, risparmiare la carta
ecc. Poi si possono organizzare dei gruppi ecologistici che agiscano come il
famoso “Greenpeace” (che combatte contro I rifiuti e gli esperimenti nucleari,
contro l’inquinamento dei mari con petrolio), su piano locale per mantenere
puliti I parchi, I boschi, le montagne.
- Ho visto proprio qualche giorno fa alla TV un tale gruppo che in autunno ha
raddunato I rifiuti che li Hanno “dimenticati” persone maleducate nei più dei
posti dei monti Bucegi, e poi altri gruppi che facevano la stessa cosa sulle rive
e nelle acque del fiume Mures.
- Li ho visti anch’io, ma ho sentito anche il fatto che invece di accordare a loro
tutto l’appoggio, alcuni li prendevano in giro. E questo atteggiamento è
un’altra prova di mancanza di rispetto e di civiltà. Sporcano le strade, I fiumi, I
boschi, distruggono il verde, non piantono nemmeno un fil d’erba e poi si
domandano perchè ci sono tante malattie nuove, tanti virus, tanta siccità e tanta
187
 fame. Non capiscono che il pianetta Terra è condiviso dall’uomo con tutti gli
altri esseri viventi: piante, animali, microorganismi e che tutto esiste solo in
armonia. Rotta quest’armonia, la terra e la natura si ribellano contro l’uomo.

Per meglio capire

Trasmissione televisiva = transmisiune / emisiune TV
Ad un tratto = deodată
Cosa stavi facendo = ce făceai
Ascendere la TV = a deschide televizorul
“Linea Verde” = emisiune cu conţinut ecologic la televiziunea italiană
lo speaker = crainicul
risorse mal utilizzate e supersfruttate = surse prost utilizate şi super-exploatate
mancanza di comprensione = lipsă de înţelegere
mancanza di conscienza = lipsă de conştiinţă
mancanza di rispetto = lipsă de respect
mancanza di civiltà = lipsă de civilizaţie
l’inquinamento = poluarea
rifiuti chimici = reziduuri chimice
rifiuti casalinghi = reziduuri casnice, gunoaie
intorno a = în jurul
sopraffatta dalla vergogna = copleşită de ruşine
persona maleducata = persoană prost-crescută, necivilizată
certe persone = anumite persoane, unele persoane
accordare appoggio = a acorda jutor, sprijin
prendere in giro = a râde, a-şi bate joc de cineva
conservazione dell’ambiente = păstrarea mediului înconjurător
Green peace = (engl.) pacea verde

188
Modi di dire con la parole male:
Portarsi male = a se comporta urât
Risponder male = a răspune nepoliticos; greşit
Finir male = a ajunge rău, a sfârşi rău
Maleducato = lipsit de educaţie
Malcondotto = prăpădit, ajuns rău
Malcontento = nemulţumit
Malconoscente = ingrat, nerecunoscător
Malcurante = neglijent, neatent
Malcurato = neîngrijit, prost îngrijit
Malefico = dăunător; răufăcător; nefast

1. Traduci in romeno:
Per irresponsabilità di alcuni genitori, le nostre strade sono piene di bambini senza
casa.
Devi fare attenzione ai tuoi vestiti; sono cari.
La sporcizia delle strade è una vera vergogna.
L’uso di alcune sostanze è vietato.
Quei ragazzi sono privi di educazione.
L’immagine di quell’incendio era tremenda.
Io ascolto attentamente le trasmissioni sportive.
Gli amici avevano in comune tanti ricordi e tanti sogni.
Incontrò il suo amico all’ingresso del negozio.
Ai vostri anni voi mostrate una certa irresponsabilità.
Mio fratello è un ragazzo spensierato.
La sporcizia delle acque dei fiumi e dei mari è prova di inconscienza degli uomini.
Avevano raddunato tutte le frutta.
Noi dobbiamo risparmiare l’acqua.
L’umidità dell’aria è qualche volta dannosa alla salute.
189
La conservazione della natura è anche opera della gente.
Niente segnalava la futura disgrazia.
La famiglia godeva un certo benessere.
Quella corsa irresponsabile lo portò verso la distruzione dell’automobile.
I rifiuti si vedevano dappertutto.
Si portava male con tutti.
Finirà male.
Malcontento del risultato, se ne andò in fretta.
L’aria pura della montagna, l’armonia della natura lo facevano sentire un forte
desiderio di vivere in questi meravigliosi posti.

Lecţia 5

Partea 1

C’ERA UNA VOLTA UN FIUME

C’era una volta un fiume che scorreva in una valle tutta verde e piena di
campi rigogliosi che I contadini lavoravano dalla mattina alla sera.
I raccolti erano buoni, la gente era felice e la vita trascorreva con serenità,
un giorno dopo l’altro, un anno dopo l’altro.
Il fiume dissettava gli alberi e I campi seminati e così in quella valle non
c’era mai siccità, nemmeno nei mesi caldi dell’estate.
Un giorno, però, in quella valle costruirono delle industrie e non ebbero
nessun riguardo del fiume. Usarono l’acqua senza risparmio e rovesciarono nel
suo letto quintali e quintali di sostanze velenose.
Pian piano il fiume divenne triste e in pochi anni il suo corso divenne
sempre più piccolo, sempre più lento, sempre più malato. Poi un bel giorno il
190
fiume non ce la fece più, e quando I contadini, sul far della sera, portarono ad
eddeverare le bestie, il fiume era scomparso dalla valle.
Per giorni e giorni I contadini cercarono il corso dell’acqua e, quando si
resero conto che il fiume non c’era più, piansero come bambini.

Per meglio capire:

Nel suo letto = în albia sa
Non ebbero riguardo = nu avură respect
Un bel giorno = într-o bună zi
Sul far della sera = la căderea serii
Per giorni e giorni = zile întregi
Si resero conto = îşi dădură seama

2. Traduci in italiano:
Norii se risipeau.
Multe lucruri neplăcute se pot întâmpla din cauza neînţelegerii dintre fii şi părinţi.
Poluarea distruge echilibrul existent în natură.
Curăţenia e prima condiţie a sănătăţii.
Resursele solului şi ale râurilor nu sunt infinite.
Lipsa de înţelegere şi de respect sunt rezultatul lipsei de educaţie.
Murdăria adunată e o adevărată agresiune împotriva sănătăţii.
E nevoie să acordăm ajutor chiar şi persoanelor nerecunoscătoare.
În timpul războiului din Golf mii de păsări au murit din cauza petrolului risipit în
mare.
Trebuie să luptăm împotriva poluării aerului., solului şi a apelor.
În faţa pericolului distrugerii naturii stau organizaţii ecologice care, însă, nu pot
realiza ceva fără sprijinul nostru, al tuturor.
Către sfârşitul secolului Pământul va deveni mai arid din cauza folosirii
substanţelor chimice şi poluării solului.
191
 Partea a 2-a

IN CHIESA
Nella classe di Adriana è venuta quest’anno una ragazza molto simpatica e carina,
Maria Pia. Adriana vuole diventarle amica. Cerca sempre la sua compagnia degli
intervalli, discute e gioca con lei. Vuole invitarla anche a casa sua. Un giorno,
dopo le lezioni, le telefona…
- Pronto, sono Adriana. Sei tu, Pia?
- Sì, sono io. Dimmi, ti ascolto.
- Voglio invitarti domanica mattina da me. Ho una nuova cassetta con un bel
film, così almeno mi ha detto mio fratello, che l’ha vista. Vuoi venirci?
- Grazie mille, ma non posso. Noi ogni domenica andiamo in chiesa per la messa
- Come mai? Noi andiamo in chiesa solo la notte di Pasuqa oppure quando
ricordiamo il nonno o altri morti della famiglia.
- Tu non sai che io sono cattolica? Anche mia madre è cattolica e tutta sua
famiglia, perchè I genitori di lei, cioè I miei nonni, erano italiani.
- Ah, sì? Allora si capisce, devi proprio andarci. Però mi dispiace, speravo di
passare la domenica con te.
- Senti, perchè non vieni con noi? La chiesa è al centro, si chiama la Chiesa di
San Giuseppe.
- Va benissimo, è un’ottima idea, così vedrò come sono le chiese cattoliche. A
che ora?
- Alle 9. Ma è meglio parlarne ancora sabato sera. Ciao!
- Ciao! Ci sentiamo ancora per telefono! Ti chiamerò sempre io!
(Domenica pomeriggio)
- Ora che hai visto la nostra chiesa e hai ascoltato la messa ed anche la predica
del prete, che te ne pare?

192
- A dire la verità, sono molto commossa. E’ una chiesa imponente, bella. Non ci
sono tante icone come da noi, ma è più pulita e la gente mi pare più civile, più
rispettuosa. Ho visto crocefissi e la statua della Vergine Maria, che nelle chiese
ortodosse non ci sono.
- Sì, voi avete solo le icone, ma alcune di esse sono molto belle.
- Il prete cattolico è più modesto, cioè vestito più semplicemente del nostro. I
preti ortodossi, quando fanno la messa, soprattutto nelle grandi chiese, nei
giorni di feste particolari sono vestiti proprio da re, di oro e d’argento, con
certe corone che sono una meraviglia.
- D’accordo. Hai notato ancora altre differenze?
- Ho visto che il segno della croce si fa diversamente: dall’alto (dalla fronte) in
basso, a sinistra e a destra. Invece da noi si fa dall’alto in basso e poi da destra
a sinistra. Anche le dita si tengono in modo diverso.
- Hai ragione. Ma queste sono cose poco importanti, di “forma”. Sai alcune
differenze essenziali tra la fede cattolica e quella ortodossa? In fin dei conti
siamo sempre cristiani.
- No, non lo so. Devo chiedere al signore che ci insegna le lezioni di religione.
- Neppure io conosco differenze grandi. Ma ecco quello che so: presso I cattolici
il Battesimo del bimbo non si fa introducendolo nudo in un vaso; e solo
bagnato un po’ sulla fronte con acqua santa. A 9 – 10 anni si fa la Prima
Comunione che presso gli ortodossi non si fa. Il rito delle nozze è diverso e non
è permesso il divorzio. I preti cattolici non si sposano, non devono avere
famiglia per poter dedicarsi ai fedeli e a Gesù Cristo. Il prete è come un
secondo padre per tutti noi. Noi veneriamo di più la Santa Famiglia e Gesù
Bambino.
- E le feste?
- Abbiamo quasi le stesse feste: il Natale, la Quaresima, la Domenica delle
Palme, la Pasqua, l’Assunzione della Vergine.

193
- Per noi, ortodossi, la festa più importante è la Pasqua, la Resurrezione di Gesù.
E per voi?
- Per noi è il Natale, la nascita di Gesù Cristo, il Bambino Santo. Da noi per il
Natale si fa il Presepio. Sai cos’è?
- No.
- A Natale ti inviterò da me e vedrai.
- Fate l’Albero di Natale?
- Come no, si capisce, ma quella non è un’usanza religiosa. Quando è nato Gesù
non c’era nessun albero vicino a lui, e poi, figurati a Gerusaleme, in Palestina,
dove non c’è la neve e non ci sono nè alberi!
- E altre differenze?
- Differenze fondamentali ci sono, ma non le conosco. Devi domandare
ll’insegnante di religione: lui lo sa di sicuro. L’importante è che ognuno deve
avere una fede propria, ma deve rispettare anche la fede degli altri. Io credo che
Dio è uno solo, soltanto la forma di venerarlo è diversa.
- Anch’io. Sono contenta di averti accompagnata in chiesa. Ciao, ci vediamo
domani a scuola.
- Ciao. Una volta verrò anch’io con te nella chiesa dove vai tu a pregare.

Per meglio capire:

Vuole diventarle amica = vrea să-I devină prietenă
Cerca…la sua compagnia = caută să stea… cu ea
Vuoi venirci = vrei să vii (la mine)
Come mai? = cum aşa? Cum oare? Cum de…?
Ricordiamo il nonno =îl pomenim pe bunicul
Devi…andarci = trebuie să mergi (acolo)
Va bene / va benissimo = bine / foarte bine; e-n regulă
È meglio parlarne = e mai bine să vorbim (despre asta)
Ci sentiamo ancora (per telefono) = mai vorbim noi (la telefon)
194
Ti chiamerò (per telefono) = o să te sun
Che te ne pare = ce părere ai (despre asta)
In fin dei conti = la urma urmelor
A dire la verità = ca să spun drept
Presso I cattolici / gli ortodossi = la catolici / la ortodocşi
Figurati ! = închipuieşte-ţi! Ce să zic!
Sono contenta di averti accompagnata = sunt mulţumită că te-am însoţit
Vestiti da re = îmbrăcaţi ca nişte regi

Modi di dire con la parola santo:

Santa Messa = Slujba religioasă
Acqua Santa = apă sfinţită; agheasmă
Settimana Santa = Săptămâna Patimilor
Olio Santo = uleiul sfinţit, mir
Città Santa = Oraşul sfânt (Ierusalim)
Non essere uno stinco di santo = a nu fi uşă de biserică
Non sapere a che santo rivolgersi = a nu şti ce să mai faci; a nu şti încotro s-o iei
Fare il santo = a face pe sfântul (ipocrit)
Essere come il diavolo e l’acqua santa = a se înţelege precum câinele cu pisica
Scherza con I fanti e lascia stare I santi = a nu glumi cu cele sfinte
Le ha prese di santa ragione = le-a încasat pe bună dreptate

1. Metti al plurale:
Una chiesa cattolica Un insegnante gentile
Una persona civile Unamessa semplice
Un edificio imponente Una predica emozionante
Una statua meravigliosa Una compagnia piacevole
Un’icona ortodossa Un compagno antipatico
Un parocco cattolico Un santo italiano
195
2. Traduci in italiano:
Să spun drept nu mă simt bine.
La urma urmelor faci ce vrei.
Fiecare e liber de a avea propria credinţă.
E mai bine să vorbim acum (despre asta).
Cum de nu ţi-ai pregătit încă nici o temă?
Închipuie-ţi că Edi le-a încasat pe bună dreptate.
Ştii bine că el nu e uşă de biserică.
Se înţelege cu fratele lui precum câinele cu pisica.
Uneori face pe sfântul, dar nimeni nu-l mai crede.
La Sărbătoarea Sfintei Marii preoţii erau îmbrăcaţi ca nişte regi.
Am fost foarte emoţionat şi pe bună dreptate.

3. Traduci in romeno:
Personaggi: un turista, unsignore, una signorina
- Mi scusi, è questa la chiesa “Stavropoleos”?
- A dire la verità, non lo so. Non sono di Bucarest. Sono qui di passeggio.
- No, non è questa. Questa è la chiesa “St. Maria”. La chiesa che Lei cerca è un
po’ più lontano. Lei deve attraversare la via verso l’Università, la vede?
- Sì, conosco l’dificio dell’Università. E poi?
- Poi deve andare fino alla via “Calea Victoriei”. Arrivato là, deve girare a
sinistra e andare fino al Museo di Storia. La chiesa è proprio dietro al museo.
- Grazie, signorina.

196
 Lecţia 6

Partea 1

SANTI PATRONI D’ITALIA

Chi sono I santi? I santi sono stato uomini che nella vita terrestre hanno
realizzato fatti straordinari, anche miracoli, che sono stati vicinissimi a Dio e lo
hanno amato moltissimo.
Gli uomini hanno dedicato ai Santi le chiese, li hanno venerati e hanno
battezzato I bambini con I loro nomi. Li hanno eletti come protettori della propria
patria, delle città, delle arti e dei mestieri. Ogni chiesa ha un suo santo. La più
famosa chiesa della cristianità è a Roma, nella città del Vaticano, ed è dedicata a
San Pietro, l’apostolo di Cristo e il primo Papa. Molte chiese sono dedicate a
Santa Maria Vergine.
I Santi protettori venerati in un paese, in una località o da una categoria di
persone si chiamano Santi patroni. I pescatori hanno un Santo patrono, I cacciatori
un’altro, I minatori, I medici un’altro e così via.
L’Italia ha due patroni: San Francesco d’Assisi e Santa Caterina da Siena.
San Francesco d’Assisi (1182 – 1226) è nato ad Assisi, in Umbria, una
regione dell’Italia Centrale. Egli era figlio di un ricco mercante e amava la vita
allegra e le feste. Ma in seguito ad una visione ha rinunciato a quella vita ed ha
cominciato un’altra, di penitenza e di carità, predicando, curando I malati e
seguendo la via del Signore. Era vestito di un povero saio, viveva come il più
povero dei poveri. Perciò è stato chiamato “Il Santo poverello” o “il poverello di
Cristo”. Amava tutte le creature del Signore: le piante, gli animali, la terra. Anche
gli animali e gli uccelli capivno le sue parole. I buoni e I cattivi lo ascoltavano e lo
seguivano.
San Francesco ha fondato l’ordinedi frati franciscani.
197
 Santa Caterina da Siena (1347 – 1380) è nata a Siena, in Toscana. Siena è
una bellissima città, non molto lontana da Firenze. Il padre di Caterina faceva il
tintore. Lei era una bambina molto docile, affettuosissima, non partecipava ai
giochi e ai divertimenti degli altri bambini, preferendo pensare a Gesù Cristo: a 7
anni ha avuto una visione di Gesù tra I santi.
I genitori volevano sposarla presto ma lei rifiutava dicendo che era
promessa al Signore Gesù. Per salvarsi dal matrimonio un giorno si è tagliata le
trecce, cosa molto grava per una ragazza di quei tempi. Per castigo, è stata chiusa
in casa lungamente, ma lei era umile e docile e alla fine I genitori le hanno
permesso di farsi suora.
Ha imparato a leggere e a scrivere solo dopo I vent’anni (perchè a quei
tempi solo I ragazzi studiavano) e ha scritto lettere piene di saggezza e di amore
per Dio, a Principi, a Re, a Papi.
Curava I malati e I moribondi, fermava I banditi e gli uomini armati solo
con le parole.
E’ andata a piedi ad Avignone, in Francia, dove risideva, in quel tempo, il
Papa: è riuscita a parlare con lui pregandolo di tornare a Roma, l’unica città che
meritava di essere sede dei Papi. E lo ha convinto.

