Teorie Grile Rezolvarea

1.
Întreprinderea este acea organizație care față de stakeholders:

Are responsabilități etico-social
2. Teoria financiară modernă se focalizează pe necesitatea satisfacerii interesului:
Acționarilor
3. Acționarii investesc capital în întreprindere, în speranța obținerii unor randamente
viitoare:
Incerte
4. Crearea de valoare pentru acționari introduce în întreprindere o mentalitate:
Pro-activă
Competitivă
Care inspiră dezvoltarea echilibrată pe termen lung
Orientată sper controlul riscurilor
5. Fluxurile pot fi:
Materiale
Bănești
De forță de muncă
Informaționale
Decizionale
6. Conform teoriei financiare, fluxurile reprezintă ansamblul mișcărilor care au asupra
lichidității întreprinderii un impact:
Imediat și/sau amânat
Imediat și/sau decalat
7. Fluxurile se clasifică după următoarele criterii:
În funcție de impactul lor asupra lichidității întreprinderii
În funcție de modul de evaluare
După modul de urmărie a acestora pe parcursul unui exercițiu financiar-contabil
În funcție de sensul transferului dintre mediu și întreprinder
8. În funcție de impactul fluxurilor asupra lichidității întreprinderii există:
Fluxuri reale
Fluxuri bănești
Fluxuri fictive
Fluxuri fizice
Mișcări legate de schimbările de bază
9. Măsurarea fluxurilor reale, prin prisma impactului asupra lichidității, se realizează printr-
o evaluare:
În termeni monetari
10. Fluxurile fictive reprezintă mișcări contabile determinate de înregistrări:
Pentru corectarea valorii activelor sau pasivelor
Pentru corectarea rezultatului financiar
De delimitare în timp a veniturilor și cheltuielilor
11. În funcție de modul de evaluare există:
Fluxuri la costuri istorice sau contabile
Fluxuri la valori actuale
12. Fluxurile la valorile actuale țin seama de o serie de factori ce distorsoniază valorile
contabile, precum:
Inflația
Raportul de schimbb al monedie naționale
Gradul de depreciere a banilor
13. După modul de urmărire a fluxurilor pe parcursul unui exercițiu financiar-contabil
exostă:
Fluxuri de numerar
Fluxuri de fonduri
14. Fluxurile de numerar se calculează ca diferență între:
Încasări și plăți
15. În funcție de sensul transferului dintre mediu și întreprindere se deosebesc:
Fluxuri de intrare
Fluxuri de ieșire
16. Fluxurile bănești exprimă operațiunile de folosire a banilor în transferurile:
Mediu-întreprindere
Întreprindere-mediu
17. Fluxurile bănești sunt clasificate în literatura de specialitate ca fiind față de fluxurile
reale:
Dependente și/sau autonome
18. Fluxurile bănești decalate dau naștere:
Creanțelor la furnizor
Datoriilor la cumpărători
19. Fluxurile bănești autonome se produc ca urmare a operațiunilor de:
Plată a dividendelor
Ramburasare a creditelor
Plată a impozitelor
Contractare de noi împrumuturi
Încasare/plata dobânzii
20. Ciclul financiar se descompune în:
Ciclul de exploatare, ciclul de investiții și ciclul de finanțare
21. Ciclul de exploatare cuprinde operațiuni care antrenează:
Plăți și încasări legate de exploatare
22. Pentru a asigura utilizarea optimă a factorilor de producție, operațiunile ciclului de
exploatare trebuie să se caracterizeze prin:
Continuitate
23. Ciclul de investiții cuprinde operațiuni de:
Investiții/dezinvestiții în/din imobilizări corporale și financiare
24. Creșterea potențialului economic al întreprinderii, în mod indirect, prin controlul asupra
alor întreprinderi, se realizează prin achiziția de la acestea de:
Active financiare
25. Ciclul de finanțare cuprinde operațiuni de:
Încasări și plăți aferente finanțărilor din surse externe
26. După corelarea problemelor de rezolvat cu soluțiile propuse, deciziile financiare pot fi:
De rutină
Adaptive
Inovative
27. După corelarea problemelor de rezolvat cu soluțiile propuse, deciziile financiare pot fi:
De rutină, adaptive, inovative
28. După natura lor, deciziile financiare pot fi:
De investiții, de finanțare și de distribuire a rezultatului net
29. Deciziile care nu au caracter complex și se iau în condiții de incertitudine sunt:
De rutină
30. Deciziile care implică un anumit grad de incertitudine privitor la procesele prevăzute a se
realiza sunt:
Adaptive
31. Deciziile care țin de modificările de strategie ale ăntreprinderii și care generează efecte
pe un orizont de timp mai îndepărtat sunt:
Inovative
32. Deciziile de finanțare trebuie să asigure:
Un raport optim între capitalul propriu și cel împrumutat
Echilibrul financiare al întreprinderii
Protejarea întreprinderii asupra riscurilor
33. Funcția financiară
Gestionează fluxurile de capital
Gestionează fluxurile materiale
Are misiunea de a contribui la crearea de valoare pentru întreprindere
Are rolul de a asigura legătura întreprinderii cu mediul financiar
Instaurează disciplina financiară și de comunicare în interiorul întreprinderii
34. Modelul anglo-saxson al sistemului financiar propune:
Orientarea funcției financiare spre piața financiară
Criteriul esențial de decizie în materie de investiții financiare este creșterea rapidă
a valorii titlurilor deținute
35. Rolul funcției financiare în sistemul continental este:
De a procura capital, în cele mai bune condiții de cost
De a procura capital, în special, prin credite bancare
36. Funcția financiară a întreprinderii este structurată pe următoarele componente:

Operațională și funcțională
37. Cadrul organizațional al funcției financiare este diferit de la o întreprindere la alta în
funcție de:
Dimensiune întreprinderii și complexitatea operațiunilor financiare
38. Gestiunea financiar-contabilă implică:
Decizii și acțiuni concrete
39. Cele două dimensiuni ale gestiunii financiar-contabile sunt:
Gestiunea pe termen lung și gestiunea pe termen scurt
Gestiunea pe termen lung și gestiunea ciclului de exploatare
40. Gestiunea financiar-contabilă este cunoscută și sub denumirea de
Gestiune directă
41. Originea creării de valoare pentru acționari se găsește în:
Buna gestionare a cuplului structură financiară - costul capitalului
Buna gestionare a cuplului rentabilitate – risc al proiectelor de investiții
Flexibilitatea și capacitate de a modifica strategia de investiții și/sau de finanțare a
întreprinderii
Asigurarea echilibrului financiar durabil al întreprinderii
42. Alegerea structurii financiare a întreprinderii se materializează printr-o repartiție a
riscului între ”furnizorii” de capital:
Asimetrică
43. Dezinvestițiile strategice:
Pot crea valoare pentru acționari
44. Capacitatea întreprinderii de a se adapta circumstanțelor dificile prin neutralizarea
integrală a capacității de autofinanțare și de îndatorare se numește:
Flexibilitate defensivă
45. Gestiunea financiar-contabilă asigiră echilibrul financiar și funcțional al întreprinderii
prin următoarele operațiuni:
Realizarea investițiilor creatoare de valoare
Individualizare structurii financiare optime
Optimizarea ciclului de exploatare
Gestionarea excedentului sau deficitului de trezorerie
Remunerarea finanțatorilor
46. Crearea de valoare solicită respectare următoarelo echilibre:
Dintre veniturile și chetuluielile activității de exploatre
Dintre structura investițiilor și sursele de finanțare a lor
Echilibrul monetar
47. Din punct de vedre contabil, structura resurselor de finațare este redată în:
Pasivul bilanțului contabil
48. Formula de calcul a capitalului propriu este:
Capital social + Prime de capital + Rezerve de reevaluare + Rezerve – acțiuni

proprii + Câștiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii – Pierderi legate
de instrumente de capitaluri proprii +/- Profitul sau pierderea reportată +/- Profitul
sau pierderea exercițiului financiar – Repartizarea profitului

de instrumente de capitaluri proprii + Profitul reportat – Pierderea exercițiului
financiar - Repartizarea profitului

de instrumente de capitaluri proprii – Pierderea reportată + Profitul exercițiului
financiar - Repartizarea profitului
49. Formula de calcul a capitalului permanent este:

