Text 1 O coropisnita si`un coropisnitoi se coropisniteau la noi pe gunoi. Nu coropisnita coropisnitea pe coropisnitoi, ci coropisnitoiul coropisnitea pe coropisnita.

Text 2 Papucarul papucareste papucii papucaresei, papucareasa nu poate papucarii papucii papucarului. Text 3 Luni la lumina lumanarii luminata de luna prin luminator ia luminat o luminita in lumina ochilor. Text 4 Cantecul cantat de cantareata incantatoare incanta cantaretzul incantat de cantarea cantaretei. Text 5 Capra neagra-n piatra calca, Cum o calca-n patru crapa! Crape capu caprii-n patru, Cum a crapat piatra-n patru! Capra neagra calca-n clinci, Crapa-i-ar capu caprii-n cinci Cum a calcat capra-n clinci. Text 6 Capra paste langa casa, Capu caprii crape-n sase! Capra noastra n-are lapte, Crapa-i-ar coarnele-n sapte! Capra-n piatra a calcat Piatra-n patru a crapat, Povestea s-a terminat! Text 7 Un vultur sta pe-un pisc c-un pix in plisc. Text 8 Un cocostarc s-a dus la descocostarcarie, unde se descocostarcareau si alti cocostarci nedescocostarcariti, ca sa se descocostarcareasca de cocostarcaria lui. Text 9 Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval, pal, real si natural, fara rival, egal si actual. Text 10 Fata are flori pe prispa, prispa are flori, fata are flori pe prispa, prisma are flori

Text 11 Cosaul Saa cnd cosete, ct ase sai saul cosete. i-n sus i-n jos de casa sa, cosete saul i-n osea, cosete i alte ase case, cosete i tot cosete saul, pn d gata tot satul. Text 12 Eu pup poala popii, popa pupa poala mea! Text 13 Unui tamplar i s-a-ntamplat o intamplare. Alt tamplar, auzind de intamplarea tamplarului de la tamplarie a venit si s-a lovit cu tampla de tamplaria tamplarului cu intamplarea. Text 14 Gandindu-ma ca te gandesti ca ma gandesc la tine, gandeste-te ca ma gandesc ca te gandesti la mine. Text 15 Balaban Balabanescu balbaieste balbaituri balbaite pe negandite. Text 16 Bucur si Bucura se bucura ca Bucurel e bucuros in Bucuresti. Bucura-te cum s-a bucurat Bucuroaia cand s-a intors Bucurel bucuros de la Bucuresti. Text 17 Fata fierarului fierbe fasole fiarta fara foc fiindca focul face fum. Text 18 Am o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti. E mai pestrita prepelita pestrita decat cei paisprezece pui de prepelita pestriti, iar mai pestrit decat prepelita cea mai pestrita este prepelitoiul cel pestrit. Text 19 E pestrita prepelita pestrita, dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite. Text 20 O sapa lata, doua sape late, apte sape late i inca alte sape late i alte apte sape late Text 21 Pila-n punga, punga-n pila, pilalau cu pila lunga a pili pila pe dunga.pila-n punga, punga-n pila, pilalau cu pila lunga a pili pila pe dunga Text 22 Rica nu stia sa zica: rau, ratusca, ramurica, dar de cand baiatu-nvata poezia despre rata, Rica stie-acum sa zica: rau, ratusca, ramurica.

