1.

PLANTELE PREMERGATOARE SI LOCUL IN ASOLAMENT

Porumbul este putin pretentios fata de planta premergatoare si poate fi

cultivat mai multi ani in monocultura. Porumbul da rezultate foarte bune dupa
mazare, fasole, soia, trifoi, sparceta, cel mai adesea cultivandu-se dupa grau.
Bune premergatoare sunt cerealele paioase, cartoful, sfecla pt zahar, inul,
canepa, floarea-soarelui.
Nu se cultiva porumb dupa sorg, iarba de sudan.
Foarte bune premergatoare sunt si pajistile care se destelenesc.
In structura actuala de culturi din Romania porumbul si graul ocupa peste
60% din suprafata, ceea ce face ca rotatia grau-porumb sa fie foarte frecventa.
Practicata timp indelungat aceasta rotatie favorizeaza atacul de fusarioza.
Porumbul suporta monocultura, insa productiile obtinute sunt inferioare
celor obtinute in asolament. In monocultura creste gradul de atac al daunatorilor.
Porumbul este o buna premergatoare pt culturile de primavara.

1
 2. FERTILIZAREA

Porumbul este o mare consumatoare de substante nutritive.

CS pt 1 tona boabe este: 18-28 kg N, 8.6-14 kg P2O5, 24-36 kg K2O.
Cea mai mare parte din azot si fosfor este folosita la producerea boabelor, iar
potasiul intra in compozitia tulpinilor si frunzelor.
Azotul este elementul care influenteaza cel mai puternic productia de
porumb. Determina o crestere viguroasa si rapida a plantelor, un ritm de dezvoltare
normal si realizarea unei mari suprafete foliare.
Insuficienta azotului incetineste cresterea plantelor, reduce suprafata foliara.
Carenta azotului duce la scaderi mari de productie. Nefavorabil este si excesul de
azot care determina o masa vegetala bogata, ceea ce duce la consum mare de apa,
scazand rezistenta la seceta.
Fosforul influenteaza procesul de fructificare si cresterea normala a
plantelor, favorizand inradacinarea si implicit cresterea rezistentei la seceta.
Insuficienta fosforului duce la o crestere lenta a radacinii si partii aeriene a
plantelor.
Rolul potasiului este important in sinteza proteinelor, glucidelor si a
lipidelor, precum si in translocarea substantelor din frunze in alte organe ale
plantei.
Efectul fertilizarii cu gunoi de grajd este foarte puternic, in special la hibrizii
cu perioada lunga de vegetatie. Dozele de gunoi de grajd sunt cuprinse intre 20-60
t/ha, si se va incorpora sub aratura.

2
 3. LUCRARILE SOLULUI

Aratura se va face imediat dupa recoltarea plantei premergatoare.

Adancimea araturii va fi 20-25 cm pe solurile usoare si 25-30 cm pe solurile grele.
Pe solurile grele porumbul reactioneaza favorabil la araturile adanci,
recomandandu-se si o afanare adanca la 50-70 cm o data la 4 ani.
Pana in toamna aratura se mentine afanata si curata de buruieni prin 1-2
lucrari cu grapa cu discuri sau freza.
In cazul afanarii solului fara intoarcerea brazdei in primavara patul
germinativ se va pregati cu freze sau grape rotative.
In primavara, daca terenul este nivelat, fara resturi vegetale si fara buruieni
patul germinativ se pregateste prin 1-2 lucrari cu combinatorul sau freza. Daca
terenul este denivelat si imburuienat se va pregati prin 1-2 lucrari cu grapa cu
discuri in agregat cu grapa cu colti.
Adancimea de pregatire a patului germinativ va fi cea de semanat, 5-8 cm.
In sistemul de lucrari minime, afanarea adanca, pregatirea patului
germinativ, erbicidat, fertilizat si semanat se fac prin una sau doua treceri,
reducandu-se si tasarea solului.
Un alt sistem este no-tillage care presupune semanatul direct in miriste, solul
fiind prelucrat doar in zona randurilor.

3
 4. PARAMETRII SEMANATULUI

Samanta trebuie sa fie hibrida, sa apartina unui hibrid zonat, sa aiba puritatea
98% si germinatia peste 90%. Uniformitatea semintelor realizata prin calibrare este
importanta pt obtinerea unei rasariri uniforme. Importanta pt porumb este analiza
capacitatii de germinatie la rece (cold-testul) care evidentiaza capacitatea
semintelor de a suporta in camp temperaturile scazute.
Semintele se vor trata cu un fungicid impotriva agentilor patogeni Fusarium,
Ustilago, Pythium. In condiitii de monocultura samanta va fi tratata cu un insecto-
fungicid impotriva bolilor si a viermilor sarma (Agriotes). TIRADIN, GAUCHO.
Semanatul va incepe cand dimineata la ora 8, la adancimea in sol la 10 cm
temperatura este de 80 C. Calendaristic semanatul se face intre:
 1-15 aprilie in sud si sud-estul tarii
 10-20 aprilie in sud
 10-25 aprilie in vest si sudul Moldovei
 20-30 aprilie in Transilvania, nordul Moldovei si dealurile subcarpatice.