Capitalul propriu + Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an +
Provizioane + Venituri în avans (sume de reluat într-o perioadă mai mare de un
an)
50. Formula de calcul a pasivului total este:
Capitalul permanent + Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an +
Venituri în avans (sume de reluat într-o perioadă de până la un an)
51. Activul net este grupat, in bilantul contabil dupa natura, in:
Active fizice, active financiare si active monetare
52. Activul net este grupat, in bilantul contabil dupa durata ciclului financiar la care
participa, in:
Active imobilizate si active circulante
53. Capitalul economic:
- reprezinta ansamblul bunurilor eterogene sau factorilor economici detinuti de

intreprindere, la un moment dat, care dau continut activului bilantier
- nu este grupat in activul bilantului in functie de originea resurselor financiare care au

permis acumularea lui;
54. Capitalul social reprezinta contributia asociatilor la constituirea capitalului:
Economic
55. Contributia asociatilor la constituirea capitalului economic se realizeaza prin:
Aportul in numerar si/sau in natura
56. In sens financiar, capitalul este reprezentat de:
- capitalul imobilizat de catre asociati/actionari
- diferenta ramasa prin deducerea din capitalul economic (activul total) a intreprinderii
totale
- activul net contabil
- capitalul social si surplusul conservat in intreprindere
57. Structura financiara optima este data de acea compozitie a capitalurilor care permite
intreprinderii sa-si maximizeze rentabilitatea sau pretul actiunilor:
Cu cel mai mic cost si cu risc minim
58. Atunci cand proportia dintre capitalul propriu si capitalul imprumutat este in favoarea celui
din urma:
Creste gradul de risc al intreprinderii si scade pretul actiunilor sale pe piata
59. Conform autorilor Modiglian si Miller, gradul de indatorare exercita un efect pozitiv asupra
intreprinderii atunci cand:
- rentabilitatea activelor este superioara costului resurselor financiare
- rata rentabilitatii economice este mai mare decat costul resurselor financiare
60. Efectul gradului de indatorare (EGI) asupra ratei rentabilitatii financiare poate fi exprimat
astfel:
- EGI=Rf-Re
- EGI= ( Re-Rd)*(D/Cpr)
61. Rata rentabilitatii financiare (Rf) se poate calcula dupa urmatoarea formula:
- Rf=Rnet/Cpr
-Rf= Re+(Re-Rd)* (D/Cpr)
- Rf= Re+ (Re-Rd)(1-Ip)(D/Cpr)
62. Rata rentabilitatii financiare este o functie crescatoare de gradul de indatorare atunci cand:
Rata rentabilitatii economice este mai mare decat rata medie a dobanzii
63. Atunci cand rata rentabilitatii economice este mai mica decat rata medie a dobanzii:
- Efectul gradului de indatorare este negative
- Rata rentabilitatii financiare este inferioara ratei rentabilitatii economice
64. Punctul critic in remunerarea capitalului propriu este redat de relatia urmatoare:
Rf=Re=Rd
65. Un efect de levier financiar negative:
- este expresia situatiei de insolvabilitate a intreprinderii
- reflecta un capital imprumutat mai bine remunerate decat capitalul propriu
- este consecinta ratei rentabilitatii economice inferioare costului capitalului imprumutat
- presupune un risc financiar omnipresent
- reflecta situatia in care intreprinderea nu-si poate permite remunerarea actionarilor
66. intreprinderile cu o rentabilitate pe actiune mediocre se vor caracteriza printr-un pret pe

actiune:
- scazut
- neatractiv pentru investitorii potentiali
67. Analiza echilibrului financiar presupune:
- analiza pe orizontala a bilantului
68. Atunci cand resursele permanente depasesc necesarul permanent de finantare:
- intreprinderea poate sa-si conserve o anumita independenta financiara fata de creditori
- surplusul poate fi folosit pentru reluarea ciclului de exploatare
- surplusul poate fi folosit pentru reinnoirea stocurilor si a creantelor
- surplusul reprezinta o marja de siguranta
69. Cauzele care determina un fond de rulment net pozitiv si in grestere sunt:
-sporirea capitalului permanent

-diminuarea activelor imobilizate nete
-diminuarea necesarului permanent de finante
70. Crearea de valoare pentru intreprindere presupune respectarea in timp a urmatoarelor

echilibre:
- echilibrul dintre veniturile si cheltuielile activitatii de exploatare
- echilibrul dintre structura investitiilor si surselor de finantare a lor
- echilibrul monetar
- gestiunea incasarilor si platilor
71. In fundamentarea structurii financiare optime a intreprinderii trebuie sa se aiba in vedere

elemente precum:
- scadenta indatorarii
- proportia dintre datoriile cu scadenta scurta si lunga
- nivelul ratei dobanzii
- cuantumul imprumuturilor in valuta
72. Structura financiara optima se poate determina:
- sub forma unui interval de valoare
73. Stiind ca datoriile platite intr-o perioada de un an sunt de 62.00 lei, datoriile platite intr-o
perioada mai mare de un an sunt de 2900lei, iar capitalul propriu este de 110.000, atunci
capacitatea maxima de indatorare a intreprinderii este de:
155.100
74. Formula de calul a coeficientului indatorarii globale (CIG1) este urmatoare
CIG1=Datorii totale/Pasiv total
75. Formula de calcul a coeficientului indatorarii globale (CIG2) este urmatoarea:
CIG2=Datorii totale/Capitaluri propria

76. Formula de calcul a coeficientului indatorarii la termen CIT1 este urmatoare:
CIT1= Datorii mai mari de un an/ Capitaluri permanente
77. Formula de calcul a coeficientului indatorarii la termen CIT2 este urmatoarea :
CIT2=Datorii mai mari de un an/Capitaluri propria
78. Capacitatea maxima de indatorare (Dtmax) a unei intreprinderi se determina astfel:
Dtmax=2*Capitalul propriu
79. Atunci cand avem doar o parte din suma cu care se mai poate indatora o intreprindere va fi
imprumutata pe o parioada mai mare de un an, iar diferenta va fi contractata ca datorii ce trebuie
platite intr-o luna de un an, inseamna ca:
- este suprasaturata capacitatea de indatorare la termen a intreprinderii
80. Operatiunea de creditare este posibila numai in conditiile unei majorari minime a capitalului
propriu, atunci cand:
CIG2>2
81. Stiind ca datoriile platite intr-o perioada de un an sunt de 825.000 lei, datoriile platite intr-o
perioada mai mare de un an sunt de 530.000 lei, iar capitalul propriu este de 750.000lei, atunci,
pentru a obtine un credit pentru finantarea unui proiect de investitii in valoare de 180000 lei,
intreprinderea trebuie sa-si majorize capitalul propriu cu:
11667
82. Stiind ca datoriiile platite intr-o perioada de un an sunt de 50.000 lei, datoriile platite intr-o
perioada mai mare de un an sunt de 2000leu, capitalul propriu este de 100000 lei, rata
rentabilitatii economice este de 20%, iar rata medie a dobanzii este de 18%, atunci efectul
gradului de indatorare va fi egal cu:
1.04%
83. Rata rentabilitatii financiare este expresia eficientei:
Activitatii globale a intreprinderii

