Suport Finante Si Management Financiar Iasi

09/12/2019
Finanțe și Management Financiar

Partea 1. Analiza Financiară
Agenda întâlnirii
1. Bazele managementului financiar (obiectivul major în
finanțe, principii de bază în finanțe)
2. Analiza financiară a întreprinderii

• Analiza poziției financiare
• Analiza performanței financiare
• Analiza cash-flow-ului
• Analiza rentabilităţii
• Analiza riscului
3. Valoarea in timp a banilor
1
09/12/2019
Bazele managementului financiar

• Managerul financiar:
• preocupat de analiza financiară, managementul financiar
strategic (politica de investitii, finantare, de divident, etc.)
și management financiar operational.
• este în contact permanent cu acționarii
• are în vedere activitatea de trezorerie și cea de control
intern la nivelul întreprinderii.
• Majoritatea corporațiilor mari au un manager financiar (CFO

- Chief Financial Officer) care supraveghează activitatea
întregului personal cu atribuții în domeniul financiar.
2
09/12/2019

Managerul financiar și deciziile de finanțare și investiție
2 1
Activitatea
Investitori
întreprinderii
Managerul (acționari,
(activele 4a
financiar bănci, piața
necesare
financiară)
afacerii)
3 4b
Sursa: Brealey et al. (2012) - Principles of corporate finance
Rolul managerului financiar:

• Obține finanțare de la acționari, creditori, etc. (săgeata 1),
• Investește în activele societății (săgeata 2).
• Întreprinderea va genera câștiguri (săgeata 3),
• Câștigurile sunt folosite fie pentru reinvestire (săgeata 4a), fie pentru
remunerarea investitorilor inițiali (săgeata 4b).
Obiectivul major in managementul financiar

• Obiectivul major:
Maximizarea averii acționarilor
(armonizarea intereselor stakeholderilor)
Dacă ar fi să luăm în considerare alte posibile obiective

financiare, acestea ar putea fi următoarele:
• Continuarea activității societății pe termen lung
• Evitarea dificultăților financiare și falimentul.
• Depășirea concurenței.
• Maximizarea vânzărilor sau a cotei de piață.
• Minimizarea costurilor.
• Maximizarea profitului.
3
09/12/2019
Importanța managementului financiar în

gestiunea financiară
• Planificare financiara
• Gestiunea financiară ajută la buna desfășurare a afacerii și conduce la
planificarea financiară a investițiilor viitoare. Planificarea financiară este o
activitate importantă a managerului financiar, care ajută la dezvoltarea
afacerii.
• Atragerea de resurse financiare
• Gestiunea financiară implică atragerea de resurse financiare necesară pentru
dezvoltarea întreprinderii. Obținerea fondurilor necesare joacă un rol
important în gestiunea financiară, care implică analiza surselor de finanțare
cu costuri minime.
• Utilizarea corectă a resurselor financiare
• Utilizarea și alocarea corectă a resurselor financiare conduc la îmbunătățirea
eficienței operaționale a afacerii. Atunci când managerul financiar utilizează
resursele financiare în mod corespunzător, costul capitalului poate fi redus și
poate determina o creștere a valorii întreprinderii și de aici îndeplinirea
obiectivului major al managementului financiar.
Importanța managementului financiar în

gestiunea financiară
• Decizia financiară
• Gestiunea financiară ajută la luarea unei decizii financiare solide în ceea ce
privește creșterea valorii întreprinderii. Decizia financiară va afecta întreaga
activitate a întreprinderii, deoarece există o relație directă cu diferite alte
departamente ale unei societăți cum ar fi marketingul, producția, resursele
umane, etc.
• Îmbunătățirea profitabilității
• Profitabilitatea afacerii depinde în mod exclusiv de eficiența și utilizarea adecvată
a resurselor financiare. Gestiunea financiară contribuie la îmbunătățirea
rentabilității cu ajutorul unui control financiar eficient, cum ar fi controlul
bugetului, analiza cost beneficiu, etc.
• Creșterea valorii întreprinderii
• Așa cum am prezentat și anterior, gestiunea financiară este foarte importantă în
domeniul creșterii averii investitorilor și creșterea valorii întreprinderii.
• Realizarea economiilor de costuri
• Economiile de costuri sunt posibile numai atunci când se urmărește o
profitabilitate mai mare și o maximizare a averii acționarilor.
4
09/12/2019
Principii de baza în finanțe

• Valoarea în timp a banilor
• un leu câștigat astăzi este mai valoros decât un leu
câștigat maine.
• Corelația între rentabilitate și risc

• rentabilitatea potentiala ar trebui sa creasca o data cu
cresterea riscului.
• existența riscului nu înseamnă că nu trebuie să se
realizeze investiții
Principii de baza în finanțe

• Flux de numerar (cash-flow) vs. Profit
• Profitul este excedentul rămas după ce toate cheltuielile sunt
deduse din venituri.
• Cash-flow-ul este fluxul de bani dintr-o afacere.
• Valoarea de piață vs preț

• Valoarea este un concept subiectiv ca cuantifică utilitatea și
raritatea unui bun sau serviciu.
• Conform standardelor de evaluare: Valoarea de piaţă este suma estimată
pentru care o proprietate va fi schimbată, la data evaluării, între un
cumpărător decis şi un vânzător hotărât, într-o tranzacţie cu preţul determinat
obiectiv, după o activitate de marketing corespunzătoare, în care părţile
implicate au acţionat în cunoştinţă de cauză, prudent şi fără constrângere
• Prețul este suma de bani plătită, respectiv incasata într-o
tranzacție.
5
09/12/2019
Analiza financiară
Analiza bilanțului
6
09/12/2019
Analiza bilanțului
• Egalitatea contabilă a bilanțului presupune următoarea relație:
Activele companiei = Capitalul propriu al acționarilor + Datorii
• Valoare contabilă (VC) vs valoare de piață (VP)

• VC>VP: Piața financiară evaluează compania sub valoarea sa
declarată în situațiile financiare. Piața a pierdut încrederea în
capacitatea activelor companiei de a genera profituri viitoare și
cash-flow-uri.
• VP>VC: Piața atribuie o valoare mai mare companiei datorită
capacității activelor companiei de a genera câștig.
• VC=VP: Piața nu vede niciun motiv convingător de a crede că
activele societății sunt mai valoroase sau mai puțin valoroase
decât cele indicate în bilanț.
Forme de prezentare a bilanţului
Format CONT Format LISTA
A. Active imobilizate
B. Active circulante
Active C. Cheltuieli în avans
Capitaluri proprii
imobilizate D. Datorii curente
Datorii pe termen lung (> un an) E. Active circulante nete/Datorii curente nete
Active circulante F. Total active – datorii curente
Provizioane
G. Datorii pe termen lung (> un an)
Cheltuieli în Datorii curente H. Provizioane
avans I. Venituri în avans
Venituri în avans
J. Capital şi rezerve
I.-IV. Capital, prime şi rezerve
V. Rezultatul reportat
VI. Profitul sau pierderea la sfârşitul
perioadei de raportare
7
09/12/2019
Bilanțul financiar
• Bilanțul financiar se bazează pe criteriile lichidității activelor și pe cel
al exigibilității crescătoare a capitalurilor și datoriilor.
BILANŢ
Non Curente Curente

CPR
IMO ACR DTS
DTL
Bilanțul financiar
• Realizarea bilanțului financiar implică efectuarea unor corecții ale
elementelor de activ, capitaluri și datorii pe baza informațiilor de la
nivelul întreprinderii prin regruparea acestora după criteriul vechimii
(peste un an sau sub un an).
Active Capitaluri si Datorii

Alocări permanente Resurse permanente
1. Activ imobilizat net > 1 an 1. Capitaluri proprii
2. Activ circulant net > 1 an 2. Datorii cu scadențe > 1 an
Alocări temporare Resurse temporare
1. Activ circulant net < 1 an 1. Datorii cu scadențe < 1 an
2. Imobilizări financiare < 1 an 2. Credite bancare curente
3. Disponibilități
Total activ Total capitaluri
(alocări financiare) (resurse financiare)
8
09/12/2019
Bilanțul financiar – Aplicatie

Denumirea indicatorilor 31.12.N
Imobilizări corporale 1.800.000
Imobilizări necorporale (din care cheltuieli de constituire
70.000
2.000)
Imobilizări financiare 350.000
Stocuri 600.000
Creanțe 550.000
Conturi la bănci 130.000
Capitaluri proprii 1.250.000
Datorii mai mari de un an 1.150.000
Furnizori 650.000
Alte datorii din exploatare 350.000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 100.000
În urma analizei financiare a elementelor de bilanţ se constată următoarele:

 10% din imobilizările financiare sunt active cu lichiditate sub 1 an
 10% din stocuri au o lichiditate peste 1 an
 5% din datoriile financiare pe termen lung au o scadenţă sub 1 an
 10% din datoria către furnizori va fi plătită peste 425 de zile
Construiţi bilanţul financiar evidenţiind schimbările de mai sus.
Bilanțul financiar – Aplicatie (Rezolvare)

• Imobilizări necorporale = 70.000 lei (inițial) – 2.000 lei (eliminarea
cheltuielilor de constituire) = 68.000 lei
• Imobilizări corporale = 1.800.000 lei (inițial) – se menține
• Imobilizări financiare = 350.000 lei (inițial) – 35.000 lei (eliminate mai sus
din categoria activelor imobilizate cu scadență mai mare de un an - 10% x
350.000 lei) = 315.000 lei
• Stocuri cu exigibilitatea mai mare de un an (10% x 600.000 lei) = 60.000 lei
• Stocuri = 600.000 lei (inițial) – 60.000 lei (stocuri cu exigibilitatea mai mare
de un an - 10% x 600.000 lei) = 540.000 lei
• Imobilizări financiare care ajung la scadență sub un an = 35.000 lei
(eliminate mai sus din categoria activelor imobilizate cu scadență mai mare
de un an - 10% x 350.000 lei)
• Creanțe = 550.000 lei (inițial) – se menține
• Casa și conturi la bănci (trezoreria pozitivă) = 130.000 lei (inițial)
9
09/12/2019

• Capital propriu = 1.250.000 lei (inițial) – 2.000 lei (eliminarea
cheltuielilor de constituire) = 1.248.000 lei
• Datorii pe termen lung = 1.150.000 lei (inițial) – 57.000 lei (datorii pe
termen lung care sunt scadente în anul curent - 5% x 1.150.000 lei) +
65.000 lei (furnizori care sunt scadente peste mai mult de un an -
10% x 650.000 lei)= 1.158.000 lei
• Furnizori = 650.000 lei (inițial) - 65.000 lei (furnizori care sunt
scadente peste mai mult de un an - 10% x 650.000 lei) = 585.000 lei
• Alte datorii din exploatare = 350.000 lei (inițial) – se menține
• Datorii bancare pe termen scurt = 100.000 lei (inițial) + 57.000 lei
(datorii pe termen lung care sunt scadente în anul curent - 5% x
1.150.000 lei) = 157.000 lei
Active Capitaluri si Datorii

1. Active imobilizate> 1 an 2.183.000 1. Capitaluri proprii 1.248.000
2. Active circulante > 1 an 60.000 2. Datorii cu scadențe > 1 an 1.158.000

1. Active circulante < 1 an 1.090.000 1. Datorii cu scadențe < 1 an 935.000
2. Imobilizări financiare < 1 an 35.000 2. Credite bancare curente 157.000
3. Disponibilități 130.000
3.498.000 3.498.000
10
09/12/2019
Bilanțul funcțional
• În funcție de tipul de companie, elementele bilanțiere se pot clasifica
din punct de vedere funcțional în active/resurse stabile,
active/resurse din exploatare, active/resurse din afara exploatării și
active/pasive de trezorerie
Activ Capitaluri proprii și datorii
I. Active stabile I. Resurse stabile
II.Active de exploatare II. Resurse de exploatare
III.Active din afara exploatării III.Resurse din afara exploatării

