Sunteți pe pagina 1din 6

CATEGORIILE SEMANTICE ALE VOCABULARULUI

SINONIME, ANTONIME

Relatia dintre cuvinte referitoare la forma si sens


Vocabularul limbii romane poate fi definit ca totalitatea cuvintelor utilizate astazi
mai mult sau mai putin.In conditiile epocii actuale, de progress stiintific si ethnic, orice
vorbitor oricit de instruit, este obligat sa-siperfectioneze continuu cunoasterea sensului
sau sa-si insuseasca cuvinte noi , necunoscute .
In orice fel de comunicare cuvintele nu sunt folosite singure, ci se combina intre
ele pentru a constitui enunturi , mesaje , texte de mai multe tipuri. Sunt utilizate
obligatoriu cuvintele vocabularului fundamental, care desemneaza cuvintele importante,
care asigura intelegerea dintre toti vorbitorii limbii romane. La acestea se adauga
cuvintele din masa vocabularului alcatuita din multe cuvinte noi [neologisme].Prezenta
acestora este justificata pentru a varia exprimarea in limba literara standard sau de
necesitatea de a introduce in comunicarea curenta termeni stiintifici si tehnici de interes
general in epoca moderna.
Cuvintul, unitate de baza a vocabularului asociaza o anumita forma cu un sens
[cuvintele monosemantice] sau mai multe sensuri [cuvintele polisemantice]. Sensurile
cuvintelor sunt codificate in dictionare, dar utilizarile lor contextuale nu sunt specificate
decat in anumite situatii . Libertatile construirii de mesaje[ enunturi] sunt destul de mari
si se spune ca orice buna utilizare a sensului unui cuvant intr-un context reprezinta
,eventual o noua producere de sens .Asa se explica dinamica vocabularului romanesc ,
conditionata de relatii ca
polisemia, sinonimia, antonimia.
SINONIMELE
Un aspect instructiv si practice al bogatiei limbii romane il constituie sinonimele
ei; echivalente lexicale posibile pentru a exprima aceeasi notiune, precum; sperantanadejde; timp- vreme; praf- colb; parfum- aroma;. Fireste, exista adeseanuante de
expresie intre sinonime, cum spunea odata Sadoveanu;Avem arbore, pom , copac cu
intelesuri deosebite, adaugand si alte exemple si indemnuri ;Diferentiere se face si intre
; zapada- nea omat.Uzul general, dynamic al limbii vii neglijeaza adesea nuantele,
folosind termenii cu sens similar sau apropiat, ca niste echivalente utile exprimarii rapide,
variate, aproximative, suggestive a ideilor, evitand prin sinonimie repetitiile.
Sinonimele sunt acele cuvinte cu inteles aproximativ identic, care pot fi
substituite unele prin altele, care pot alterna intr-un context dat fara ca sensul global al
mesajului sa se schimbe. Segmentul de comunicare;Tatal sau si-a construit o locuinta
incapatoare il pot reformula; Parintele lui si-a facut o casa mare, pentru a vedea ca
fiecare termen din prima constructie are un echivalent destul de prcis , dar altul, in a
doua propozitie; oricum sensul ideii nu s-a schimbat.