Text 23 O gaina porumbaca in porumbar s-a urcat. In porumbar porumbaca tot porumbul l-a mancat. Text 24 Pili-as cu pila lunga, pila-n punga, punga-n pila. Text 25 O baba balana mananca o banana babana. Text 26 Un vultur sta pe pisc c-un pix in plisc. Text 27 Un caricaturist care caricaturizeaza caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa. Text 28 Primprejur plimbarile prin ploaie prilejuiesc placeri proprietarilor provinciali. Text 29 Tantarul sot insoti soata tantareasa, tantarind si intepand nesatios. Text 30 Sase saci in sase sasi soseau pe sosea. Text 31 Creata isteata, zambitoare si glumeata, scandeaza cu dictie fara interdictie fel de fel de poezii azurii cu copii si faclii, pe hartii, mii si mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal. Text 32 Cele sapte muze cu priviri de zuze, scriu sa se amuze, versuri andaluze. Text 33 Sase calauze incearca s-acuze cinci femei lehuze ca ar fi farfuze. Text 34 Cinci fine meduze, Geometrii confuze, Cu unghiuri obtuze si ipotenuze Text 35 Patru buburuze, Rosii archebuze, Bazaie ursuze, Zburand pe peluze Text 36 O barza breaza face zarva pe-o varza.

Text 37 Trei babe mofluze, Fara dinti si buze, Trag turte pe spuze, Fara sa se scuze. Text 38 Doua autobuze lovite de-obuze, au lumini difuze si defecte la diuze. Text 39 Papucarul papucareste papucii nepapucariti ai papucaresei, dar papucareasa nu poate papucarii papucii nepapucariti ai papucarului care papucareste papuci nepapucariti. Text 40 Cupa cu capac capac cu cupa. Rolul exercitiilor de respiratie in corectarea tulburarilor de vorbire. Exercitii de respiratie verbala si nonverbala. Fratila Cristina Hategan Carolina Exercitii de respiratie Formarea unei articulatii clare si precise reprezinta o cerinta de baza in de baza in dezvoltarea si perfectionarea vorbirii. Fiindca artticularea sunetelor se bazeaza in primul rand pe utilizarea corecta a respiratiei cat si pe precizia miscarilor de pronuntare sub controlul permanent al propiului auz prin exercitii se va urmari : * educarea respiratiei; * educarea miscarilor aricuilatorii; * educarea pronuntiei corecte a sunetelor; * educarea auzului fonematic.

EDUCAREA RESPIRATIEI Aparatul respirator,pe langa functia de a asigura schimbarile gazoase necesare intretinerii vietii,au un rol hotarator si in actul vorbirii. In timpul EXPIRATIEI suflul atinge corzile vocale aflate in pozitie fonica si prin subordonarea acesteia se produce sunetul .Deci,studiul miscarilor respiratorii si indepartarea dereglarilor lor ocupa un rol primordial in educarea vorbirii. Patrunderea si expulzarea aerului din plamani se face prin modificarile DIMENSIUNILOR CUTIEI TORACICE: - in cursul inspiratiei,cantitatea toracica este marita pe plan vertical,anteroposterior si transversal;aceasta dilatare este determinata de coborarea muschiului diafragmei. in cursul expiratiei, procesul este invers,muschii abdomenului se contracta odata cu ridicarea diafragmei. 1. RESPIRATIA DE TIP COSTOABDOMINAL - in care atat inspiratia cat si expiratia se efectueaza prin miscari mai accentuateale muschilor costali inferiori si abdominali.Este un tip de respiratie caracteristic barbatilor. 2. RESPIRATIA TORACICA - caracterizata prin expansiunea cavitatii toracice superioare.Este o respiratie specifica femeilor. LA COPII - la nastere se poate identifica o respiratie diafragmatica ,care spre varsta prescolarase transforma in respiratie toraco-abdominala iar inspre pubertate se diferentiaza in functie de sex. - respiratia este ritmica, insa ritmul respirator nu este uniform .Cu cat varsta este mai mica,cu atat labilitatea ritmul respirator este mai accentuata. Astfel, in respiratia neverbala inspiratia si respiratia au o durata aproximativ egala.in vorbire acest raport se schimba. Expiratia devine mai prelungita deoarece emisiile verbale se fac numai in aceasta faza. Inspiratia devine mai adanca si mai rapida, efectuandu-se in pauzele dintre sintagme si propozitii. Stabilirea acestui raport intre fazele de respiratie in decursul vorbirii este absolut necesara pentru a evita fragmentarea verbala si a asigura in felul acesta perceperea integritatii ideilor. Alte deosebiri intre cele doua tipuri de respiratie sunt determinate de faptul ca adseori sincronismul existent intre miscarile toracice si cele abdominale in stare de repaos dispare in