84. Pentru alegerea structurii financiare trebuie sa se tina seama de:
- obiectivele de crestere economica si de rentabilitatea scontata de intreprindere
- structura activelor
- conditiile pietei financiare
- economia fiscala
- disciplinarea comportamentului managerial
85. Pentru alegerea structurii financiare trebuie sa se tina seama de :
- minimizarea costurilor asociate asimetriei informationale
- costurile de faliment
- costurile de agentie
-costurile legate de pierderea flexibilitatii intreprinderii
- atitudinea ofertantilor de credit si a angajatilor de rating
86. Riscul la care se expune un creditor, finantand intreprinderea, poate fi:
- risc de pierdere de capital
- risc de dobanda
- risc de imobilizare
87. In faza de lansare a ciclului de viata a intreprinderii, economia fiscala este:
Nula
88. In faza de expansiune a ciclului de viata al intreprinderii, disciplinarea comportamentului

managerial este:
- redusa
89. In faza de crestere a ciclului de viata al intreprinderii, asimetria informationala este:
Diminuata
90. In faza de maturitate a ciclului de viata al intreprinderii, costurile de faliment sunt:
In declin
91. In faza de declin a ciclului de viata al intreprinderii, costurile de agentie sunt:
Reduce
92. In faza de crestere a ciclului de viata a intreprinderii, nevoia de flexibilitate financiara este:
Mare
93. Relatie cost-beneficiu in cazul indatorarii in faza de declin a ciclului de viata a intreprinderii
presupune:
Beneficii>costuri
94. Finantarea interna se realizeaza din urmaotarele resurse:
- profitul net sau profitul ramas dupa plata dividendelor
- amortizarea activelor imobilizate
- sumele rezultate din investitii
- sume rezultate din valorificarea activelor imobilizate scoase din functiune
- sume rezultate din vanzarea activelor imobilizate de prisos
95. Finantarea externa implica:
- aporturi in bunuri sau in bani ale viitorilor proprietary
- contributii ale statului

-emisiunea si vanzarea de noi actiuni si obligatiuni
- contractarea de imprumuturi bancare, credite comerciale sau credite leasing
96. In practica financiara se intalnesc urmatoarele forme de actiuni
-comune
-preferate
-preferentiale
-la purtator
-nominative
97. Actiunile commune:
-asigura detinatorilor lor o participare deplina la castigurile si bogatiile intreprinderii
- nu garanteaza posesorilor obtinerea de dividend
- asigura detinatorilor dreptul de optiune
98. Actiunile preferentiale ofera posesorului urmatoarele privilegii:
- stabilirea dividendelor cuvenite ca procent fix din valoarea nominala a actiunii
- dividendele nedistribuite vor fi reportate in exercitiul financiare succesiv si distribuie

impreuna cu cele aferente respectivei perioade
- dreptul de a le converti in actiuni commune
99. Actiunile la purtator :
- nu au inscrise pe ele numele proprietarului
- pot circula fara nici o restrictive
100. Actiunile nominative:
- au inscrise pe ele numele proprietarului
- nu pot fi transmise decat prin transfer consemnat in registrul societatii

101. În literatura de specialitate se regăsesc următorii termeni prinvind auto-finanțarea:
Autofinanțare de menținere
Autofinanțare de creștere
Autofinanțare netă
102. Autofinanțarea de menținere își are originea în:
Amortizarea ce corespunde deprecierii imobilizărilor
103. Majorarea de capital se poate realiza prin:
Aporturi noi în numerar și în bunuri
Încoroprarea rezervelor
Conversia datoriilor
Fuziune
Absorbție
104. Creșterea capitalului prin aporturi noi în numerar:
Este o operațiune de finanțare directă
Este o sursă principală de capitaluri proprii de proveniență externă
Are ca efect imediat creșterea lichidității întreprinderii
105. Dreptul preferențial de subscriere este:
Proporțional cu acțiunile deja deținute
Influențat de prețul de emisiune și de numărul de titluri noi emise
Atribuit prin hotărârea adunării generale a acționarilor
106. Sunt asimilitate operațiunilor indirecte de finanțare următoarele:
Aporturile în natură (bunuri)

Fuziunea prin absorbție
107. Operațiunea ”stock split” reprezintă acea operațiune de capital care:
Determină modificarea numărului de acțiuni fără a spori imediat averea

acționarilor
108. Creșterea capitalului prin încorporarea datoriilor se realizează:
Nici o variantă
109. Literatura de specialitate prezintă următoarele forme ale fuziunii:
Fuziune pură
Fuziune totală
Fuziune pentru încorporare
Absorbție
110. Procesul de fuziune poate fi rezumat în:
Faza pregătitoare, adunarea generală a acționarilor și faza concluzivă
111. Faza de pregătire a procesului de fuziune implică următoarele operațiuni:
Pregătirea proiectului de fuziune
Prezentarea detaliată a situației patrimoniale a întreprinderii implicate
Redarea rapoartelor consiliilor de administrație
Expertizarea întreprinderilor implicate
112. O întreprindere are un capital social de 100000lei format din 100000 acțiuni la o valoare
nominală de 1 leu/acțiune. Cursul bursier al acestor acțiuni este de 1.5 lei/acțiune. Această
întreprindere emite și lansează pe piață 10000 de acțiuni la un preț de emsiune de 0.5 lei/acțiune.
În aceste condiții, prețul pe care acționarii vechi vor trebui să-l plătească pentru achiziția unei noi
acțiuni emise este:
0.5 lei/acț
113. . O întreprindere are un capital social de 100000lei format din 100000 acțiuni la o valoare
În aceste condiții, prețul pe care acționarii vechi vor trebui să-l plătească pentru achiziția unei noi
Nici un răspuns
114. O întreprindere are un capital social de 100000lei format din 100000 acțiuni la o valoare
În aceste condiții, valoarea aferentă numărului de drepturi preferențiale de subscriere este:
0.9 lei/acțiune
115. . O întreprindere are un capital social de 250000 lei format din 250000 acțiuni la o valoare
întreprindere dorește să-și majoreze capitalul prin încorporarea de rezerve în valoare de 25000 lei
cu distribuirea gratuită a unui număr de 25000 de acțiuni, astfel rezultate, vechilor acționari. În
aceste condiții, prețul pe care acționarii vechi vor trebui să-l plătească pentru achiziția unei noi
0 lei
116. În acordarea și utilizarea creditelor pe termen mediu și lung trebuie respectate următoarele
reguli financiare:
Durata minimă a împrumuturilor să nu fie mai mică decât cea de exploatare a

investițiilor
Îndatorarea totală nu trebuie să depășească de două ori capitulul propriu
117. Majoritatea creditelor pe termen mediu și lung sunt garantate prin:
Ipoteci asupra unor bunuri imobiliare
Gaj asupra unor bunuri mobile
Scrisori de garanție emise de bănci și instituții financiare din țară sau din
străinătate
118. În funcție de proveniență, împrumuturile pe termen lung și mediu se pot grupa astfel:
Împrumuturi obligatare
Titluri de stat
Împrumuturi de la bănci
Project financing
119. Obligațiunile reprezintă:
Un instrument de finanțare pe termen lung
Titluri de credit nominal
Titluri de credit la purtător
120. Obligațiunile se caracterizează prin:
Valoare nominală
Cupon
Prețul de emisiune
Prețul de rambursare
Primă de rambursare
121. Obligațiunile se caracterizează prin:
Cupon
Prețul de emisiune
Prețul de rambursare
122. Prima de rambursare a obligațiunili reprezintă:

Diferența dintre prețul de rambursare și valoarea nominală
123. Împrumuturile obligatare sunt mai avantajoase decât emisiunea de acțiuni, deoarece:
Deținătorii de obligațiuni posedă doar un drept de creanță asupra întreprinderii
Creditorii obligatari nu dețin drept de vot
Deținătorii de obligațiuni nu pot beneficia de creșterea valorii întreprinderii
124. Dezavantajele emisiunii de obligațiuni pot fi:
Plata la scadență fixă a dobânzii
Neplata la scadență a dobânzilor cuvenite determină riscul de faliment
125. Rambursarea obligațiunilor se poate realiza, cel mai frecvent, prin:
Metoda amortismentului constant
Metoda anuităților constante
126. Pe piața financiară se pot întâlni următoarele tipuri de obligațiuni:
Obligațiuni fără cupon
Obligațiuni cu cupon
Obligațiuni cu warrant
Obligațiuni cu randament ridicat
127. Eurobond sunt titluri obligatare pe termne lung:
Emise într-o valută diferită de cea țării de origine a emitentului
Oferite simultan pe mai multe piețe în aceași monedă
128. Obligațiunile cu randament ridicat sunt emise de:
Întreprinderi cu risc de creditate mare
Întreprinderi care promovează strategii agresive de pătrundere pe piață
Întreprinderi aflate în faza de creștere

