TEMA 5. VENITURILE BUGETULUI DE STAT I POLITICA FISCAL A STATULUI 1. Coninutul economic al veniturilor publice. 2. Componentele veniturilor publice. 3.

Tendine n evoluia veniturilor publice n Republica Moldova. 4. Caracteristica general a impozitelor directe. 5. Caracteristica general a impozitelor indirecte. 1. Coninutul economic al veniturilor publice. Pentru satisfacerea nevoilor generale ale societii este necesar constituirea unor importante fonduri bneti la dispoziia autoritilor publice. Aceste fonduri se formeaz pe seama unei pri din produsul intern brut i sunt utilizate pentru finanarea nevoilor sociale att de interes naional, ct i local. Fondurile se constituie pe seama transferului de valoare, de putere de cumprare de la diverse persoane fizice i juridice la dispoziia organelor administraiei de stat, centrale i locale. De la aceste fonduri se efectueaz transferuri de putere de cumprare ctre diveri beneficiari persoane fizice i persoane juridice. Au loc, aadar, fluxuri de resurse bneti n dublu sens ctre i de la fondurile publice ceea ce genereaz anumite relaii sociale ntre participanii la acest proces: relaiile care apar ntre participanii la procesul de constituire a fondurilor de resurse financiare, i anume: - agenii economici, indiferent de forma de proprietate care desfoar activitate cu scop lucrativ i membrii societii luai n mod individual, ca ceteni ai statului care realizeaz venituri, pe de o parte, i colectivitatea reprezentat prin stat, pe de alt parte; relaiile care apar ntre colectivitate, reprezentat prin stat, pe de o parte, i beneficiarii fondurilor bneti ce se constituie n economie: ntreprinderi, instituii publice, membrii ai societii luai n mod individual ca ceteni care ncaseaz pensii, alocaii pentru copii, ajutoare, burse i alte indemnizaii, pe de alt parte. Relaiile sociale aprute n procesul constituirii i dirijrii fondurilor de resurse bneti din economie sunt, prin natura lor, relaii economice, legate indisolubil de repartiia produsului intern brut. Aceste relaii economice, exprimate valoric, n legtur cu satisfacerea nevoilor colective ale societii, constituie relaii financiare sau finane. Finanele publice i ndeplinesc misiunea lor social prin funciile pe care le exercit, i anume prin funcia de repartiie i funcia de control. Funcia de repartiie a finanelor publice cunoate dou faze distincte, ns legate ntre ele: constituirea fondurilor i distribuirea acestora. Participarea ntreprinderilor, a instituiilor publice, a populaiei, a persoanelor juridice i fizice rezidente n strintate la constituirea fondurilor publice de resurse financiare mbrac forme diferite, i anume: impozite, taxe, contribuii pentru asigurri sociale, amenzi, penaliti, vrsminte din veniturile instituiilor publice, redevene i chirii din concesiuni i nchirieri de terenuri i alte bunuri proprietate de stat, mprumuturi de stat primite de la 1

persoane juridice i fizice, rambursri ale mprumuturilor de stat acordate, dobnzi aferente acestora, donaii, ajutoare i alte transferuri primite, alte venituri. n acest context, ntreprinderea este parte a unui mediu de care este influenat i pe care poate eventual s-l influeneze. Diferitele componente ale mediului, ponderea fiecreia dintre ele, consecinele funcionrii lor modeleaz deciziile care se vor lua n ntreprindere. Pe lng componentele de natur social, economic, financiar, politic, natural, latura fiscal i las o amprent semnificativ asupra ntreprinderii. Implicaiile fiscale se manifest, de regul, prin intermediul impozitelor i taxelor. La nivelul unei ri, ansamblul impozitelor i taxelor provenite de la persoanele fizice i de la cele juridice, formeaz sistemul fiscal. Aezarea i perceperea impozitelor se realizeaz prin crearea i meninerea n stare de funcionare a unui mecanism fiscal format din instrumentele i metodele folosite pentru realizarea funciilor sistemului fiscal, n condiiile respectrii principiilor fiscale. Existena impozitelor i taxelor se justific, n general, de existena cheltuielilor publice i necesitatea prelevrii lor este nscris n legea fundamental a unei ri. Resursele sunt elemente ale bogiei unei naiuni. Resursele, provenind din produsul intern brut, la care se adaug importul, sunt folosite pentru consum, formare brut de capital i export. Alturi de resursele materiale, umane, valutare i informaionale, un rol deosebit l au resursele financiare. Resursele financiare reprezint totalitatea mijloacelor bneti necesare realizrii obiectivelor economice i sociale ntr-un interval de timp determinat. Resursele financiare publice includ resursele administraiei de stat centrale i locale, resursele asigurrilor sociale de stat i resursele instituiilor publice cu caracter autonom. Veniturile bugetare sunt venituri de natur public, dar ntre ele i veniturile publice nu se poate pune semnul egalitii. Veniturile publice au o sfer mai larg de cuprindere, incluzndu-le pe cele bugetare. Veniturile bugetare dein o pondere covritoare n structura veniturilor publice, astfel c mrimea i structura lor influeneaz ntr-o msur substanial mrimea i structura veniturilor publice. Creterea relativ a volumului resurselor financiare publice a fcut posibil amplificarea cheltuielilor publice, dar evoluia corelativ a resurselor i utilitilor publice este determinat de o multitudine de factori. Factorii economici se ntemeiaz pe evoluia cresctoare a produsului intern brut, care ofer posibilitatea sporirii veniturilor bugetare, ca urmare a creterii veniturilor impozabile sau taxabile. Factorii monetari sunt reprezentai de credit, dobnd i masa monetar, iar influena acestora se transmite prin preuri. Desigur, n condiiile creterii generalizate a preurilor, ca efect al accenturii fenomenelor inflaioniste, se nregistreaz i creterea nominal a profiturilor, salariilor i a altor venituri impozabile, care se traduce printr-o sporire a veniturilor bugetare realizate prin perceperea impozitelor directe aferente.