IV.Active de trezorerie IV. Pasive de trezorerie
Bilanțul funcțional – Aplicație

• Pentru societatea Alpha SRL se cunosc urmatoarele elemente din
bilanțul contabil:
ACTIV CAPITALURI SI DATORII

Active imobilizate 2.220.000 Capital propriu 1.250.000
Datorii pe termen lung 1.250.000
Active circulante Datorii pe termen scurt
Stocuri 600.000 Datorii furnizori 450.000
Creante clienti 350.000 Datorii către salariați 300.000
Creanțe diverse 100.000 Datorii cu impozitul pe 50.000
profit
Conturi la bănci 230.000 Datorii diverse 100.000
Credite trezorerie 100.000
TOTAL 3.500.000 TOTAL 3.500.000
11
09/12/2019
Bilanțul funcțional – Aplicație (Rezolvare)

Întocmirea bilanțului funcțional:
• Active stabile (AS) = 2.220.000 lei (active imobilizate)
• Active curente de exploatare (ACE) = 600.000 lei (stocuri) + 350.000 lei
(creanțe clienți) = 950.000 lei
• Active curente din afara exploatării (ACAE) = 100.000 lei (Creanțe diverse)
• Active de trezorerie (AT) = 230.000 lei (conturi curente la bănci)
• Resurse stabile (RS) = 1.250.000 lei (capital propriu) + 1.250.000 lei (datorii
pe termen lung) = 2.500.000 lei
• Resurse curente de exploatare (RCE) = 450.000 lei (Datorii furnizori) +
300.000 lei (Datorii salariați) = 750.000 lei
• Resurse curente din afara exploatării (RCAE) = 50.000 lei (Datorii cu
impozitul pe profit) + 100.000 lei (Datorii diverse) = 150.000 lei
• Resurse de trezorerie (RT) = 100.000 lei (credite de trezorerie)
Bilanțul funcțional – Aplicație (Rezolvare)
Bilanțul funcțional se prezintă astfel:
Activ Sume Capitaluri proprii și datorii Sume
I. Active stabile 2.220.000 I. Resurse stabile 2.500.000
II. Active de exploatare 950.000 II. Resurse de exploatare 750.000

III. Active din afara III. Resurse din afara
100.000 150.000
exploatării exploatării
IV. Active de trezorerie 230.000 IV. Pasive de trezorerie 100.000
Total 3.500.000 Total 3.500.000
12
09/12/2019
Analiza poziției financiare a întreprinderii

Activul net contabil/Situația Netă (ANC/SN):
• Activul net contabil/Situația netă este un indicator financiar care

indică averea acționarilor din companie la un moment dat.
ANC/SN = Total active – Datorii totale (în cadrul datoriilor totale fiind
incluse veniturile în avans și provizioanele)
• In valori de piata, SN = capitalizarea bursiera

• SN ar trebui sa fie pozitiva si crescatoare pentru a reflecta o gestiune
financiara satisfacatoare

Fond de rulment (FR):
• Echilibru financiar pe termen lung
Fond de rulment (FR) = Capitaluri permanente –

Alocări permanente = Capital propriu + Datorii pe termen lung –
Active imobilizate nete
• FR=0 - echilibru perfect

• FR>0 - resurse pe termen lung atrase în exces pentru finanțarea unor
nevoi curente
• FR<0 – deficit de resurse pe termen lung si imposibilitatea companiei
de a asigura un excedent de resurse pe termen lung din care sa poate
fi acoperite nevoile de finanțare pe termen scurt
13
09/12/2019

Necesarul de fond de rulment (NFR)
• echilibrul pe termen scurt
Necesarul de fond de rulment (NFR) = Stocuri + Creanțe – Datorii de

exploatare
• NFR=0 - echilibru perfect

• NFR>0 - alocări suplimentare pe termen scurt în comparație cu
resursele atrase la același termen
• NFR<0 - surplus de resurse pe termen scurt în comparație cu alocările
la același termen

Trezoreria netă (TN)
• indicatorul general de echilibru
Trezoreria netă (TN) = Fondul de rulment – Necesarul de fond de

rulment
Trezoreria netă (TN) = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie
• TN=0 - echilibru perfect

• TN>0 - surplus de disponibilități în comparație cu datoriile financiare
imediate
• TN<0 - deficit de disponibilități în comparație cu datoriile financiare
imediate
14
09/12/2019
Analiza poziției financiare a întreprinderii -

Aplicatie
Pentru compania Gamma SRL se cunosc următoarele informaţii din
bilanţul financiar:
Active Capitaluri
1. Active imobilizate 2.100.000 1. Capitaluri proprii 1.500.000
2. Datorii financiare cu scadenta
1.080.000
> 1 an

1. Active circulante
1.100.000 1. Datorii de exploatare 400.000
(Stocuri +Creante)
2. Investitii pe termen scurt
20.000 2. Credite bancare curente 440.000
< 1 an
3. Disponibilități 200.000

3.420.000 3.420.000
Rezolvare
• Fond de rulment (FR) = Capitaluri permanente – Alocări permanente

= Capital propriu + Datorii pe termen lung – Active imobilizate nete =
1.500.000 + 1.080.000 - 2.100.000 = 480.000 lei.
• Necesarul de fond de rulment (NFR) = Stocuri + Creanțe – Datorii de

exploatare = 1.100.000 – 400.000 = 700.000 lei
• Trezoreria netă (TN) = Fondul de rulment financiar – Necesarul de

fond de rulment = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie =
480.000 – 700.000 = 200.000 + 20.000 – 440.000 = -220.000 lei.
15
09/12/2019

pe baza bilanțului funcțional
Fond de rulment net global (FRNG) = Resurse stabile (RS) – Active
stabile (AS)
Necesarul de fond de rulment de exploatare (NFRE)

• NFRE = Active curente din exploatare (ACE) – Surse curente de
exploatare (SCE) = (Stocuri + Creanțe) – Datorii din exploatare
Necesarul de fond de rulment în afara exploatării (NFRAE):

• NFRAE = Active ciclice din afara exploatării (ACAE) – Surse ciclice
din afara exploatării (SCAE)
Trezoreria netă (TN) = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie

pe baza bilanțului funcțional - Aplicatie
• Bilanțul funcțional al unei societati se prezintă astfel:
Activ Sume Capitaluri proprii și datorii Sume
I. Active stabile 3.000.00 I. Resurse stabile

0 3.500.000
II. Active de exploatare II. Resurse de exploatare

1.200.000 500.000
III. Active din afara exploatării 200.000 III. Resurse din afara exploatării 300.000
IV. Active de trezorerie 300.000 IV. Pasive de trezorerie 400.000
Total 4.700.000 Total

4.700.000
16
09/12/2019

pe baza bilanțului funcțional - Aplicatie
• FRNG = Resurse stabile (RS) – Active stabile (AS) = 3.500.000 –
3.000.000 = 500.000 lei
• NFRE = (Stocuri + Creanțe) – Datorii din exploatare = 1.200.000-

500.000 = 700.000 lei
• NFRAE = Active ciclice din afara exploatării (ACAE) – Surse ciclice din
afara exploatării (SCAE) = 200.000 – 300.000 = -100.000 lei
• TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie = 300.000 – 400.000 =

- 100.000 lei
Analiza contului de profit și pierdere
17
09/12/2019
Analiza contului de profit și pierdere

• Contul de profit și pierdere reflectă veniturile și cheltuielile societății
pe o anumită perioadă, de obicei pe parcursul unui exercițiu
financiar.
• Analiza veniturilor și cheltuielilor este importantă pentru managerul

financiar, aceasta arătând modul în care profitul companiei este
format și eventualele dificultăți financiare la nivelul societății și
motivele care au stat la baza apariției acestora.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Marja comercială (MC)
Producția exercițiului (PE)
Valoarea adăugată (VA)
Excedentul Brut de Exploatare (EBE)
Rezultatul exploatării (RExp)
Rezultatul brut (RB)
Rezultatul exercițiului (RE) sau rezultatul net (RN)
18
09/12/2019

• Marja comercială (MC) este diferența dintre vânzările de
mărfuri și costul de cumpărare al mărfurilor.
• Producția exercițiului (PE): PE = Pv + Ps + Pi

• producției vândute (Pv)
• producția stocată (Ps)
• producția imobilizată (Pi)
Consumurile intermediare (CI) sunt bunuri și servicii cumpărate

din exterior și cuprind următoarele elemente de calcul: materii
prime și materiale consumabile (Mp), utilități (U), alte prestații
externe (Ape) și alte cheltuieli materiale (Acm):
CI = Mp + Acm + U + Ape

• Valoarea adăugată (VA) reprezintă surplusul financiar format la
nivelul societății din care vor fi renumerați stakeholderii (salariați,
stat, acționari, etc).
VA = PE + MC – CI
• Excedentul brut de exploatare (EBE) este rezultatul realizat din

activitatea curentă a întreprinderii:
EBE = Valoarea adăugată (VA) + Subvenții de exploatare– Alte

impozite, taxe și vărsăminte asimilate – Cheltuieli cu personalul
19
09/12/2019

• Rezultatul din exploatare (RExp) măsoară performanța activității de
exploatare a întreprinderii:
RExp = Excedentul brut de exploatare (EBE) + Alte venituri din

exploatare – Amortizări și provizioane (ajustări de valoare privind
imobilizările corporale și necorporale + ajustări de valoare privind
activele circulante + ajustări privind provizioanele) – Alte cheltuieli de
exploatare (cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele cedate)
• Rezultatul financiar (Rfin) este rezultatul care provine din activitatea

financiară:
Rfin = Venituri financiare – Cheltuieli financiare

• Rezultatul brut (RB):
RB = RExp + Rfin
• Rezultatul net al exercițiului (RN) sau profitul net constituie soldul

final al oricăriu exercițiu financiar:
Rnet = RB – Impozitul pe profit
20
09/12/2019
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune –

Aplicație
• Se cunosc următoarele informaţii din contul de profit şi pierdere al
entităţii ABC SRL
Venituri
Producţia vândută 35.000.000
Producţia stocată 200.000
Producţia imobilizată 10.000
Subvenții de exploatare 15.000
Alte venituri din exploatare 0
Venituri din provizioane 0
Total venituri din exploatare 35.225.000
Venituri din dobânzi 20.000
Venituri din diferențe de curs valutar 2.500
Total venituri financiare 22.500
Total venituri 35.247.500

Aplicație
entităţii ABC SRL
Cheltuieli
Cheltuieli cu materiile prime 15.200.000
Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți 1.750.000
Cheltuieli cu impozite și taxe și vărsăminte alocate 700.000
Cheltuieli cu personalul 7.500.000
Cheltuieli cu amortizările și provizioanele 1.845.000
Alte cheltuieli de exploatare 0
Total cheltuieli de exploatare 26.995.000
Cheltuieli cu dobânzile 815.000
Cheltuieli din diferențe de curs valutar 2.000
Total cheltuieli financiare 817.000
Total cheltuieli 27.812.000
Impozit pe profit 435.500
Rezultatul exercițiului 7.000.000
21
09/12/2019

Aplicație - Rezolvare
Indicator Valoare
Venituri din vânzarea mărfurilor (Vmf) 0
(-) Cheltuieli cu mărfurile (Chmf) 0
= Marja comercială (MC) 0
+ Producția vândută (PV) 35.000.000
+ Producția stocată (PS) 200.000
+ Producția imobilizată (PI) 10.000
(-) Consumuri de la terți sau consumuri externe (cheltuieli cu -(15.200.000
materii prime, cheltuieli cu prestațiile externe) + 1.750.000)
= Valoarea adăugată (VA) 18.260.000