129. Succesul unui împrumut bazat pe obligațiuni este condiționat de:
Conjunctura economico-financiară generală
Randamentul și durata împrumutului
Performantele economico-financiare ale întreprinderii
Dimensiunea și prestigiul întreprinderii
130. Împrumuturile acordate de bănci pe termen mediu și lung pot fi:
Credite leasing
Credite pentru produse cu ciclu lung de fabricație
Credite pentru investiții
Credite ipotecare
131. Creditul leasing are următoarele caracteristici:
Contractul se încheie pe o perioadă determinată
Beneficiarul acestui tip de credit trebuie să obțină o rentabilitate ridicată
Beneficiarul acestui timp de credit nu este nevoit să recurgă direct la un împrumut

bancar sau obligatar
132. Garanțiile mobilare pentru creditele pe termen mediu și lung sunt reprezentate de:
Depozite bancare
Certificate de depozit
Acțiuni
133. Garanțiile personale pentru creditele pe termen mediu ți lung sunt reprezenate de:
Scrisori de garanție bancară
Garanții emise de fondurile de garantare

Garanții emise de statul român și de administrația publică locală
134. Creditele pe termen scurt provin din:
Finanțări bancare
Finanțări nebancare
135. Finanțările bancare aferente creditelor pe termen scurt sunt următoarele:
Creditele de trezorerie
Creditele pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor sezoniere
Creditele de mobilizare
136. Finanțările nebancare aferente creditelor pe termen scurt cuprind:
Creditele furnizorilor
Avansurile de la clienți
Creditele pe bază de bilete de trezorerie sau bonuri de casă
137. Creditele de trezorerie pot îmbrăca forma:
Liniilor de credit
Creditului facilitate de cont
Creditului pentru descoperire de cont
138. Factoringul perminte furnizorului să:
Simplifice activitatea de gestiune
Aibă certitudinea recuperării creditelor comerciale
Dispună de lichiditate
139. Avantajul difuzării rating-ului îl reprezintă:
Normalizarea pieței financiare în ansamblul ei

Obținerea de credibilitate și o mai mare probabilitate de succes a emitentului în
procurarea resurselor financiare de la investitori, la un cost inferior costului creditelor bancare
Dispunerea de informații de mare credibilitate, la un cost nul, de către investitori
140. Funcțiile specifice pieței financiare sunt:
Finanțarea întreprinderilor prin emisiunea de instrumente financiare
Investirea resurselor financiare ale celor care au economisit
Negocierea, cotarea și reglementarea instrumentelor financiare și a condițiilor de

emisiune
141. În accepția anglo-saxsonă, piața financiară se compune din:
Piața de capital și piața monetară
142. Piața monetară, în România, este reglementată și controlată de:
Banca națională a României
143. Piața de capital, în România, este reglementată și controlată de:
Nici o variantă de răspuns
144. Tranzacțiile pe piața modernă îmbracă forma acordării-rambirsării creditelor și a titlurilor

de creanță negociabile, reprezentate de:
Certificate de depozit
Bilete de trezorerie
Bonuri de tezaur
Titluri pe termen scurt
145. În general, activele financiare care se tranzacționează pe piața monetară se caracterizează

prin faptul că:
Nu sunt negociabile
Au lichidiate mare
Implică un risc redus pentru investitori
146. Pe piața de capital se tranzacționează:
Titluri financiare primare
Acțiuni și obligațiuni
Titluri financiare derivate
147. Partenerii pieței financiare sunt:
Emitenții
Investitorii
Bursele de valori
Băncile
148. Conform literaturii de specialitate, investitorii de pe piața financiară sunt individualizați în:
Investitori instituționali
Investitori privați
Investitori profesioniști
149. Investitorii profesioniști sunt reprezentați de:
Speculatori (trader)
150. Investitorii instituționali sunt reprezentați de:
Fondurile de investiții
Fondurile de pensie
Societățile de asigurări
151. Investitorii private sunt reprezentati de:
Indivizi si familii
152. Bursele de valori indeplinesc urmatoarele functii :

- garantarea accesului investitorilor la tranzactii
- gestionarea oscilatiilor de pret
- transmiterea catre investitori a informatiilor asupra schimburilor si asupra emitentilor de titluri
153. Estimarea corecta a costului capitalului este necesara pentru :
- evaluarea economico-financiara a investitiilor
- estimarea valorii de piata a intreprinderii
- fundamentarea politicii de dividend
- optimizarea structurii financiare a intreprinderii
154. Literatura de specialitate recomanda estimarea costului capitalului facand apel la:
“valori asteptate”
155. Utilizarea costului istoric se recomanda atunci cand:
- datoriile pe termen scurt au pondere ridicata in totalul datoriilor financiare
- datoriile cu dobanda variabila detin o pondere ridicata in totalul datoriilor financiare
156. Costul capitalului propriu:
- este un cost de oportunitate
- tine seama de randamentul actiunilor si de rata de crestere previzibila a dividendelor
157. Costul capitalului imprumutat variaza in functie de:
- cererea si oferta de capital
- durata imprumutului
- incertitudinea recuperarii creditelor de la debitori
- prioritatea pentru recuperarea creditelor in caz de faliment
- politica de creditare a institutiei care ofera creditul
158. Costul mediu ponderat al capitalului in cazul unei intreprinderi care are un capital propriu de
100000 lei, al carui cost este de 12% si datorii totale de 100000 lei cu un cost de 10%, este, in cazul unui
impozit pe profit de 16%, de:
10.2%
159. Costul capitalului imprumutat in cazul unei intreprinderi care imprumuta suma de 200000 lei pe o
perioada de doi ani, cu o dobanda de 5% pe an, cu rambursarea sumei proportional in timp este :
5%
perioada de doi ani, cu o dobanda de 5% pe anu, cu rambursarea sumei proportional in timp si in cazul
unui impozit pe profit de 16% este
4.2%
161. Costul capitalului imprumutat este in cazul unei intreprinderi care imprumuta suma de 100000 lei
pe o perioada de doi ani cu o dobanda de 4% pe an , cu rambursarea integrala a imprumutului la sf
perioade este:
4%
perioada de doi ani, cu o dobanda de 4% pe an, cu rambursarea integrala a imprumutului la sfarsitul
perioade si in condtitiile unui impozit de 16% este:
3.36%
163. Ipotezele din teoria economica cu privire la motivatiile intreprinderilor de a distribui dividend sunt:
Ipotezele teoriei semnalului
Ipotezele teoriei agentului
Ipotezele impozitarii dividendelor si a efectului de clientele
Ipotezele dividendului residual
Ipotezele rascumpararii propriilor actiuni
164. Reglementarile juridice au influenta hotaratoare asupra politicii de dividend pentru ca stipuleaza
urmatoarele reguli:
Regula profitului net
Regula referitoare la capital
Regula insolvabilitatii
165. Trasaturile specifice investitiilor sunt:
- realizarea unei investitii implica procesul de transformare a capitalului din forma baneasca in
forma materiala, cu durata de viata economica indelungata.
- prin darea in functiune a investitiei se separa obtinerea unei valori mai mari decat cele
investite
- realizarea si exploatarea investitiei implica numeroase Riscuri care dau caracter aleatoriu
rezultatelor asteptate din investitii
- prin exploatarea investitiei se spera obtinerea unui surplus monetary
166. Elementele in baza carora se apreciaza eficienta proiectelor de investitii sunt:
- cheltuielile pentru investitii
- incasarile nete
- durata de viata economica
- valoarea reziduala a investitiei
167. Din punct de vedere al naturii lor, se disting urmatoarele tipuri de investitii:
Niciun raspuns correct
168. Din punct de vedere al strategiei de dezvoltare a intreprinderii, se disting:
- investitii interne
- investitii externe
169. Din punct de vedere al naturii lor, se disting urmatoarele tipuri de investitii:
- investitii materiale
- investitii imateriale
- investitii financiare
170. In functie de obiectul si de raportul rentabilitate risc pentru perspectiva intreprinderii, se deosebesc
urmatoarele tipuri de investitii:
Niciun raspuns correct
171. In functie de obiectivul lor si de raportul de rentabilitate risc pentru perspectiva intreprinderii, se
deosebesc urmatoarele tipuri de investitii:
- investitii productive, investitii strategice si investitii sociale
172. Din perspectiva monetara, a intrarilor si a iesirilor de trezorerie pe care le implica realizarea si
exploatarea investitiilor, se deosebesc:
- Investitii realizate printr-o singura cheltuiala initiala si o singura incasare
- investitii realizare printr-o singura cheltuiala initiala, dar care ocazioneaza incasari exalonate
- investitii care reclama o cheltuile esalonata a capitalurilor initiale si degaja o singura incasare
- investitii care se caracterizeaza prin intrari si iesiri esalonate de trezorerie
173. Din punct de vedere al importantei lucrarilor pentru realizarea investitiei proiectate, se deosebesc:
- investitii directe, investitii colaterale si investitii conexe
174. In functie de sursele de finantare a proiectelor de investitii, se deosebesc:
- investitii finantate din resurse propria
- investitii finantate din resurse imprumutate
- investitii finantate de la bugetul statului
175. Investitii ce corespund unei strategii defensive, de specializare a productiei si de consolidare a