Per meglio capire:

Li hanno eletti = I-au ales
In seguito ad una visione = în urma unei viziuni
La via del Signore = Calea Domnului
Vestito di un saio = îmbrăcat într-o rasă
L’ordine dei frati = ordinul călugărilor
Per castigo = drept pedeapsă

198
Le feste religiosi più importanti in Italia sono:
- la Befana – il 6 gennaio (Boboteaza)
- San Giuseppe – il 19 marzo (Sfântul Iosif)
- La Quaresima (Postul Paştelui)
- La Domenica delle Palme – data variabile (Floriile)
- La Pasqua – data variabile (Paştele)
- L’Ascensione di Gesù Cristo – data variabile (Înălţarea Domnului)
- I santi Pietro e Paolo – il 29 Giugno (Sfinţii Petru şi Pavel)
- L’Assunzione di Maria Vergine – il 15 agosto (Înălţarea Sf. Marii)

I santi più venerati in Italia sono:

Santa Maria Vergine, madre di Gesù Cristo. L’8 settembre si festeggia la
Natività della Vergine e il 15 agosto (a Ferragosto) si festeggia l’Assunzione della
Vergine. A Lei sono dedicate numerosissime chiese come Santa Maria Maggiore
(Roma), Santa Maria del Carmine (Napoli) ecc. Ma la più famosa è la cattedrale
(il Duomo) Santa Maria del Fiore di Firenze.
San Francesco d’Assisi, fondatore dell’ordine dei francescani. La più
famosa chiesa dedicata a lui è proprio ad Assisi: la Basilica di San Francisco,
molto vecchia.
Santa Caterina da Siena, Santa Patrona di Siena e dell’Italia. A Siena c’è il
Santuario Cateriniano.
Santa Chiara è nata ad Assisi ed è stata amica di San Francesco, ha fondato
l’ordine delle clarisse.
Sant’Antonio da Padova è nato nel Portogallo, ma ha predicato in Italia. E’
il Santo Patrono della città di Padova; è invocato per ritrovare gli oggetti perduti e
per guarire I malati e le vittime degli infortuni.
San Pietro, il più famoso apostolo di Gesù Cristo. Si chiamava in realtà
Simone ed era pescatore. E’ considerato il fondatore della chiesa cristiana e il
primo Papa.
199
 San Giovanni Battista ‘ quello che predicava in deserto e annunciava
l’arrivo del Messia; fu quello che battezzò per compiere le profezie.
San Giuseppe è lo sposo di Santa Maria e padre terrestre di Gesù Cristo; era
falegname.
San Gennaro e’ stato vescovo, molti secoli fa. E’ Santo Patrono della città di
Napoli.

Partea a 2-a
După ce aţi parcurs acest modul, care este destul de dificil, deoarece aţi învăţat
multe cuvinte şi expresii noi, este nevoie să faceţi o recapitulare a cunoştinţelor
acumulate până acum. Rezolvaţi exerciţiile care urmează. Lucraţi cu mare
atenţie. Dacă aţi reţinut tot ce s-a predat în acest modul, pachetul de exerciţii nu
ar trebui să vă pună probleme. Dacă însă vi se pare că nu reuşiţi să le rezolvaţi,
este recomandabil să reluaţi studiul, punând accent pe lecţiile mai dificile sau cu
mai multe elemente de vocabular. Vă reamintim că ideal este să nu treceţi la altă
lecţie până când cele anterioare nu sunt bine ştiute.

RIPASSO – RECAPITULARE

1. Traduci in romeno:
E’ d’estate. Il sole brilla. Il tempo è assolutamente meraviglioso.
Bruno si sveglia, si laza e fa una corsa sulla spaggia.
Che sciochezza ! dice la nonna. Dappertutto gente che corre.
Nessuno non rispetta più il sonno degli altri.
Tanto in città quanto in campagna fa molto caldo.
Dall’inizio dell’estate nessuna pioggia.
A mezzogiorno è proprio insopportabile.
Tutti sognano la freschezza della primavera.

200
2. Traduci in italiano:
Ce se întâmplă ? Nu vezi ? Nu se întâmplă nimic interesant în casa asta.
În schimb vecinilor li se întâmplă mereu numai lucruri ciudate.
Îţi dai seama de ceea ce faci ?
E adevărat, îmi dau seama, dar nu pot face altfel.
Îţi spun că mi-e tare frică. Nu ai de ce, eu sunt aici şi te voi ajuta.
Îmi place să mănânc puţin, dar foarte gustos.
Lor le plac mâncărurile italieneşti: spaghetti, tortellini, pizza.
Nu-mi plac prea mult orele de limbi străine, dar ştiu că sunt foarte utile.
Cum e vremea azi? Aşa şi aşa. E vânt, e ceaţă, dar nu e foarte frig.

3. Metti a tutti I tempi dell’indicativo il verbo scritto fra parentesi:

Luigi (attraversare) la strada.
Carlo (andare) spesso in montagna.

4. Qual è il femminile delle parole?

Imperatore
Difensore
Montone
Leone

5. Coniuga a tutti I tempi verbali: cantare, dire, scrivere, lavarsi, avere.

201
 MODULO 5

MODULUL 5

APPARATO CUTANEO

APARATO CUTANEO

APARATUL CUTANAT (PIELEA)

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Bulbo pilifero Bulbo pilifero Bulbul firului de păr

Capello Capelo Păr

Cuoio capelluto Cuoio capeluto Pielea capului

Cute Cute Piele umană, epidermă

Derma Derma Dermă

Epiderme Epiderme Epidermă

Ghiandola Ghiandola Glandă

Mucosa Mucoza Mucoasă

Pelle Pele Piele

Pelo Pelo Fir de păr de pe corp

Unghia Unghia Unghie

202
 OSSA ED ARTICOLAZIONI

OSA ED ARTICOLAŢIONI

OASE ŞI ARTICULAŢII

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Anfiartrosi Anfiartrozi Amfiartroză

Apofisi Apofizi Apofiză

Bacino Bacino Bazin

Cartillagine Cartilagine Cartilagiu

Colonna vertebrale Colona vertebrale Coloana vertebrală

Diafisi Diafizi Diafiză

Diartrosi Diartrozi Diartroză

Enartrosi Enartrozi Enartroză

Epifisi Epifizi Epifiză

Gabbia toracica Gabia toracica Cutia toracică

Legamento Legamento Ligament

Liquido sinoviale Licuido sinoviale Lichid sinovial

Menisco Menisco Menisc

Midollo osseo Midolo oseo Măduva osoasă

Osso – pl. ossa Oso, osa Os, oase

Pelvi Pelvi Bazin format de oasele

203
 pelviene

Periostio Periostio Periost

Scheletro Scheletro Schelet

Sinartrosi Sinartrozi Sinartroză

Sinovia Sinovia Sinovie

Sutura Sutura Sutură

Tendine Tendine Tendon

Troclea Troclea Parte proeminentă a

umărului care se

articulează pe osul

antebraţului

Vertebra Vertebra Vertebră

204
 I MUSCOLI

I MUSCOLI

MUŞCHII

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Abduttore Abdutore Muşchi abductor

Aponeurosi Aponeurozi Aponevroză

Costrittore Costritore Muşchi constrictor

Dilatatore Dilatatore Muşchi dilatator

Elevatore Elevatore Muşchi elevator

Estensore Estensore Muşchi extensor

Fibra muscolare Fibra muscolare Fibră musculară

Fibrilla Fibrila Fibrilă

Flessore Flesore Muşchi flexor

Involontario Involontario Involuntar

Liscio Lişio Neted

Rotatore Rotatore Muşchi rotator

Striato Striato Striat

Volontario Volontario Voluntar

205
 APPARATO BUCALE E DIGESTIVO

APARATO BUCALE E DIGESTIVO

APARATUL BUCAL ŞI DIGESTIV

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Amigdala Amigdala Amigdală

Ano Ano Anus

Appendice Apendice Apendice

Arcata dentaria Arca dentaria Arcadă dentară

Bocca Boca Gură

Canino Canino Canin

Cardias Cardias Cardie

Cieco Ceco Orb

Cistifellea Cistifelea Vezică biliară

Coleciste Coleciste Colecist

Coledoco Coledoco Coledoc

Colon Colon Colon

Crasso Craso Gros

Intestino crasso Intestino craso Intestin gros

Dente Dente Dinte

Digiuno Digiuno Nemâncat; lipsă de hrană;

206
 post

Duodeno Duodeno Duoden

Epiglottide Epiglotide Epiglotă

Esofago Esofago Esofag

Faringe Faringe Faringe

Fegato Fegato Ficat

Gengiva Gengiva Gingie

Ghiandola salivare Ghiandola salivare Glandă salivară

Gola Gola Gât

Ileo Ileo Ileus, ocluzie intestinală

Incisivo Incisivo Incisiv

Intestino Intestino Intestin

Labbro, labbra Labro, labra Buză, buze

Lingua Lingua Limbă

Mandibola Mandibola Mandibulă

Mascella Maşela Maxilar

Molare Molare Molar

Palato Palato Palat

Pancreas Pancreas Pancreas

Papilla gustativa Papila gustativa Papilă gustativă

Parotide Parotide Glanda parotidă

207
Piloro Piloro Pilor

Premolare Premolare Premolar

Setto Seto Sept, diafragmă

Sigma Sigma Ansa sigmoidă

Stomaco Stomaco Stomac

Tenue Tenue Subţire

Intestino tenue Intestino tenue Intestin subţire

Tubo digerente Tubo digerente Tub digestiv

Ugola Ugola Omuşor, epiglotă

Velo palatino Velo palatino Văl palatin

Velo pendulo Velo pendulo Vălul palatului

208
 În continuare veţi studia câteva noţiuni teoretice referitoare la îngrijirea
bolnavului, plecând de la nevoile esenţiale şi ajungându-se până la obiectivele şi
intervenţiile asistentei.

Atenţie - este mai bine să lucraţi pe fragmente mici, pentru a evita

oboseala şi pentru a asimila mai bine informaţiile, cuvintele şi expresiile noi.
Succes !

I BISOGNI FONDAMENTALI

Generalità

Senza dubbio, ci sono certi bisogni fondamentali comuni per tutti esseri
umani, che devono soddisfatti per raggiungere ad un livello ottimo di benessere.
Questo concetto parte dall’esistenza di alcune necessità fisiologiche ed aspirazioni
dell’uomo – i bisogni fondamentali.

NEVOILE FUNDAMENTALE
Generalităţi
Fără îndoială, sunt anumite nevoi fundamentale comune pentru toate fiinţele
omeneşti, care trebuie să fie satisfăcute pentru a se ajunge la un nivel optim de
sănătate. Acest concept pleacă de la existenţa unor necesităţi fiziologice şi aspiraţii
ale omului – nevoile fundamentale.

209
I bisogni fondamentali e le dimensioni bio-psico-sociali, culturali e spirituali

Questo concetto ha come punto di partenza il definire i 14 bisogni

fondamentali, con le componenti bio-psico-sociali, culturali e spirituali dell’uomo.
Il paziente deve avere una certa indipendenza nel soddisfare questi bisogni e
l’infermiere lo deve aiutare.

L’infermiere deve sapere che un bisogno fondamentale è una necessità

vitale, essenziale dell’essere umano per assicurarsi lo stato di benessere, nel
difendersi dal punto di vista fisico e mentale.

Nevoile fundamentale şi dimensiunile bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale

Acest concept are drept punct de plecare definirea celor 14 nevoi

fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale ale
omului.
Pacientul trebuie să aibă o oarecare independenţă în satisfacerea acestor nevoi şi
asistenta trebuie să îl ajute.

Asistenta trebuie să ştie că o nevoie fundamentală este o necesitate vitală,

esenţială a omului pentru a-şi asigura starea de sănătate, pentru a se proteja din
punct de vedere fizic şi mental.

210
I 14 bisogni fondamentali sono:
1. respirare
2. alimentarsi e idratarsi
3. eliminare
4. muoversi, guardarsi una buona posizione
5. dormire, rilassarsi
6. vestirsi e svestirsi
7. mantenersi la temperatura del corpo nelle limiti normali
8. essere pulito, proteggersi i tegumenti
9. evitare pericoli
10. comunicare
11. azionare secondo i propri valori
12. realizzarsi
13. riposarsi
14. studiare

Cele 14 nevoi fundamentale sunt::

1. a respira 8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele

2. a se alimenta şi a se hidrata 9. a evita pericolele
3. a elimina 10. a comunica
4. a se mişca, a-şi păstra o bună poziţie 11. a acţiona urmând propriile valori
5. a dormi, a se odihni 12. a se realiza
6. a se îmbrăca şi a se dezbrăca 13. a se relaxa
7. a-şi menţine temperatura corpului în 14. a studia
limite normale

211
Breve presentazione dei bisogni

Scurtă prezentare a nevoilor

1. Respirare
- L’aspetto bio-fisiologico di questo bisogno si manifesta tramite la respirazione
polmonare e tissolare.
- La dimensione psico-socio-culturale dipende dai seguenti elementi:
l’emozione, la furia, la paura, la tristezza ecc., gli esercizi di meditazione, di
yoga, il fumare ecc. Il bisogno di respirare comporta certe particolarità al
nuovo-nato, agli sportivi, dopo interventi chirurgicali ecc.

1. A respira
- Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifestă prin respiraţia pulmonară
şi tisulară
- Dimensiunea psiho-socio-culturală depinde de următoarele elemente: emoţie,
furie, frică, tristeţe etc., exerciţii de meditaţie, yoga, fumat etc. Nevoia de a
respira comportă anumite particulaităţi la nou-născut, la sportivi, după
intervenţii chirurgicale etc.

2. Bere e mangiare
- La dimensione bio-fisiologica implica certi meccanismi, movimenti dal mano
alla bocca, masicazione, deglutizione, digestione, e anche il necessario calorico
e di altre sostanze nutrienti (es.: ad un diabetico o ad un anemico).
- La dimensione psico-socio-culturale si manifesta nei costumi riguardanti la
razza, la religione, la nazionalità.

212
Questo bisogno è in relazione con altri bisogni: comunicare, eliminare, sentirsi
utile ecc. Si modifica con il stato di maturità dell’assistito.

2. A bea şi a mânca
- Dimensiunea bio-fiziologică implică anumite mecanisme, mişcări de la mână la
gură, masticaţie, deglutiţie, digestie, şi chiar necesarul de calorii şi alte
substanţe hrănitoare (de exemplu la un diabetic sau la un anemic)
- Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă în obiceiurile referitoare la
rasă, religie, naţionalitate
Această nevoie este în relaţie cu alte nevoi: a comunica, a elimina, a se simţi util
etc. Se modifică proporţional cu gradul de maturitate al pacientului.

3. Eliminare
Questo bisogno comprende l’eliminazione renale, intestinale, respiratoria e
cutanea, in certe situazioni: gli orifici (tracheostomia, colostomia) che servono
come vie di eliminazione.
L’aspetto bio-fisiologico è nello stesso tempo meccanico, chimico, ormonale,
nervoso e dipende dall’età e dallo stato di salute dell’assistito
Le dimensioni psico-socio-culturali sono numerose: le emozioni buone o mali
influenzano la frequenza urinaria, la qualità e la quantità delle materie fecali, il
sudare e l’espirazione di CO2.
L’attitudine dei genitori riguardante la pulizia, le esigenze della pulizia – sono
in stretta conessione con il piano socio-culturale.

3. A elimina
Această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie şi
cutanată, în anumite situaţii: orificiile (traheostomia, colostomia) care servesc
drept căi de eliminare.

213
 Aspectul bio-fiziologic este în acelaşi timp mecanic, chimic, hormonal,
nervos şi depinde de vârstă şi de starea de sănătate a pacientului.
Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase: emoţiile bume sau rele
influenţează frecvenţa urinară, calitatea şi cantitatea materiilor fecale, transpiraţia
şi expiraţia de CO2.
Atitudinea părinţilor cu privire la curăţenie, exigenţele în materie de curăţenie
– sunt în strânsă legătură cu planul socio-cultural.

4. Muoversi e mantanersi in una buona posizione

Dal punto di vista bio-fisiologico, l’indipendenza è differente al bambino
piccolo e all’adulto, al paraplegico paralizzato o al sportivo.
Il sistema muscolare e scheletrico, cardiovascolare, nervoso influenzano la
libertà di movimento e di addattarsi o di evitare certe posture.
Dal punto di vista psico-socio-culturale, le variazioni individuali sono
importanti. Il movimento e la posizione del corpo riflettano lo stato di spirito
dell’assistito, il linguaggio corporale esprime la vitalità psichica, l’unità dello
somatico con lo psichico. I costumi sociali e le attitudini culturali determinato il
camminare di una giovane, la sua educazione.
L’indipendenza necessaria ai moltissimi movimenti durante la giornata è in
rapporto diretto con altri bisogni; ad esempio, per sentirsi utili e realizzarsi le
necessità il medico e l’operaio comune hanno delle attività diverse e differenti.
I problemi di salute determinano dei bisogni individuali nel campo della
motricità (movimento), ad esempio il camminare con le stampelle, il cambiare di
posizione ogni ora ecc.

214
4. A se mişca şi a-şi menţine o bună poziţie
Din punct de vedere bio-fiziologic, independenţa este diferită la copilul mic
şi la adult, la paraplegicul paralizat sau la sportiv
Sistemul muscular şi scheletic, cardiovascular, nervos influenţează
libertatea de mişcare şi de adaptare sau de evitare a anumitor posturi.
Din punct de vedere psiho-socio-cultural, variaţiile individuale sunt
importante.
Mişcarea şi poziţia corpului reflectă starea de spirit a pacientului, limbajul
corporal exprimă vitalitatea psihică, unitatea somaticului cu psihicul. Obiceiurile
sociale şi atitudinile culturale determină mersul unei tinere, educaţia ei.
Independenţa necesară numărului mare de mişcări pe durata zilei este în
raport direct cu alte nevoi; de exemplu pentru a se simţi utili şi a-şi îndeplini
necesităţile medicul şi muncitorul au activităţi diverse şi diferite.
Problemele de sănătate determină nevoile individuale în domeniul motricităţii
(mişcării), de exemplu mersul cu cârjele, schimbarea poziţiei la fiecare oră etc.

5. Dormire e rilassarsi
Il sonno-il rilassarsi, dal punto di vista biologico e fisiologico sono diversi e
dipendenti dall’età e dallo stato di salute: il bambino piccolo ha bisogno di più di
sonno che l’adolescente, il convalescente che si ricupera dopo una crisi cardiaca
ha bisogno di un riposo differente di quello di una persona che ha sofferto un
incidente ed ha una gamba fratturata.
La qualità del sonno, come quella del riposo mentale e fisico, è associata ai
sistemi secondari cardiovascolare, gastro-intestinale, neuro-muscolare; una
persona priva di sonno e, nello stesso tempo, di sogni notturni, manifesta
intorbidimenti fisici e psichici.
Dal punto di vista psico-socio-culturale, il sonno e il riposo sono influenzati
dagli emozioni e dagli obbligazioni sociali; certi gruppi socio-culturali utilizzano
215
droga per non dormire, gli addetti della meditazione e della yoga utilizzano delle
pratiche culturiste per favorizzare il riposo totale.