Aplicație - Rezolvare
Indicator Valoare
= Valoarea adăugată (VA) 18.260.000
+ Subvenții de exploatare 15.000
(-) Impozite, taxe și vărsăminte asimilate -700.000
(-) Cheltuieli cu personalul -7.500.000
= Excedentul Brut de Exploatare (EBE) 10.075.000
+ Venituri din provizioane de exploatare 0
+ Alte venituri din exploatare 0
(-) Amortizări și provizioane din exploatare -1.845.000
(-) Alte cheltuieli de exploatare 0
= Rezultatul exploatării (Rexpl sau RE) 8.230.000
+ Venituri financiare 22.500
(-) Cheltuieli financiare - 817.000
= Rezultatul Brut (RB) 7.435.500
(-) Impozit pe profit -435.500
=Rezultatul net sau profitul net (RN sau PN) 7.000.000
22
09/12/2019
Marjele de acumulare
Clasificarea cheltuielilor:
• Cheltuieli variabile – cheltuieli care vor avea o valoare în creștere cât
timp societatea vinde mai multe bunuri/mărfuri sau prestează mai
multe servicii și sunt în scădere, daca activitatea societății se
restrânge (Cheltuieli cu materiile prime, Cheltuieli cu mărfurile,
cheltuieli cu salariații direct productivi, etc)
• Cheltuieli fixe – cheltuieli care nu variază în funcție de valoarea
vânzărilor de bunuri/mărfuri sau de prestările de servicii (Cheltuieli
cu chiria spațiului, Cheltuieli cu salariile personalului administrativ,
etc)
Marjele de acumulare
Indicator
Cifra de afaceri (CA) + Orice alte venituri din exploatare + Venituri financiare +
Venituri din reluari provizioane
(-) Cheltuieli variabile (CV) (cheltuielile variabile se scad)
(-) Cheltuieli fixe (cheltuieli fixe fără amortizări și provizioane nete)
= EBITDA (earnings before interests, taxes, depreciation and amortization- profit
înainte de impozit, dobânzi, depreciere și amortizare)
(-) Cheltuieli cu deprecieri și amortizări (eventual provizoane)
= EBIT (earnings before interests and taxes – profit înainte de impozit și dobânzi)
(-) Cheltuieli cu dobânzile
= EBT (earnings before taxes – profit înainte de impozit)
(-)Cheltuieli cu impozitul (T - taxes)
= Profit net sau rezultat net
23
09/12/2019
Marjele de acumulare – Aplicație

entităţii ABC SRL
Venituri
Cifra de afaceri 20.000.000
Venituri din dobânzi 20.000
=Total venituri 20.020.000
Cheltuieli
Cheltuieli cu materiile prime (CV) 8.000.000
Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți* (CV) 1.500.000
Cheltuieli cu personalul* (CV) 2.500.000

Cheltuieli cu chiria (CF) 1.000.000
Cheltuieli cu amortizările și provizioanele (CF) 1.500.000
=Total cheltuieli 14.800.000
Impozit pe profit 920.000
=Rezultatul exercițiului 4.300.000
* In cazul acestui exemplu aceste cheltuieli au fost considerate ca fiind variabile. In
urma analizei financiare, în cazul unor societati, acestea pot fi cheltuieli fixe.
Marjele de acumulare – Rezolvare aplicație

entităţii ABC SRL
Valori
Nr. crt. Marjele de acumulare
-lei-
1. CA + Venituri Financiare 20.020.000
2. CV (Cheltuielile legate de producție) 12.000.000
3. CF (cheltuieli fixe fără amortizări și provizioane nete) 1.000.000
4. EBITDA 7.020.000
EBIT = EBITDA – Amortizări și provizioane nete
5. 5.520.000
(ajustări)
6. EBT = EBIT – Cheltuieli privind dobânzile 5.220.000
7. RN = EBT – Impozit pe profit 4.300.000
8. EBIT – Impozit pe profit = RN + Dobânzi 4.600.000
24
09/12/2019
Analiza pragului de rentabilitate

• Pragul de rentabilitate reprezinta acel punct critic la care volumul
vânzărilor acoperă cheltuielile fixe și variabile ale firmei astfel încat
societatea nu obtine nici profit, nici pierdere:
Cifra de afaceri (CA) – (Cheltuieli fixe (CF) + Cheltuieli variabile (CV)) = 0
CAprag  CV  CF
CA prag  v  CA  CF
(1  v)  CA prag  CF CV
v
CA prag 
CF CA
1 v
Analiza pragului de rentabilitate - Aplicatie
Societatea Gamma SRL prezintă următoarele informații financiare pentru

o lună:
•CA: 200.000 lei (1000 de unități x200 lei)

•Cheltuieli cu producția 100.000 (1000 x 100 lei)
•Cheltuieli cu personalul 10.000
•Cheltuieli cu amortizarea 1.000
•Cheltuieli cu utilitățile 2.000
•Cheltuieli cu chiria 1.000
•Cheltuieli cu dobânzi 500
Determinati profitul net și stabiliți pragul de rentabilitate. Se vor considera

că toate cheltuielile sunt deductibile fiscal, iar cota de impozit pe profit este
16%.
25
09/12/2019

• Profitul brut (PB) = Profit impozabil (PI) = CA – CV - CF
• Cifra de afaceri (CA) = 200.000 lei
• Cheltuielile variabile (CV) = Cheltuieli cu producția 100.000 lei (1000
x 100 lei)
• Cheltuielile fixe (CF) = Cheltuieli cu personalul 10.000 lei + Cheltuieli
cu amortizarea 1.000 lei + Cheltuieli cu utilitățile 2.000 lei + Cheltuieli
cu chiria 1.000 lei + Cheltuieli cu dobânzi 500 lei = 14.500 lei
• Profitul brut (PB) = Profit impozabil (PI) = CA – CV – CF = 200.000 –

100.000 – 14.500 = 85.500 lei
• Impozit = 16% * 85.500 lei = 13.680 lei
• Profitul net (PN) = 71.820 lei
CV 100.000
v   50%  0,5
CA 200.000
CAprag – CV – CF= 0
(Dacă profitul brut este 0 atunci și profitul net este 0)
CF 14.500
CA prag    29.000lei
1  v 1  50%
Cu cat cifra de afaceri efectiva a afacerii este mai mare decat pragul de
rentabilitate, cu atat riscul de exploatare este mai redus.
26
09/12/2019
Analiza rentabilității
Analiza rentabilității
• Performanța unei întreprinderi este analizată prin raportarea
rezultatelor obținute de aceasta la capitalurile investite de investitorii
în afacere (acționari sau creditori).
• Discutie: Rentabilitate vs risc
27
09/12/2019
Ratele de marjă
• Ratele de marjă se determină ca raport între diferite marje şi cifra de

afaceri (veniturile de exploatare care au generat aceste marje).
• Se mai numesc și rate de rentabilitate comercială.
Marjă
Rmarjă   Marjă%
CA
• Rata marjei nete (se mai numește și rentabilitatea comercială) și

exprimă eficiența întreprinderii în ansamblul său.
PN
R PN 
CA
Ratele de rotație
• Ratele de rotație se calculează pe baza contului de profit și pierdere
prin raportare la elementele bilanțiere.
• Viteza de rotaţie evidențiază întensitatea exploatării activelor

întreprinderii. Aceasta se calculează la modul general astfel:
CA
Viteza rotatie 
Activcircu lant
• Durata de rotație măsoară numărul de zile în care elementul de activ

sau de pasiv( capitaluri proprii și datorii) se recuperează.
Activ
Drot   360
CA
28
09/12/2019
Ratele de rentablitate ale capitalurilor

• Performanța unei întreprinderi este analizată prin raportarea
rezultatelor obținute de aceasta la capitalurile investite de investitorii
în afacere (acționari sau creditori).
Efect Re zultate
Rcapitaluri  
Efort Capitalinvestit
Rentabilitatea activelor
(Return On Assets - ROA)
• Rentabilitatea economică măsoară eficiența capitalurilor alocate în
active fixe și în actice circulante ale întreprinderii.
PN 1
ROA 
AT 0
29
09/12/2019
Rentabilitatea capitalurilor investite

(Return on Invested Capital - ROIC)
• Aceasta rentabilitate evidențiază capacitatea întreprinderii de a
genera profit, prin care se asigură remunerarea investitorilor
(acționari+creditori).
• Rentabilitatea capitalurilor investite exprimă performanța exploatării
întregului activ economic al firmei raportând profitul global obținut
de aceasta (net de impozit și economii fiscale) la activul economic.
PN  Dobanzi EBIT  impozit

ROIC  
CPR  DTL Activ economic
Rentabilitatea financiară
(Return on Equity-ROE)
• Rentabilitatea financiară reprezintă randamentul utilizării
capitalurilor proprii, adică evidențiază capacitatea întreprinderii de a
realiza profit prin utilizarea capitalurilor proprii de care dispune.
• Rata rentabilității financiare arată rata de remunerare a capitalurilor
investite de acționari/asociați.
PN1
ROE 
CPR0
• Un manager financiar ar trebui să aibă în vedere și alte comparabile

de pe piață pentru a vedea nivelul de eficiență al afacerii cum ar fi:
rata inflației, rata de rentabilitate medie pe sectorul de activitate,
rata de dobândă la depozite, etc.
30
09/12/2019
Rata de dobândă
• Rata de dobândă este de obicei rata la creditele contractate de către
întreprindere sau la obligațiunile acordate.
Dob
Rdob 
Datoriipurtatoarededobandă
Legătura dintre ratele de rentabilitate

(modelul Modigliani & Miller)
Rentabilitatea financiară se modifică în funcție de rezultatul diferenței dintre
rentabilitatea capitalurilor investite și rata dobânzii, la care se adaugă ponderea
datoriilor pe termen lung în capitaluri proprii (levierul financiar)
DTL
ROE  ROIC  ( ROIC  Rdob ) 
CPR
ROE  ROIC  Efect de levier
DTL
Efect de levier  ( ROIC  Rdob ) 
CPR
31
09/12/2019
Legătura dintre ratele de rentabilitate

(modelul Modigliani & Miller)
Concluzie:
• Dacă ROIC > Rdob, atunci efectul de levier este pozitiv iar
acționarii obțin un surplus de rentabilitate în comparație
cu rentabilitatea globală a întreprinderii (ROE > ROIC).
Astfel, ei sunt remunerați suplimentar pentru riscul mai
mare pe care și l-au asumat;
• Dacă ROIC < Rdob, atunci efectul de levier este negativ iar
acționarii obțin o rentabilitate mai redusă în comparație
cu rentabilitatea globală a întreprinderii (ROE < ROIC).
DTL
ROE  ROIC  ( ROIC  Rdob ) 
CPR
Analiza rentabilitatii - Aplicatie

• Societatea Beta SRL prezintă următoarele informații financiare
aferente unui exercițiu financiar:
Activ N-1 N Capitaluri și datorii N-1 N

A. Active imobilizate 3.500.000 3.800.000 A. Capitaluri proprii 3.000.000 3.000.000
I. Imobilizări necorporale 100.000 100.000 B. Provizioane 0 0
II. Imobilizări corporale 3.000.000 3.300.000
III. Imobilizări financiare 400.000 400.000 C. Datorii pe termen lung 1.000.000 1.500.000
B. Active circulante 1.500.000 1.500.000 D. Datorii pe termen scurt

I. Stocuri 500.000 600.000 Furnizori 600.000 500.000
II. Creanțe 800.000 700.000 Alte datorii din exploatare 300.000 200.000
Datorii bancare pe termen
III. Casa și conturi la bănci 200.000 200.000 100.000 100.000
scurt
C. Cheltuieli în avans 0 0 D. Venituri în avans 0 0
Total activ 5.000.000 5.300.000 Total capitaluri și datorii 5.000.000 5.300.000
32
09/12/2019

• Contul de profit și pierdere pe scurt al societății Gamma SRL:
Element Anul N
Cifra de afaceri (producție vândută) 6.000.000
Cheltuieli materiale 4.000.000
Cheltuieli de personal 800.000
Cheltuieli cu amortizările 200.000
Cheltuieli cu impozitul pe profit 120.000
Profit net 780.000
Determinați rata marjei nete, rentabilitatea financiară (ROE), rentabilitatea

capitalurilor investire (ROIC), rata de dobândă și analizati legătura dintre ratele de
rentabilitate ale capitalurilor.