pozitiei pe piata de desfacere a bunurilor si/sau serviciilor, sunt:
- investitiile interne
176. Expresie a strategiilor offensive, de diversificare a activitatii, de implementare a noilor tehnologii,

de inserare pe piata mondiala, sunt investitiile:
- externe
177. Investitiile care participa la cresterea interna a intreprinderii sunt:
- investitii materiale si investitii imateriale
178. investitiile productive pot fi:
- investitii de inlocuire
- investitii de modernizare
- investitii de dezvoltare
- investitii de extindere
179. Principalele motivatii care concura la explicarea valorii timpului in optica financiara sunt
urmatoarele:
- incertitudinea
- inflatia
- preferinta pentru consumul prezent, mai degraba, decat pentru cel viitor
180. Rata dobanzii este alcatuita din:
- componenta reala
- componenta nominala
- prima de risc
181. Fluxurile absorbite de un proiect de investii sunt cunoscute sub denumirea de :
- cheltuiala initiala
182. Cheltuiala initiala variaza de-a lungul duratei de viata a investitiei in functie de:
- nivelul preturilor
- relatiile intreprinderii cu tertii
- fluctuatiile cererii pietei
183. Fluxurile generate de un proiect de investitii sunt numite:
- cash flow disponibil
184. Relatia de calul a cash-flow-ului disponibil este urmatoarea
- cash-flow din exploatare- cash flow de investitii
- cash flow din exploatare – cresterea econimica
185. relatia de calcul a cash-flow-ului disponibil este urmatoarea
- cifra de afaceri- costurile variabile-costurile fixe- impozitul pe profit+amortizarea- cash-flow-ul

din investitii
- profitul brut din exploatare – impozitul pe profit + amortizarea – cash-flow-ul din investitii
- profitul din exploatare dupa impozit + amortizarea – cash-flow-ul din investitii
- cash-flow-ul din exploatare – variatia la sfarsitul anului a imobilizarilor – variatia nevoii de

active circulante nete de datoriile de exploatare
- cash-flow-ul din exploatare – (variata la sfarsitul anului a imobilizarilor + variatia necesarului

fondului de rulment)
186. relatia de calcul a cash-flow-ului disponibil este urmatoarea:
- ( cifra de afaceri – costurile variabile – costurile fixe – impozitul pe profit + amortizarea)-(

variatia la sfarsitul anului a imobilizarilor + variatia necesarului de fond de rulment)
187. Pentru aplicarea corecta a criteriilor financiare de evaluare a eficientei proiectelor de investitii,
fluxurile trebuie sa fie :
- monetare
- nete de impozit
- neafectate de cheltuielile financiare
- comparabile
188. Sunt cunoscute drept criterii financiare de apreciere a eficientei proiectelor de investitii:
- valoarea actualizata neta