5. A dormi şi a se odihni
Somnul-odihna, din punct de vedere biologic şi fiziologic sunt diferite şi
depind de vârstă şi de starea de sănătate: copilul mic are nevoie de mai mult somn
decât adolescentul, convalescentul care se recuperează după o criză cardiacă are
nevoie de un alt tip de odihnă comparativ cu o persoană care a suferit un accident
şi are un picior fracturat.
Calitatea somnului, ca şi aceea a odihnei mentale şi fizice, este asociată
sistemelor secundare cardiovascular, gastro-intestinal, neuro-muscular; o persoană
lipsită de somn şi, în acelaşi timp, de vise nocturne, manifestă tulburări fizice şi
psihice.
Din punct de vedere psiho-socio-cultural, somnul şi odihna sunt influenţate de
emoţii şi de obligaţii sociale; anumite grupuri socio-culturale folosesc droguri
pentru a nu dormi, adepţii meditaţiei şi ai yoga folosesc practici culturiste pentru a
favoriza relaxarea totală.

6. Vestirsi e svestirsi
Le manifestazioni di questo bisogno sono vari.
Dal punto di vista bio-fisiologico, le attività di ogni giorno necessarie
all’indipendenza in questo campo richiedono una certa capacità neuro-muscolare e
sottolineano le differenze tra i giovani e gli anziani. Quando una persona non sta
bene di salute, vestirsi e svestirsi possono diventare problemi personali: la donna
che ha sofferto una mammectomia si preoccupa della protesi e dei suoi vestiti,
216
l’emiplegico cerca dei vestiti che possano essere utilizzati leggermente con una
sola mano.
Dal punto di vista psico-socio-culturale questo bisogno si manifesta tramite
l’affermare della personalità e della sessualità nel scegliere i vestiti; certi gruppi
socio-culturali e religiosi hanno delle esigenze particolari: velo, turbante ecc.
Rispettare il pudore di una persona, tenendo conto dell’età, del sesso,
dell’appartenenza ad un gruppo socio-culturale significa utilizzare delle coperture,
degli asciugamani ecc. L’infermiere deve aiutare l’assistito senza offenderlo.

6. A se îmbrăca şi a se dezbrăca
Manifestările acestei nevoi sunt diverse.
Din punct de vedere bio-fiziologic activităţile zilnice necesare independenţei în
acest domeniu cer o anumită capacitate neuro-musculară şi subliniază diferenţele
între tineri şi bătrâni. Când o persoană nu are o sănătate bună, îmbrăcarea şi
dezbrăcarea pot deveni probleme personale: femeia care a suferit o mamectomie
este preocupată de proteză şi de hainele sale, hemiplegicul caută haine care să
poată fi folosite cu uşurinţă cu o singură mână.
Din punct de vedere psiho-socio-cultural această nevoie se manifestă prin
afirmarea personalităţii şi a sexualităţii în alegera hainelor; anumite grupuri socio-
culturale şi religioase cer anumite elemente:văl, turban etc.
A respecta pudoarea unei persoane ţinând cont de vârstă, de sex, de aparteneţa
la un grup socio-cultural presupune folosirea de paravane, de prosoape etc.
Asistenta trebuie să ajute pacientul fără să îl jignească.

217
7. Mantenere la temperatura del corpo tra limiti normali
Mantenere la temperatura giusta è soprattutto una funzione bio-fisiologica della
persona: l’età cambia la temperatura del corpo così come la tolleranza ai cambi
dipende dal medio ambiente. La temperatura del corpo dipende dall’esercizio,
dalla maniera di vestirsi, dallo stato di idratarsi, dal controllo ipotalamico e dal
ritmo biologico.
La componente psichica si manifesta nell’influenza delle emozioni sulla
temperatura. Così, l’ansietà può crescere la temperatura del corpo e questa
emozione, come tutte le altre, è collegata alla situazione socio-culturale
dell’assistito.

7. A-şi menţine temperatura corpului în limite normale

A menţine temperatura corectă este mai ales o funcţie bio-fiziologică a
persoanei: vârsta schimbă temperatura corpului la fel cum toleranţa la schimbări
depinde de mediul ambient. Temperatura corpului depinde de exerciţiu, de felul de
a se îmbrăca, de starea de hidratare, de controlul hipotalamic şi de ritmul biologic.
Componenta psihică se manifestă în influenţa emoţiilor asupra temperaturii.
Stfel, anxietatea poate creşte temperatura corpului şi această emoţie, ca toate
celelalte, este în legătură cu situaţia socio-culturală a pacientului.

8. Essere pulito e proteggersi i tegumenti

L’indipendenza nel campo dell’igiene personale è collegata alla capacità fisica
di fare i movimenti necessari e ai fattori biologici, come l’età e il sesso. I bisogni
individuali sono differenti all’adolescente, all’anziano, ad una ragzza nel periodo
di ciclo.
La salute psichica ed emozionale si rifletta nello stato dell’epiderma,
nell’attenzione che uno accorda ai capelli, alla pettinatura ecc.; quando il bisogno
218
di pulizia è soddisfatto, il sentimento di benessere è presente. Le emozioni
influenzano il sudare e le secrezioni, le norme di pulizia sono diverse da un
gruppo socio-culturale all’altro, e, nell’interno dello stesso gruppo, da un periodo
all’altro.

8. A fi curat şi a proteja tegumentele

Independenţa în planul igienei personale este în legătură cu capacitatea fizică de a
face mişcările necesare şi cu factorii biologici, cum ar fi vârdta şi sexul. Nevoile
individuale sunt diferite la adolescent, la bătrân, la o fată în perioada ciclului.
Sănătatea fizică şi emoţională se reflectă în starea epidermei, în atenţia pe care
o persoană o acordă părului, pieptănăturii etc.; când nevoia de curăţenie este
satisfăcută, sentimentul de stare de bine este prezent. Emoţiile influenţează
transpiraţia şi secreţiile, normele de curăţenie sunt diferite de la un grup socio-
cultural la altul şi, în interiorul aceluiaşi grup, de la o perioadă la alta.

9. Evitare i pericoli
I pericoli possono venire dal medio interno e da quello esterno. Sul piano bio-
fisiologico, l’indipendenza significa evitare certi alimenti e medicinali e guidarsi
nel svolgere certe attività.
Ad un assistito nell’ospedale, il bisogno di evitare i pericoli può essere
soddisfatto con il semplice gesto di innalzare le sbarre del letto o, se necessario,
separare l’assistito dagli altri o proteggere l’assistito che pensa suicidarsi.
Dal punto di vista psico-socio-culturale – per assicurare la securità psichica – la
presenza di un parente amato o di un’altra persona importante per l’assistito può
evitare i pericoli. La separazione socio-culturale può essere evitata tramite vari
mezzi: ascoltare musica, visitare una persona che parla la stessa lingua o

219
appartiene alla stessa communità etnica, rispettare i propri costumi, rispettare la
propria cultura.

9. A evita pericolele
Pericolele pot veni din mediul intern şi din cel extern. Pe plan bio-
fiziologic, independenţa înseamnă a evita anumite alimente şi medicamente şi a
avea grijă în desfăşurarea anumitor activităţi.
La un bolnav în spital, nevoia de a evita pericolele poate fi satisfăcută prin
simplul gest de a înălţa grilajul patului sau, dacă este necesar, de a separa bolnavul
de ceilalţi sau de a proteja bolnavul care se gândeşte la sinucidere.
Din punct de vedere psiho-socio-cultural – pentru a asigura securitatea psihică
– prezenţa unei rude dragi sau a unei alte persoane importante pentru bolnav poate
evita pericolele. Izolarea socio-culturală poate fi evitată prin diverse mijloace:
ascultare de muzică, vizitarea unei persoane care vorbeşte aceeaşi limbă sau
aparţine aceleiaţi comunităţi etnice, respectarea propriilor tradiţii, respectarea
propriei culturi.

10. Comunicare con i simili

E’ il bisogno fondamentale comune a tutti gli esseri umani.
La dimensione biologica si manifesta in tutte le espressioni verbali o non-verbali
che sottolineano le caratteristiche sessuali: il camminare, la posizione, i vestiti.
Dal punto di vista fisiologico, la comunicazione verbale comprende
l’articolazione, la fonazione (anche il gesto della mano che scrive); la
comunicazione non-verbale dipende dalla capacità psichica di cambiare le
attitudini corporali, di fare dei gesti, di avere un viso espressivo.
Le componenti psico-socio-culturali si manifestano nel scegliere il
contenuto esprimato: sentimenti, idee, emozioni ecc.

220
 La comunicazione è collegata alla sessualità. Questa componente
importante dell’essere umano viene esprimata dall’infanzia all’anzianità,
nell’affermarsi e nel scegliere i vestiti, nelle relazioni sociali.
Sano o malato, bambino o adulto, ogni persona ha moltissime cose da
comunicare.
Quando un’assistito non può soddisfare questo bisogno, l’infermiere deve
aiutarlo ad esprimersi e deve cercare per lui nuovi mezzi di esprimersi.

10.Comunicarea cu semenii
Este nevoia fundamentală comună tuturor fiinţelor umane.
Dimensiunea biologică se manifestă în toate expresiile verbale sau non-
verbale care subliniază caracteristicile sexuale: mersul, poziţia, hainele. Din puct
de vedere fiziologic, comunicarea verbală cuprinde articulaţia, fonaţia (inclusiv
gestul mâinii care scrie); comunicarea non-verbală depinde de capacitatea psihică
de a schimba atitudinişe corporale, de a face gesturi, de a avea o figură expresivă.
Componentele psiho-socio-culturale se manifestă în alegerea conţinutului
exprimat: sentimente, idei, emoţii etc.
Comunicarea este legată de sexualitate. Această componentă importantă a
fiinţei umane este exprimată din copilărie până la bătrâneţe, în afirmarea proprie şi
în alegerea hainelor, în relaţiile sociale.
Sănătos sau bolnav, copil sau adult, fiecare individ are foarte multe lucruri de
comunicat.
Când un bolnav nu îşi poate satisface această nevoie, asistenta trebuie să îl
ajute să se exprime şi trebuie să caute pentru el noi mijloace de exprimare.

221
11. Praticare la propria religione
La componente bio-fisiologica dell’indipendenza in questo campo si esprime
tramite movimenti, gesti, attitudini necessarie al culto: la confessione può
significare sedersi nei ginocchi o passare un periodo di mangiare di magro, certe
religioni richiedono la pratica della circumcisione, nelle altre è vietato mangiare
alcuni piatti e sopportare degli interventi medicali. L’evoluzione delle pratiche
religiose dipende dai fenomeni psico-sociali e dalle relazioni interculturali: il
servizio religioso può essere celebrato il sabato, in alcune chiese le pratiche sono
più libere e democratiche.
L’alterazione dello stato di salute significa il crescere o il diminuire della fede.
Nel curare l’assistito di tutte le età, il rispettare di questo bisogno fondamentale
richiede all’infermiere una educazione liberale.

11.Practicarea propriei religii

Componenta bio-fiziologică a independenţei în acest domeniu se exprimă prin
mişcări, gesturi, atitudini necesare cultului: pocăinţa poate însemna aşezarea în
genunchi sau o perioadă de post, anumite religii practică circumcizia, la altele
este interzis consumul unor feluri de mâncare şi suportarea unor intervenţii
medicale. Evoluţia practicilor religioase depinde de fenomenele psiho-sociale
şi de relaţiile interculturale: serviciul religios poate fi celebrat sâmbăta, în unele
biserici practicile sunt mai libere şi democratice.
Alterarea stării de sănătate poate însemna creşterea sau scăderea credinţei. În
îngrijirea pacientului de toate vârstele, respectarea acestei nevoi fundamentale cere
din partea asistentei o educaţie liberală.

222
12. Essere occupato per essere utile
Lungo la vita, la persona ha bisogno di realizzarsi, di studiare, di lavorare.
Queste attività possono essere collegate al sesso (biologiche), però la più parte
dipendono dalla capacità fisiologica e dello sviluppo psico-sociale dell’individuo.
Le norme culturali influenzano il soddisfare di questo bisogno: in una società
industrializzata, persone ambiziose richiedono, per sentirsi utile, altre cose che
quelle che valorizzano l’espressione artistica e filosofica.
L’indipendenza in questo campo è diversa dall’uomo politico al compositore,
dalla madre disoccupata ad una modello.
Un problema di salute può diminuire, temporario o permanente, i mezzi che
l’assistito utilizza per sentirsi utile. Il soddisfare questo bisogno è collegato ad altri
bisogni: studiare, comunicare, muoversi.

12.A fi ocupat pentru a fi util

De-a lungul vieţii, persoana are nevoie să se realizeze, să studieze, să lucreze.
Aceste activităţi pot fi legate de sex (biologice), dar majoritatea depind de
capacitate fiziologică şi de dezvoltarea psiho-socială a individului. Normele
culturale influenţează satisfacerea acestei nevoi: într-o societate industrializată,
persoane ambiţioase cer, pentru a se simţi utile, alte lucruri decât cele care
apreciază expresia artistică şi pe aceea filosofică.
Independenţa în acest domeniu este diferită de la omul politic a compozitor,
da la mama casnică la manechin.
O problemă de sănătate poate scădea, temporar sau permanent, mijloacele pe
care pacientul le utilizează pentru a se simţi util. Satisfacerea acestei nevoi este
legată de altele: a studia, a comunica, a se mişca.

223
13. Riposarsi
E’ un bisogno fondamentale e comune a tutti gli esseri umani ed è variabile
nelle sue manifestazioni al bambino e all’adulto, da un’individuo all’altro.
L’indipendenza nelle attività ha delle componenti bio-fisiologiche: una persona
nata cieca non avrà le stesse preoccupazioni come gli altri, lo stato di salute
fisiologica può decidere tra lo sci e la lettura. I fenomeni psico-sociali e culturali
possono influenzare il soddisfare del bisogno (società, TV).
Possono esistere delle influenze anche nella vita sentimentale. Così, un colerico
può liberarsi da uno stato nervoso giocando il tennis con forza, un’altro che gioca
pallacanestro con i suoi bambini si sentirà meno ansioso.
Questo bisogno non sparisce quando una persona è malata, al contrario, il
periodo di rilassarsi e di riposarsi deve tenere conto della situazione di ognuno.

13.A se relaxa
Este o nevoie fundamentală şi comună tuturor fiinţelor omeneşti şi este variabilă
în manifestările sale de la copil la dult, de la un individ la altul.
Independenţa în activităţi are componente bio-fiziologice: o persoană născută
oarbă nu va avea aceleaşi preocupări cu ceilalţi, starea de sănătate poate decide
între schi şi lectură. Fenomenele psiho-sociale şi culturale pot influenţa şi satisface
nevoia (societate, TV).
Pot exista influenţe şi în viaţa sentimentală. Astfel, un coleric se poate elibera de o
stare nervoasă jucând tenis cu putere, un altul care joacă volei cu copiii săi se va
simţi mai puţin anxios.
Această nevoie nu dispare atunci când o persoană este bolnavă, dimpotrivă,
periada de odihnă şi de relaxare trebiue să ţină cont de situaţi în care se găseşte
fiecare.

224
14. Studiare
Il bisogno di scoprire, di soddisfarsi la curiosità, di imparare, è comune a tutti,
anche se è più notevole ai bambini e durante gli anni di formazione scolare.
L’intelligenza (componente biologica) e l’integrità dei sensi (componente
fisiologica) sono i principali elementi che contribuiscono al soddisfare di questo
bisogno.
L’aspetto psico-socio-culturale si manifesta tramide il desiderio di sapere e di
conoscere il valore accordato all’educazione dal gruppo socio-culturale.
Per quanto riguarda la salute di una popolazione, i bisogni di studiare sono
vari.
Il più piccolo problema di salute significa l’apparizione dei bisogni di sapere
particolari. Un paziente deve imparare come cambiarsi il bendaggio, un’altro deve
imparare come farsi l’insulina e rispettare il regime di alimentazione anche se
deve partecipare alle cene di affari ecc.
Il bisogno di sapere e collegato con il bisogno di essere utile e con quello di
rilassarsi, ma può anche essere la condizione essenziale di stabilire l’indipendenza
di soddisfare tutti i bisogni.

14.A studia
Nevoia de a descoperi, de a satisface curiozitatea, d a învăţa, este comună
tuturor, chiar dacă este mai pregnantă la copii şi în timpul anilor de formare
şcolară.
Inteligenţa (componentă biologică) şi integritate simţurilor (componentă
fiziologică) sunt elementele principale care contribuie la satisfacerea acestor
nevoi.
Aspectul psiho-socio-cultural se manifestă prin dorinţa de a şti şi de a cunoaşte
valoarea acordată educaţiei de către grupul socio-cultural.
În ceea ce priveşte sănătatea unei populaţii, nevoile de a studia sunt diferite.
225
Cea mai mică problemă de sănătate înseamnă apariţia unor nevoi particulare de
învăţare. Un pacient trebuie să înveţe cum să îşi schimbe pansamentul, un latul
trebuie să înveţe cum să îşi facă insulina şi cum să respecte regimul alimentar
chiar dacă trebuie să participe la cine de afaceri etc.
Nevoia de a şti este legată de nevoia de afi util şi de aceea de a se relaxa,
dar poate fi şi condiţia esenţială de a stabili independenţa de a astisface toate
nevoile.

Il soddisfare interamente i bisogni di una persona permette il mantenere nello

stato di equilibrio dei suoi vari processi fisiologici e psicologici.

Satisfacerea în întregime a nevoilor unei persoane permite menţinerea stării de

echilibru între diversele procese fiziologice şi psihologice

Il bisogno = stato che richiede un apporto, la mancanza di una cosa necessaria,

desiderata, utile.

Nevoia = stare care cere un aport, lipsa unui lucru necesar, dorit, util.

L’omeostasia = uno stato di equlibrio e di autoreglaggio che si istalla tra vari

processi fisiologici della persona. Questo concetto si estende anche ai processi
psico-sociologici.

Homeostazia = o stare de echilibru şi autoreglaj care se instalează între diversele

procese fiziologice ale persoanei. Acest concept se extinde şi la procesele psiho-
sociologice.

226
Il non-soddisfare di un bisogno sul piano fisiologico o su quello psicologico può
ripercuotersi negli altri bisogni.

Nesatisfacerea unei nevoi pe plan fiziologic se poate repercuta asupra altor nevoi.