Rata marjei nete R PN 
PN

780.000
 13%
CA 6.000.000
PN 1 780.000
Rentabilitatea financiară (ROE): ROE    26%
CPR0 300.000
Rentabilitatea capitalurilor investite (ROIC):
PN  Dobanzi 780.000  100.000

ROIC    22%
Activ economic 3.000.000  1.000.000
33
09/12/2019

Dob 100.000
Rata dobânzii: Rdob    10%
Datoriipurtatoarededobandă 1.000.000
Legătura dintre ratele de rentabilitate:
DTL 1.000.000
Efect de levier  ( ROIC  Rdob )   (22%  10%) x  0,04  4%
CPR 3.000.000
ROE  ROIC  Efect de levier = 22% + 4% = 26%
Analiza riscului
• Obiectivul general în gestiunea financiară constă în maximizarea
rentabilității la un anumit nivel de risc sau minimizarea riscului la
un anumit nivel de rentabilitate așteptată.
• Există două grupe de indicatori pentru măsurarea riscului:

• indicatori de măsurare a variabilității profitului în raport cu
indicatori de activitate internă (precum media rentabilităților
înregistrate în trecut sau prin raportare la cifra de afaceri).
• indicatori surprind capacitatea întreprinderii de a fi solvabilă
(adică de a-și putea onora angajamentele asumate pe termen
lung) și de a fi lichidă (capacitatea de a-și putea plăti datoriile
care au ajuns la scadență)
34
09/12/2019
Indicatori privind variabilitatea profitului

Levierul de exploatare
• Cuantifică riscul economic al întreprinderii.
• Cu cât levierul de exploatare este mai mare, cu atât o modificare de
un punct procentual a cifrei de afaceri va avea un impact mai mare
asupra EBIT.
• Nivelul levierului de exploatare scade:
• o dată cu scăderea cheltuielilor fixe de exploatare
• o dată cu scăderea ponderii cheltuielilor variabile în cifra de afaceri
EBIT EBIT1  EBIT0

% EBIT EBIT0 EBIT0
Le  e EBIT / CA   
 %CA CA CA1  CA0
CA0 CA0

Levierul financiar
• Acest indicator cuantifică riscul financiar al întreprinderii
PN PN1  PN 0
 % PN PN 0 PN 0
L f  e PN / CA   
 %CA CA CA1  CA0
CA0 CA0
35
09/12/2019

Elasticitatea profitului net față de EBIT
• Acest indicator măsoară sensibilitatea profitului net la o variație cu
un procent a EBIT.
PN PN1  PN 0
 % PN PN 0 PN 0
L f *  e PN / EBIT   
 % EBIT EBIT EBIT1  EBIT0
EBIT0 EBIT0
Indicatori de solvabilitate și lichiditate

Ratele de solvabilitate:
• Măsoară capacitatea întreprinderii de a-și putea onora
angajamentele asumate pe termen lung
DTL DTL
Rata ( gradul) de indatorare  
DTL  CPR AE
DTL
Levier 
CPR
36
09/12/2019
Indicatori de solvabilitate și lichiditate

Rate de lichiditate
• Evidențiază capacitatea întreprinderii de a-și plăti datoriile scadente
curente.
ACR
Lichiditatea curentă 
DTS
ACR  Stocuri
Lichiditatea rapida 
DTS
ACR  Stocuri  Creante Investitii pe TS  Disponibilitati

Lichiditatea cash  
DTS DTS
Riscul de faliment
• Detectarea riscului de faliment se realizează prin metoda scorului.
• Metoda scorului urmărește predicția riscului de faliment pornind de
la o serie de rate financiare strâns corelate cu starea de
sănătate/slăbiciune a întreprinderii.
• Aceste rate sunt identificate prin analiză discriminantă și apoi se
caută cea mai bună combinație liniară dintre ele care să diferențieze
cât mai clar posibil întreprinderile performante de cele cu risc ridicat
de faliment.
• Modelul „Z” al lui Altman (1968).

• Modelul Anghel (2002)
37
09/12/2019
Modelul „Z” al lui Altman (1968).

• Z = 1,2 x X1 + 1,4 x X2 + 3,3 x X3+ 0,6 x X4 + 1 x X5
• X1 = Activ circulant / Activ total;

• X2 = Profit reinvestit / Activ total = Autofinanțare / Activ total;
• X3 = Rezultat din exploatare / Activ total;
• X4 = Capitalizare bursieră / Datorii totale;
• X5 = Cifra de afaceri / Activ total.
• Dacă Z ≥ 3 nu sunt probleme, întreprinderea prezintă încredere.

• Dacă Z este cuprins între 1,8 și 3, acesta indică o stare de alertă, o
situație dificilă.
• Dacă Z < 1,8, întreprinderea este în prag de faliment.
Analiza riscului - Aplicatie

• Societatea Beta SRL prezintă următoarele informații financiare
aferente unui exercițiu financiar:
Activ N-1 N Capitaluri și datorii N-1 N

A. Active imobilizate 3.500.000 3.800.000 A. Capitaluri proprii 3.000.000 3.000.000
I. Imobilizări necorporale 100.000 100.000 B. Provizioane 0 0
II. Imobilizări corporale 3.000.000 3.300.000
III. Imobilizări financiare 400.000 400.000 C. Datorii pe termen lung 1.000.000 1.500.000
B. Active circulante 1.500.000 1.500.000 D. Datorii pe termen scurt

I. Stocuri 500.000 600.000 Furnizori 600.000 500.000
II. Creanțe 800.000 700.000 Alte datorii din exploatare 300.000 200.000
Datorii bancare pe termen
III. Casa și conturi la bănci 200.000 200.000 100.000 100.000
scurt
C. Cheltuieli în avans 0 0 D. Venituri în avans 0 0
Total activ 5.000.000 5.300.000 Total capitaluri și datorii 5.000.000 5.300.000
38
09/12/2019

• Contul de profit și pierdere pe scurt al societății Gamma SRL:
Element Anul N
Cifra de afaceri (producție vândută) 6.000.000
Cheltuieli materiale 4.000.000
Cheltuieli de personal 800.000
Cheltuieli cu amortizările 200.000
Cheltuieli cu impozitul pe profit 120.000
Profit net 780.000
Determinați ratele de solvabilitate și lichiditate.

Rate de solvabilitate:
DTL DTL 1.000.000
Rata ( gradul) de indatorare     25%
DTL  CPR AE 4.000.000
DTL 1.000.000
Levier    33%
CPR 3.000.000
Rate de lichiditate:
ACR 1.500.000
Lichiditatea curentă    1,5
DTS 1.000.000
ACR  Stocuri 1.500.000  500.000
Lichiditatea rapida    1,0
DCR 1.000.000
ACR  Stocuri  Creante 1.500.000  500.000  800.000

Lichiditatea cash    0,2
DCR 1.000.000
39
09/12/2019
Finanțe și Management Financiar

Partea 2. Evaluarea întreprinderii și
Piețe de capital
Agenda întâlnirii
1. Evaluarea întreprinderii
• Valoare de piață vs preț
• Abordări în evaluare
• Metode de evaluare
2. Piețe de capital
• Ce este piața de capital
• Bursa de Valori București
• Acțiuni
• Obligațiuni
40
09/12/2019
Evaluarea întreprinderii
Evaluarea
• Activitatea de evaluare este un complex de operaţiuni,
desfăşurate pe baza unor metode şi respectând standarde de
evaluare.
• Standardele Internaţionale de Evaluare, (elaborate de
Comitetul Internaţional pentru Standardele de Evaluare IVSC)
• Standardele de evaluare naționale (elaborate de ANEVAR).
• Evaluarea are în vedere stabilirea unei valori de piață.

• Evaluarea întreprinderii trebuie realizată având în vedere multe
aspecte, pornind de la structura sa de producţie, până la rolul
acesteia în societate
41
09/12/2019
Valoare vs preț
• Valoarea de piață nu reprezintă un fapt, ci o estimare a celui mai
probabil preţ care va fi plătit de cumpărător pentru bunuri şi servicii,
la o anumită data.
• Conceptul de valoare presupune o sumă de bani asociată unei
tranzacţii.
• ANEVAR - valoarea de piaţă este suma estimată pentru care o
proprietate va fi schimbată, la data evaluării, între un cumpărător
decis şi un vânzător hotărât, într-o tranzacţie cu preţul determinat
obiectiv, după o activitate de marketing corespunzătoare, în care
părţile implicate au acţionat în cunoştinţă de cauză, prudent şi fără
constrângere.
• Preţul reprezintă suma de bani care a fost cerută de vânzător și

oferită sau plătită de cumpărător pentru un bun economic/activ.
Abordări în evaluare
• a) Abordarea prin cost (active) – oferă o indicație asupra valorii prin
utilizarea principiului economic conform căruia un cumpărător nu va
plăti pentru un activ mai mult decât costul necesar obținerii unui
activ cu aceeași utilitate, fie prin cumpărare, fie prin construire.
• b) Abordarea prin piaţă (comparaţie) – oferă o indicație asupra valorii
prin compararea activului-subiect cu active identice sau similare ale
căror prețuri se cunosc.
• c) Abordarea prin venit – furnizează o indicație asupra valorii prin
convertirea fluxurilor de numerar viitoare într-o singură valoare
curentă a capitalului.
42
09/12/2019
Abordarea prin cost (active)

• Abordarea pe bază de active are în vedere trei metode aplicabile în
cazuri distincte:
• Activul net contabil
• Activul net corectat
• Activul net de lichidare (vor fi luate în considerare toate costurile
care au legătură cu vânzarea activelor sau cu închiderea acesteia)
Activ net contabil = Situația netă = Active totale – Datorii totale
Activul net contabil

Exemplu: Informațiile privind situația patrimonială a societății Alfa SRL
se prezintă astfel
Activ Sume Capitaluri și datorii Sume
A. Active imobilizate (I + II + III) 1.380.000 A. Capitaluri proprii (I + II + III) 600.000
I. Imobilizări necorporale 200.000 I. Capital social 500.000

II. Imobilizări corporale 800.000 II. Prime de capital 60.000
III. Imobilizări financiare 380.000 III. Rezerve 40.000
B. Active circulante (I + II + III) 1.040.000 B. Datorii pe termen lung 910.000
I. Stocuri 300.000
II. Creanțe 410.000 C. Datorii pe termen scurt 760.000
III. Casa și conturi la bănci Furnizori 680.000
330.000 Datorii bancare pe termen
(Conturi la banci + Avansuri) 80.000
scurt
C. Cheltuieli în avans 100.000 D. Venituri în avans 250.000
Total activ 2.520.000 Total capitaluri și datorii 2.520.000
Activ net contabil = Situația netă = Active totale – Datorii totale =

2.520.000 – 910.000 – 760.000 – 250.000 = 600.000 lei
43
09/12/2019
Activul net corectat