Cercetarile lingvistice mai noi au precizat ca pentru a putea vorbi de sinonimie


trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
1.Cuvintele considerate sinonime sa fie identice sub aspectul obiectului pe care il
denumesc, sa trimita la aceeasi realitate.
2. Sinonimele sa poata fi substituite in context fara ca sensul global al mesajului sa
se modifice;
3. Sa faca parte din aceeasi varianta a limbii,
Diversele sensuri ale unui cuvant polisemantic trimit la sinonime diferite care ,la
randul lor trimit la altele, in asa fel incat ,reteaua de relatii se complica foarte mult. Daca
se cere sa gasim sinonime pentru fraged, putem indica mai multe ;
1.[despre plante] tanar, crud;
2[despre finite] gingas, plapand.
3 [despre aluat] sfaramicios.
Unul si acelasi cuvant poate face parte din clase de sinonime diferite, de exemplu;
1.
SLAB, SUBTIRE, USCATIV.
2.
SLAB MEDIOCRU.
3.
SLAB , INFLUENTABIL.
4.
SLAB , DILUAT.
5.
SLAB , INCET.
In baza unui sens anume ,cuvintele se grupeaza in clase numite in mod current
SERII SINONIMICE. De exemplu la cuvantul CASA gasim urmatoarele serii;
1.
imobil,cladire, locuinta , camin , domiciliu.
2.
familie , dinastie , neam.
3.
intreprindere, firma. Aceasta inseamna ca in mintea vorbitorului
clasa de sinonime este relative bine construita de la inceput
Cazurile in care echivalenta este perfecta sunt destul de rare in limba. Asemenea
cuvinte se intalnesc mai ales in limbajul stiintific si ethnic; NATRIU- SODIU;
SMALT- EMAIL; Dar fenomenul poate fi intalnit si in limbajul current
;GEAMANTAN-VALIZA; A MURI- A DECEDA; ca si cuvintele ce provin
dinregionalisme ;VARZA CURECHI; CARTOFI- BARABULE;
De cele mai multe ori putem identifica diferente semantice intre cuvinte pe care la
modul general le consideram sinonime De exemplu;POM [fructifer] si
COPAC[nefructifer]. In seria TEAMA , FRICA , SPAIMA, GROAZA,termenii au in
comun urmatoarele trasaturi;stare de emotie- provocata de pericol.Diferenta este
data de trasaturi care exprima gradul in care este apreciata starea respective. Grad
mare pentru FRICA ,grad foarte mare pentru SPAIMA ,grad maxim .
Situatiile care rezulta din observarea comportamentului contextual al sinonimelor
sunt variate . De exemplu, SUR, CENUSIU , GRI , CARUNT,desi denumesc aceeasi
culoare , apar in situatii diferite. Putem spune haina cenusie-gri, dar celelalte sinonime
nu apar aici.; par sur carunt; blana sura- cenusie; cal sur .

SINONIMIA STILISTICA
Din nevoia de precizie, de adaptare la dinamica modernizarii conceptelor dar si
pt. ca scrisul cere continuu nuante si valori suggestive ,scriitorii au practicat asimilarea
termenilor noi si a sinonimelor moderne ,chia cand aveam mijloace potrivite pentru
.comunicare.Eminescu si-a facut un caiet de sinonime, iar Arghezi a ilustrat concret, in
contexte de subtila explicare a artei, procesul de inobilare a expresiei prin valorificarea
sinonaamelor si prin creare de echivalente multiple. Poetul Cuvintelor potrivite
spunea ca nu e scriitor acela care foloseste intr-o pagina de doua ori acelasi
cuvant,adica cel ce se repeta, neglijand sinonimia, nuantele bogate ale tezaurului limbii
romane.Arghezi ,vorbind despre Eminescu,a comentat stylistic unele versuri de mare
stralucire, printer care si versulIn cuibar rotind de ape peste care luna zace, spunand
ca Nimeni nu zice cuibar de ape.Toata lumea zicecopcasi virtej.Dar cuibar de
ape e si plastic si frumos., e o sintagma metaforica specific eminesciana, rostita o
singura data in limba noastra..Creativitatea literara este o sursa inepuizabila de
imbogatire si de rafinare a limbii unui popor.
Sinonimele maresc potentialul expresiv al limbii, contribuind la dezvoltarea
vocabularului elevilor. Cunoasterea temeinica a limbii, a sensurilor multiple permite o
adecvata folosire a sinonimelor Bogatia unei limbi consta de fapt in bogatia nuantelor
care exprima insusiri gradate ale cuvantului de baza .De pilda ea are norocul , asa cum
remarca B. P. Hasdeu, de a dispune de patru cuvinte pentru o insusire care trebuie sa fie
mandria unui popor;voinicie, vitejie, bravura eroism.
Prin exercitii variate si interesante am reusit sa creez elevilor obisnuinta de a
cauta cuvintele, de a un le scrie pe primele care le vin in virful penitei.Un exercitiu
mai greu este acela al cautarii expresiilor sinonime , apoi al propozitiilor formulate in
intregime prin sinonimie
Gasiti cuvinte sau expresii cu inteles asemanator;;
spunea omului verde in fata
simtindu-se ranit pana in suflet
a cazut cerul pe mine de rusine
mi-am luat inima in dinti
mi-am aprins paie in cap
am sterpelit-o de acasa
nu-si mai stragea picioarele
lucirea de vis a luminii
a o croi la fuga; a da din colt in colt; a o scoate la capat ; a-si da seama; a
baga de seama;a-si lua lumea in cap; a se lua la ciondanit;a da de belea;a face mare
taraboi;
Uneori cuvantul potrivit rasare dintr-o data , alteoriel se lasa asteptat.
ANTONIMELE
Prin antonimie se intelege acel tip de relatie semantica ce consta in opozitia de
sens dintre doua cuvinte care trimit la realitati nu numai diferite, ci si contrare sau
cotradictorii.