Esempio di autoreglaggio (il sudore con febbre); - un’eliminazione insufficiente

dell’acido urico può provocare un certo grado di acidosi metabolica che il bisogno
di respirare tratarrà di compensare tramite una respirazione rapida e profonda,
stimolando così un’eliminazione più grande di CO2 ed un possibile ristabilire
dell’equilibrio acido-basico.

Exemplu de autoreglaj (transpiraţia cu febră); - o eliminare insuficientă de acid

uric poate provoca un anumit grad de acidoză metabolică pe care nevoia de a
respira va încerca să o compenseze printr-o eliminare mai mare de CO2 şi o
posibilă restabilire a echilibrului acido-bazic.

Esempio con effetto meno favoravole nel processo di autoreglaggio: - una

persona che non è capace di muoversi – avrà l’appetito basso, la capacità
polmonare riddotta, la motilità intestinale debole … ciò che significa che
l’omeostasia dei processi fisiologici e psicologici può essere perturbata.

Exemplu cu efect mai puţin favorabil în procesul de autoreglaj: - o persoană

care nu se poate mişca – va avea apetitul scăzut, capacitatea pulmonară redusă,
motilitatea intestinală slabă… ceea ce înseamnă că homeostazia proceselor
fiziologice şi psihologice poate fi perturbată.
227
 L’INDIPENDENZA E LA DIPENDENZA NEL SODDISFARE I BISOGNI
FONDAMENTALI

INDEPENDEŢA ŞI DEPENDENŢA ÎN SATISFACEREA NEVOILOR

FUNDAMENTALE

Per mantenere un’equilibrio fisiologico e psicologico, il paziente deve raggiungere

ad un livello minimo di soddisfare i suoi bisogni.

Pentru a menţine un echilibru fiziologic şi psihologic, pacientul trebuie să ajungă

la un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.

L’indipendenza all’adulto
Raggiungere ad un livello medio nel soddisfare i bisogni (un buon equilibrio
fisiologico e psicologico) tramite azioni che compie l’individuo stesso, da solo,
senza l’aiuto di un’altra persona. L’indipendenza significa il soddisfare un o più
bisogni tramite azioni proprie, compiute dalla persona stessa.
Per i bambini, l’indipendenza viene considerata anche quando i bisogni sono
compiuti con l’aiuto degli altri, secondo l’età e lo sviluppo fisico del bambino.

Independenţa la adult
Atingerea unui nivel minim de satisfacere a nevoilor (un bun echilibru fiziologic şi
psihologic) prin acţiuni pe care le îndeplineşte individul însuşi, singur, fără
ajutorul unei alte persoane. Independenţa înseamnă satisfacera uneia sau mai
multor nevoi prin acţiuni proprii, îndeplinite de persoana însăşi.
Pentru copii, independenţa se consideră şi atunci când nevoile sunt îndeplinite cu
ajutorul celorlalţi, după vârsta şi dezvoltarea fizică a copilului.

228
La dipendenza
E’ l’incapacità della persona di addottare dei comportamenti o di compiere
da solo, senza l’aiuto di un’altra persona, delle azioni che permettano un livello
accettabile nel soddisfare i suoi bisogni.
L’origine probabile di questa dipendenza è una mancanza di forza (quando
l’assistito non è capace), mancanza di volontà (quando non vuole), mancanza di
informazione (quando non sa come agire per soddisfarsi i bisogni fondamentali).
Osservazione: L’infermiere sa che la sua propria esperienza non basta nel
vasto campo della salute. Ad esempio, nel caso di un paziente che soffre per
mancanza di soldi, di casa, di calore l’intervento dell’infermiere è limitato. Per
questo, lei riconosce la competenza di altri professionali con i quali lavora in
collaborazione.

Dependenţa
Este incapacitatea persoanei de a adopat comportamente sau de a îndeplini
singur, fără ajutorul unei alte persoane, acţiuni care să îi permită un nivel
acceptabil de satisfacere a nevoilor.
Originea probabilă a acestei dependenţe este o lipsă de forţă (când pacientul
nu este capabil), lipsă de voinţă (când nu vrea), lipsă de informare (când nu ştie
cum să acţioneze pentru a-şi satisface nevoile fundamentale).
Observaţie: Asistenta ştie că propria experienţă nu este suficientă în vastul
domeniu al sănătăţii. De exemplu, în cazul unui pacient care suferă din cauza
lipsei de bani, de casă, de căldură intervenţia asistentei este limitată. Din acest
motiv, ea recunoaşte competenţa altor profesionişti cu care lucrează în
colaborare.

229
ATTENZIONE !
Il concetto di “livello medio nel soddisfare i bisogni” significa che c’è un
certo grado di insoddisfazione senza che si possa parlare di dipendenza della
persona.

Ad esempio: una persona è indipendente se utilizza corettamente, senza

l’aiuto degli altri, un aparecchio, un dispositivo, una protesi (auditiva, oculare,
dentare, stampella, sacco di stomia, membro artificiale ecc.), lo che permette avere
uno stato di benessere. La dipendenza è il momento nel quale una persona ha
bisogno di aiuto per utilizzare un aparecchio, un dispositivo, una protesi. Un’altra
precizzazione: l’assistito non deve essere qualificato come “dipendente”, ma
piuttosto come persona “con un problema di dipendenza”.

ATENŢIE !
Conceptul de “nivel mediu de satisfacere a nevoilor” înseamnă că este un
anumit grad de insatisfacţie fără să se poată vorbi de o dependenţă a persoanei.

De exemplu: o persoană este independentă dacă foloseşte corect, fără ajutorul

celorlalţi, un aparat, un dispozitiv, o proteză (auditivă, oculară, dentară, cârjă,
sac de stomie, membru artificial etc.), lucru care îi permite să aibă o stare de
bine. Dependenţa apare în momentul în care o persoană are nevoie de ajutor
pentru a folosi un aparat, un dispozitiv, o proteză. O altă precizare: pacientul nu
trebuie calificat drept “dependent”, ci mai degrabă ca o persoană “cu o
problemă de dependenţă”.

230
La manifestazione di dipendenza

Quando un bisogno fondamentale è insoddisfatto perchè c’è una difficoltà,

appaiono una o più manifestazioni di dipendenza. Questi sono segni notevoli di
una certa incapacità della persona di rispondere lui stesso a questo bisogno.

Ad esempio: l’incapacità di una persona di proteggersi i tegumenti può condurre a

l’apparizione di lesioni o di rossetti; l’incapacità di comunicare può condurre alla
separazione sul piano sociale.

La dipendenza di una persona deve essere considerata non solamente nel rapporto
con la sua intensità, ma anche nel rapporto con la sua durata (da qualche giorno a
qualche anno).

Così, la dipendenza può essere moderata o totale, temporarea o permanente.

Manifestarea de dependenţă

Când o nevoie fundamentală este nesatisfăcută din cauza unei dificultăţi, apar una
sau mai multe manifestări de dependenţă. Acestea sunt semne evidente ale unei
anumite incapacităţi a persoanei de a răspunde singură acestei nevoi.

De exemplu: incapacitatea unei persoane de a-şi proteja tegumentele poate

conduce la apariţia unor leziuni sau roşeli; incapacitatea de comunicare poate duce
la izolarea pe plan social.

231
Dependenţa unei persoane trebuie considerată nu doar în raport cu intensitatea sa,
ci şi în raport cu durata sa (de la câteva zile la câţiva ani).

Astfel, dependenţa poate fi moderată sau totală, temporară sau permanentă.

La classificazione dei livelli di dipendenza

Il livello di dipendenza (l’indice di gravità) dell’assistito si può determinare dopo

la valutazione della funzione di indipendenza / dipendenza di ogni bisogno
fondamentale, come segue:
Livello 1 – La persona è indipendente ed autonoma
Livello 2 – La persona presenta una dipendenza moderata
Livello 3 – La persona presenta una dipendenza maggiore
Livello 4 – La persona presenta una dipendenza totale

Clasificarea nivelurilor de dependenţă

Nivelul de dependenţă (indicele de gravitate) a pacientului se poate determina

după evaluarea funcţiilor de independenţă / dependenţă ale fiecărei nevoi
fundamentale, după cum urmează:
Nivelul 1 – Persoana este independentă şi autonomă
Nivelul 2 – Persoana prezintă o dependenţă moderată
Nivelul 3 – Persoana prezintă o dependenţă majoră
Nivelul 4 – Persoana prezintă o dependenţă totală

232
Importanza pratica
La valutazione del livello di dipendenza dell’assistito si utilizza come uno
strumento di misura per orientarci nel processo di cura. Così, segnalare e seguire il
livello di dipendenza ci permette di aprezzare il risultato ottenuto dopo il
trattamento e gli interventi di cura.

Importanţa practică
Evaluarea nivelului de dependenţă a pacientului se foloseşte ca instrument de
măsură pentru a ne orienta în procesul de îngrijire. Astfel, semnalarea şi urmărirea
nivelului de dependenţă ne permite să apreciem rezultatul obţinut după tratament
şi intervenţiile de îngrijire

Il livello dell’intervenire dell’infermiere

La dipendenza può trovarsi sull’aspetto biologico, psicologico, culturale e
spirituale dell'essere umano.
Ci sono 4 forme di dipendenza:
- potenziale
- attuale
- dicrescente
- permanente

233
Nivelul de intervenţie al asistentei
Dependenţa se poate găsi sub aspect biologic, psihologic, cultural şi spiritual al
fiinţei umane.
Există 4 forme de dependenţă:
- potenţială
- actuală
- descrescândă
- permanentă

Potenziale
Se c’è un problema di dipendenza a causa di certe predisposizioni, allora si tratta
di una dipendenza poteziale ed è necessario un’intervento.
Esempio: ad un’assistito anemico, imobilizzato, a causa della pressione possono
formarsi delle ferite. Un’azione preventiva può evitare questo problema di
dipendenza.

Potenţială
Dacă există o problemă de dependenţă din cauza unor anumite predispoziţii,
atunci este vorba de o dependenţă potenţială şi este necesară o intervenţie.
Exemplu: la un pacient anemic, imobilizat, din cauza presiunii se pot forma răni.
O acţiune de prevenire poate evita această problemă de dependenţă.

234
Attuale
Nello stesso tempo, se il problema è presente, la dipendenza è attuale.
In questo caso, le azioni saranno corettive.

Actuală
În acelaşi timp, dacă problema este prezentă, dependenţa este actuală.
În acest caz, acţiunile vor fi corective.

Dicrescente
Quando la dipendenza dell’assistito viene ridotta, il ruolo dell’infermiere è di
sostenere questo progresso e di aiutare l’assistito a trovarsi di nuovo il grado
ottimale di autonomia.

Descrescătoare
Când dependenţa pacientului se reduce, rolul asoistentei este de a susţine acest
progres şi de a ajuta pacientul să-şi regăsească gradul optim de autonomie.

235
Permanente
Se, anche con l’aiuto dell’infermiere, il problema rimane presente, la dipendenza
diventa permanente o cronica (nella paraplegia). Il ruolo dell’infermiere è, in
questo caso, di supplire quello che l’assistito non può fare indipendentemente e di
aiutarlo ad addattarsi a questi limiti.

Permanentă
Dacă, chiar cu ajutorul asistentei, problema rămâne prezentă, dependenţa rămâne
permanentă sau cronică (în paraplegie). Rolul asistentei este, în acest caz, de a
suplini ceea ce pacientul nu poate face independent şi de a-l ajuta să se adapteze la
aceste limite.

IL PROCESSO DI CURA – PROCESUL DE ÎNGRIJIRE

Definizione:
E’ un metodo organizzato e sistematico, che permette delle cure individualizzate.
Il processo di cura è centrato sulle reazioni particolari di ogni individuo (o gruppo)
ad una modificazione reale o potenziale di salute.
E’ un processo intelettuale composto di varie tappe ordenate, per ottenere un
migliore stato di salute dell’assistito.

Definiţie:
Este o metodă organizată şi sistematică, permiţând îngrijiri individualizate.
Procesul de îngrijire este centrat pe reacţiile particulare ale fiecăriu individ (sau
grup) la o modificare reală sau potenţială de sănătate.
Este un proces intelectual compus din diverse etape ordonate, pentru a obţine o
stare mai bună de sănătate a pacientului.

236
Le tappe nel processo di cura
Nel processo di cura ci sono 5 tappe:
1. Raccogliere i dati
2. Analizzare ed interpretare i dati (problemi, diagnostici di cura)
3. Pianificare gli interventi (oggettivi)
4. Realizzare gli interventi (la loro applicazione)
5. La valutazione

Etapele procesului de îngrijire

În procesul de îngrijire există 5 etape:
1. Culegera datelor
2. Analizarea şi interpretarea datelor (probleme, diagnostice de îngrijire)
3. Planificarea intervenţiilor (obiective)
4. Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor)
5. Evaluarea

1. Raccogliere i dati
E’ la fase iniziale, il cominciare del processo di cura. E’ un processo continuo,
cioè l’infermiere osserva, domanda e raccoglie dei dati sull’assistito tutto il tempo.
Dal momento che l’assistito entra nell’ospedale, nel centro di salute o nella casa di
riposo, raccogliere dei dati permette all’infermiere di stabilire le azioni di cura.
L’infermiere deve informarsi sull’assistito anche prima di vederlo: deve leggere il
dossier, domandare al medico le informazioni più importanti.
237
1. Culegerea datelor
Este faza iniţială, începutul procesului de îngrijire. Este un proces continuu, adică
asistenta observă, întreabă şi adună date despre pacient tot timpul.
Din momentul în care pacientul intră în spital, centru de sănătate sau casă de
tratament, culegerea datelor permite asistentei să stabilească acţiunile de îngrijire.
Asistenta trebuie să se informeze despre pacient chiar înainte de a-l vedea: trebuie
să citească dosarul, să solicite medicului informaţiile cele mai importante.

Tipo di informazioni
- dati oggettivi – osservazioni dell’infermiere
- dati soggettivi – forniti dall’assistito
- dati contenenti delle informazioni del passato
- dati contenenti delle informazioni attuali
- dati riguardanti la vita dell’assistito, i suoi costumi, i suoi amici o il medio
dove vive

Tipuri de informaţii
- date obiective – observaţii ale asistentei
- date subictive – furnizate de către pacient
- date conţinând informaţii din trecut
- date conţinând informaţii actuale
- date despre viaţa pacientului, obiceiurile sale, prieteni sau mediul în care
trăieşte

238
La cura dell’assistito comincia dalle informazioni raccolte. Lo scopo delle
investigazioni è di risolvere i problemi che l’assistito non può risolvere da solo –
identificare i problemi.
L’identificazione dei problemi di cura dell’assistito ha come punto di partenza
conoscere l’assistito.
- conoscere le defficienze del’assistito
- conoscere quello che l’assistito aspetta nei confronti di: cura, salute, soggiorno
nell’ospedale

Îngrijirea pacientului începe de la informaţiile strânse. Scopul investigaţiilor este

de a rezolva problemele pe care pacientul nu le poate rezolva singur –
identificarea problemelor
Identificarea problemelor de îngrijire a pacientului are drept punct de plecare
cunoaşterea pacientului
- cunoaşterea deficienţelor pacientului
- cunoaşterea a ceea ce pacientul aşteaptă cu referire la: îngrijire, sănătate,
şederea în spital

Tutte le informazioni raccolte appartengono a due grandi gruppi:

- dati certi
- dati variabili

Toate informaţiile strânse constituie două mari grupe:

- date certe
- date variabile

239
Dati certi
Informazioni generali: cognome, nome, età, sesso, stato civile ecc.
Caratteristiche individuali: razza, lingua, religione, cultura, occupazione ecc.
Costumi personali: alimentazione, ritmo di vita ecc.
Evenimenti biografici riguardanti la salute: malattie anteriori, gravidanze,
interventi chirurgicali, incidenti ecc.
Elementi fisici e reazionali: gruppo di sangue, protesi, allergie ecc.
Medio: famiglia, amici ecc.

Date certe
Informaţii generale: nume, prenume, vârstă, sex, stare civilă etc.
Caracteristici individuale: rasă, limbă, religie, cultură, ocupaţie etc.
Obiceiuri personale: alimentaţie, ritm de viaţă etc.
Evenimente biografice referitoare la sănătate: boli anterioare, sarcini, intervenţii
chirurgicale, accidente etc.
Elemente fizice şi reacţionale: grupa de sânge, proteze, alergii etc.
Mediu: familie, prieteni etc.

Dati variabili
Sono dati in continua modificazione ed evoluzione e che richiedono una
costante valutazione da parte dell’infermiere.
Stato fisico: temperatura, pressione arteriale, respirazione, appetito o
anoressia, l’eliminazione, sonno, movimento, reazioni allergiche, infiammazioni,
infezioni, stanchezza, intensità del dolore, reazioni al trattamento, alle medicine
ecc.

240
 Condizioni psico-sociali: ansietà, stress, conforto, stato depressivo, stato di
coscienza, grado di autonomia, capacità di comunicazione, accettto o non-accetto
dello stato nel quale si trova ecc.

Date variabile
Sunt date în continuă modificare şi evoluţie şi cer o evaluare constantă din
partea asistentei.
Stare fizică: temperatura, tensiunea arterială, respiraţia, apetitul sau
anorexia, eliminarea, somnul, mişcarea, reacţiile alergice, inflamaţiile, infecţiile,
oboseala, intensitatea durerii, reacţiile la tratament, la medicamente etc.
Condiţii psiho-sociale: anxietate, stress, confort, stare depresivă, stare de
conştienţă, grad de autonomie, capacitate de comunicare, acceptare sau
neacceptare a stării în care se găseşte etc.

Questi dati sono alla disposizione dell’intera squadra e costituiscono uno

strumento di lavoro che deve essere attualizzato, seguendo l’evoluzione dello stato
dell’assistito.

Aceste date sunt la dispoziţia întregii echipe şi constituie un instrument de lucru

care trebuie actualizat, urmărind evoluţia stării pacientului.

1. IL DIALOGO INFERMIERE – ASSISTITO

E’ una forma speciale di interazione verbale che si svolge tra l’infermiere e la
persona alla quale serve aiuto o cura.
E’ uno strumento di personalizzazione delle cure (strumento di conoscere la
personalità dell’assistito)
Dobbiamo tenere conto di alcuni fattori importanti:
- scegliere il momento giusto per l’assistito

241
- rispettare i momenti di stanchezza e di riposo
- rispettare il periodo di sofferenza dell’assistito
L’infermiere deve organizzarsi il lavoro per permettere all’assistito di esprimersi
nel suo ritmo
Il dialogo ha come punto di partenza l’abilità dell’infermiere di stabilire una
comunicazione eficace e chiara.