• Exemplu: Informațiile privind situația patrimonială a societății Alfa
SRL se prezintă astfel
Element bilanțier Valoare
Terenuri (1.000 m2 x 6 lei/m2) 6.000
Clădiri 130.000
Echipamente 50.000
Mașini luate cu chirie 11.000
Imobilizări necorporale (cheltuieli de constituire) 7.000
Imobilizări financiare (1.000 de acțiuni deținute la Beta din totalul
15.000
de 30.000 de acțiuni)
Materii prime (60 kg x 1.000 lei/kg) 60.000
Materiale consumabile 25.000
Produse finite (50 kg x 1.500 lei/kg) 75.000
Creanțe – clienți 45.000
Creanțe – clienți din facturi externe (20.000 euro x 4,5 lei/euro) 90.000
Conturi la bănci în valută (10.000 euro x 4,3 lei/euro) 43.000

Capital social (format din 10.000 de acțiuni) 180.000
Rezerve 20.000
Prime de emisiune 40.000
Provizioane pentru riscuri și cheltuieli care vor fi reluate într-o
20.000
perioadă mai mare de un an
Datorii financiare 146.000
Datorii nefinanciare 140.000

• O echipă de analiști financiari au constatat următoarele aspecte în urma analizei
financiare realizate la nivelul societății Alfa SRL:
• Prețul de vânzare al terenului în cadrul unei tranzacții recente a fost de 9 lei/m2.
• În cadrul imobilizărilor corporale s-a identificat o locuință de protocol în valoare
de 20.000 lei.
• Un echipament în valoare de 5.000 lei nu a mai fost utilizat decât în proporție de
5% în ultimii 3 ani. Restul echipamentelor au fost evaluate de un evaluator la
valoarea justă de 60.000 lei. În urmă cu 2 ani au fost închiriate altei firme două
echipamente în valoare de 5.000 lei. (slide urmator)
• Beta a transmis activul net corectat în valoare de 600.000 lei. (slide urmator)
• Prețul ultimelor achiziții la materii prime a fost de 1.500 lei/kg.
• În cadrul materialelor consumabile s-au identificat stocuri fără mișcare în sumă de
5.000 lei.
• Prețul de vânzare (mai puțin beneficiile estimate) pentru produse finite a fost de
1.650 lei/kg.
• Din totalul creanțelor – clienți, 10.000 lei reprezintă clienți incerți.
• Cursul de schimb valutar la 31.12.N a fost de 4,7 lei/euro.
• Prezentați trecerea de la bilanțul contabil la bilanțul economic;

• Întocmiți bilanțul economic pe baza datelor de mai sus;
• Determinați activul net corectat
44
09/12/2019

• Echipamente:
• a)-5.000 lei (echipamentul care nu a mai fost utilizat decât în
proporție de 5% în ultimii 3 ani, considerat activ în afara exploatării)
• b)Restul echipamentelor la valoarea contabilă = 50.000 lei – 5.000 lei
= 45.000 lei
• Echipamente la valoarea reevaluată = 60.000 lei
• Diferență pozitivă din reevaluare aferentă restului echipamentelor =
60.000 lei – 45.000 lei = 15.000 lei
• Total diferență pozitivă din reevaluarea echipamentelor = -5.000 lei
+ 15.000 lei = +10.000 lei

• Imobilizări financiare:
• Valoarea intrinsecă a unei acțiuni Beta = Activ net corectat Beta /
Număr de acțiuni
• VI Beta = 600.000 lei / 30.000 acțiuni = 20 lei/acțiune
• Valoare contabilă acțiuni detinute la Beta = 15.000 lei
• Valoare economică acțiuni la Beta = 1.000 acțiuni x 20 lei/acțiune =
20.000 lei
• Diferență pozitivă din reevaluarea acțiunilor Beta = 20.000 lei –
15.000 lei = +5.000 lei
45
09/12/2019

Materii prime:
• Valoare contabilă materii prime = 60 kg x 1.000 lei/kg = 60.000 lei
• Valoare economică materii prime = 60 kg x 1.500 lei/kg (prețul ultimelor
achiziții) = 90.000 lei
• Diferență pozitivă din reevaluarea materiilor prime = 90.000 lei – 60.000 lei
= +30.000 lei
Materiale consumabile = -5.000 lei (stocuri fără mișcare)
Produse finite:
• Valoare contabilă produse finite = 50 kg x 1.500 lei/kg = 75.000 lei
• Valoare economică produse finite = 50 kg x 1.650 lei/kg (prețul de vânzare
mai puțin beneficiile estimate) = 82.500 lei
• Diferență pozitivă din reevaluarea produselor finite = 82.500 lei – 75.000 lei
= +7.500 lei

• Creanțe:
• a) Creanțe – clienți = -10.000 lei (clienți incerți)
• b) Creanțe în valută:
• Valoare contabilă creanțe în valută = 20.000 euro x 4,5 lei/euro = 90.000 lei
• Valoare economică creanțe în valută = 20.000 euro x 4,7 lei/euro (curs de schimb
valutar la 31.12.N) = 94.000 lei
• Diferență pozitivă din reevaluarea creanțelor în valută = 94.000 lei – 90.000 lei =
4.000 lei
• Total diferență negativă din reevaluarea creanțelor = -10.000 lei + 4.000 lei =
-6.000 lei
• Disponibilități în valută:
• Valoare contabilă disponibilități în valută = 10.000 euro x 4,3 lei/euro = 43.000 lei
• Valoare economică disponibilități în valută = 10.000 euro x 4,7 lei/euro (curs de
schimb valutar la 31.12.N) = 47.000 lei
• Diferență pozitivă din reevaluarea disponibilităților în valută = 47.000 lei –
43.000 lei = +4.000 lei
46
09/12/2019

Activ Valori Ajustări Valori Capitaluri și Valori Ajustări Valori
contabile economice datorii contabile economice
Imobilizări 208.000 -7.000 (imobilizări 199.000 Capital social 180.000 - 180.000
necorporale) + 3.000
(terenuri)
– 20.000 (clădire)
+ 10.000 (echipamente) +
5.000 (imobilizări
financiare) =
-9.000
Stocuri 160.000 +30.000 (materii prime) – 192.500 Prime de 40.000 - 40.000
5.000 (materiale capital
consumabile) + 7.500
(produse finite) = +32.500
Creanțe 135.000 -6.000 129.000 Rezerve 20.000 - 20.000

Disponi- 43.000 +4.000 47.000 Rezerve din +21.500 +21.500
bilități reevaluare
Provizioane 20.000 -20.000 0
Datorii nefinan- 140.000 +20.000 160.000
ciare
Datorii 146.000 - 146.000

financiare
Total 546.000 +21.500 567.500 Total 546.000 +21.500 567.500

• ANCC (metoda substractivă) = 567.500 lei (total activ reevaluat) –
(160.000 lei + 146.000 lei) (total datorii reevaluate) = 261.500 lei
• ANCC (metoda aditivă) = 240.000 lei (capital propriu) + 21.500 lei

(rezerve din reevaluare) = 261.500 lei
47
09/12/2019
Abordarea prin comparaţie (piață)

• Această metodă este utilizată atunci când unei întreprinderi i se
poate stabili valoarea prin comparaţii cu valorile cunoscute ale unor
alte întreprinderi.
• Metode:
• Metoda comparației cu tranzacții de pachete minoritare (acțiuni la firme
cotate). Ratele de valoare sau multiplicatorii rezultă din tranzacții realizate
pe piața financiară (în marea majoritate a cazurilor este vorba despre
pachete minoritare de acțiuni).
• Metoda comparației cu vânzări de firme necotate (piața de achiziții și
fuziuni). În cadrul acestei metode baza de comparație o reprezintă
tranzacțiile cu întreprinderi în ansamblul lor sau cele cu pachete majoritare,
de regulă având în vedere piața întreprinderilor necotate.
• Metoda comparației cu tranzacții anterioare cu subiectul evaluării. Modul de
estimare a valorii se bazează pe tranzacții anterioare, oferte sau acorduri care
vizează proprietatea asupra întreprinderii evaluate.
Multiplicatorii utilizați în abordarea prin

comparație
• Cei mai uzuali multiplicatori utilizaţi:
• Preţul acţiunii/ Profitul net pe acţiune (PER – price earning ratio). Reprezintă cel
mai întâlnit şi recunoscut multiplicator pentru estimarea valorii de piaţa a unei
acţiuni.
• Preţul acţiunii/ Cash-Flow brut pe acţiune. Ia în considerare la numitor, alaturi
de profitul net şi cheltuielile non-cash (de exemplu amortizarea).
• Preţul acţiunii/ Profit brut pe acţiune. Este utilizat atunci cand apar niveluri
anormale ale ratei de impozitare.
• Preţul acţiunii/ Cifra de afaceri pe acţiune. Este utilizat pentru evaluarea unor
firme care au o baza importanta de clienţi (de regula domeniul serviciilor).
• Preţul acţiunii/ Activul net contabil pe acţiune. Este util doar în cazul în care
activele au o valoare contabila relativ apropiata de valoarea de piaţa şi atunci
cand nu exista active necorporale cu impact semnificativ asupra valorii firmei.
• Valoarea întreprinderii / EBITDA. Este utilizat atunci când întreprinderea
comparabilă poate nu este cotată și ține cont de rezultatul EBITDA obținut de
societăți.
• Valoarea întreprinderii / Cash-flow-ul întreprinderii. Multiplicatorul este
relevant atunci când societatea se evaluază din perspectiva continuării afacerii.
48
09/12/2019

• Exemplu: Societatea ALFA SRL este o întreprindere necotată ce realizeaza o cifra
de afaceri de 50 mil lei. O întreprindere similară cotată din același domeniu de
activitate obține o cifră de afaceri de 80 mil lei și are o valoare de piață de 100
mil lei (evaluată după nivelul capitalizării bursiere). Care este valoarea
întreprinderii ALFA SRL folosind abordarea prin comparație. Dacă se consideră
suplimentar că riscul suplimentar prezent din cauza lipsa de lichiditate
caracteristic firmelor inchise este de 0,6, Care este valoarea întreprinderii ALFA
SRL folosind abordarea prin comparație în acest caz.
• Determinarea valorii multiplicatorului:

𝑽𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆 𝒊𝒏𝒕𝒓𝒆𝒑𝒓𝒊𝒏𝒅𝒆𝒓𝒆 𝒔𝒊𝒎𝒊𝒍𝒂𝒓ă 𝟏𝟎𝟎
• M= = = 𝟏, 𝟐𝟓
𝑪𝒊𝒇𝒓ă 𝒅𝒆 𝒂𝒇𝒂𝒄𝒆𝒓𝒊 𝟖𝟎
• Valoare ALFA SRL = Cifra de afaceri ALFA SRL x M = 50 x 1,25 = 62,5 mil lei
• Ținând cont de riscul suplimentar:
• Valoare ALFA SRL = Cifra de afaceri ALFA SRL x M = 50 x 1,25 x 0,6 = 37,5 mil lei
• Exemplu: Compania ALFA SRL este supusă evaluării. ALFA SRL nu este
cotată la bursă. Un evaluator idependent a reținut informațiile
relevante privind calcularea multiplicatorii înregistrați în cazul a trei
societăți relevante ce cotează la bursă. Aceste informații relevante
sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Indicatori Compania A Compania B Compania C

Prețul acțiunii (curs bursier) 44.00 23.00 51.00
Profit/acțiune 3.01 1.68 2.52
Cifră de afaceri/acțiune 20.16 14.22 18.15
Activ net contabil/acțiune 15.16 7.18 11.15
49
09/12/2019
Multiplicatori Compania A Compania B Compania C Medie

(A+B+C)/3
Preț/Profit 14,62 13,69 20,24 16,18
Preț/Cifră de
afaceri 2,18 1,62 2,81 2,20
Preț/Activ net
contabil 2,90 3,20 4,57 3,56
Indicatori Compania Media Valoarea estimată a