In mintea oricui, un cuvant ca MARE este asociat cu MIC, FRUMOS cu


URAT, HARNIC cu LENES, DEPARTE este pus in legatura cu APROAPE,
INTUNERIC se opune lui LUMINA. Termenii citati se evoca reciproc ceea ce
dovedeste ca intre ei exista o relatie de antonimie Antonimele nu fac altceva decat sa
reflecte opozitii existente in realitatea obiectiva . Perechi ca ZI- NOAPTE , IARNAVARA,INGHET- DEZGHET, DIMINEATA-SEARA trimit la realitati care se opun in
mod obiectiv, dar de fapt cuvintele in sine denumesc fenomene mai mult sau mai putin
izolate.
Aceasta inseamna ca si atunci cand antonimele se bazeaza pe opozitiile
obiectelor sau fenomenelor, antonimia nu se poate explica direct prin acestea. Raportul
de opozitie ca fenomen lingvistic apare doar in urma unei relatii mentale. Aceasta
explica de ce nu in orice domeniu lexical gasim antinime. Ele sunt mai frecvente la
adjective,verbe, adverbe; la substantive fenomenul se intalneste mai rar. Nu gasim , de
pilda ,antonime pentru ; surubelnita, pahar, brad..
Daca vom cere unui copil sa indice un antonim pentru TANAR, ne va spune, cu
siguranta,BATRAN; pentru LUNG ne va spune SCURT,iar pentru RECE CALD.
Promptitudinea cu care identifica termenii cu sens opus fara a avea nevoie de
dictionary dovedeste ca in mintea lui , cuvintele se asociaza pe baza unei legaturi
preexistente actului vorbirii.
O caracteristica importanta a antonimiei este simetria Aceasta inseamna ca
sensurile antonimelor sa fie organizate paralel,adica alcatuite din aceleasi componente
de sens, unica diferenta constand in componentele contrare. Cuvintele aflate in opozitie
logica alcatuiesc clase antonimice, formate din doi sau mai multi termeni . Aceste clase
pot fi structurate diferit;
Fie din doi termeni care se opun ;APT- INAPT, POSIBIL
IMPOSIBIL,PERFECT-IMPERFECT, INCALTA DESCALTA. Termenii
f iecarei perechi au in comun un numar de componente de sens si difera printr-o
componenta contrara. Clasele de acest fel , formate doar din doi termeni cu
sensuri simetrice structurate, reprezinta modelul cel mai simplu de organizare.
.O structura mai complexa compusa din patru termeni ;;
o FOLOSITOR- NEFOLOSITOR
UTIL INUTIL ambele seriicontin sinonime perfecte.
SANATOS- NESANATOS
-BOLNAV
FRUMOSDRAGUT