1.DIALOGUL ASISTENTĂ – PACIENT

Este o formă specială de interacţiune verbală care se desfăşoară între asistentă şi
persoana care are nevoie de ajutor sau îngrijire
Este un instrument de personalizare a îngrijirilor (instrument de cunoaştere a
personalităţii pacientului).
Trebuie să ţinem cont de unii factori imoprtanţi:
- alegerea momentului potrivit pentru pacient
- respectarea momentelor de oboseală şi odihnă
- respectarea intervalului de suferinţă a pacientului.
Asistenta trebuie să îşi organizeze munca pentru a-I permite pacientului să se
exprime în ritmul său.
Dialogul are ca punct de plecare abilitatea asistentei de a stabili o comunicare
eficace şi clară.

Le abilità di facilitare il dialogo – Abilităţile de a facilita dialogul

A) Avere la domanda giusta

Le domande possono essere chiuse o aperte
Le domande chiuse aspettano una risposta limitata “sì” o “no”.
Esempio: “Ha dormito bene ?”
Le domande aperte permettono all’assistito di esprimersi.

242
Esempio: “Mi dica perchè è arrivato all’ospedale” o “Mi può dire cosa fa di solito
per dormire ?” o “Mi dica, per favore, se ha avuto dei problemi gravi con questa
malattia” o “Perche non mangia mai carne ?”

A) A avea întrebarea cea mai bună

Întrebările pot fi deschise sau închise.
Întrebările închise aşteaptă un răspuns limitat “da” sau “nu”.
Exemplu: “Aţi dormit bine ?”
Întrebările deschise permit pacientului să se exprime.
Exemplu: “Spuneţi-mi de ce aţi ajuns la spital” sau “Puteţi să-mi spuneţi ce faceţi
de obicei pentru a dormi ?” sau “Spuneţi-mi, vă rog, dacă aţi avut probleme grave
cu această boală” sau “De ce nu mâncaţi niciodată carne ?”

B) L’abilità di confermare le conclusioni riguardanti l’asssitito, per evitare il

soggettivismo dell’osservazione
Esempio: “Mi ha detto che sono due giorni da quando sente nausea”

B)Abilitatea de a confirma concluziile privitoare la pacient, pentru a evita

subiectivismul observaţiei
Exemplu: “Mi-aţi spus că aveţi senzaţii de greaţă de două zile”

C) L’abilità di ottenere la risposta necessaria, quando l’assistito dimentica da dove

ha cominciato.
Esempio: “Vedo che è preoccupato dalla digestione, ma mi può dare dettagli sulla
qualità del sonno ?”

243
C)Abilitatea de a obţine răspunsul necesar, când pacientul uită de unde a început.
Exemplu: “Văd că sunteţi preocupat de digestie, dar îmi puteţi da detalii despre
calitatea somnului ?”

D) L’abilità di fare una sintesi.

Esempio: “Lo che mi ha detto dimostra che non si può mai rilassare a causa nella
nervosità”

D)Abilitatea de a face o sinteză.

Exemplu: “Ceea ce îmi spuneţi demonstrează că nu vă puteţi niciodată relaxa din
cauza nervozităţii”.

E) L’abilità di praticare un’ascoltare attivo.

Risponde all’assistito con calore e con interesse, per mostrare che si capisce lo che
lui sta vivendo.
L’infermiere non deve offendere l’assistito, le domande non devono essere troppo
personalizzate e la persona assistita deve eesere convinta che non è necessario
rispondere se non vuole, ma sarebbe meglio farlo, per ottenere il livello giusto di
assistenza da parte dell’infermiere.

E)Abilitatea de a practica o ascultare activă.

Răspunde pacientului cu căldură şi interes, pentru a-i arăta că se înţelege ceea ce
trăieşte el.
Asistenta nu trebuie să supere pacientul, întrebările nu trebuie să fie prea
personalizate, iar pacientul trebuie convins că nu este necesar să răspundă dacă nu
vrea, dar ar fi mai bine să o facă, pentru a obţine nivelul cel mai bun de asistenţă.

244
2. ANALISI ED INTERPRETAZIONE DEI DATI
Per analizzare i dati serve l’identificazione dei bisogni specifici, non solamente di
quelli che caratterizzano ogni essere umano.
Ad esempio, il bisogno di essere pulito è comune a tutti, ma il bisogno di docciarsi
ogni giorno è personale, particolare per una certa persona.
Un’altra persona, per sentirsi indipendente, ha bisogno di lavarsi i capelli ogni
giorno ecc.
L’identificazione dei bisogni particolari si fa con la partecipazione dell’assistito,
lo che può condurre le azioni dell’infermiere agli interventi individualizzati.

2.ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Pentru a analiza datele este nevoie de identificarea nevoilor specifice, nu doar a
acelora care caracterizează orice fiinţă omenească.
De exemplu, nevoia de a fi curat este comună tuturor, dar nevoia de a face duş în
fiecare zi este personală, particulară pentru o anumită persoană
O altă persoană, pentru a se simţi independentă, simte nevioa să îşi spele părul în
fiecare zi etc.
Identificarea nevoilor particulare se face cu participarea bolnavului, ceea ce poate
conduce acţiunile asistentei către intervenţii individualizate.

245
L’analisi
L’analisi si fa tramite:
- l’esaminare dei dati
- la classificazione dei dati: dati di indipendenza (che permettono il soddisfare
autonomo dei bisogni); dati di dipendenza
- stabilire i problemi di cura
- riconoscere i legami e le priorità

Analiza
Analiza se face prin:
- examinarea datelor
- clasificarea datelor: date de independenţă (care permit satisfacerea autonomă a
nevoilor); date de dependenţă
- stabilirea problemelor de îngrijire
- recunoaşterea legăturilor şi priorităţilor

L’interpretazione
Significa spiegare l’origine o la causa del problema di dipendenza, cioè definire le
sorse di difficoltà.

Interpretarea
Înseamnă explicarea originii sau cauzei problemei de dependenţă, adică definirea
sursei de dificultate.

246
L’analisi e l’interpretazione dei dati conduranno l’infermiere allo stabilire del
diagnostico di cura.

Analiza şi interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea diagnosticului

de îngrijire.

3. IL PIANO DI CURA - PLANUL DE ÎNGRIJIRE

Definizione: Il piano di cura significa stabilire una scheda per gli interventi,
prevvedere e tappe, i mezzi di sviluppo ed evitare gli incidenti.

Definiţie: Planul de îngrijire înseamnă stabilirea unei scheme de intervenţii,

prevederea etapelor, mijloacelor de desfăşurare şi evitarea accidentelor.

Il piano di cura tiene conto anche dalle prescrizioni medicale. Il piano di cura
comprende:
- gli oggettivi di cura
- gli interventi

Planul de îngrijire ţine cont şi de prescripţiile medicale. Planul de îngrijire

cuprinde:
- obiectivele de îngrijire
- intervenţiile

247
 Il piano di cura permette all’infermiere di giudicare le emergenze e
l’importanza dei problemi di dipendenza, e così sarà in grado di decidere le
priorità che deve rispettare durante una giornata di lavoro.
Questo piano viene formato tenendo conto di tutte le informazioni e della
partecipazione di tutti i collaboratori della squadra medicale per chiarire i
problemi dell’assistito e per orientarsi tutti nelle azioni necessarie.

Planul de îngrijire permite asistentei să judece urgenţele şi importanţa

problemelor de dependenţă, şi astfel va fi în stare să decidă priorităţile pe care
trebuie să le respecte în timpul unei zile de muncă.
Acest plan se formează ţinând cont de toate informaţiile şi de participarea
tuturor colaboratorilor din echipa medicală pentru a clarifica problemele
bolnavului şi pentru a se orienta împreună către toate acţiunile necesare.

Importante: Come il piano di cura viene stabilito con punto di partenza i

bisogni e le capacità dell’assistito, questo ha diritto di partecipare alle decisioni
riguardanti gli interventi, ha diritto di avere un’opinione sulle cure che vuole.
L’oggettivo principale delle cure è di permettere all’assistito di raggiungere un
grado ottimale di indipendenza nel soddisfare i propri bisogni.

Important: Deoarece planul de îngrijire este stabilit plecând de la nevoile şi

capacităţile pacientului, acesta are dreptul de a participa la deciziile referitoare la
intervenţii, are dreptul de a avea o opinie referitoare la ceea ce doreşte. Obiectivul
principal al îngrijirilor este de a permite pacientului să atingă un grad optim de
independenţă în satisfacerea propriilor nevoi.

248
 E’ essenziale – se possibile – di collaborare con l’assistito nel preparare il
piano di cura e nell’elaborare le priorità.
L’infermiere deve informare l’assistito sulle azioni che vuole applicare e
sollecitare il suo accordo.

Este esenţial – în cazul în care este posibil – să colaboraţi cu pacientul în

pregătirea planului de îngrijire şi în elaborarea priorităţilor.
Asistenta trebuie să informeze pacientul despre acţiunile pe care doreşte să le
aplice şi trebuie să îi solicite acordul.

Esempio: Un’assistito debole, che sta da molto tempo a letto. L’infermiere può
chiedere permesso come segue: “Nel piano di cura che ho fatto per Lei è
necessario alzarsi. Oggi utilizzaremmo la poltrona, dove Lei si deve sedere, ma,
per evitare gli eventuali problemi di respirazione, sarebbe bene di non rimanere lì
più di 30 minuti.
E’ d’accordo di vedere come si sente in questa nuova situazione ?”
In certi casi, il piano di cura si può fare interamente con la collaborazione
dell’assistito, ma non sempre è possibile. Ci sono momenti quando è meglio che
l’assistito non sappia tutti gli oggettivi, perchè poterbbero essere rischi di
trasmettere all’assistito uno stato di nervosità, di ansietà.

249
 Exemplu: Un pacient slăbit, care stă de mult timp la pat. Asistenta poate să
ceară permisiune după cum urmează: “În planul de îngrijire pe care l-am făcut
pentru dvs. este necesar să vă ridicaţi. Azi vom folosi fotoliul, unde dvs. va trebui
să vă aşezaţi, dar pentru evitarea eventualelor probleme de respiraţie ar fi bine să
nu staţi mai mult de 30 minute.
Sunteţi de acord să vedem cum vă simţiţi în această nouă situaţie ?”
În unele cazuri, planul de îngrijire se poate face în întregime cu colaborarea
pacientului, dar nu este întotdeauna posibil. Sunt momente în care este mai bine ca
pacientul să nu cunoască toate obiectivele, pentru că poate apărea riscul de a-I
transmite o stare de nervozitate, de anxietate.

4. ESECUZIONE (APPLICAZIONE DELLE CURE)

L’applicazione delle cure costituisce il momento della realizzazione cosciente e
volontaria degli interventi nel piano di cura per ottenere il risultato ottimo.
L’applicazione pratica delle azioni ha come scopo aiutare l’assistito a mantenersi
o di riacquistare un certo livello di indipendenza. Nell’applicazione pratica degli
interventi sono antrenati l’assistito, l’infermiere, la squadra medicale, la famiglia.

4.EXECUŢIA (APLICAREA ÎNGRIJIRILOR)

Aplicarea ăngrijirilor constituie momentul realizării conştiente şi voluntare a
intervnţiilor în planul de îngrijire pentru a obţine rezultatul optim.
Aplicarea practică a acţiunilor are drept scop ajutarea pacientului să menţină sau
să obţinăun anumit grad de independenţă. În aplicarea practică a intervenţiilor sunt
antrenaţi pacientul, asistenta, echipa medicală, familia.

250
L’assistito : risponde alle azioni nel piano di cura, collabora (fa degli esercizi, si
sforza di compiere le azioni richieste ecc.)

Pacientul: răspunde la acţiunile din planul de îngrijire, colaborează (face exerciţii,

face eforturi pentru a îndeplini acţiunile cerute etc.)

L’infermiere: verifica queste azioni, informa l’assistito sui progressi, manifesta

empatia, aiuta a tutte le cure necessarie all’assistito.

Asistenta verifică aceste acţiuni, informează pacientul asupra progreselor,

manifestă empatie, ajută la toate îngrijirile necesare pacientului.

La squadra medicale: assicura il completare e l’efficacità dell’attività

professionale.

Echipa medicală: asigură completarea şi eficacitatea activităţii profesionale.

La famiglia: sta accanto all’assistito e, se necessario, lo aiuta.

Familia: îi este alături pacientului şi, dacă este necesar, îl ajută.

251
L’esecuzione delle cure e la relazione infermiere – assistito

Questa relazione deve avere come elemento essenziale la comunicazione:

funzionale, terapeutica e pedagogica:
- funzionale: per facilitare il dialogo di ogni giorno
- pedagogica: l’infermiere deve insegnare l’assistito come azionare per
riabilitarsi dal punto di vista fisico e psichico e come prevenire gli incidenti
- terapeutica: si deve stabilire una relazione di accetto reciproco, un’attitudine di
rispetto, una comprensione empatica nei confronti dell’assistito
L’infermiere deve comprendere che, più male si sente l’assistito (si trova in uno
stato critico, sente ansietà e dolore ecc.) più bisogno ha di comprensione, di calore
umana, di essere capito e aiutato.

Executarea îngrijirilor şi relaţia asistentă – pacient

Această relaţie trebuie să aibă drept element esenţial comunicarea:

funcţională, terapeutică şi pedagogică:
- funcţională: pentru a facilita dialogul de fiecare zi
- pedagogică: asistenta trebuie să îl înveţe pe pacient cum să acţioneze pentru a
se reabilita din punct de vedere fizic şi psihic şi cum să prevină accidentele
- terapeutică: trebuie să se stabilească o relaţie de acceptare reciprocă, o atitudine
de respect, o înţelegere empatică cu privire la pacient
Asistenta trebuie să înţeleagă că, cu cât mai rău se simte pacientul (se găseşte în
stare critică, simte anxietate şi durere etc.) cu atât mai mult are nevoie de
înţelegere, de căldură umană, de a fi înţeles şi ajutat.

252
Nel suo lavoro per l’assistito, l’infermiere deve comunicare con lui quando:
- arriva all’ospedale in uno stato critico o con dolore
- parla con lui e sostiene il dialogo per raccogliere dei dati
- si fanno le cure di ogni giorno, momento nel quale l’infermiere deve spiegare
tutto all’assistito, perchè questo sia informato sui trattamenti, sui esami e sui
interventi che dovrà sopportare ecc.

În munca sa pentru pacient, asistentul trebuie să comunice cu acesta când:

- soseşte la spital în stare critică sau cu durere
- vorbeştemcu el şi susţine dialogul pentru culegerea de date
- se fac îngrijirile de fiecare zi, pentru ca acesta să fie informat asupra
tratamentelor, asupra examenelor şi intervenţiilor pe care va trebui să le suporte
etc.

Questa comunicazione verbale e non-verbale deve essere una comunicazione

terapeutica, una relazione di aiuto per il paziente
L’attitudine di ascoltare, l’arte di formulare delle domande e di rispondere ai
problemi (nell’interesso dell’assistito) sono alcune delle caratteristiche di questa
forma di comunicazione.

Această comunicare verbală şi non-verbală trebuie să fie o comunicare

terapeutică, o relaţie de ajutor pentru pacient.
Atitudinea de ascultare, arta de a formula întrebări şi de a răspunde la problşeme
(în interesul pacientului) sunt câteva caracteristici ale acestei forma de
comunicare.

253
 Iată câteva definiţii care trebuie învăţate ca atare, pe dinafară, deoarece
pot constitui subiect de examen în Italia. Sunt extrase din materialele de studiu
(suport de curs) care au fost editate de Collegio Infermieri di Emilia Romagna.
Atenţie: dacă se întâmplă să uitaţi o frază sau un cuvânt, le puteţi înlocui
cu altele cu acelaşi înţeles, fără a schimba sensul comunicării.
SITUAZIONI O REAZIONI DURANTE IL PERIODO DELLE CURE
QUANDO L’INFERMIERE DEVE STARE ATTENTA

SITUAŢII SAU REACŢII ÎN TIMPUL PERIOADEI DE ÎNGRIJIRE CÂND

ASISTENTA TREBUIE SĂ MANIFESTE ATENŢIE

L’ansietà: è un sentimento strano e di tensione che l’assitito sente. Può

presentarsi in forma acuta, come dolore, paura, irrequietezza ecc. Può produrre
certe modificazioni del polso, della respirazione, della pressione arteriale, il
crescere dei segni vitali. L’infermiere deve sapere come diminuire l’ansietà
dell’assistito, aiutandolo a rilassarsi.

Anxietatea: este un sentiment straniu şi de tensiune pe care îl simte

pacientul. Se poate prezenta în formă acută, sub formă de durere, frică, nelinişte
etc. Poate produce anumite modificări ale pulsului, ale respiraţiei, ale tensiunii
arteriale, creşterea semnelor vitale. Asistenta trebuie să ştie cum să micşoreze
anxietatea pacientului, ajutându-l să se relaxeze.

Lo stress: è uno dei problemi più comuni oggi. Si manifesta dal punto di
vista fisico e psichico. Lo stress psicologico viene da una mancanza di equilibrio
tra le esigenze che l’individuo deve soddisfare e la sua capacità di rispondere.
Dall’altra parte, il sentimento di non avere bastante tempo fa che la vita sia una
corsa rapida. Lo stress può essere la causa di vari problemi di salute – sul piano

254
psicologico (ansietà, paura di non sbagliarsi, depressione) e sul piano fisico, se
certi bisogni non sono soddisfatti; la fame, la sete, il freddo, l’inconforto ecc. Lo
stress può fare male allo stomaco – esempio l’ulcera dello stress ecc. L’infermiere
può aiutare l’assistito tramite supporto psicologico e dialogo.

Stressul: este una din problemele cele mai frecvente azi. Se manifestă din
punct de vedere fizic şi psihic. Stressul psihologic vine de la o lipsă de
echilibru între exigenţele pe care individul trebuie să le satisfacă şi capacitatea
sa de a răspunde. Pe de altă parte, sentimentul de a nu avea suficient timp face
ca viaţa să fie o cursă rapidă. Stressul poate fi cauza a diverse probleme de
sănătate – pe plan psihologic (anxietate, frica de a nu greşi, depresie) şi pe plan
fizic, dacă anumite nevoi nu sunt satisfăcute: foamea, setea, frigul, disconfortul
etc. Asistenta poate ajuta pacientul prin sprijin psihologic şi dialog.