- indicele de profitabilitate actualizat
- rata interna de rentabilitate
189. Sunt recunoscute drept criterii financiare de apreciere a eficientei proiectelor de investii:
- termenul de recuperare actualizat
- valoarea economica adaugata
- valoarea de piata adaugata
190. Criteriul care exprima cata valoare s-ar crea ori s-ar distruge in intreprindere daca investitia s-ar
realiza este:
- valoarea actualizata neta
- valoarea economica adaugata
191. Indicatorul numit si rata de imbogatire relativa este:
192. Un proiect de investitii va fi acceptat atunci cand valoarea indicelui de profitabilitate actualizat
este:
- superior lui unu
- cel putin egala cu unu
193. Un proiect de investiti va fi aprobat pentru realizare daca rata interna de rentabilitate este:
- superioara ratei medii a dobanzii
- superioara costului capitalului investit
194. un proiect de investitii va fi aprobat pentru realizare daca:
- valoarea actualizata neta este pozitiva, indicele de profitabilitate actualizat este mai mare ca
unu si valoarea economica adaugata este pozitiva
- valoarea actualizata neta este pozitiva, indicele de profitabilitate actualizat este egal cu unu si
valoarea economica adaugata este pozitiva
195. Un proiect de investitii va fi aprobat pentru realizare daca:
- indicele de profitabilitate actualizat este mai mare ca unu, rata interna de rentabilitate este
superioara ratei de actualizare si valoarea de piata adaugata este pozitiva
- indicele de profitabilitate actualizat este egal cu unu, rata interna de rentabilitate este
superioara ratei de actualizare si valoarea de piata adaugata este pozitiva;
196. cele mai reprezentative criterii contabile de analiza a proiectelor de investitii sunt:
- termenul de recuperare a investitiei
- rata rentabilitatii
- rata rentabilitatii medii contabile
-criteriul costului
197. Intr-o viziune contabila statica de analiza a proiectelor de investitii, rata rentabilitatii se determina
dupa relatia:
- rata rentabilitatii = (rezultatul net/ cheltuiala initiala pentru investitii)*100
198. Intr-o viziune contabila dinamica de analiza a proiectelor de investitii, rata rentabilitatii se
determina dupa relatia:
- rata rentabilitatii=(cash flownet mediu/ cheltuiala intiala pentru investitii)*100
199. In conditiile in care o intreprindere are un profit din exploatare dupa impozitare de 5.000 lei,
capitalul investit este de 15.000 lei, iar costul mediu ponderat al capitalului este de 10%, atunci valoarea
economica adaugata este:
- pozitiva si reflecta faptul ca investitia se dovedeste creatoare de valoare pentru intreprindere
200. In conditiile in care o intreprindere are un profit din exploatare dupa impozitare de 5000 lei,
capitalul investit este de 20000 lei, iar costul mediu ponderat al capitalului este de 10%, atunci valoarea
economica adaugata este:
3000 lei
201. În cazul în care prețul de revânzare a imobilizărilor perioadei (𝑝𝑟 ) este de 1500 lei, valoarea rămasă
neamortizată a imobilizărilor (𝑉𝑛𝑎 ) este de 2000 lei, suma algebrică a variațiilr activelor circulante nete
(∑ ∆𝐴𝐶𝑛𝑡 ) este de 1800 lei, iar impozitul pe profit este de 16%, atunci valoarea reziduală a proiectului
de investiții este:
- 3.380 lei
202. Cunoscând datele din tabelul de mai jos, conform criteriilor contabile de analiză a proiectelor de
investiții, cel mai eficient proiect este:
Elemente Ani
0 1 2 3 4 5
Proiect 1 Cheltuiala 20.000 10.000 5.000 1.000 - -
inițială
Cash-flow - 9.000 20.000 25.000 20.000 15.000
previzionat
Proiect 2 Cheltuiala 18.000 8.000 7.000 - - -
inițială
Cash-flow - 8.500 12.500 18.000 11.000 10.000
previzionat
- Proiectul 1
203. Cunoscând datele din tabelul de mai jos, conform criteriilor contabile de analiză a proiectelor de
investiții, cel mai eficient proiect este:
Elemente Ani
0 1 2 3 4 5
Proiect 1 Cheltuiala 20.000 10.000 5.000 1.000 - -
inițială
Cash-flow - 9.000 20.000 25.000 20.000 15.000
previzionat
Proiect 2 Cheltuiala 18.000 8.000 7.000 - - -
inițială
Cash-flow - 8.500 12.500 18.000 11.000 10.000
previzionat
- Proiectul 1, deoarece rata rentabilității este superioară ratei celui de-al doilea proiect, iar
cheltuiala inițială se recuperează într-un termen mai scurt
204. Managementul proiectelor de investiții presupune parcurgerea următoarelor faze:
- generarea propunerii de proiect;
- evaluarea și selectarea proiectelor;
- controlul și urmărirea executării proiectului.
205. Desfășurarea ciclului de exploatare implică:
- efectuarea de investiții în active circulante;
- procurarea de resurse financiare temporare.
206. Obiectivul esențial al gestiunii ciclului de exploatare îl reprezintă realizarea ciclului de
exploatare:
- cu un minim de active circulante, finanțate din pasive curente procurate la un cost cât mai
redus.
207. Ciclul de exploatare sau operațional reprezintă activitatea oricărei întreprinderi sintetizată,
în mod simplist, astfel:
- aprovizionare – producție – comercializare
208. Diminuarea nevoii de finanțare a ciclului de exploatare este posibilă prin:
- optimizarea stocului de factori de producție;
- diminuarea duratei ciclului de producție;
- accelerarea vitezei de rotație a stocurilor de produse finite și diminuarea termenului de
staționare în magazie a acestora.
209. Limitarea riscului de exploatare se realizează prin:
- evitarea rupturii de stoc;
- limitarea lipsei de lichiditate;
- asigurarea constanței surselor de finanțare.
210. Principalele atribute ale gestiunii ciclului de exploatare sunt:
- cuantificarea investițiilor în active circulante;
- determinarea surselor de finanțare a ciclului de exploatare;
- determinarea surselor de finanțare a ciclului operațional.
211. În funcție de raportul stabilit între vânzări și nivelul activelor circulante în literatura de
specialitate sunt menționate următoarele politici de gestionare a ciclului de exploatare :
- politica agresivă;
- politica ofensivă;
- politica defensivă;
- politica intermediară;
- politica echilibrată.
212. În funcție de raportul stabilit între vânzări și nivelul activelor circulante, în literatura de
specialitate sunt menționate următoarele politici de gestionare a ciclului de exploatare:
- politica agresivă;
- politica pașnică;
- politica războinică;
- politica defensivă;
- politica intermediară.
213. Politica agresivă de gestionare a ciclului de exploatare își propune realizarea cifrei de
afaceri scontate:
- cu un nivel minim al activelor circulante;
- cu credite bancare pe termen scurt, care trebuie frecvent reînoite.
214. Riscurile care pot să apară în cazul politicii agresive de gestionare a ciclului de exploatare
sunt:
- ruptura de stoc;
- lipsa de lichiditate;
- deteriorarea relațiilor cu clienții.
215. Creditele bancare care finanțează activele circulante în cadrul politicii agresive de
gestionare a ciclului de exploatare se caracterizează prin faptul că:
- trebuie frecvent reînoite;
- au niveluri fluctuante ale ratelor dobânzii.
216. Politica defensivă de gestionare a ciclului de exploatare își propune realizarea cifrei de
afaceri scontate cu:
- stocuri ridicate;
- lichidități ridicate;
- credite comerciale cu durate îndelungate.
217. Politica defensivă de gestionare a ciclului de exploatare își propune realizarea cifrei de
afaceri scontate cu:
- stocuri și lichidități ridicate;
- credite comerciale cu durate îndelungate.
218. În cazul politicii defensive de gestionare a ciclului de exploatare, finanțarea activelor
circulane trebuie să se realizeze din surse permanente:
- costisitoare;
- generatoare de risc financiar;
- care a sigură o oarecare permanență a finanțării.
219. Dimensiunea stocurilor este economică atunci când:
- asigură desfășurarea continuă a procesului productiv și a celui de distribuție și minimizează
învestițiile în active circulante.
220. Volumul stocurilor este dependent de factori precum:
- producția previzionată a se realiza;
- durata ciclului de producție;
- ritmicitatea aprovizionărilor;
- relația cu furnizorii;
- cererea pieței pentru produsele/serviciile oferite.
221. Costurile aferente imobilizării capitalului în stocuri sunt grupate în:
- costuri de deținere (depozitare);
- costuri de aprovizionare;
- costuri de livrare;
- costuri aferente lipsei de stoc;
- costul unitar de cumpărare.
222. Optimizarea stocurilor implică cunoașterea prealabilă a:
- cererii de produse și/sau servicii pe care întreprinderea trebuie să o satisfacă;
- modalității de reînoire continuă a stocurilor care vor fi antrenate în ciclul de exploatare;
- modalității de reînnoire perioadică a stocurilor care vor fi antrenate în ciclul de exploatare;
- nivelul cheltuielilor de aprovizionare și depozitare pe care le determină existența stocurilor.
223. Cheltuielile de aprovizionare sunt:
- direct proporționale cu secvența aprovizionărilor;
- invers proporționale cu mărimea stocului.
224. Cheltuielile de depozitare sunt:
- direct proporționale cu mărimea stocurilor și cu timpul de stocare.
225. Pentru determinarea stocului optim se pot folosi:
- modele deterministe;
- modele stohastice.
226. Modelele deterministe de stabilire a stocului optim sunt concepute în baza următoarelor
ipoteze:
- cerere constantă de elemente de stoc;
- perioade fixe de aprovizionare;
- imposibilitatea apariției lipsei de stoc;
- inutilitatea constituirii stocului de urgență.
227. Modelele stohastice de determinare a stocului optim sunt concepute în baza următoarelor
ipoteze:
- aprovizionare la intervale inegale;
- aprovizionare cu cantități variabile de elemente de stoc.
228. Modelele stohastice de determinare a stocului optim sunt concepute în baza următoarelor
ipoteze:
- aprovizionare la intervale inegale, cu cantități variabile de elemente de stoc și fără a exclude
posibilitatea „rupturii” de stoc.
229. Pentru determinarea stocului curent și stocului de siguranță se utilizează:
- modelele stohastice.
230. Potrivit Metodei ABC, grupa A este reprezentată de:
- stocuri de valoare mare, dar cu pondere mică în totalul de elemente de stoc.
231. Grupa formată din stocuri de valoare mică, dar cu o pondere ridicată în numărul total de
articole de stoc, conform Metodei ABC, este:
- grupa C.
232. Stocurile care se vor aproviziona în loturi mari și se vor gestiona utilizând metode sintetice,
conform Metodei ABC, aparțin:
- grupei C.
233. Stocurile din grupa C, conform Metodei ABC, sunt:
- gestionate prin metode sintetice;
- aprovizionate în loturi mici.
234. Cantitatea de materie primă necesară pentru un an de zile unei întreprinderi este de 25.000