decursul pronuntarii, pentru ca cutia toracica poate efectua anumite miscari independente de miscarile diafragmei: - in stare de repaos se respira prin fosele nazale; - in timpul vorbirii respiratia se efectueaza pe gura. Este firesc ca in timpul copilariei sa apara neregularitati in procesul de coordonare a resoiratiei cu actul fonatiei datorita unei continue dezvoltari a organismului Printre neregularitile de exprimarepot fi mentionate: a) tipul de respiratie superioara cu ridicarea umerilor-in timpul inspiratiei cutia toracica isi mareste diametrul prin ridicarea exagerata a umerilor, ceea ce formeaza contractiile musculare ale gatului si impiedica emisiunea vocala (balbaiti) . b) respiratia fortata cu miscari bruste si exagerate. In acest caz se utilizeaza o cantitate prea mare debit expirator, astfel incit ultimele cuvinte dintr-o propozitie se realizeaza prin consumul aerului de rezerva din plamani; determina instalarea unei stari de oboseala ceea ce influenteaza cursivitatea exprimarii; c) miscari respiratorii superficiale si foarte frecvente, asftel incat se produce o inspiratie dupa fiecare cuvant sau chiar in mijlocul acestora. d) incercari de vorbire in timpul inspiratiei si nu al expiratiei cum ar fi normal. Aceste cazuri apar la copiii ce se grabesc in exprimare si nu repeta pauzele necesare in vorbire: ex. pisicuta pis pis pis. Frecventele neregularitati respiratorii pot duce in cele din urma la tulburar ideosebit de grave. Inlaturarea acestora se face prin exercitii sistematice care asigura cerintele respiratiei atat in stare de repaos cat si in vorbire. EXERCITII DE RESPIRATIE NEVERBALA Constituie o etapa premergatoare pentru respiratia verbala. Realizarea acestor exercitii impune respectarea unor norme igienice: - efectuarea lor se realizeaza in camere aerisite sau chiar in curte; - eficientta lor este mai ridicata daca se realizeaza la inceputul primei ore sau chiar pe parcursul activitatilor in momentul instalarii oboselii copiilor; - selectia judicioasa a exercitiilor astfel incat efectuarea lor sa fortifice musculatura abdominala,a toracelui si a gatului. EXERCITII : 1. Inspiratii adanci urmate de expiratii puternice si prelungite, fiind insotite de miscari de extensie a coloanei vertebrale

prin aplecare in spate a trunchiului si ridicarea bratelor si miscari care micsoreaza cavitatea toracica sustinuta de aplecarea in fata a corpului si a mainilor; 2. Exercitii de suflat; 3. Jocuri de emitere a unor sunete onomatopeice insotite de miscari ca imitarea fasaitului frunzelor (sss)sau a vantului

1.1.Exercitii generale - imitarea mersului - imitarea spalatului pe maini - imitarea rotirii bratelor - exercitii pentru intarirea musculaturii toracice si abdominale. 1.2.Mobilitatea aparatului fono-articulator: - exercitii pentru mobilitatea maxilarelor - exercitii pentru mobilitatea limbii - exercitii pentru buze si obraji - exercitii pentru valul palatin. 2.Educarea respiratiei Terapia respiratiei are doua coordonate: - dezvoltarea respiratiei non-verbale - dezvoltarea respiratiei verbale. TABELUL POATE FI CONSULTAT IN VERSIUNEA DE "DESCARCAT" a) Exercitii de respiratie: - sufla nasul in batista - sufla aerul pe dosul mainii - tine un fulg in aer - stinge lumanarea - umfla balonul - sufla in apa cu paiul - sufla in spirometru (pentru copiii scolari) b) Exercitii pentru inspiratie - miroase florile