La paura: l’ansietà è quasi sempre collegata alla paura. La paura è il

sentimento che una persona ha nei confronti di un pericolo fisiologico o
psicologico. Questo sentimento è importante e si manifesta quando si tratta di un
trattamento complicato (o anche semplice), di interventi chirurgicali o della
possibilità di morire.. Quando l’infermiere osserva che l’assistito ha paura, è
importante che lei sappia dimostrare comprensione, la sua volontà di ascolatrlo e
di assicurarlo che tutto andrà bene.

255
 Frica: anxietatea este aproape întotdeauna legată de frică. Frica este
sentimentul pe care îl are o persoană în faţa unui pericol fiziologic sau psihologic.
Acest sentiment este important şi se manifestă atunci când este vorba de un
tratament comlicat (sau chiar simplu), de intervenţii chirurgicale sau de
posibilitatea de a muri. Când asistenta observă că pacientului îi este frică, este
important ca ea să îi arate înţelegere, dorinţa de a-l asculta şi de a-l asigura că totul
va fi bine.

Il dolore: è una sensazione spiacevole percepita in uno o più punti

dell’organismo. E’ collegata alle reazioni psicologiche (ansietà, depressione, furia
ecc.), alle preoccupazioni sociali (irrequietezza, preoccupazione per il futuro, per
la famiglia) e le domande con carattere religioso diventano più frequenti. Ci sono
varie forme di dolore, ma si può fare una classificazione semplice: il dolore acuto
e il dolore cronico. Il ruolo dell’infermiere è di amministrare le medicine, di
accordare delle cure per migliorare lo stato di male fisico, ma la comunicazione
terapeutica con gli assistiti che manifestano una sofferenza è importantissima.

Durerea: este o senzaţie neplăcută, percepută într-unul sau mai multe puncte din
organism. Este legată de reacţii psihologice (anxietate, depresie, furie etc.), de
preocupări sociale (nelinişte, preocupare pentru viitor, pentru familie etc.), iar
întrebările cu caracter religios devin mai frecvente. Există diverse forme de
durere, dar se poate face o clasificare simplă: durerea acută şi durerea cronică.
Rolul asistentei este de a administra medicamentele, de acorda îngrijirile pentru
îmbunătăţirea stării de rău fizic, dar comunicarea terapeutică cu bolnavii care
manifestă o suferinţă este foarte importantă.

256
La solitudine: la malattia, l’infirmità e l’anzianità non sono sempre attraenti. Le
persone anziane, i malati cronici e le persone negli ospedali psichiatrici vivono
l’esperienza della solitudine e dell’isolazione. La solitudine è lo stato
dell’individuo che si trova solo con sè stesso. A volte questi momenti sono
benefici per l’essere umano. Ma dev’essere un’equilibrio tra il grado di intimità
(dal quale la persona ha bisogno per conservare la sua dignità) e i legami sociali
(che sono necessari per sviluppare la personalità). La solitudine frequente e
prolongata delle persone malate conduce alle allienazioni mentali ed afettivi. Il
ruolo dell’infermiere per aiutare la persona sola è di stabilire una relazione di
aiuto, di stabilire un medio di rispetto, di comprensione e di confidenza. La
relazione di aiuto non significa dare dei consigli alla persona, ma sostenerla nella
sua difficoltà con calore umana e con comprensione.

Singurătatea: boala, infirmitatea şi bătrâneţea nu sunt întotdeauna atractive.

Bătrînii, bolnavii cronici şi persoanele internate în spitalele de psihiatrie trăiesc
experienţa singurătăţii şi a izolării. Singurătatea este starea individului care se
găseşte singur cu el însuşi. Uneori aceste momente sunt benefice pentru fiinţele
omeneşti. Dar trebuie să existe un echilibru între gradul de intimitate (de care
persoana are nevoie pentru a-şi păstra demnitatea) şi legăturile sociale (care sunt
necesare pentru dezvoltarea personalităţii). Singurătatea frecventă şi prelungită a
persoanelor bolnave conduce la alienări mintale şi afective. Rolul asistentului în
ajutarea persoanei singure este de a stabili un mediu de respect, de înţelegere şi de
încredere. Relaţia de ajutor nu înseamnă a da sfaturi persoanei, ci a o susţine în
dificultăţile sale cu căldură umană şi cu înţelegere.

L’imobilità: o il diminuire dell’atività normale (può affettare la percezione

dell’immagine e dell’apprezarsi).

257
Imobilitatea: sau diminuarea activităţii normale (poate afecta percepţia imaginii
şi a propriei aprecieri).

L’allontanamento: si tratta degli assistiti nelle case di salute che capiscono che
non c’è posto per le loro opinioni, la loro ansietà, la loro capacità di decisione, il
loro diritto all’informazione e anche per la loro personalità, con le proprie
caratteristiche.

Înstrăinarea: este vorba despre pacienţii din casele de sănătate care înţeleg că nu
este loc pentru opiniile lor, pentru anxietatea lor, pentru capacitatea lor de decizie,
pentru dreptul lor la informaţie şi chiar pentru personalitatea lor, cu caracteristicile
proprii.

Il sentimento di impotenza: la situazione nella quale l’assistito è condennato a

costatare l’inutilità delle cure, realizza che nessuno può fare di più per lui.

Sentimentul de neputinţă: situaţia în care pacientul este condamnat să constate

inutilitatea îngrijirilor, realizează că nimeni nu mai poate face nimic pentru el.

Il modificare del disegno corporale: un cambio progressivo: il dimagrire,

l’obesità, la menopausa ecc. possono produrre ad alcune persone delle
trasformazioni importanti. Però l’urto più grande è formato da una malattia
diformante come l’artrite, la paralisia o gli interventi chirurgicali mutillanti
(l’amputazione delle membra, dei seni, degli organi genitali ecc.) Queste
situazioni che toccano l’aspetto corporale e alle quali l’assistito si rassegna con
difficoltà lo fanno vivere dei sentimenti di perdita, di perdere la propria
confidenza.

258
Modificarea aspectului corporal: o schimbare progresivă: slăbirea, obezitatea,
menopauza etc. pot produce la unele persoane transformări importante. Dar şocul
cel mai mare îl constituie o boală deformantă ca artrita, paralizia sau intervenţiile
chirurgicale mutilante (amputarea membrelor, sânilor, organelor genitale etc.)
Aceste situaţii care implică aspectul corporal şi la care pacientul se resemnează cu
dificultate îl fac să trăiască sentimente de frustrare, de pierdere a încrederii de
sine.

Perdere un’essere caro, una posizione, uno statuto o un vantaggio, crea una
difficoltà materiale, spirituale o emotiva.

Pierderea unei fiinţe dragi, a unei poziţii, a unui statut sau a unui avantaj creează
o dificultate materială, spirituală sau emotivă.

Il lutto: dopo la morte di una persona cara è una perdita con delle conseguenze
importanti.

Doliul: după moartea unei persoane dragi este o pierdere cu consecinţe importante

ATTENZIONE !
Per assicurare le cure richieste per ogni assistito, l’infermiere deve sapere come
applicare vari metodi di azionare nel diminuire le sofferenze della persona malata
e di assicurare il conforto e lo stato di benessere.

259
ATENŢIE !
Pentru asigurarea îngrijirilor cerute pentru fiecare pacient, asistenta trebuie să ştie
cum să aplice diverse metode de acţionare pentru a diminua suferinţele persoanei
bolnave şi pentru a-i asigura confortul şi starea de bine.

L’applicazione delle cure costituisce un buon momento per l’infermiere che vuole
informare l’assistito sui problemi di salute, sul suo trattamanto o sui costumi di
vita che non sono adequati al soddisfare i bisogni fondamentali.

Aplicarea îngrijirilor constituie un moment bun pentru asistenta care doreşte să

informeze bolnavul despre problemele de sănătate, despre tratament şi despre
obiceiurile sale de viaţă care nu sunt adecvate pentru satisfacerea nevoilor
fundamentale.

Insegnare l’assistito è un atto essenziale e necessario. Questo atto di insegnare può

essere specifico (esempio insegnare l’assistito come farsi un’iniezione) o può
contenere altri consigli pratici.

Învăţarea pacientului este un act esenţial şi necesar. Acest act de învăţare poate fi
specific (de exemplu când un bolnav învaţă cum să-şi facă o injecţie) sau poate
conţine alte sfaturi practice.

260
 Prima di cominciare questo processo, dobbiamo valutare le conoscenze
dell’assistito ed il suo desiderio di sapere. L’assistito deve essere sostenuto a
formulare domande. L’infermiere può, ad esempio, dire: “Aspetto tutte le
domande alle quali Lei vuole sapere la risposta, anche se sembrano stupide. Noi
tutti ci sentiamo a volte limitati, Lei non è il solo, tutte le domande sono
importanti, anche quelle che non sembrano.”

Înainte de a începe acest proces, trebuie să evaluăm cunoştinţele pacientului şi

dorinţa sa de a şti. Pacientul trebuie încurajat să pună întrebări. Asistenta poate
spune, de exemplu: “Aştept toate întrebările la care dvs. doriţi să aflaţi răspuns,
chiar dacă vi se par prosteşti. Toţi ne simţim limitaţi uneori, nu sunteţi singurul,
toate întrebările sunt importante, chiar şi acelea care nu par.”

5. LA VALUTAZIONE DELLE CURE

La valutazione significa apprezare il progresso dell’assistito dopo le intervenzioni
dell’infermiere.
La valutazione è una condizione assoluta della qualità delle cure. Se gli interventi
non si sono finalizzati favorevolmente, allora l’infermiere deve sapere perchè il
risultato non è quello che aspettava e deve trovare delle soluzioni per corettare la
situazione

Si valutano:
1. Il risultato ottenuto o il cambio osservato – cioè la reazione dell’assistito alle
cure;
2. La soddisfazione dell’assistito stesso.

261
5.EVALUAREA ÎNGRIJIRILOR
Evaluarea înseamnă aprecierea progresului făcut de pacient după intervenţiile
pacientului.
Evaluarea este o condiţie absolută a calităţii îngrijirilor. Dacă intervenţiile nu au
un rezultat final favorabil, atunci asistenta trebuie să ştie de ce rezultatul nu este
cel pe care îl aştepta şi ztrebuie să găsească soluţii pentru a corecta situaţia.

Se evaluează:
1. Rezultatul obţinut sau schimbarea observată – adică reacţia pacientului la
îngrijiri;
2. Gradul de satisfacţie al pacientului însuşi.

262
 MODULO 6

MODULUL 6

APPARATO RESPIRATORIO

APARATO RESPIRATORIO

APARATUL RESPIRATOR

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Albero bronchiale Albero bronchiale Arbore bronşic

Alveolo Alveolo Alveolă

Apice Apice 1. vârf, culme

2. partea de sus a

plămânului

Bronchiolo Bronchiolo Bronhiolă

Bronco Bronco Bronhie

Corde vocali Corde vocali Corzi vocale

Laringe Laringe Laringe

Lobo Lobo Lob

Narice Narice Nară

263
Naso Nazo Nas

Pleura Pleura Pleură

Polmone Polmone Plămân

Setto nasale Seto nazale Sept nazal

Trachea Trachea Trahee

APPARATO CIRCOLATORIO E LINFATICO

APARATO CIRCOLATORIO E LINFATICO

APARATUL CIRCULATOR ŞI LIMFATIC

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Aorta Aorta Aortă

Arco aortico Arco aortico Crosă aortică

Arteria Arteria Arteră

Atrio Atrio Atriu, auricul

Capillare Capilare Capilar

Carotide Carotide Carotidă

Circolazione Circolaţione Circulaţie

Coronaria Coronaria Coronar

264
Cuore Cuore Inimă

Emazie Emaţie Hematie

Endocardio Endocardio Endocard

Ganglio linfatico Ganglio linfatico Ganglion limfatic

Ghiandola linfatica Ghiandola linfatica Glandă limfatică

Globulo bianco Globulo bianco Globulă albă

Globulo rosso Globulo roso Globulă roşie

Glomo carotideo Glomo carotideo Sinus carotidian

Linfa Linfa Limfă

Linfonodo Linfonodo Ganglion limfatic

Milza Milţa Splină

Miocardo Miocardo Miocard

Mitrale Mitrale Mitral

Orecchietta Orechieta Auricul

Pericardio Pericardio Pericard

Piastrina Piastrina 1. trombocit

2. tăbliţă

Safena Safena Venă (de la picior)

Sangue Sangue Sânge

Tonsilla Tonsila Amigdală

Tricuspide Tricuspide Care se termină în trei

265
 puncte

Valvola Valvola 1. valvulă

2. valvă, supapă

Vaso Vazo 1. vas de sânge

2. vas, vază

Vena Vena Venă

Vena cava Vena cava Vena cavă

Vena porta Vena porta Vena portă

Ventricolo Ventricolo Ventricul

266
 APPARATO GENITALE E URINARIO

APARATO GENITALE E URINARIO

APARATUL GENITAL ŞI URINAR

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Bacinetto renale Bacineto renale Bazinet renal

Clitoride Clitoride Clitoris

Dotto deferente Doto deferente Canal deferent

Endometrio Endometrio Endometru

Epididimo Epididimo Epididim

Fornice vaginale Fornice vaginale Cavitate vaginală

Frenulo Frenulo Frenulum

Glande Glande Glandul

Gonade Gonade Gonadă

Imene Imene Himen

Miometrio Miometrio Miometru

Ovaia Ovaia Ovar

Parametrio Parametrio Parametru

Pelvi renale Pelvi renale Bazin renal

Pene Pene Penis

Prepuzio Prepuţio Prepuţ

267
Prostata Prostata Prostată

Rene Rene Rinichi

Salpinge Salpinge Trompă uterină

Scroto Scroto Scrot

Testicolo Testicolo Testifcul

Tuba Tuba Trompă

Uretere Uretere Ureter

Uretra Uretra Uretră

Utero Utero Uter

Vagina Vagina Vagin

Vescica Veşica Vezică

Vulva Vulva Vulvă

268
 APPARATO ENDOCRINO

APARATO ENDOCRINO

APARATUL ENDOCRIN

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Capsula surrenale Capsula surenale Capsulă suprarenală

Epifisi Epifizi Epifiză

Follicolo Folicolo Folicul

Ganglio Ganglio Ganglion

Ghiandola pineale Ghiandola pineale Glandă pineală

Ipofisi Ipofizi Hipofiză

Isola pancreatica Izola pancreatica Insulă pancreatică

Pancreas Pancreas Pancreas

Paratiroide Paratiroide Paratiroidă

Surrene Surene Suprarenală

Timo Timo Timus

Tiroide Tiroide Tiroidă

269
Aceste noţiuni trebuie învăţate bine, ele pot constitui subiect de examen în Italia !

TECNICHE DI VALUTARE E SODDISFARE I BISOGNI

FONDAMENTALI

TEHNICI DE EVALUARE ŞI SATISFACERE A NEVOILOR

FUNDAMENTALE
A. Apprezzare la necessità della tecnica e la sua performanza per gli assistiti:
- l’infermiere deve conoscere quello che è indicato e vietato ad ogni procedura
- ogni procedura vietata è quella per la quale ci sono delle ragioni che la risposta
dell’assistito sia opposto
- in alcune situazioni una procedura può essere vietata a causa dei cambi nello
stato di salute dell’assistito.

A. Aprecierea necesităţii tehnicii şi a performanţei acesteia pentru pacienţi:

- asistenta trebuie să cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile fiecărei proceduri
- orice procedură contraindicată este aceea pentru care există motive ca
răspunsul pacientului să fie advers
- în unele situaţii o procedură poate fi contraindicată din cauza unor schimbări în
starea de sănătate a pacientului

B. Effettuare la tecnica con competenza:

- l’infermiere deve migliorarsi le azioni e le procedure a lei conosciute, con base
scientifica
- l’infermiere deve capire la ragione di ogni tappa

270
B. Efectuarea tehnicii cu competenţă:
- asistenta trebuie să îşi perfecţioneze acţiunile şi procedurile pe care le cunoaşte,
cu bază ştiinţifică
- asistenta trebuie să înţeleagă raţionamentul fiecărei etape

C. Preparare il luogo dello sviluppo:

- alcune tecniche richiedono la modificazione del medio (temperatura, luce)
- è necessario avere un letto accessibile e che permetta il muovere dell’assistito
in varie posizioni, assicurale il conforto e prevenire gli incidenti

C.Pregătirea locului de desfăşurare:

- unele tehnici presupun modificarea mediului (temperatură, lumină)
- necesitatea unui pat accesibil, care să perită mişcarea pacientului în diferite
poziţii, asigurarea confortului şi prevenirea accidentelor

D. Assicurare l’equipaggiamento necessario:

- riguardante la tecnica compiuta
- assicurare il crescere dell’efficienza ed il diminuire del tempo necessario e
dell’energia – tramite la sua preparazione vicino all’assistito ed a mano
dell’infermiere

D.Asigurarea echipamentului necesar:

- în funcţie de tehnica executată
- să asigure creşterea eficienţei şi reducerea timpului necesar şi a energiei – prin
pregătirea lui lângă pacient şi la îndemîna asistentei

271
E. Assicurare l’intimità dell’assistito:
- si farà vedere solamente la parte necessaria all’effetuare la tecnica
- si utilizzarà copertura di protezione
- non si faranno degli apprezzamenti sull’aspetto fisico dell’assistito o sul suo
odore.

