CONTROLUL DE GESTIUNE PRIN

SISTEMUL DE BUGETE
CONTROLUL BUGETAR
 CONTROLUL DE GESTIUNE PRIN
SISTEMUL DE BUGETE
 Controlul de gestiune este definit ca procesul prin care managerii se asigură
că resursele sunt obţinute şi utilizate cu eficienţă, eficacitate şi pertinenţă
pentru realizarea obiectivelor organizaţiei.
 Controlul de gestiune este conceput şi ca totalitatea proceselor şi
procedurilor bazate pe informaţii, pe care managementul le utilizează pentru
a menţine sau a modifica anumite configuraţii ale activităţii entităţii.
Totodată, permite managementului să se asigure dacă deciziile direcţionate
luate în diferite sectoare ale entităţii sunt coerente între ele şi duc la
îndeplinirea obiectivelor strategice, precum şi că resursele sunt utilizate cu
eficienţă
 CONTROLUL DE GESTIUNE PRIN
SISTEMUL DE BUGETE
 Gestiunea bugetară trebuie să fie orientată spre acţiune, trebuie să ajute la
luările de decizii. Caracterul dinamic şi operaţional al controlului de gestiune
implică compararea realizărilor cu calculele previzionale.
 Control bugetar sau urmărire bugetară permite reliefarea eventualelor
abateri care apar între realitate și prevedere. Aceste abateri trebuie să fie
măsurate şi explicate. Pentru a asigura acest control bugetar, unitatea
patrimonială dispune de un instrument care funcţionează în permanenţă:
tabloul de bord. Controlul bugetar este propriu fiecărui fel de buget şi, deci,
necesită punerea la punct a unui sistem informaţional de gestiune care să
posede anumite calităţi.
 CONTROLUL DE GESTIUNE PRIN
SISTEMUL DE BUGETE
 Control bugetar sau urmărire bugetară, constă în a compara datele realizate
(sau performanţele de gestiune) și datele prevăzute (obiectivele de gestiune
prestabilite sau datele bugetare).
 Controlul bugetar mai are și alte obiective:
- să se interpreteze abaterile, adică să se identifice cauzele abaterilor şi să se ia
măsurile corective necesare;
- să facă să apară în mod clar obiectivele neatinse;
- să se propună modificarea obiectivelor sau să se stabilească obiective noi.
 Urmărirea bugetară sau controlul bugetar are ca scop desfăşurarea efectivă
a gestiunii pentru atingerea obiectivelor fixate.
 CONTROLUL DE GESTIUNE PRIN
SISTEMUL DE BUGETE
 Controlul bugetar trebuie să aibă următoarele caracteristici:
 a) responsabilii operaţionali trebuie să ia decizii în urma controlului bugetar,
deci au nevoie de informaţii furnizate rapid. În acest caz, se poate dovedi utilă o
informaţie mai puţin exactă, dar rapidă, deoarece controlul de gestiune operează
cu reguli diferite de cele aplicate pentru contabilitatea financiară. O informaţie
foarte precisă, dar obţinută prea târziu nu mai permite controlului bugetar să-şi
atingă scopul.
 b) rapiditatea nu trebuie, însă, să conducă unitatea patrimonială la practicarea
extremei inverse, adică o informaţie disponibilă cvasiimediat, dar total falsă.
Informaţia trebuie să fie de calitate. Deci, toată dificultatea controlului de
gestiune constă în găsirea unui optim între rapiditate și fiabilitate.
 c) Controlul bugetar trebuie să se bazeze pe un sistem informaţional de gestiune
bine pus la punct, dar cu un cost moderat.
 CONTROLUL DE GESTIUNE PRIN
SISTEMUL DE BUGETE
 Controlul bugetar prezintă numeroase avantaje, dar în mod firesc şi numeroase
limite. Dintre multiplele avantaje ale controlului bugetar, menţionăm următoarele:
 - Constituie un ghid în activitatea cotidiană a operatorilor;
 - Permite managerului de echipă să obţină o sinteză a activităţii unităţii
patrimoniale şi să ia decizii operaţionale în caz de regres;
 - Permite cunoaşterea sensului și importanţei abaterilor prin raportarea la
prevederi în domeniile esenţiale ale gestiunii;
 - Permite constatarea funcţionării unităţii patrimoniale prin raportarea la „ruta”
prevăzută, având rolul de „alertă” pentru „pilotul unităţii”;
 - Favorizează coordonarea diferitelor funcţii ale unităţii patrimoniale, autorizând
o descentralizare a responsabilităţilor;
 - Asigură îmbunătăţirea productivităţii și rentabilităţii unităţii patrimoniale.
 CONTROLUL DE GESTIUNE PRIN
SISTEMUL DE BUGETE
 Controlul bugetar este criticat în literatura de specialitate datorită unor dezavantaje pe
care le prezintă, dintre care cele mai semnificative sunt:
 - Costul prea ridicat al sistemului bugetar;
 - Inadaptarea la structura organizatorică a unităţii patrimoniale;
 - Incertitudinea prevederilor;
 - Existenţa unui obstacol frecvent întâlnit: analiza abaterilor nu duce adesea la luarea
deciziei optime;
 - Importanţa şi numărul mare al abaterilor limitează posibilităţile de control. În acest
caz, se poate practica un control prin excepţie (gestionarea abaterilor „semnificative”
prin raportarea la pragurile fixate în unitate);
 Riscul neaplicării măsurilor corective necesare de către operatorii care nu utilizează
informaţiile furnizate prin sistem. Această situaţie poate proveni dintr-un sistem bugetar
care nu a fost adaptat pentru toţi operatorii.
 CONTROLUL DE GESTIUNE PRIN
SISTEMUL DE BUGETE
 Pe parcursul demersului bugetar, controlul de gestiune poate fi:
 prebugetar – la identificarea standardelor şi costurilor necesare pentru
întocmirea bugetelor, a problemelor şi dificultăţilor ce ţin de întocmirea
bugetelor şi evaluarea riscurilor probabile şi a rezultatelor;
 curent – compararea indicatorilor efectivi cu cei planificaţi, determinarea
abaterilor curente şi efectuarea corectărilor posibile;
 postbugetar – obţinerea informaţiilor generalizatoare pentru corectarea
bugetelor viitoare şi efectuarea calculelor finale pentru elaborarea
rapoartelor manageriale.