ALFA SRL multiplicatorilor unei acțiuni
întreprinderilor (lei/ acțiune)
comparabile
Profit/acțiune 1.98 16,18 32,04

Cifră de afaceri/acțiune 17.23
2,20 37,96
Activ net contabil/acțiune 10.02
3,56 35,67
Abordarea prin venit

• Metodele de evaluare a întreprinderii în abordarea pe bază de venit
sunt:
• Metoda actualizării cash-flow-urilor (Discounted Cash Flow – DCF).
• Metoda capitalizării profitului (sau dividendelor).
50
09/12/2019
Rata de actualizare (costul capitalului) - k
𝑘 = 𝐶𝑀𝑃𝐶 = 𝑘𝐶𝑃𝑅 × 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑒𝐶𝑃𝑅 + 𝑘𝐷𝑇𝐿 × 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑒𝐷𝑇𝐿
𝑘𝐶𝑃𝑅 Formulă
Rata de rentabilitate financiară 𝑃𝑁
𝐶𝑃𝑅
Rata determinată prin modelul Gordon-Shapiro 𝐷𝐼𝑉0 (1 + 𝑔ሻ

𝑔+
𝑃0
Modele de tip build-up 𝑅𝑓 + 𝑅𝑃𝑚 + 𝑅𝑃𝑠𝑒𝑐𝑡𝑜𝑟 + 𝑅𝑃𝑐𝑜𝑚𝑝𝑎𝑛𝑖𝑒
CAPM (Capital Assets Pricing Model) 𝑅𝑓 + 𝛽(𝑅𝑚 − 𝑅𝑓ሻ
𝑘𝑐𝑟𝑒𝑑𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖 = 𝑟𝐷𝐴𝐸 × (1 − 16%ሻ
Metoda DCF
• Valoarea întreprinderii este definită ca fiind suma actualizată
(prezentă) a tuturor cash-flow-urilor pe care întreprinderea le va
genera prin funcţionarea viitoare.
𝐶𝐹𝐷 = 𝐶𝐹𝑔𝑒𝑠𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒 − ∆𝑁𝐹𝑅 ∆𝐴𝐶𝑅𝑛𝑒𝑡𝑒 − 𝐶𝐴𝑃𝐸𝑋(∆𝐼𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑖𝑏𝑟𝑢𝑡𝑒 )
𝐶𝐹𝑔𝑒𝑠𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒 = 𝑃𝑁 + 𝐶ℎ 𝑐𝑢 𝑎𝑚𝑜𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 + 𝐶ℎ 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑏𝑎𝑛𝑧𝑖

∆𝑁𝐹𝑅 – necesarul de fond de rulment suplimentar de finanțat
𝐶𝐴𝑃𝐸𝑋 – investițiile suplimentare de capital
CFD1 CFD2 CFDn Vn

VI    ...  
(1  k ) (1  k )
1 2
(1  k ) (1  k ) n
n
51
09/12/2019
Metoda DCF
Exemplu: O companie este supusă evaluării. Dispuneți de următoarele
informații: cash-flow-urile disponibile sunt estimate pe o perioadă de 5
ani sunt CF1 = 70.000 lei, CF2 = 90.000 lei, CF3 = 110.000 lei, CF4 =
120.000 lei şi CF5 = 130.000 lei. Societatea este estimat că va fi
valorificată după cei 5 ani la prețul de 1.000.000 lei. Dacă rata de
actualizare este de 15%, calculați valoarea întreprinderii folosind
metoda discounted cash-flow.
Metoda DCF
Exemplu: O companie este supusă evaluării. Cifra de afaceri a acestei
companii este de 500.000 lei și se previzionează că în următorii ani
aceasta va crește cu 5% în fiecare an. Marja profitului net este de 20%
(PN/CA = 20%), raport ce se păstrează constat și în perioada
următoare. Amortizările sunt de 50.000 lei și se estimează că vor crește
cu 5.000 lei/an. Nevoile de investiții sunt de 40.000 lei în fiecare an, iar
necesarul de finanțat pe termen scurt (ΔNFR) este estimat la 5% din
creșterea cifrei de afaceri. Societatea are datoriile financiare și
nefinanciare de 250.000 lei, datorii care sunt evaluate la valoarea de
piată. Rata fără risc aferentă obligațiunilor emise de stat este de 4,5%,
prima de risc de piață fiind de 6%, iar prima de sector de activitate este
de 2%.
Calculați valoarea întreprinderii prin metoda actualizării fluxurilor
viitoare de numerar (DCF) dacă proiecția se va face pe o perioadă de 5
ani, iar valoarea terminală este de 350.000 lei.
52
09/12/2019
Metoda DCF
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifra de afaceri (CA) 525000,0 551250,0 578812,5 607753,1 638140,8
Profit net (20% x CA) 105000,0 110250,0 115762,5 121550,6 127628,2
+ Amortizări 55000,0 60000,0 65000,0 70000,0 75000,0
– ΔNFR 1250,0 1312,5 1378,1 1447,0 1519,4
– CAPEX 40000,0 40000,0 40000,0 40000,0 40000,0
CFD 118750,0 128937,5 139384,4 150103,6 161108,8
Determinarea rateri de actualizare:

K= 4,5% + 6% + 2% = 12,5%
Determinarea valorii actualizare: n

CFDt Vn
Valoarea actualizata a cash-flow-urilor =  
t 1 (1  k ) t
(1  k)n
Valoarea actualizata a cash-flow-urilor = 682.664,19 lei
Metoda capitalizării profitului (sau

dividendelor)
Exemplu: Compania ALFA SRL este supusă evaluării. Pentru societatea
ALFA SRL se cunoaște faptul că aceasta înregistrează un nivel constant
al cash-flow-ului disponibil (CFD) de 100.000 lei annual. Costul
capitalului este de 10%, iar evaluatorul dorește să aplice abordarea
prin venit pentru determinarea valorii întreprinderii, căștigurile fiind
estimate a se obține pe un orizont foarte lung.
CFD 100.000
  1.000.000
k 10%
53
09/12/2019
Exemplu: Compania ALFA SA este supusă evaluării. Pentru societatea

ALFA SA se cunoaște faptul că aceasta înregistrează un nivel constant al
dividendului repartizat în ultimii 10 ani, valoarea acestuia fiind de 1,5
lei/ acțiune. Costul capitalului este de 10%, iar evaluatorul dorește
determinarea valorii prezente a unei acțiuni, în perspectiva
achiziționării unui număr de acțiuni ALFA SA și păstrarea lor în
portofoliu pe un orizont foarte lung. Compania are emise 100.000
acțiuni.
Div 1,5
  15
k 10%
VI = 100.000 * 15 lei = 1.500.000 lei
Piețe de capital
54
09/12/2019
Ce este piata de capital?

• Piața în cadrul căreia sunt vândute și cumpărate instrumente
financiare.
• Piața de capital din România include piețele de instrumente
financiare și instituțiile specifice acestora (ex.: societățile de servicii
financiare, emitenții etc.), operațiunile (ex.: serviciile de investiții
financiare, ofertele publice etc.), precum și organismele de
plasament colectiv (de ex.: fondurile de investiții)
Participanţii la tranzacţiile desfăşurate pe pieţele

de capital
• intreprinderile
• persoanele fizice
• societăţile de servicii de investiţii financiare (SSIF)
• băncile, societăţile de asigurări, fondurile mutuale, societăţile de
• investiţii financiare etc.
• organele de supraveghere
• guvernele şi alte instituţii implicate în procesul guvernării
• pieţele organizate
• profesioniştii
55
09/12/2019
Piata de capital
• Piata de capital reprezinta o piata specializata unde se intalnesc si
se regleaza in mod liber cererea si oferta de instrumente
financiare pe termen mediu si lung.
• Este o piata pe care se tranzactioneaza in mod liber valori

mobiliare (actiuni, obligatiuni), piata ce are drept rol principal
mobilizarea capitalurilor persoanelor (fizice/juridice) care
economisesc (cumparatorii de actiuni si obligatiuni) si care
urmaresc plasarea profitabila a acestor capitaluri; aceste fonduri
sunt atras de catre emitentii de actiuni/obligatiuni, in general
firme ce sunt in cautare de capital in vederea finantarii unor
proiecte de investitii.
Piata de capital
• In functie de momentul in care se realizeaza tranzactia, piata de
capital se imparte in doua segmente:
• piata primara – pe care noile actiuni si obligatiuni sunt vandute prima
data; vanzarea se face de fapt prin intermediul institutiilor financiare
(banci, societati de intermediere), in schimbul unui comision; -
finanţare
• piata secundara - pe care actiunile si obligatiunile sunt
tranzactionate. Functionarea efectiva a pietei secundare se realizeaza
prin intermediul pietelor organizate:
• Bursa deValori Bucuresti (BVB)
56
09/12/2019
Piata de capital
• Titluri financiare (valori mobiliare) – securities – contracte de
finantare a intreprinderilor si institutiilor publice si financiare, cu
drepturi si obligatii care decurg intre partile contractante: emitenti si
investitori.
• Emitenti:
• Drept de a incasa si investi capitalul atras
• Obligatia de a remunera investitorii in functie de riscul asociat
• Investitorii:
• Drept de a fi remunerati prin dividende,dobanzi, castig de capital
• Obligatia de a pune capitaluri la dispozitiaemitentilor
57
09/12/2019
Care este oferta pieței de capital din România?
• Produsele oferite de piața de capital - instrumente financiare.

• Produsele achiziţionate în scopul obținerii de profituri viitoare.
• Acțiuni, obligațiuni, titluri de stat, alte tipuri de titluri de valoare
(respectiv drepturi aferente deținerilor de acțiuni), instrumente
financiare derivate (contracte futures și opțiuni), unități de fond etc.
Cum pot să investesc pe piața de capital din

România?
• Printr-un intermediar (societate de servicii de investiții financiare sau
instituție de credit) sau o societate de administrare a investițiilor.
• Societatea de servicii de investiţii financiare va cumpăra şi/sau va
vinde instrumente financiare în numele dumneavoastră. Societățile
de administrare a investițiilor distribuie (vând) sau răscumpără de la
investitori unitățile de fond.
• Intermediarul trebuie sa fie autorizat sa furnizeze serviciile de
investiții financiare.
• Înainte de a încheia contract cu intermediarul ales, solicitați
acestuia informații despre serviciile oferite și costurile aferente
acestora (comisioane, tarife etc.).
58
09/12/2019
Cum pot să investesc pe piața de capital din

România?
• În Romania, intermediarii care pot furniza servicii de investiții
financiare pot fi:
• societăți de servicii de investiții financiare, autorizate de ASF (cunoscute sub
denumirea SSIF);
• instituții de credit autorizate de Banca Naționala a României (B.N.R.);
• societăți de servicii de investiții financiare si instituții de credit autorizate sa
furnizeze servicii de investii financiare de autoritățile competente din statele
membre UE.
Ce tipuri de servicii de investiții sunt oferite de o

(SSIF)?
• Recomandări privind investițiile, produsele și desfășurarea
activităților specific pieței de capital din România (servicii de
consultanță pentru investiții);
• Cumpărarea și vânzarea de produse financiare în numele tău, fără ca
această intermediere să fie însoțită de consultanță pentru investiții;
• Administrarea investițiilor tale prin intermediul unei societăți (servicii
de administrare a investițiilor)
59
09/12/2019
Ce sunt fondurile de investiții?