E.Asigurarea intimităţii pacientului:

- se va descoperi numai partea necesară efectuării tehnicii
- se va utiliza paravan de protecţie
- nu se vor face aprecieri asupra aspectului fizic al pacientului sau asupra
mirosului său

F. La preparazione psichica dell’assistito:

- spiegare la tecnica (gli assistiti sono meno capaci di siopportare il dolore e lo
stress se non conoscono quello che segue), in parole semplici, senza
esagerazioni
- l’asssistito deve avere il diritto di domandare e di ricevere una risposta
imediata

F.Pregătirea psihică a pacientului

- explicarea tehnicii (pacienţii sunt mai puţin capabili să suporte durerea sau
stressul dacă nu ştiu ce urmează), în cuvinte simple, fără exagerări
- pacientul trebuie să aibă dreptul de a pune întrebări şi de a primi imediat
răspuns

272
G. La preparazione fisica dell’assistito
- assicurare la posizione (quando non è capace – aiutarlo e mantenerlo nella
stessa posizione per prevenire gli incidenti)

G.Pregătirea fizică a pacientului:

- asigurarea poziţiei (când nu este capabil – ajutarea şi menţinerea în aceeaşi
poziţie pentru a preveni accidentele)

H. Rispettare le misure di aspepsia:

- materiali e strumenti disinfettati e sterilizzati, secondo le richieste
- equipaggiamento di protezione
- lavarsi le mani prima e dopo l’esecutare di ogni tecnica

H.Respectarea măsurilor de aspepsie:

- materiale şi instrumente dezinfectate şi sterilizate
- echipament de protecţie
- spălat pe mâini înainte şi după executarea fiecărei tehnici

I. Rispettare il comportamento regolare dell’assistito:

- assicurare le ore di sonno
- assicurare il tempo necessario fra le tecniche, perchè l’assistito possa sentire la
sensazione di indipendenza

I.Respectarea comportamentului obişnuit al fiecărui pacient:

- asigurarea orelor de somn
- asigurarea timpului necesar între tehnici, pentru ca pacientul să poată simţi
senzaţia de independenţă

273
J. La cura dopo la procedura:
- posizione confortevole
- mantenere in riposo per una durata giusta

J.Îngrijirea după procedură:

- poziţie confortabilă
- menţinerea în repaus timp corespunzător

K. Pulire, disinfettare e sterilizzare l’equipaggiamento utilizzato

K.Curăţirea, dezinfectarea şi sterilizarea echipamentului utilizat

L. Preparare gli esemplari ottenuti per il laboratorio

L.Pregătirea mostrelor obţinute pentru laborator

M. Notare le tecniche e gli incidenti

M.Notarea tehnicii şi a incidentelor

274
IL BISOGNO DI RESPIRARE E DI AVERE UNA BUONA CIRCOLAZIONE
La valutazione delle funzioni vitali

NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Evaluarea funcţiilor vitale

Le funzioni vitali includono: la respirazione, il pulso, la pressione arteriale e la

temperatura. Loro sono frequentemente utilizzate come indici dello stato di salute
o di malattia.

Funcţiile vitale includ: respiraţia, pulsul, tensiunea arterială şi temperatura. Ele

sunt frecvent folosite ca indici ai stării de sănătate sau boală.

Quando vengono misurate le funzioni vitali

Când se măsoară funcţiile vitale

- Quando c’è un cambio nello stato di salute di una persona

- Quando l’asssitito entra nell’ospedale (all’internarsi, durante il periodo del
soggiorno e all’esternarsi)
- Prima e dopo procedure invasive di diagnostico
- Prima e dopo interventi chirurgicali
- Prima e dopo l’amministrazione delle medicine che hanno effetti sul sistema
respiratorio e cardiovascolare (esempio la digitala)
- Prima e dopo l’efettuare degli interventi di cura che possono influenzare le
funzioni vitali

275
- Când intervine o schimbare în starea de sănătate a persoanei
- Când pacientul intră în spital (la internare, pe perioada şederii şi la externare)
- Înainte şi după proceduri invazive de diagnostic
- Înainte şi după intervenţii chirurgicale
- Înainte şi după administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului
respirator şi cardiovascular (exemplu digitala)
- Înainte şi după efectuarea intervenţiilor de îngrijire care pot influenţa funcţiile
vitale

Il ruolo dell’infermiere nel misurare le funzioni vitali

- preparare I materiali e gli strumenti giusti e funzionali
- preparare l’assistito dal punto di vista fisico ed emozionale
- assicurare le condizioni migliori (silenzio, temperatura ottima, umidità giusta)
- conoscere le variazioni normali delle funzioni
- conoscere gli antecedenti medicali ed I trattamenti seguiti
- rispettare la frequenza di valutazione delle funzioni vitali
- comunicare al medico le modificazioni più importanti delle funzioni vitali

Rolul asistentei în măsurarea funcţiilor vitale

- pregătirea materialelor şi instrumentelor corecte şi funcţionale
- pregătirea pacientului din punct de vedere fizic şi emoţional
- asigurarea celor mai bune condiţii (linişte, temperatura cea mai bună,
umiditatea corectă)
- cunoaşterea variaţiilor normale ale funcţiilor
- cunoaşterea antecedentelor medicale şi tratamentelor urmate
- respectarea frecvenţei de evaluare a funcţiilor vitale
- să comunice medicului modificările cele mai importante ale funcţiilor vitale

276
OSSERVARE E MISURARE LA RESPIRAZIONE
OBSERVAREA ŞI MĂSURAREA RESPIRAŢIEI

SCOPO
- valutare la funzione respiratoria dell’assistito come indice dell’evoluzione della
malattia

ELEMENTI DA APREZZARE
- il tipo di respirazione
- l’amplitudine dei movimenti respiratori
- il ritmo
- la frequenza

SCOP
- evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului ca indice al evoluţiei bolii

ELEMENTE DE APRECIAT
- tipul respiraţiei
- amplitudinea mişcărilor respiratorii
- ritmul
- frecvenţa

MISURARE IL PULSO
MĂSURAREA PULSULUI

SCOPO
- valutare la funzione cardio-vasculare

ELEMENTI DA APREZZARE
- la ritmicità
- la frequenza
- la celerità
- l’amplitudine
277
SCOP
- evaluarea funcţiei cardio-vasculare

ELEMENTE DE APRECIAT
- ritmicitatea
- frecvenţa
- celeritatea
- amplitudinea

MISURARE LA PRESSIONE ARTERIALE

MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE

SCOPO
- valutare la funzione cardio-vasculare (forza di contrazione del cuore, resistenza
determinata dall’elasticità dei vassi)

ELEMENTI DA APREZZARE
- la pressione arteriale sistolica (massimale)
- la pressione arteriale diastolica (minimale)

SCOP
- evaluarea funcţiei cardio-vasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa
determinată de elasticitatea vaselor)

ELEMENTE DE APRECIAT
- tensiunea arterială sistolică (maximală)
- tensiunea arterială diastolică (minimală)

278
METODI DI DETERMINAZIONE
- palpatorio
- auscultatorio

METODE DE DETERMINARE
- palpatorie
- auscultatorie

GLI INTERVENTI PER MANTENERE O FAVORIZZARE L’ESPANSIONE

PULMONARE

INTERVENŢII PENTRU MENŢINEREA SAU FAVORIZAREA

EXPANSIUNII PULMONARE

ESERCIZI PER LA RESPIRAZIONE

- La respirazione profonda
- La respirazione diafragmatica

EXERCIŢII PENTRU RESPIRAŢIE

- Respiraţia profundă
- Respiraţia diafragmatică

L’INCITAZIONE SPIROMETRICA
- con spirometro di debito
- con spirometro di volume

INCITAŢIA SPIROMETRICĂ
- cu spirometru de debit
- cu spirometru de volum

279
IL DRENAGGIO TORACICO
- è il drenaggio dei liquidi, del sangue o dell’aria dalla cavità pleurale per
ristabilire una pressione neganiva che possa facilitare l’espansione del pulmone

DRENAJUL TORACIC
- este drenajul lichidelor, sângelui sau aerului din cavitatea pleurală pentru a
restabili o presiune negativă care să poată facilita expansiunea plămânului

GLI INTERVENTI PER MANTENERE LIBERE LE VIE RESPIRATORIE

INTERVENŢII PENTRU A MENŢINE LIBERE CĂILE RESPIRATORII

L’INTUBAZIONE
- L’intubazione orofaringiana
- L’intubazione tracheale

INTUBAŢIA
- Intubaţia orofaringiană
- Intubaţia traheală

L’ASPIRAZIONE OROFARINGIANA O NASOFARINGIANA

- si fa per pulire le vie respiratorie superiori
- si valutano I sintomi che indicano la presenza delle secrezioni nelle vie
respiratori

ASPIRAŢIA OROFARINGIANĂ SAU NASOFARINGIANĂ

- se face pentru a curăţi căile respiratorii superioare
- se evaluează simptomele care indică prezenţa secreţiilor în căile respiratorii

280
LA TRACHEOSTOMIA
- è un’incisione chirurgicale con lo scopo di ottenere una via artificiale di
respirare

TRAHEOSTOMIA
- este o incizie chirurgicală care are drept scop obţinerea unei căi artificiale de
respiraţie

L’ASPIRAZIONE TRACHEO-BRONCHICA
- si fa per evitare l’ostruzione delle vie respiratorie, determinata dal stopare delle
secrezioni
- si fa per prevenire l’infezione pulmonare

ASPIRAŢIA TRAHEO-BRONŞICĂ
- se face pentru a evita obstrucţia căilor respiratorii, determinată de stoparea
secreşiilor
- se face pentru a preveni infecţia pulmonară

INTERVENTI PER FAVORIZZARE L’OSSIGENAZIONE TISSULARE

INTERVENŢII PENTRU FAVORIZAREA OXIGENĂRII TISULARE

OSSIGENOTERAPIA
- assicurare una quantità giusta di ossigeno nei tessuti tramite il combattere
dell’ipossia

METODI DI AMMINISTRARE L’OSSIGENO

- tramite sonda nasale
- tramite masca
- con gli occhiali per l’ossigeno
- con la copertura di ossigeno

281
OXIGENOTERAPIA
- asigurarea unei cantităţi corecte de oxigen în ţesuturi prin combaterea hipoxiei

METODE DE ADMINISTRARE A OXIGENULUI

- prin sondă nazală
- prin mască
- cu ochelarii de oxigen
- cu cortul de oxigen

IL BISOGNO DI BERE E DI MANGIARE

L’ALIMENTAZIONE DELL’ASSISTITO

NEVOIA DE A BEA ŞI DE A MÂNCA

ALIMENTAŢIA PACIENTULUI

- L’alimentazione normale
- L’alimentazione dietetica
- I pasti
- La scheda di mangiare
- L’alimentazone attiva
- L’alimentazione passiva
- L’alimentazione artificiale
- L’alimentazione con sonda gastrica
- L’alimentazione parenterale

- alimentaţia normală - alimentaţi artificială

- alimentaţia dietetică - alimentaţia cu sondă gastrică
- mesele - alimentaţia parenterală
- programul de masă
- alimentaţia activă
- alimentaţia pasivă

282
L’IDRATAZIONE E LA MINERALIZZAZIONE DELL’ORGANISMO
- L’acqua
- L’omeostasia
- Stabilire le necessità idrice e minerali
- Vie di idratazione dell’organismo: orale, duodenale, rettale, sottocutanea
- La perfusione venosa

HIDRATAREA ŞI MINERALIZAREA ORGANISMULUI

- apa
- homeostazia
- stabilirea necesităţilor hidrice şi minerale
- căi de hidratare a organismului: orală, duodenală, rectală, subcutanată
- perfuzia venoasă

IL BISOGNO DI ELIMINARE
- misurare la diuresi
- segnalare la diuresi
- cattare le materie fecali
- segnalare le materie fecali
- cattare l’urine
- cattare la sputa
- cattare il vomito

NEVOIA DE A ELIMINA - captarea urinei

- măsurarea diurezei
- notarea urinei
- notarea diurezei
- captarea sputei
- captarea materiilor fecale
- captarea vomei
- notarea materiilor fecale
283
AZIONI SPECIFICHE

ACŢIUNI SPECIFICE

- L’aspirazione gastrica: vuotare lo stomaco dal suo contenuto - tramite un tubo

introdotto nello stomaco e mantenere lo stomaco vuoto tramite alcune azioni di
aspirazione

- Aspiraţia gastrică: golirea stomacului de conţinut – printr-un tub introdus în

stomac şi menţinerea stomacului gol prin anumite acţiuni de aspiraţie

- Il tubaggio intestinale: l’aspirazione intestinale continua, tramite l’introdurre

nella bocca o nel naso di una sonda di plastico, fino all’intestino, fuori I limiti
del duodeno

- Tubajul intestinal: aspiraţia intestinală continuă, prin introducerea în gură sau

în nas a unei sonde de plastic, până la intestin, dincolo de limitele duodenului.

- La stomia: creare - tramite un’intervento chirurgicale - un’apertura (stoma) per

realizzare una comunicazione tra un organo cavitare e un tegumente o la
realizzazione di una nuova apertura tra due formazioni

- Stomia: crearea – printr-o intervenţie chirurgicală – a unei deschideri (stomii)

pentru a realiza o comunicare între un organ cavitar şi un tegument sau realizarea
unei noi deschideri între două formaţiuni.

284
- L’ano artificiale: apertura intestinale artificiale creata tramite un’intervento
chirurgicale, per eliminare il contenuto dell’intestino

- Anusul artificial: deschidere intestinală artificială creată printr-o intervenţie

chirurgicală, pentru a elimina conţinutul intestinului

MODULO 7

MODULUL 7

IL SISTEMA NERVOSO

IL SISTEMA NERVOZO

SISTEMUL NERVOS

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Aracnoide Aracnoide Arahnoidă