Desimea de semanat este in functie de hibridul cultivat, variind intre 45000-

70000-80000 plante recoltabile la hectar.
Distanta intre randuri este de 70 cm, dar existand si sisteme cand aceasta
poate fi 50 cm.
Adancimea de semanat este de 5 cm pe solurile grele si 7-8 cm pe solurile
usoare.

4
 5. COMBATEREA INTEGRATA A BURUIENILOR

Combaterea buruienilor la cultura de porumb trebuie sa se faca intr-o

conceptie integrata, utilizand in primul rand metodele agrotehnice (rotatia
culturilor, lucrarile solului, lucrarile mecanice de intretinere).
Cuantumul pierderilor de recolta datorate imburuienarii reprezinta 30-90%
din recolta.
Combaterea buruienilor fara utilizarea erbicidelor presupune un volum mare
de lucrari mecanice si manuale. Dupa semanat, daca apare crusta si buruieni se
executa o lucrare cu grapa cu colti la 4-6 zile dupa semanat, perpendicular pe
directia randurilor. Cand plantele au 4-5 frunze se lucreaza cu sapa rotativa. Dupa
aceasta se executa prima prasila mecanica la 8-12 cm adancime. Prasila a doua se
face la 10-14 zile, la 7-8 cm adancime. Dupa alte doua saptamani se executa a treia
prasila mecanica la 5-6 cm adancime.
In cazul combaterii combinate, mecanice si chimice a buruienilor, numarul
lucrarilor se reduce la doua prasile mecanice si eventual o prasila manuala de
corectie pe rand.
Combaterea chimica a buruienilor se va face pornind de la rezerva de
buruieni existenta. Alegerea erbicidelor trebuie sa se bazeze pe speciile de buruieni
dominante.
Astfel pentru buruieni monocotiledonate si dicotiledonate anuale se poate
folosi DUAL GOLD, FRONTIER, MERLIN, GUARDIAN.
Pt combaterea buruienilor dicotiledonate se pot folosi CAMBIO, DICOPUR
SDMA, BUCTRIL. Acestea se aplica cand plantele de porumb au 4-6 frunze.
In cazul infestarii cu costrei si alte monocotiledonate perene se utilizeaza
MISTRAL, TITUS, EQUIP. Acestea se aplica cand plantele de porumb au 5-7 cm
iar costreiul 15-35 cm.
Dupa erbicidare timp de 15-20 zile nu se vor efectua prasile deoarece se
intrerupe translocarea erbicidului spre rizomi.

5
 6. COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR

Combaterea dăunătorilor în perioada de vegetaţie apare ca necesitate

atunci când nu s-au efectuat tratamentele adecvate la sămânţă, sau atunci când
porumbul urmează pe un teren puternic atacat de viermi sârmă.
De asemenea, în situţia monoculturii de porumb, poate apărea necesară
combaterea prin aplicarea de insecticide în primele faze de vegetaţie a ratisoarei
porumbului (Tanymecus dilaticollis), folosindu-se Actara, Mospilan.
Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) nu pune probleme deosebite în
condiţiile din ţara noastră.
Pentru combaterea viermelui vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica
virgifera virgifera) se foloseşte insecticidul Force 1,5 G, care se administrează
odată cu semănatul, în condiţii de infestare moderată sau în primul an de
monocultură. Împotriva adulţilor se poate folosi insecticidul Decis Mega.
Combaterea bolilor nu apare ca lucrare necesară pentru condiţiile din ţara
noastră.

7. IRIGAREA

Irigarea este o măsură tehnologică importantă în cultura porumbului, acesta

valorificând foarte bine apa de irigaţie.
În primăverile secetoase poate apărea necesară o udare de răsărire, efectuată
cu o normă de udare de 200-250 m3 /ha.
Numărul de udări în cultura porumbului este de 3-4 la intervale de 12-14
zile, cu norme de udare de 700-800 m3 /ha pe solurile cu permeabilitate bună şi
400-500 m3 /ha pe solurile cu permeabilitate mai redusă.

6
 8. EVALUAREA PRODUCTIEI SI RECOLTAREA

Porumbul poate fi recoltat in boabe sau stiuleti. Recoltarea in boabe se face

cu combine autopropulsante. Intervalul de umiditate considerat optim pt recoltarea
in boabe este intre 20-25%. O umiditate mai mica de 20% duce la o fragilitate
ridicata a boabelor, care crapa si se sparg usor. O umiditate mai mare de 25% nu
asigura o detasare completa a boabelor de pe ciocalau.
La recoltare cocenii pot fi tocati si imprastiati pe teren in cazul combinelor
cu tocator.
Recoltarea in stiuleti se face cu combine tractate sau autopropulsate care
smulg stiuletii si ii depanuseaza. Recoltarea in stiuleti se face la o umiditate de 25-
30%. Stiuletii sunt depozitati in patule.
Dupa recoltare boabele de porumb se usuca pana la umiditatea de pastrare de
14-16%.
Productiile ce se pot obtine sunt de 10-12 t/ha.
In Romania productia medie este de 3-4 t/ha, dar in zonele de buna
favorabilitate si conditii climatice normale se pot obtine 6-8 t/ha.