- jocul "cainele la vanatoare" - miroase parfumul c) inspiratia diferentiata - trei timpi inspiri si cinci timpi expiri cu fata la oglinda - inspiratie alternativa pe o nara si pe cealalta - inspiratie pe gura - inspiratie pe gura si expiratie pe nas - inspiratie pe nas si expiratie pe gura - inspiratie lunga - expiratie prelungita (30 secunde) Inspiratia trebuie sa fie insotita de extensie a coloanei vertebrale prin aplecarea trunchiului pe spate si a membrelor superioare (sau chiar ridicarea acestora). Expiratia trebuie sa fie insotita de miscari care micsoreaza cutia toracica sustinuta de aplecarea in fata a corpului si a mainilor. Asfel, in decursul unei inspiratii se urmareste extinderea abdomenului si a coastelor inferioare si revenirea lor in expiratie. Folosirea gimnasticii pe un fond muzical e un bun procedeu. Dezvoltarea respiratiei verbale Obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie; Vorbirea in expiratie, fara efort, ritmat a) Exercitii de pronuntie a vocalelor, prelung, rar, fara efort in timpul unei expiratii; b) Exercitii de pronuntie intr-o expiratie a unei consoane; c) Exercitii de pronuntie a unor grupuri de vocale pe durata unei expiratii (ex: ai, ei , oi, ua, ue, etc); d) Exercitii de pronuntie a unor consoane insotite de vocale, pe durata unei expiratii (ba, be, bi, bo ... ale, ile ole, ule) ;e) Exercitii de pronuntie a unor silabe in care se gasesc grupuri de vocale sau de consoane pe o expiratie (ex: aie, oie, uie, sta, ste, stri, cra, cre, cri, tra, tre, tri, etc.) f) Exercitii ritmice de respiratie insotite de miscare si cantec (ex: mersul numarat, cu cantec, cu poezie, ghicitori, proverbe); g) Exercitii de respiratie (culcat pe canapea, cu un caiet pe abdomen, caietul miscandu-se in ritmul diafragmei: - la inceput non-verbal - cu pronuntie pe vocale, silabe, cuvinte

- cu recitare de poezii - citire in aceasta pozitie cu voce tare. Indicatii: Se intinde elevul pe canapea cu mana stanga pe abdomen, iar cu dreapta pe piept, cerandui-se sa-si suga abdomenul si apoi sa expire pe gura, umfland abdomenul. Cand respiratia diafragmala in aceasta pozitie (orizontala) se realizeaza usor si fara efort se poate folosi pentru control asezat pe abdomen. Miscarile abdomenului imprima caietului miscarea sus-jos. Dar cum pozitia normala pentru vorbitnu este cea orizontala, trebuie sa se obtina aceasta respiratie diafragmala si in pozitie verticala. Pentru aceasta elevul sta in fata oglinzii cu o mana pe abdomen si cu una pe piept si i se cere sa inspire profund pe nas, sugand abdomenul, iar dupa o pauza scurta (2-3 secunde) sa expire pe gura. Exercitiile de respiratie cer un spatiu aerisit si geamul deschis. Ele se efectueaza la inceput in fata oglinzii, impreuna cu logopedul si apoi tot mai mult independent. Eficienta acestor exercitii este mai mare la inceputul orelor de terapie si in primele sedinte, dar si in cursul activitatii, chiar daca, uneori se instaleaza in stare de oboseala. 1. Respectarea particularitatilor de - varsta - deficienta - scolaritate. 2. Intoducerea jocului in terapie. 3. Introducerea achizitiilor in comunicare. 4. Continuarea activitatii terapeutice in familie si la scoala. 5. Colaborarea cu medicul generalist, ORL, psihologul, psihodiagnosticianul.