Bulbo rachidiano Bulbo rachidiano Bulb rahidian

Cervelleto Cerveleto Cerebel, creier mic

Cervello Cervelo Creier

Corpo calloso Corpo calozo Corp calos

Dura madre Dura madre Dura mater

285
Emisfero Emisfero Emisferă

Encefalo Encefalo Encefal

Fibra nervosa Fibra nervoza Fibră nervoasă

Gran simpatico Gran simpatico Marele simpatic

Meninge Meninge Meninge

Midollo alungato Midolo alungato Bulb rahidian

Midollo spinale Midolo spinale Măduva spinării

Nervo Nervo Nerv

Neurone Neurone Neuron

Pia madre Pia madre Pia mater

Plesso Pleso Plex

Ponte di Varolio Ponte di varolio Puntea lui Varolio

Vago Vago 1. Nervul vag

2. Vag, graţios

286
 AGENTI PATOGENI

AGENTI PATOGENI

AGENŢI PATOGENI

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Acaro Acaro Acarien

Bacillo Bacilo Bacil

Batterio Baterio Bacterie

Cocco Coco 1. coc

2. ou de găină

3. coşenilă

4. cocos

5. specie de ciupercă

Diplococco Diplococo Diplococ

Fungo Fungo Ciupercă

Insetto Inseto Insectă

Micete Micete Miceliu

Rickettsia Richetsia Rickettsia

Spirillo Spirilo Spiril

287
Stafilococco Stafilococo Stafilococ

Streptococco Streptococo Streptococ

Verme Verme 1. vierme

2. (pl.) limbrici

Vibrione Vibrione Vibrion

Virus Virus Virus

SINTOMI

SINTOMI

SIMPTOME

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Abulia Abulia Abulie

Acetonemia Acetonemia Acetonemie

Acetonuria Acetonuria Acetonurie

Acidosi Acidozi Acidoză

Acrocianosi Acrocianozi Acrocianoză

Aerofagia Aerofagia Aerofagie

Afasia Afazia Afazie

Affanno Afano 1. gâfâială

2. nelinişte, anxietate

288
Afonia Afonia Afonie

Agitazione Agitaţione Agitaţie

Albuminuria Albuminuria Albuminurie

Alcalesi Alcalezi Alcaleză

Allergia Alergia Alergie

Allucinazione Alucinaţione Halucinaţie

Amenorrea Amenorea Amenoree

Amnesia Amnezia Amnezie

Anemia Anemia Anemie

Anoressia Anoresia Anorexie

Ansia Ansia Teamă, nelinişte

Anuria Anuria Anurie

Apatia Apatia Apatie

Apiressia Apiresia Apiretie

Apnea Apnea Apnee

Aritmia Aritmia Aritmie

Ascite Aşite Ascită

Asfissia Asfisia Asfixiere

Astenia Astenia Astenie

Autismo Autismo Autism

Balbuzie Balbuţie Bâlbâială

289
Bolla Bola Băşică, bulă

Cachessia Cachesia 1. anemie

2. paliditate

Capogiro Capogiro Ameţeală

Catalessi Catalesi Catalepsie

Catarro Cataro 1. inflamaţie, catar

2. guturai

Catatonia Catatonia Catatonie

Cecità Cecita Orbire

Cefalea Cefalea Cefalee

Cheilofagia Cheilofagia Cheilofagie

Cianosi Cianozi Cianoză

Ciclotimia Ciclotimia Ciclotimie

Claudicazione Claudicaţione Şchiopătare

Colemia Colemia Prezenţa bilei în sânge

Colica Colica Colică

Coma Coma Comă

Costipazione Costipaţione Constipaţie

Crampo Crampo Crampă

Diarrea Diarea Diaree

Disappetenza Dizapetenţa Inapetenţă, lipsa poftei de

290
 mâncare

Disidratazione Dizidrataţione Deshidratare

Dismenorrea Dismenorea Dismenoree

Dispepsia Dispepsia Dispepsie

Dispnea Dispnea Dispnee

Dolore Dolore Durere

Ecchimosi Echimozi Echimoză, vânătaie

Edema Edema Edem

Ematoma Ematoma Hematom

Ematuria Ematuria Hematurie

Emoglobinuria Emoglobinuria Hemoglobinurie

Emorragia Emoragia Hemoragie

Emottisi Emotizi Hemoptizie

Empiema Empiema Pungă de puroi într-o

cavitate

Enuresi Enurezi Enuresis

Epistassi Epistasi Epistaxis, hemoragie

nazală

Esantema Ezantema Exantem

Esostosi Ezostozi Exostoză

Euforia Euforia Euforie, stare euforică

291
Estrasistole Estrasistole Extrasistolă

Facies Facies 1. facies

2. aspect, înfăţişare

Febbre Febre Febră

Fibrillazione Fibrilaţione Fibrilaţie

Flittena Fliteria Băşică provocată de

arsură

Fotofobia Fotofobia Fotofobie

Gastrospasmo Gastrospasmo Gastrospasm

Ginecomastia Ginecomastia Ginecomastie

Glicosuria Glicozuria Glicozurie

Idrofobia Idrofobia Hidrofobie

Impotenza Impotenţa Impotenţă

Incontinenza Incontinenţa 1. incontinenţă

2. necumpătare

Insonnia Insonia Insomnie

Ipercloridria Ipercloridia Hiperclordrizie

Iperemesi Iperemezi Hiperemezis

Iperglicemia Iperglicemia Hiperglicemie

Iperpiressia Iperpiresia Hiperpirexie

Ipertermia Ipertermia Hipertermie

292
Ipertricosi Ipertricozi Hipertricoză

Ipocloridria Ipocloridria Hipocloridrie

Ipoglicemia Ipoglicemia Hipoglicemie

Ipossiemia Iposiemia Hipoxemie

Ipotermia Ipotermia Hipotermie

Ipotonia Ipotonia Hipotonie

Ischemia Ischemia Ischemie

Ischialgia Ishialgia Sciatică

Ittero Itero Icter

Laringospasmo Laringospasmo Laringospasm

Lombalgia Lombalgia Lombalgie

Macula Macula Pată

Macula lutea Macula lutea Pată galbenă pe retină

Malinconia Malinconia Melancolie

Megalomania Megalomania Megalomanie

Menorragia Menoragia Menoragie

Metralgia Metralgia Metralgie

Metrorragia Metroragia Metroragie

Midriasi Midriazi Dilatarea anormală a

pupilei

Miotonia Miotonia Miotonie

293
Nictofobia Nictofobia Nictofobie

Nicturia Nicturia Nicturie

Obesità Obezita Obezitate

Oliguria Oliguria Oligurie

Otoraggia Otoragia Otoragie

Otorrea Otorea Otoree

Papula Papula Papulă

Paralisi Paralizi Paralizie

Paresi Parezi Pareză

Parestesia Parestezia Parestezie

Piemia Piemia Piemie

Pirosi Pirozi Aciditate, arsură la

stomac

Piuria Piuria Piurie

Pletora Pletora Pletoră, abundenţă de

sânge

Pneumotorace Pneumotorace Pneumotorace

Poliuria Poliuria Poliurie

Pollachiuria Polachiuria Polachiurie

Porpora Porpora 1. spuzeală produsă de o

hemoragie cutanee

294
 2. purpură

Prurigine Prurigine Mâncărime, prurit

Prurito Prurito Prurit

Pubalgia Pubalgia Pubalgie

Pustola Pustola Pustulă

Pustola maligna Pustola maligna Bubă neagră

Raucedine Raucedine Răguşeală

Rigidità Rigidita Rigiditate

Rigurgito Rigurgito 1. vomă uşoară

2. sughiţ

3. revărsare

Rilassatezza Rilasateţa Relaxare

Ritenzione ritenţione 1. retenţie, reţinere

2. posedare

3. arestare

4. obstacol

Roseola Rozeola 1. erupţie, pată roşie

2. roşeaţă în obraji

Rush Ruş, raş Rush, prurit

Scialorrea Şialorea Salivaţie abundentă

Sclerosi Sclerozi Scleroză

295
Seborrea Seborea Seboree

Sibilo Sibilo Sibilant

Sieronegatività Sieronegativita Seronegativitate

Sieropositività Sieroposzitivita Seropozitivitate

Singhizzo Singhiţo Sughiţ

Soffio Sofio 1. suflu

2. răsuflare

Sordità Sordita Surzenie, surditate

Spasmo Spasmo Spasm

Spasmofilia Spasmofilia Spasmofilie

Stipsi Stipsi Constipaţie

Stitichezza Stiticheţa 1. constipaţie

2. plictiseală

Tachicardia Tachicardia Tahicardie

Tartaro Tartaro Tartru

Tenesmo Tenesmo Tenesme

Torpore Torpore 1. amorţeală

2. toropeală

Trisma Trisma Trismus

Uremia Uremia Uremie

Vaginismo Vaginismo Vaginism

296
Valgismo Valgismo Valgism

Varismo Varismo Varism

Vertigini Vertigini Vertij, ameţeli

Vomito Vomito Vomă

PROCEDIMENTI DI DIAGNOSTICARE

PROCEDIMENTI DI DIAGNOSTICARE

PROCEDEE DE DIAGNOSTICARE

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Amniocentesi Amniocentezi Amniocenteză

Angiografia Angiografia Angiografie

Arteriografia Arteriografia Arteriografie

Ascoltazione Ascoltaţione 1. auscultare

2. ascultare

Audiometria Audiometria Audiometrie

Auscultazione Auscultaţione Auscultaţie

Autopsia Autopsia Autopsie

297
Biometria Biometria Biometrie

Biopsia Biopsia Biopsie

Cateterismo Cateterismo Cateterism

Clisma Clisma Clismă

Cutireazione Cutireaţione Reacţie alergică a pielii

Diascopia Diascopia Diascopie

Diafanoscopia Diafanoscopia Examinarea unui organ cu

o sursă puternică de

lumină

Dissezione Diseţione Disecţie

Ecografia Ecografia Ecografie

Endoscopia Endoscopia Endoscopie

Esame di laboratorio Ezame di laboratorio Examen de laborator

Esame obiettivo Ezame obietivo Examen obiectiv

Intradermoreazione Intradermoreaţione Intradermoreacţie

Ispezione Ispeţione 1. cercetare, investigaţie,

control

2. inspecţie

Monitoraggio Monitoragio Monitoraj

Narcoanalisi Narcoanalizi Analiză narcotică

Oscillografia Oşilografia Oscilografie

298
Palpazione Palpaţione Palpare

Paracentasi Paracentezi Paracenteză

Percussione Percusione 1. percuţie, bătaie uşoară

2. rană

3. lovire

Puntura Puntura 1. împunsătură,

înţepătură

2. junghi, duere

3. pleurită

4. injecţie

Radiografia Radiografia Radiografie

Scintigrafia Şintigrafia Scintigrafie

Sierodiagnosi Sierodianiozi Serodiagnoză

Sondaggio Sondagio Sondaj

Striscio Strişio 1. faşă

2. fâşie

Termografia Termografia Termografie

Tomografia Tomografia Tomografie

Toracentesi Toracentezi Toracenteză

299
 MODULO 8

MODULUL 8

LE MALATTIE PIU’ FREQUENTI

BOLILE CELE MAI FRECVENTE

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

AIDS Aids SIDA

Anemia Anemia Anemie

Angina pectoris Angina pectoris Angină pectorală

Arresto cardiaco Aresto cardiaco Stop cardiac

Arteriosclerosi Arteriosclerozi Arterioscleroză

Asma bronchiale Asma bronchiale Astm bronşic

Bronchite Bronchite Bronşită

Calcolosi biliare Calcolozi biliare Litiază biliară

Calcolosi renale Calcolozi renale Litiază renală

Cancro Cancro Cancer

Cirrosi epatica Cirozi epatica Ciroză

Colera Colera Holeră

Colica renale Colica renale Colică renală

Colite Colite Colită

300
Diabete Diabete Diabet

Difterite Difterite Difterie

Encefalopatia Encefalopatia Encefalopatie

Epatite Epatite Hepatită

Epilessia Epilesia Epilepsie

Flebite Flebite Flebită

Gastrite Gastrite Gastrită

Gotta Gota Gută, podagră

Influenza Influenţa Gripă

Ipertensione arteriosa Ipertensione arterioza Hipertensiune arterială

Ittero Itero Icter

Lebbra Lebra Lepră

Leucemia Leucemia Leucemie

Morbillo Morbilo Pojar

Morbo Morbo Boală infecţioasă

Pancreatite Pancreatite Pancreatită

Paratifo Paratifo Paratifos

Parotide Parotide Oreion

Pertosse Pertose Tuse convulsivă

Peste Peste Ciumă

Poliomielite Poliomielite Poliomielită

301
Polmonite Polmonite Pneumonie

Rabbia Rabia Turbare

Rosolia Rozolia Rujeolă, pojar

Spondilolisi Spondilolizi Spondiloză

Tetano Tetan Tetanos

Tisi Tizi Ftizie

Tifo esantematico Tifo ezantematico Tifos exantematic

Tracoma Tracoma Trahom

Tromboflebite Tromboflebite Tromboflebită

Tuberculosi Tuberculozi Tuberculoză

Ulcera Ulcera Ulcer

Ulcera duodenale Ulcera duodenale Ulcer duodenal

Vaiolo Vaiolo Variolă, vărsat

302
 INTERVENTI TERAPEUTICI
INTERVENŢII TERAPEUTICE

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Ablazione Ablaţione Extirpare, abalţiune

Agopuntura Agopuntura Acupunctură

Amputazione Amputaţione Amputaţie

Analgesia Analgezia Analgezie

Anastomosi Anastomozi Anastomoză

Anestesia Anestezia Anestezie

Artrodesi Artrodezi Artrodeză

Aspirazione Aspiraţione 1. inspiraţie

2. aspirare

3. absorbţie

By-pass Bai-pas Lipirea pe o arteră a unui

vas

Cauterizzazione Cauteridzaţione Cauterizare

Devitalizzazione Devitalidzaţione Davitalizare

Dialisi Dializi Dializă

Dilatazione Dilataţione Dilatare, dilataţie

Drenaggio Drenagio Drenaj

Elettrocoagulazione Eletrocoagulaţione Electrocoagulare

303
Emostasi Emostazi Hemostază

Endovenosa Endovenoza Injecţie intravenoasă

Enucleazione Enucleaţione Enucleare

Escissione Eşizione Extirpare

Estrazione Estraţione Extracţie

Exeresi Eserezi Exereză

Fleboclisi Fleboclizi Fleboliză

Ibernazione Ibernaţione Hibernare

Inchiodamento Inchiodamento Blocaj, fixare

Incisione Incizione Incizie

Ingessatura Ingesatura Punere în ghips

Iniezione Inieţione Injecţie

Innesto Inesto Cuplj din introducerea

unui tub

Inoculazione Inoculaţione Inoculare

Inseminazione Inseminaţione Inseminare

Insufflazione Insuflaţione Insuflaţie

Intramuscolare Intramuscolare Intramuscular

Intubazione Intubaţione Tubaj

Ipodermoclisi Ipodermoclizi Hipodermoliză

Legatura Legatura Legătură

304
Lifting Lifting Lifting

Medicazione Medicaţione Îngrijire medicală,

medicaţie

Neurotomia Neurotomia Neurotomie

Osteosintesi Osteosintezi Osteosinteză

Osteotomia Osteotomia Osteotomie

Plastica Plastica 1. operaţie plastică

2. plastic

Raschiamento Raschiamento Răzuire

Resezione Rezeţione Rezecţie

Rivolgimento Rivolgimento 1. modificarea poziţiei

fătului pentru uşurarea

naşterii

2. întoarcere, învârtire

Salassi Salasi Flebotomie, operaţie de

luare a sângelui

Sottocutanea Sotocutanea Subcutanat

Sutura Sutura Sutură

Taglio Talio 1. incizie

2. tăietură

3. margine

305
Terapia radiante Terapia radiante Radioterapie

Trapanazione Trapanaţione Trepanaţie

Trapianto Trapianto Transplant

Trasfusione Trasfuzione Transfuzie

Vaccinazione Vacinaţione Vaccinare

Vasectomia Vasectomia Vasectomie

306
 STRUTTURE
STRUCTURI

TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Ambulatorio Ambulatorio 1. policlinică, dispensar

2. ambulator

Astanteria Astanteria 1. cameră de gardă

2. spital de urgenţă

Blocco operatorio Bloco operatorio Bloc operator

Camera Camera Cameră

Camera iperbarica Camera iperbarica Cameră hiperbarică

Camera operatoria Camera operatoria Cameră operatorie

Camera sterile Camera sterile Cameră sterilă

Casa di cura Caza di cura Complex de sănătate

Clinica Clinica Clinică

Consultorio Consultorio Cabinet de consultaţie

Convalescenziario Convaleşenţiario Sanatoriu pentru

convalescenţi

Corsia Corsia 1. salon, cameră de spital

2. spaţiu

3. culoar

Dispensario Dispensario Dispensar

307
Guardia medica Guardia medica Gardă medicală

Istituto Istituto Institut

Ospedale Ospedale Spital

Poliambulatorio Poliambulatorio Policlinică

Presidio sanitario Prezidio sanitario Îngrijire medicală

Pronto soccorso Pronto socorso 1. prim ajutor

2. salvare

Reparto Reparto 1. pavilion, secţie

2. raion

Sala di rianimazione Sala di rianimaţione Sală de reanimare

Sala operatoria Sala operatoria Sală de operaţie

Unità coronarica Unita coronarica Unitate coronariană

Unità di rianimazione Unita di rianimaţione Bloc de reanimare

308
 STRUMENTI ED APPARECCHI MEDICALI
INSTRUMENTE ŞI APARATURĂ MEDICALĂ
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE

Abbassalingua Abasalingua Apăsător de limbă

Ago Ago Ac

Ago per sutura Ago per sutura Ac de sutură

Apparecchio per anestesia Aparechio per anestezia Aparat pentru anestezie

Apparecchio per fleboclisi Aparechio per fleboclizi Aparat pentru fleboliză

Apparecchio radiografico Aparechio radiografico Aparat radiografic

Autoclave Autoclave Autoclavă

Barella Barela Brancardă

Berretto Bereto Bonetă

Bisturi Bisturi Bisturiu

Bisturi a lama fissa Bisturi a lama fisa Bisturiu cu lamă fixă

Bisturi a lama mobile Bisturi a lama mobile Bisturiu cu lamă mobilă

Bomba al cobalto Bomba al cobalto Aparat de tratament cu

cobalt
Camice Camice Halat

Cannula Canula Canulă

Capsula Capsula Capsulă

Catetere Catetere Sondă, cateter

Cauterio Cauterio Cauter

309
Cerotto Ceroto Leucoplast

Compressa Compresa 1. comprimat

2. compresă

Contrattore Contratore Contractor

Cotone idrofilo Cotone idrofilo Vată hidrofilă

Cucchiaio Cuchiaio 1. chiuretă

2. lingură

Culla termica Cula termica Incubator

Defibrillatore Defibrilatore Defibrilator

Dentiera Dentiera Dentieră

Dilatatore Dilatatore Dilatator

Dilatatore uretrale Dilatatore uretrale Dilatator uretral

Divaricatore Divaricatore Dilator

Divaricatore a S Divaricatore a esse Depărtător în formă de S

Divaricatore addominale Divaricatore adominale Depărtător abdominal

Elettrocardiografo Eletrocardiografo Electrocardiograf

Endoscopio Endoscopio Endoscop

Enteroclisma Enteroclisma Irigator

Fiala Fiala Fiolă

Fonendoscopio Fonendoscopio Endoscop biauricular

Forbici rette Forbici rete Foarfecă dreaptă

310
Forcipe Forcipe Forceps

Fresa Freza Freză

Guanto chirurgico Guanto chirurgico Mănuşă chirurgicală

Guanto protettivo Guanto protetivo Mănuşă protectoare

Guanto sterile Guanto sterile Mănuşă sterilă

Inalatore Inalatore Inhalator

Incubatrice Incubatrice Incubator

Innesto a contrangolo Inesto a contrangolo Piesă contraunghie

(pentru uz stomatologic)
Innesto a manipolo Inesto a manipolo Piesă dreaptă (pentru uz
stomatologic)
Laccio emostatico Lacio emostatico Garou

Lampada a quarzo Lampada a cuarţo Lampă cu cuarţ

Lampada frontale Lampada frontale Lampă frontală

Lampada scialitica Lampada şialitica Lampă scialitică

Laringofono Laringofono Laringoscop

Laser Laser Laser

Lettino Letino Pat de consultaţie

Leva Leva Elevator

Levatartaro Levatartro Instrument de detartraj

Macchina cuore-pulmone Machina cuore-pulmone Maşină inimă-plămân

Martelletto Marteleto Ciocănel

Martello Martelo Ciocan

311
Maschera Maschera Mască

Microscopio Microscopio Microscop

Monitor Monitor Monitor

Nebulizzatore per aerosol Nebulidzatore per aerosol Vaporizator pentru

aerosol

Oftalmoscopio Oftalmoscopio Oftalmoscop

Ortesi Ortezi Orteză

Oscillometro Oşilometro Oscilometru

Osteotomo Osteotomo Osteotom

Otoscopio Otoscopio Otoscop

Ottotipo Ototipo Optotip

Otturatore Oturatore Obturator

Passafilo Pasafilo Portac

Pera di gomma Pera di goma Pară de cauciuc

Pillola Pilola Pilulă

Pinza anatomica Pindza anatomica Pensă anatomică

Pinza apribocca Pindza apriboca Deschizător de gură

Pinza chirurgica Pindza chirurgica Pensă chirurgicală

Pinza di medicazione Pindza di medicazione Pensă dentară

Pinza emostatica Pindza emostatica Pensă hemostatică

Pinza fermateli Pindza fermateli Pensă Koher

312
Pinza porta aghi Pindza porta aghi Pensă pentru ace

Pinza retta per Pindza reta per Pensă dreaptă pentru

medicazione medicaţione tratament

Pinza tiralingua Pindza tiralingua Pensă de tras limba

Polmone d’acciaio Polmone daciaio Plămân artificial

Poltrona Poltrona Fotoliu dentar

Portaimpronta Portaimpronta Lingură standard pentru

portamprentă

Portamalgama Portamalgama Portamalgam

Presidente chirurgico Prezidente chirurgico Trusă chirurgicală

Protesi Protezi Proteză

Protesi di arto Protezi di arto Proteză pentru membre

Rene artificiale Rene artificiale Rinichi artificial

Riflettore Rifletore Lampă, reflector

Riunito Riunito Unit dentar

Scalpello Scalpelo Spatulă

Sciroppo Şiropo Sirop

Sega per amputazioni Sega per amputaţioni Fierăstrău pentru amputări

Seggiolino Segiolino Scaunul medicului

Sfigmomanometro Sfigmomanometro Sfigmomanometru

Siringa Siringa Seringă

313
Sonda Sonda Sondă

Sonda esofagea Sonda esofagea Sondă esofagiană

Sonda scanalata Sonda scanalata Sondă canelată

Sospensorio Sospensorio Suspensor

Spatola Spatola Spatulă

Specchietto Spechieto Oglindă dentară

Specillo Specilo Stilet butonat

Stetoscopio Stetoscopio Stetoscop monoauricular

Supposta Suposta 1. supozitor

2. presupunere

Tavolo operatorio Tavolo operatorio Masă de operaţie

Tenaglia di estrazione Tenalia di estraţione Cleşte de extracţie

Tenda a ossigeno Tenda a osigeno Cort de oxigen

Termocauterio Termocauterio Termocauter

Termometro Termometro Termometru

Tomografo Tomografo Tomograf

Trapano a turbina Trapano a turbina Turbină

Trapano Doriot Trapano doriot Braţ Doriot

Tutore ortopedico Tutore ortopedico Tijă ortopedică

314
 ALLA FARMACIA

LA FARMACIE
Assunzione Asunţione 1. luare, administrare
2. angajare
Chemioterapia Chemioterapia Chimioterapie

Contraindicazione Contraindicaţione Contraindicaţie

Droga Droga Stupefiant, drog

Effetto colaterale Efeto colaterale Efect secundar

Erbario Erbario Ierbar

Farmaco Farmaco Doctorie, medicament

Fitofarmaco Fitofarmaco Produs fitofarmaceutic

Fitoterapia Fitoterapia Fitoterapie

Idiosincrasia Idiosincrazia 1. idiosincrazie

2. repulsie
Incompatibilità Incompatibilita Incompatibilitate

Indicazione Indicaţione Indicaţie

Mitridatismo Mitridatismo Mitridatism, imunitate la

otrăvuri
Omeopatia Omeopatia Homeopatie

Posologia Pozologia Dozaj

Ricetta Riceta Reţetă

Sinergismo Sinergismo Sinergism

Somministrazione Soministraţione Administrare a

medicamentelor

315