• Organisme de plasament colectiv fără personalitate juridică, entități
care atrag fonduri bănești ale investitorilor.
• Acestea sunt investite de către administratorul fondului (societate de
administrare a investițiilor – SAI), conform unei politici de investiții
declarate a fondului
• Profiturile realizate astfel se redistribuie prin răscumpărarea
unităților de fond, acelorași investitori.
• În România, fondurile de investiții se împart în două categorii:
• a) ”organisme de plasament colectiv în valori mobiliare” (OPCVM) –
în care sunt incluse fondurile deschise de investiții;
• b) ”alte organisme de plasament colectiv” (AOPC) – în care sunt
incluse fondurile închise de investiții și societățile de investiții de tip
închis. Cele cinci SIF-uri din România (SIF Muntenia, SIF Moldova, SIF
Transilvania, SIF Banat Crișana și SIF Oltenia) sunt încadrate în
categoria AOPC.
Ce sunt fondurile de investiții?

• Fondurile deschise de investiții - colectează fonduri bănești de la
investitori pentru plasament. Denumirea de fond “deschis” se referă
la faptul că, la finalul fiecărei zile, fondul emite noi unități către
investitori și răscumpără unități de la investitorii care doresc să se
retragă din fond.
• Fondurile închise de investiții sunt entități care oferă un număr limitat

de unități de fond pe o durată limitată de timp. Unitățile de fond
aferente sunt răscumpărate la intervale de timp prestabilite sau la
anumite date, în conformitate cu regulile fondului sau cu prevederile
actului constitutiv. Aceste fonduri colectează fonduri bănești de la
investitori, atât public cât și privat.
60
09/12/2019
Bursa de Valori Bucuresti

• Este un operator de piata si de sistem autorizat de catre Autoritatea
de Supraveghere Financiara (ASF)
• Administreaza o piata reglementata (PR) si un sistem alternativ de
tranzactionare
• Scopul de a facilita fluxurile de bani intre investitori - cei care au
capital si doresc sa investeasca si sa-I “multiplice", si emitenti - cei
care au nevoie de capital pentru investitii, in scopul de a-si dezvolta
afacerea.

• Pentru a fi listata pe piata reglementata, o companie trebuie sa
indeplineasca urmatoarele criterii:
• Sa aiba forma juridica de societate pe actiuni (S.A.);
• Sa aiba valoarea capitalurilor proprii/capitalizare anticipata de minim 1 milion
euro;
• Sa aiba un free-float al capitalului de cel putin 25% (actiuni care sa nu fie
detinute de companie sau de investitori strategici)
• Sa aiba un istoric al activitatii de cel putin 3 ani si sa fi intocmit situatii
financiare pentru aceasta perioada.
61
09/12/2019

• Piata AeRO – segment de piata dedicat listarii companiilor la inceput
de drum, start-up-uri si IMM-uri
• Finanţare
• Riscuri ridicate
62
09/12/2019
Depozitarul Central
• Depozitarul Central este o institutie centrala a pietei de capital din
Romania, membra a grupului Bursa de Valori Bucuresti, care asigura
compensarea si decontarea tranzactiilor cu instrumente financiare,
precum si evidenta registrelor societatilor emitente.
63
09/12/2019
Brokerii
• Brokerii autorizati la Bursa de Valori Bucuresti actioneaza ca
intermediari intre cel care cumpara - si un alt investitor reprezentat
de brokerul acestuia - cel care vinde.
• SSIF
• Banci
64
09/12/2019
Principalele titluri tranzacționate
Actiuni Obligatiuni
Dreptul de proprietate Drept de creanta asupra sumei
imprumutate (principal)
Dividend Dobanda (Cupon)
Valoarea capitalului social Valoarea datoriilor financiare
Rentabilitate Rentabilitate – randament in cazul
detinerii pana la scadenta
Risc Risc - de rata a dobanzii si
riscul de faliment al emitentului
Pret, dividende variabile - mai riscante
Actiuni
Drepturile deținătorului de acțiuni:
• Proprietarul actiunilor este proprietarul unei parti din societatea
emitenta, parte corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute.
• Pe langa dreptul de proprietate asupra unei parti a societatii
emitente, actiunile confera si alte drepturi, dintre care cele mai
importante sunt:
• dreptul de a primi in fiecare an o cota parte din profitul
societatii (sub forma de dividende) corespunzatoare cu
numarul de actiuni detinute si cu suma alocata de conducerea
societatii pentru plata dividendelor. Datorita faptului ca acest
dividend poate varia (sau poate fi chiar zero), actiunile se mai
numesc si valori mobiliare cu venit variabil;
65
09/12/2019
Actiuni
Drepturile deținătorului de acțiuni:

• dreptul la informare cu privire la evolutia economico-financiara a
firmei emitente;
• dreptul de a participa la hotararile importante cu privire la
activitatea societatii, precum si la conducerea societatii, prin
participarea la Adunarile Generale ale Actionarilor (AGA), respectiv
prin posibilitatea de a alege si de a fi ales in consiliul de administratie
al societatii;
• drept de proprietate asupra unei parti a activelor societatii, in cazul
lichidarii (incetarii functionarii) acesteia, etc.
Actiuni
• Elemente caracteristice:
• Valoarea nominală (VN)
• Pretul de emisiune (PE)
• Cursul bursier (C)
• Dividend (Div)
• Acțiunile pot fi: actiuni comune sau actiuni preferentiale.
66
09/12/2019
Evaluarea acțiunilor
• Presupune determinarea unei valori ale acțiunii
• Se utilizează diverse metode de estimare
• Exemplul Un investitor poate cumpăra azi o actiune la pretul de 10

lei. Ce decizie va lua pentru fiecare situatie, daca ia în considerare o
rată de rentabilitate de 10% și faptul că doreste să o detină pe o
perioadă nelimitată. În ultimii 10 ani, compania a dat dividende în
fiecare an, egale cu 0,9 lei pe actiune, cu exceptia anului trecut când a
înregistrat pierderi.
• Modelul dividendelor constante

𝐷𝑖𝑣 0,9
V0= = = 9 𝑙𝑒𝑖
𝑘 10%
• Exemplul Un investitor poate cumpăra azi o actiune la pretul de 10

lei. Ce decizie va lua pentru fiecare situatie, daca ia în considerare o
rată de rentabilitate de 10% și faptul că doreste să o detină pe o
perioadă nelimitată. În ultimii 10 ani, compania a dat dividende ce au
crescut de la un an la altul cu o rată de creștere de 5%. Dividendul din
ultimul an are valoarea de 0,9 lei.
• Modelul dividendelor constante

𝐷𝑖𝑣 (1+𝑔ሻ 0,9 (1+5%ሻ
V0= = = 18,9 𝑙𝑒𝑖
𝑘−𝑔 10%−5%
67
09/12/2019
Operatiuni de capital
• Principalele operatiuni de capital ce pot avea loc sunt:
• Stock- split (divizarea actiunilor existente)
• Stock- dividend (acordarea dividendelor sub forma de actiuni)
• Stock-cash (atragerea de noi fonduri prin emiterea de actiuni
noi)
Actiuni – Stock split

• Stock-split este o operatiune care vizeaza impartirea fiecarei actiuni ale
companiei in mai multe actiuni, folosind un factor de splitare.
• Exemplul. O companie cu o capitalizare bursieră de 1.000.000 lei având un

capital social de 200.000 lei format din 10.000 de titluri efectuează o
operaţiune de splitare a acţiunilor cu factor de splitare de 4. Calculaţi şi
interpretaţi cursul bursier de echilibru după această operaţiune
• Cursul bursier de echilibru reprezinta pretul actiunii dupa operatiune. Acesta
1
va fi: 𝑃1 = × 𝑃0 ,
𝑠
• unde, conform datelor problemei, CB0 = 1.000.000 lei, Csoc0 = 200.000 lei,
N0= 10.000 actiuni, iar s= 4.
𝐶𝑠𝑜𝑐0 𝐶𝐵0
• ⇒ 𝑉𝑁0 = = 20 𝑙𝑒𝑖 si 𝑃0 = = 100 𝑙𝑒𝑖
𝑁0 𝑁0
1 100
• ⇒ 𝑃1 = × 𝑃0 = = 25 𝑙𝑒𝑖
𝑠 4
68
09/12/2019
Actiuni - Stock- dividend

• Stock- dividend este o operatiune prin care compania decide sa acorde
dividende actionarilor sai sub forma de actiuni noi emise, cu titlu gratuit.
• Ca urmare a cresterii numarului de actiuni a companiei, fara o crestere
similara a capitalului ei propriu sau a capitalizarii bursiere, pretul acesteia va
scadea pe piata. Pentru ca actionarii sa nu inregistreze pierderi din cauza
scaderii pretului, acestia primesc, de asemenea, si un drept de atribuire (DA)
pentru fiecare actiune detinuta.
• Inainte de operatiune: 𝐶𝐵0 = 𝑁0 × 𝑃0
• Dupa operatiune: 𝐶𝐵1 = 𝑁1 × 𝑃1 , 𝑁1 = 𝑁0 + 𝑛, unde n reprezinta
numarul de actiuni noi emise gratuit
𝐶𝐵1 𝑁0 × 𝑃0 𝑁0
𝐶𝐵1 = 𝐶𝐵0 ⇒ 𝑃1 = = = × 𝑃0
𝑁1 𝑁0 + 𝑛 𝑁0 + 𝑛
• Valoarea dreptului de atribuire: 𝐷𝐴 = 𝑃0 − 𝑃1
Actiuni - Stock- dividend

Exemplul. O companie cu o capitalizare bursieră de 500000 lei având
un capital social de 200000 lei şi o valoare nominală a acţiunilor de 20
de lei doreşte acordarea de dividende sub formă de acţiuni în valoare
de 60000 de lei. Calculaţi şi interpretaţi cursul bursier de echilibru după
această operaţiune si dreptul de atribuire dat actionarilor
• CB0= 500.000 lei, Csoc0= 200.000 lei, VN0 = 20 lei, Div = 60.000 lei
𝑑𝑖𝑣 60.000
• ⇒ 𝑛 = 𝑉𝑁 = 20
= 3.000 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑖 𝑛𝑜𝑖
0
𝐶𝑠𝑜𝑐 200.000
• ⇒ 𝑁0 = 𝑉𝑁 0 = 20 = 10.000 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑖 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑒
0
𝐶𝐵 500.000
• ⇒ 𝑃0 = 𝑁 0 = 10.000 = 50 𝑙𝑒𝑖
0
𝑁 10.000
• - pretul dupa operatiune: 𝑃1 = 𝑁 +0 𝑛 × 𝑃0 = 13.000 × 50 = 38,46 𝑙𝑒𝑖
0
• - dreptul de atribuire: 𝐷𝐴 = 𝑃0 − 𝑃1 = 50 − 38,46 = 11,54 𝑙𝑒𝑖
69
09/12/2019
Actiuni - Stock-cash
• Stock-cash este o operatiune ce are loc atunci cand societatea doreste sa
atraga capital suplimentar de pe piata de capital.
• pret de emisiune (PE) mai mic decat pretul actual al actiunilor pe piata
(pentru a le face mai atractive pe cele noi).
• Ca urmare a cresterii ofertei de actiuni, pretul acestora dupa operatiune va
scadea, astfel ca actionarii existenti, pentru a nu-si pierde averea, vor primi
cate un drept de subscriere (DS) pentru fiecare actiune detinuta.
• Acestia sunt cei care au primii dreptul de a cumpara noile actiuni, insa, daca
ei refuza, titlurile vor putea fi achizitionate de orice investitor de pe piata.
• Inainte de operatiune: CB0 = N0 × P0
• Dupa operatiune: CB1 = N1 × P1 , N1 = N0 + n, unde n reprezinta
numarul de actiuni noi emise gratuit
CB1 N0 ×P0 + n×PE
• CB1 = CB0 + n × PE ⇒ P1 = =
N1 N0 + n
• Valoarea dreptului de subscriere: DS = P0 − P1
Actiuni - Stock-cash
• Exemplul. O companie cu un capital social format din 10000 de acţiuni cu
valoare nominală de 30 lei şi curs bursier de 100 lei doreşte să atragă un
capital suplimentar de 180.000 lei prin emisiunea de acţiuni noi la preţul de
90 lei pe acţiune. Calculaţi şi interpretaţi cursul bursier de echilibru după
emisiune
• N0 = 10.000 actiuni, VN0 = 30 lei, P0 = 100 lei, Ksupl = 180.000 lei, PE = 90 lei
Ksupl 180.000
•⇒n= = = 2.000 actiuni noi
PE 90
CB1 N0 ×P0 + n×PE 10.000 ×100+2.000×90
•⇒ P1 = = = = 98,33lei
N1 N0 + n 12.000
• Capitalul social va creste cu 60.000 lei (2.000 actiuni cu o VN de 30 lei)
• Se vor inregistra prime din emisiunea de actiuni egale cu 120.000 lei (2.000 x
(90-30) sau diferenta ramasa pana la 180.000 lei).
• Valoarea dreptului de subscriere: DS = P0 − P1 = 100 − 98,33 = 1,67 lei
70
09/12/2019
Obligatiuni
• Obligatiunile reprezinta un titlu de creanta asupra societatii emitente.