tone. Costul de lansare a unei comenzi (𝑐𝑎 ) este de 420 lei, iar costul de depozitare (𝑐𝑑 ) pe
zi/tonă de stoc este de lei. În aceste condiții, costul minim pentru stocul optim de materii prime
este:
- 137.478,9 lei.
tone. În cazul în care ar putea interveni întărzieri în aprovizionarea cu materii prime cuprinse
între 1-6 zile, mărimea stocului de siguranță, în cazul unei politici defensive a întreprinderii, ar
trebui să fie de:
- 500 tone.
tone. În cazul în care ar putea interveni întârzieri în aprovizionarea cu materii prime cuprinse
între 1-6 zile, mărimea stocului de siguranță, în cazul unei politici agresive a întreprinderii, ar
trebui să fie de:
- 250 tone.
237. Gestiunea creditelor comerciale are drept obiective:
- creșterea eficienței capitalurilor imobilizate în creanțe comerciale și maximizarea datoriilor
comerciale, atât ca mărime, cât și ca termen de rambursare.
238. Creditul comercial reprezintă:
- o investiție realizată de furnizori în ultima fază a ciclului de exploatare, care permite clienților
să facă achiziții;
- un împrumut, destinat finanțării ciclului de exploatare, acordat de vânzător cumpărătorului, al
cărui cost este suportat de vânzător.
239. Factorii externi care condiționează mărimea și durata creditului comercial sunt:
- competitivitatea mediului de afaceri;
- gradul de integrare pe verticală;
- situația pieței financiare.
240. Factorii interni care condiționează mărimea și durata creditului comercial sunt:
- vârsta și dimansiunea întreprinderii;
- gradul de utilizare a capacității de producție;
- marjele de profit și factorii de natură financiară.
241. În funcție de durata de acordare a creditelor comerciale, se diferențiază clienții:
- cu încasare imediată în numerar;
- cu încasare la termen;
- cu întârzierea termenelor de plată;
- insolvabili.
242. Nivelul optim al discount-ului este acela care egalizează:
- veniturile marginale cu costurile marginale aferente aplicării respectivei reduceri.
243. Efectele economice și financiare ale discount-ului, imediat perceptibile pentru
întreprinderile care îl practică, sunt:
- încasarea anticipată a contravalorii vânzărilor;
- posibila reducere a prețurilor de vânzare;
- diminuarea riscului de insolvabilitate a clienților la care se expune întreprinderea creditoare.
244. Gestiune creditului comercial implică un cost, care are drept componente:
- costuri de gestiune operativă a creditului;
- costuri relative la capitalul investit în creditul comercial;
- costuri relative la întârzierile de plată;
- pierderi determinate de acordarea creditelor comerciale.
245. Investiția serviciului de control al creditului comercial se efectuează anterior derulării
operațiunilor comerciale prin realizarea:
- studiului de oportunitate a creditului;
- analizei financiare;
- negocierii creditelor comerciale;
- negocierii cu băncile a creditelor bancare pe termen scurt.
246. Informații relevante despre clienți sunt oferite de:
- bănci;
- organisme specializate în elaborarea registrului comerțului, a registrului ipotecilor și
cadastrului;
- societăți de consultanță financiară;
- compartimentul de marketing al întreprinderii.
247. Fundamentarea necesarului de finanțare a ciclului de exploatare se realizează cu ajutorul
metodelor:
- analitice;
- sintetice;
- globale.
248. Calculul necesarului de finantare a ciclului de exploatare prin metode analitice este
- laborios
- costisitor
- recomandat doar atunci cand se produc modificari structurale considerabile in activitatea
intreprinderii
249. Punctele de plecare in determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare,
corespunzator metodelor analitice bazate pe costurile exploatarii, sunt reprezentate de
- cheltuieli de exploatare
- timplul intre doua reconstituiri succesive ale stocurilor de active circulante
- unii coeficienti de corectie
250. Metodele sintetice presupun determinarea necesarului de finantare a cheltuielii de
exploatare
- trimestrial
- anual
251. Metodele analitice si sintetice de determinare a necesarului de finantare a ciclului de
exploatare au ca indicatori de fundamentare
- costurile exploatarii
- cifra de afaceri previzionata
252. Potrivit metodei sintetice bazate pe costurile exploatarii, necesarul anual de finanatare a
ciclului de exploatare se calculeaza in functie de
- productia fizica previzionatat in bugetul de productie
- costul unitar antecalculat
- durata de rotatie a activelor circulante
253. In conditiile in care necesarul anual de materii prime pentru o intreprindere este de 60000
de bucati la un pret de aprovizionare de 6lei/bucata, iar intervalul mediu pentru stocul curent este
de 5 zile, intervalul mediu pentru stocul de siguranta este de 8 zile, intervalul pentru stocul de
conditionare este de 6 zile, intervalul pentru transportul intern este de 2 zile, atunci necesarul
mediu anual de finantare pentru stocul curent este de
- 2500
mediu anual de finantare pentru stocul de siguranta este de
- 8000
mediu anual de finantare pentru stocul de conditionare este
- 6000
mediu anual de finantare pentru stocul pentru transportul intern este de
- 2000
mediu anual de finantare pentru stocul de materii prime este de
- 18500
258. In conditiile in care, la o intreprindere, productia previzionata (Qp) pentru perioada N este
de 90000 de kilograme si in perioada N+1 este de 85000 de kilograme, iar consumul specific
pentru perioada N este de 2litri/kilogram si in perioada N+1 este de 3litri/kilogram, atunci
necasarul anual de materii prime este de
- 435000 litri
259. Necesarul mediu anual de finantare pentru stocul de materii prime(NF) este de 54000 lei.
Necesarul anual de materii prime (Na) este de 92000 de litri, iar pretul de aprovizionare al
materiilor prime (pa) este de 5 lei/litru. Cheltuielile previzionate pentru stocurile diverse de
materii prime (Chd) sunt de 200000 lei. In aceste conditii, necesarul mediu anual de finantare
pentru elementele nesemnificative(diverse) de stoc de materii prime este de
- 22478,26 lei
260. La o intreprindere, productia previzionata (Qp) pentru perioada N este de 90000 de
kilograme si in perioada N+1 este de 85000 de kilograme, costul de productie unitar antecalculat
(ca) pentru perioada N este de 7 lei/kg si pentru perioada N+1 este de 9lei/kg, coeficientii de
corectie (k) sunt de 0,8 pentru perioada N si 0,85 pentru perioada N+1, iar durata de fabricatie
(D) este de 12 zile in perioada N si 10 zile in perioada N+1. In aceste conditii, necesarul mediu
anual de finantare pentru produsele in curs de fabricatie este de
- 34862,5 lei
kilograme si in perioada N+1 este de 85000 de kilograme, costul unitar antecalculat al produselor
finite (Capf) este de 10 lei/kg in perioada N si de 9 lei/kg in perioada N+1, iar durata de
stationare in magazie a produselor finite (D) este de 6 zile in perioada N si 5 zile in perioada
N+1. In aceste conditii, necesarul mediu anual de finantare pentru produsele finite este de
- 25625 lei
kilograme si in perioada N+1 este de 85000 de kilograme, costul unitar antecalculat al produselor
finite (Capf) este de 10 lei/kg in perioada N si de 9 lei/kg in perioada N+1, durata medie de
decontare a facturilor(D) este de 10 zile in ambele perioade si. In aceste conditii, necesarul
mediu anual de finantare pentru produsele expediate este de
- 46250 lei
263. La o intreprindere, cifra de afaceri din anul anterior este de 100000 lei, iar cifra de afaceri
previzionata este de 150000 lei si se repartizeaza pe trimestrue astfel trimestrul 1 -40%,
trimestrul 2 -15%, trimestrul 3 -25%, trimestrul 4 -20%. Soldurile stocurilor de active circulante
din perioada precedenta sunt
Stocurile de materii prime 10000 lei
Stocurile de produse in curs 6000 lei
Stocurile de produse finite 15000 lei
Creante clienti 40000 lei
Necesarul mediu anual de finantare a ciclului de exploatare va fi de
- 106500 lei
Durata de rotatie a activelor cirulante in cifra de afaceri, necesara pentru calculul necesarului
mediu anual de finanare a ciclului de exploatare, este de
- 255,6 zile
Necesarul de finantare a ciclului de exploatare pentru trimestrul 1 este de
- 42600 lei
- 15975 lei
- 26625 lei
- 21300 lei
Necesarul mediu de finantare pentru materii prime este de
- 15000 lei
Necesarul mediu anual de finantare pentru produse in curs este de
- 9000 lei
Necesarul mediu de finantare pentru produse finite este de
- 22500 lei
Necesarul mediu de finantare pentru produsele expediate este de
- 60000 lei
Durata de rotatie a activelor cirulante in cifra de afaceri, necesara pentru calculul necesarului
trimestrial de finanare a ciclului de exploatare, este de
- 63,9 zile
274. Trezoreria neta este
-excedentul de disponibilitati derivat din activitatea desfasurata de intreprindere intr-un exercitiu
financiar
-diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment
-excedentul de disponibilitati rezultat din evolutia curenta a operatiunilor de incasari si plati intr-
un exercitiu finaciar.
275. Activele de trezorerie reprezintă elemente precum:
-acţiuni deţinute la entități afiliate;
-obligaţiuni emise și răscumpărate;
-efecte de încasat.
276. Activele de trezorerie reprezintă elemente precum:
-obligaţiuni;
-efecte remise spre scontare;
-cecuri de încasat;
-acreditive;
-avansuri de trezorerie.
277. Conturile curente la bănci sunt:
-active de trezorerie;
278. Pasivele de trezorerie sunt reprezentate de:
- credite bancare pe termen scurt;
- credite externe guvernamentale;
- dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt.
279. Pasivele de trezorerie sunt reprezentate de:
-credite externe garantate de stat;
-credite externe garantate de bănci;
-credite de la trezoreria statului;
-credite interne garantate de stat;
-credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă.
280. Obiectivele gestiunii trezoreriei sunt:
-creşterea operativităţii încasării creanţelor, fără a afecta relațiile cu
clienții;
-eşalonarea efectuării plăţilor la scadență, cu respectarea obligaţiilor
asumate;
-asigurarea unui sold zero de trezorerie.
281. În cadrul întreprinderilor de mari dimensiuni, activităţile specifice
funcției de trezorerie se grupează în următoarele servicii:
-back office;
-front office;
-middle office.
282. Serviciul însărcinat cu fundamentarea şi punerea în aplicare a strategiilor
gestiunii de trezorerie este:
-middle office.
283. Negocierile cu piaţa monetară şi gestionarea soldului pozitiv sau negativ