URIT
POCIT
SLUT

Antonimia este o relatie binara. Indiferent cum sunt organizate clasele, relatia
este reductibila la formula A non A. Antonimia nu se creeaza in actul vorbirii,nuse
realizeaza in context , ci este doar ilustrata cu ajutorul acestuia. Din punct de vedere
contextual se pot face citeva observatii.
Exista cuvinte ale caror antonime pot fi identificate cu usurinta, fara ca pentru
asta sa fie necesar contextual ,de exemplu;

APROAPE- DEPARTE, INCUIA DESCUIA, IMBRACATDEZBRACAT,,


DESTEPT PROST, PLACUTNEPLACUTIn alte cazuri contextul este necesar
pentru identificarea sensului, deoarece pentru unul si acelasi cuvant se pot indica mai
multe antonime, in functie de sensul realizat, de exemplu ;
INALT-SCUND, MIC[in context ca; persoana, casa].
INALT- GRAV [sunet ,voce ]
INALT- SCAZUT [nivelul apeinivel stiintificpret ].
INALT- JOS [presiune, tensiune ]
Contextul are in acest caz doar o valoare implicita.
Pentru PRIETEN se pot indica antonimele; DUSMAN, INAMIC, VRAJMAS,
NEPRIETEN [Apara-ma, Doamne de prieteni ,ca de dusmani ma feresc singur.]
[Nu stiu ce e DUREREA caci n-am cunoscut PLACEREA.; nu PLANG
caci n-am RAS niciodata.]
Contrastul realizat prin opozitii antonimice creeaza efecte stilistice care sporesc
expresivitatea .;cuplarea unor termeni usor asimetriciNEGHIOB- GENIU
[La acelasi sir de patimi deopotriva fiind robi,
Fie slabi, fie puternici, fie GENII ori NEGHIOBI]
[M. Eminescu- Scrisoarea I ]
Asocierea celor doua cuvinte in versurile citate mai sus marcheaza opozitia cu
un plus de expresivitate, datorita caracterului nou al combinatiei, Acelasi effect se
obtine si din cuplarea unor termeni ca ; BOGAT- MIZER; CURAT- NECINSTIT,
MURDAR.
Proverbele ofera o sursa inepuizabila in acest sens;
Cine s-a fript cu CIORBA sulfa si in IAURT
Sa nu fii scump la TARATE si ieftin la FAINA.
Cine a mancat papara
Stie DULCE I ori AMARA.
BOGATUL greseste si SARACUL cere iertare.
Buturuga MICA rastoarna carul MARE .
La chip FRUMOS ,la inima GAUNOS.
Unde nu-I CAP vai de PICIOARE. Cele doua cuvinte nu se opun firesc in
lb romana, insa CAP are sensul de intelepciune, ratiune,iar PICIOARE baza,
starecare sustine ceva
Se desprind cateva concluzii generale privind sensurile cuvintelor.
Simpla lectura a definitiei lexicografice a cel putin doua cuvinte intre care se
stabilesc relatii semantice, in asa fel incat sa se desprinda ceea ce le este comun ,cat si
ceea ce le este specific. De o reala importanta este dictionarul ,ca instrument de baza in
invatarea lexicala .Sensurile se invata odata cu contextual. Rezolvarea exercitiilor din
manualele scolare este una din modalitatile de imbogatire a vocabularului,

Material prezentat la evaluarea in cadrul perfectionarii martie 2007,


Inv.Doina Tanase

Bibliografie:
Angela Bidu VranceanuCuvinte si sensuri,Ed, Stiintifica
siEnciclopedica
Gh. Bulgar -DICTIONAR DE SINONIME, Ed Palmira ,2005
Richard Sirbu,Antonimia lexicala in lb .romana, Ed,
Facla,Timisoara, 1997

S-ar putea să vă placă și