• Obligatiunile nu confera aceleasi drepturi ca si actiunile, dar posesorul lor
beneficiaza de o dobanda periodica (din acest motiv, obligatiunile
numindu-se valori mobiliare cu venit fix) si, la expirarea perioadei de
imprumut, de rambursarea sumei platite pentru cumpararea obligatiunilor.
Obligatiuni
• Obligatiunile pot fi emise de diferite institutii, astfel:
• obligatiuni corporative: emise de societăti comericale, iar împrumutul
obligatar realizat apare în bilantul companiei, alături de celelalte datorii pe
termen lung
• obligatiuni municipale: emise de primăriile oraselor si municipiilor, iar
împrumutul obligatar este încadrat în cadrul datoriilor publice locale
• obligatiuni de stat: emise de Ministerul Finantelor sau alte institutii
financiare nationale, iar împrumutul obligatar este încadrat în cadrul
datoriilor publice nationale
• obligatiuni supra-nationale: emise de institutii financiare regionale, bănci de
dezvoltare cu actionariat din mai multe state (BERD, International Investment
Bank, etc.)
71
09/12/2019
Obligatiuni
Elementele caracteristice ale obligatiunii:
• valoarea nominală (VN): valoarea datoriei pe care o are emitentul
pentru un titlu,
• data scadentă: momentul în care se va rambursa datoria (de
regulă, se emit pe termen mediu si lung)
• rata cuponului: rata de dobândă pe care o va câstiga detinătorul
titlului, ce se aplică mereu la valoarea rămasă de rambursat din
datorie.
• alte beneficii pentru cumpărătorul obligatiunii: primă de
emisiune (se observă numai la emisiune când pretul de vânzare a
obligatiunii la emitere este mai mic decât valoarea nominală),
primă de rambursare (se acordă numai la scadenta obligatiunii,
când se rambursează mai mult decât valoarea nominală),
posibilitatea rambursării anticipate)
Obligatiuni
• Obligatiunile, prin prisma modalitătii de remunerare a
investitorilor, pot fi:
• obligatiuni zero-cupon: sunt obligatiuni care oferă o rata a
cuponului egală cu 0, cumpărătorul acesteia câstigând din
primele de rambursare si emisiune acordate.
• obligatiuni cu cupon fix: oferă o rata fixă a cuponului până la
rambursarea obligatiunii
• obligatiuni cu cupon variabil: rata cuponului este variabilă, a
cărei evolutie este legată de rata inflatiei sau de anumiti indici
de pe piata monetară (ROBOR, LIBOR, etc.)
72
09/12/2019
Obligatiuni
• Exemplu: Obligatiunea A este o obligatiune cu valoarea nominala de
(VN) de 1000 lei emisa cu o maturitate de 4 ani ce se ramburseaza la
scadenta, iar rata cuponului(rc) este de 5%. Prin prospectul de
emisiune s-a stabilit o prima de emisiune de 40 lei si o prima de
rambursare de 30 lei, iar platile cupoanelor se realizeaza anual.
• Cuponul, ce reprezinta dobanda ce se castiga pentru fiecare

obligatiune, se calculeaza pe baza ratei cuponului ce se aplica
intotdeauna la valoarea ramasa de rambursat.
𝐶𝑢𝑝𝑜𝑛 = 𝑟𝑐 × 𝑉𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑟𝑎𝑚𝑏𝑢𝑟𝑠𝑎𝑡
Cupon = 5%*1000 lei = 50 lei
Obligatiuni
• Exemplu: Obligatiunea A este o obligatiune cu valoarea nominala de
(VN) de 1000 lei emisa cu o maturitate de 4 ani ce se ramburseaza la
scadenta, iar rata cuponului(rc) este de 5%. Prin prospectul de
emisiune s-a stabilit o prima de emisiune de 40 lei si o prima de
rambursare de 30 lei, iar platile cupoanelor se realizeaza anual.
𝐴𝑛𝑢𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑖 = 𝐶𝑢𝑝𝑜𝑛𝑖 + 𝑅𝑎𝑡𝑎𝑖

𝐴𝑛𝑢𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑛 = 𝐶𝑢𝑝𝑜𝑛𝑛 + 𝑅𝑎𝑡𝑎𝑛 + 𝑃𝑟𝑖𝑚𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑎𝑚𝑏𝑢𝑟𝑠𝑎𝑟𝑒
Anul Valoarea rămasă de Cupon Rata Anuitatea
rambursat
1 1000 50 0 50+0=50
2 1000 50 0 50+0=50
3 1000 50 0 50+0=50
4 1000 50 1000 1000+50+30 = 1080
73
09/12/2019
Evaluarea obligatiunilor
• La nivel general, valoarea intrinsecă a obligatiunii se calculează după
formula:
𝐶𝐹1 𝐶𝐹2 𝐶𝐹3 𝐶𝐹𝑛

𝑉0 = + + + …+
(1 + 𝑘ሻ (1 + 𝑘ሻ2 (1 + 𝑘ሻ3 (1 + 𝑘ሻ𝑛
• Exemplul O obligaţiune de stat cu valoare nominală de 1000 lei si
preţ de emisiune 990 lei emisă pe 8 ani oferă o rată a cuponului de
8%, cuponul fiind platit anual. Obligaţiunea se rambursează la
scadență cu o primă de rambursare de 10 lei. Se cunoaste rata de
dobândă la depozitele bancare se estimează la 8.5%, rata de dobândă
la creditele acordate companiilor petroliere este 15%, iar rata de
rentabilitate medie a companiilor prezente pe bursă este 13%.
• a) Calculati prima de emisiune si pretul de rambursare de care poate
beneficia un investitor.
• Prima de emisiune = VN- PE = 1000-990 = 10 lei

• Pretul de rambursare =VN+ prima de rambursare = 1000 lei + 10 lei =
1010 lei
74
09/12/2019
• b) Aţi cumpăra obligaţiunea la emisiune? Motivaţi răspunsul.
• CF1 = CF2 = CF3 =...= CF7 = cupon =𝑟𝑐 × 𝑉𝑁 = 8% × 1000 = 80 𝑙𝑒𝑖

• CF8 =cupon + VN+ prima de rambursare = 80 + 1000 + 10 = 1090 lei
•
𝐶𝐹1 𝐶𝐹2 𝐶𝐹3 𝐶𝐹8 80 80
• V0 = + + + …+ = + +
1+𝑘 1+𝑘 2 1+𝑘 3 1+𝑘 8 (1+8,5%ሻ1 (1+8,5%ሻ2
80 1090
⋯+ (1+8,5%ሻ7
+ (1+8,5%ሻ8
• V0 = 977 lei
Deoarece PE> V0, nu se recomandă cumpărarea.
• Exemplul. Aţi achiziţiona la emisiune o obligaţiune zero cupon cu

valoarea nominală de 150 lei, la preţul de 70 lei?Aceasta este
rambursabilă peste 20 de ani cu pretul de rambursare de 200 lei, iar
rata de rentabilitate aşteptată este de 5% pe an?
𝐶𝐹1 𝐶𝐹2 𝐶𝐹3 𝐶𝐹20

• V0 = + + + …+ = 0 + 0 + ⋯+
1+𝑘 1+𝑘 2 1+𝑘 3 1+𝑘 20
200
(1+5%ሻ20
= 75,37 𝑙𝑒𝑖
• Deoarece pretul < V0, se recomandă cumpărarea.
75
09/12/2019
76
09/12/2019
Vă multumesc!
77

Suport Finante Si Management Financiar Iasi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Finante Si Management Financiar Iasi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

09/12/2019

Finanțe și Management Financiar

2. Analiza financiară a întreprinderii

3. Valoarea in timp a banilor

Bazele managementului financiar

Bazele managementului financiar

• Majoritatea corporațiilor mari au un manager financiar (CFO

Bazele managementului financiar

Sursa: Brealey et al. (2012) - Principles of corporate finance

Rolul managerului financiar:

Obiectivul major in managementul financiar

Dacă ar fi să luăm în considerare alte posibile obiective

Importanța managementului financiar în

Importanța managementului financiar în

Principii de baza în finanțe

• Corelația între rentabilitate și risc

Principii de baza în finanțe

• Valoarea de piață vs preț

Activele companiei = Capitalul propriu al acționarilor + Datorii

• Valoare contabilă (VC) vs valoare de piață (VP)

Forme de prezentare a bilanţului

Format CONT Format LISTA

Non Curente Curente

Active Capitaluri si Datorii

Bilanțul financiar – Aplicatie

În urma analizei financiare a elementelor de bilanţ se constată următoarele:

Bilanțul financiar – Aplicatie (Rezolvare)

Bilanțul financiar – Aplicatie (Rezolvare)

Bilanțul financiar – Aplicatie (Rezolvare)

Active Capitaluri si Datorii

1. Active imobilizate> 1 an 2.183.000 1. Capitaluri proprii 1.248.000

2. Active circulante > 1 an 60.000 2. Datorii cu scadențe > 1 an 1.158.000

Activ Capitaluri proprii și datorii

I. Active stabile I. Resurse stabile

II.Active de exploatare II. Resurse de exploatare

III.Active din afara exploatării III.Resurse din afara exploatării

Bilanțul funcțional – Aplicație

ACTIV CAPITALURI SI DATORII

Bilanțul funcțional – Aplicație (Rezolvare)

Bilanțul funcțional – Aplicație (Rezolvare)

Bilanțul funcțional se prezintă astfel:

Activ Sume Capitaluri proprii și datorii Sume

I. Active stabile 2.220.000 I. Resurse stabile 2.500.000

II. Active de exploatare 950.000 II. Resurse de exploatare 750.000

IV. Active de trezorerie 230.000 IV. Pasive de trezorerie 100.000

Total 3.500.000 Total 3.500.000

Analiza poziției financiare a întreprinderii

• Activul net contabil/Situația netă este un indicator financiar care

• In valori de piata, SN = capitalizarea bursiera

Analiza poziției financiare a întreprinderii

Fond de rulment (FR) = Capitaluri permanente –

• FR=0 - echilibru perfect

Analiza poziției financiare a întreprinderii

Necesarul de fond de rulment (NFR) = Stocuri + Creanțe – Datorii de

• NFR=0 - echilibru perfect

Analiza poziției financiare a întreprinderii

Trezoreria netă (TN) = Fondul de rulment – Necesarul de fond de

Trezoreria netă (TN) = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie

• TN=0 - echilibru perfect

Analiza poziției financiare a întreprinderii -

Alocări temporare Resurse temporare

Total activ Total capitaluri

• Fond de rulment (FR) = Capitaluri permanente – Alocări permanente

• Necesarul de fond de rulment (NFR) = Stocuri + Creanțe – Datorii de