de trezorerie sunt activităţi care:
-solicită implicarea responsabilului financiar;
-se înscriu în politica generală a întreprinderii;
284. Rolul fundamental în previzionarea nevoilor de trezorerie îl are:

-trezorierul;
285. Trezorierul are rol fundamental în:

-negocierea celor mai bune condiţii de creditare;
-selectarea celei mai avantajoase combinaţii de credite pe termen scurt;
- modificarea termenelor de plată a datoriilor către furnizori şi a încasărilor creanţelor
comerciale, fără a afecta relaţiile cu aceștia;
-stabilirea modului de plasare a excedentului de trezorerie;
286. Instrumentele utilizate în planificarea financiară a întreprinderii sunt:

-planul financiar;
-bugetul financiar;
-bugetul de trezorerie;
-bugetul de casă;
287. Previziunile de trezorerie se pot realiza în bugete:

-lunare;
-trimestriale;
-semestriale;
-anuale.
288. Intrările de trezorerie sub forma încasărilor din afara exploatării din
bugetul de trezorerie sunt următoarele:
-vânzarea acţiunilor şi obligațiunilor;
-lichidarea unor depozite bănești;
-emisiunea de obligaţiuni;
289. Ieșirile de trezorerie sub forma plăţilor pentru activități din afara exploatării
din bugetul de trezorerie sunt următoarele:
-plăţi pentru operaţiuni de leasing financiar;
-achiziționarea de imobilizări;
-dividende plătite.
290. Intr-un buget echilibrat, soldul final de trezorerie trebuie sa fie
-cat mai aproape de zero
291. Optimul de trezorerie se înregistrează atunci când soldul final de
trezorerie este:
-cât mai aproape de zero;
292. Cele mai frecvente oportunități de plasament al excedentului de trezorerie
sunt:
-rambursarea imediată a datoriilor comerciale către furnizori, pentru a beneficia de facilităţi de
preţ;
-achiziţionarea de materii prime, în condiţiile anticipării creşterii preţului acestora;
-emisiunea de acțiuni şi obligaţiuni, respectiv plasamente financiare pe termen mediu şi lung.
293. Intervalul de timp dintre livrare şi încasare, de care se ţine seama în elaborarea planului
zilnic de încasări și plăți, este alcătuit din:
- durata transportului până la beneficiar;
- durata recepției şi emiterii documentelor de plată;
- timpul necesar depunerii la bancă a instrumentului de plată de către
client;
294. Plățile superioare previziunilor și încasările inferioare previziunii se consideră că:
- erodează trezoreria

Teorie Grile Rezolvarea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teorie Grile Rezolvarea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Întreprinderea este acea organizație care față de stakeholders:

36. Funcția financiară a întreprinderii este structurată pe următoarele componente:

Capital social + Prime de capital + Rezerve de reevaluare + Rezerve – acțiuni

Capital social + Prime de capital + Rezerve de reevaluare + Rezerve – acțiuni

Capital social + Prime de capital + Rezerve de reevaluare + Rezerve – acțiuni

49. Formula de calcul a capitalului permanent este:

Active fizice, active financiare si active monetare

Active imobilizate si active circulante

53. Capitalul economic:

- reprezinta ansamblul bunurilor eterogene sau factorilor economici detinuti de

- nu este grupat in activul bilantului in functie de originea resurselor financiare care au

54. Capitalul social reprezinta contributia asociatilor la constituirea capitalului:

55. Contributia asociatilor la constituirea capitalului economic se realizeaza prin:

Aportul in numerar si/sau in natura

56. In sens financiar, capitalul este reprezentat de:

- capitalul imobilizat de catre asociati/actionari

- capitalul social si surplusul conservat in intreprindere

Cu cel mai mic cost si cu risc minim

Creste gradul de risc al intreprinderii si scade pretul actiunilor sale pe piata

- rentabilitatea activelor este superioara costului resurselor financiare

-Rf= Re+(Re-Rd)* (D/Cpr)

- Rf= Re+ (Re-Rd)(1-Ip)(D/Cpr)

- Rata rentabilitatii financiare este inferioara ratei rentabilitatii economice

65. Un efect de levier financiar negative:

- este expresia situatiei de insolvabilitate a intreprinderii

- reflecta un capital imprumutat mai bine remunerate decat capitalul propriu

- este consecinta ratei rentabilitatii economice inferioare costului capitalului imprumutat

- presupune un risc financiar omnipresent

- reflecta situatia in care intreprinderea nu-si poate permite remunerarea actionarilor

66. intreprinderile cu o rentabilitate pe actiune mediocre se vor caracteriza printr-un pret pe

- neatractiv pentru investitorii potentiali

67. Analiza echilibrului financiar presupune:

- analiza pe orizontala a bilantului

68. Atunci cand resursele permanente depasesc necesarul permanent de finantare:

- intreprinderea poate sa-si conserve o anumita independenta financiara fata de creditori

- surplusul poate fi folosit pentru reluarea ciclului de exploatare

- surplusul poate fi folosit pentru reinnoirea stocurilor si a creantelor

- surplusul reprezinta o marja de siguranta

-sporirea capitalului permanent

-diminuarea necesarului permanent de finante

70. Crearea de valoare pentru intreprindere presupune respectarea in timp a urmatoarelor

- echilibrul dintre veniturile si cheltuielile activitatii de exploatare

- echilibrul dintre structura investitiilor si surselor de finantare a lor

- gestiunea incasarilor si platilor

71. In fundamentarea structurii financiare optime a intreprinderii trebuie sa se aiba in vedere

- proportia dintre datoriile cu scadenta scurta si lunga

- nivelul ratei dobanzii

- cuantumul imprumuturilor in valuta

72. Structura financiara optima se poate determina:

- sub forma unui interval de valoare

74. Formula de calul a coeficientului indatorarii globale (CIG1) este urmatoare

CIG1=Datorii totale/Pasiv total

75. Formula de calcul a coeficientului indatorarii globale (CIG2) este urmatoarea:

CIG2=Datorii totale/Capitaluri propria

CIT1= Datorii mai mari de un an/ Capitaluri permanente

77. Formula de calcul a coeficientului indatorarii la termen CIT2 este urmatoarea :

CIT2=Datorii mai mari de un an/Capitaluri propria

78. Capacitatea maxima de indatorare (Dtmax) a unei intreprinderi se determina astfel:

- este suprasaturata capacitatea de indatorare la termen a intreprinderii

83. Rata rentabilitatii financiare este expresia eficientei:

Activitatii globale a intreprinderii

- obiectivele de crestere economica si de rentabilitatea scontata de intreprindere