Factorii sociali se manifest n strns legtur cu accentuarea rolului statului n aceast direcie, prin redistribuirea unui volum nsemnat de resurse n scopul satisfacerii nevoilor cetenilor n ce privete nvmntul i educaia, ntreinerea sau refacerea sntii, protecia i securitatea social. Factorii demografici i manifest influena prin sporirea numrului de contribuabili, care se nregistreaz pe seama creterii numerice a populaiei. Factorii politici au o influen deosebit, care rezult din punerea n practic a deciziilor macroeconomice impuse prin lege, viznd dezvoltarea activitii economice n anumite ramuri sau/i regiuni - care se concretizeaz n creterea veniturilor, organizarea asigurrilor sociale de stat i perceperea unor cote corespunztoare n acest scop, creterea presiunii fiscale, instituirea de noi impozite i taxe, etc. Factorii militari i fac simit influena lor prin consumul de resurse financiare publice pentru nzestrarea i ntreinerea armatei. Acest consum este unul definitiv, iar amploarea sa este dependent de situaia din ar i de climatul internaional. Desigur, situaiile de rzboi sau participarea la o seam de acte militare n exterior determin o nevoie suplimentar de resurse bugetare, dar s fie instituite i de unele impozite noi - aezate asupra veniturilor suplimentare obinute n timpul sau ca urmare a rzboiului. Factorii de natur financiar reprezint sinteza influenelor tuturor celorlali factori, care se concretizeaz n nivelul veniturilor bugetare mobilizate pentru acoperirea cheltuielilor publice. n cazul apariiei deficitului bugetar, n vederea acoperirii sale, statul caut soluii viznd creterea mrimii resurselor bugetare. Existena unei multitudini de factori de influen a condus la apariia unor noi tipuri de resurse publice, avnd drept efect diversificarea structurii resurselor financiare. Privite din punctul de vedere al coninutului lor economic, principalele categorii de resurse financiare publice sunt: prelevrile cu caracter obligatoriu (impozitele, taxele, contribuiile), resursele de trezorerie, resursele provenind din mprumuturi publice i finanarea prin emisiune monetar fr acoperire. Cea mai mare parte a resurselor financiare publice o constituie veniturile cu caracter fiscal, al cror nivel este ns limitat i de cele mai multe ori insuficient. Este bine cunoscut faptul c ncasrile din impozite nu pot spori rapid. Msurile de cretere a nivelului resurselor fiscale se bazeaz pe modificri ale sistemului fiscal, fie n ceea ce privete nivelul cotelor de impunere folosite, fie viznd introducerea unor noi impozite. Introducerea unor astfel de msuri, care trebuie s primeasc girul puterii legislative, nu se poate realiza rapid i ca urmare se apeleaz la alte categorii de resurse pentru a acoperi nevoia la un moment dat. Resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporar a deficitului curent al bugetului de stat, al bugetului asigurrilor sociale, pentru acoperirea golurilor de cas nregistrate la bugetele locale i a deficitelor temporare ale bugetelor fondurilor speciale. Asigurarea concordanei ntre nivelul cheltuielilor i cel al veniturilor determin apelarea la resurse de trezorerie care constau n mprumuturi pe termen de pn la un an contractate pe piaa de capital, prin emisiunea i vnzarea unor titluri de stat (certificate de depozit, bonuri de tezaur, etc.). Resursele de trezorerie au caracter temporal i rambursabil, comportnd un cost determinat de dobnda aferent titlurilor 3

de stat pe termen scurt, precum i de cheltuielile ocazionate de punerea i retragerea din circulaie a nscrisurilor respective. Resursele financiare prevenind din mprumuturi publice se gestioneaz tot prin sistemul trezoreriei publice. mprumuturile publice interne i externe reprezint un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare i, implicit, de acoperire a deficitului bugetar. Emisiunea bneasc fr acoperire, ca mijloc de finanare a deficitului bugetar, este posibil, dar n acelai timp produce efecte negative. Pe de o parte, un nivel ridicat al inflaiei antreneaz o sporire a resurselor fiscale: cresc ncasrile din impozitele pe venit i din impozitele indirecte, n special cele aferente taxei pe valoarea adugat i accizelor. Pe de alt parte, inflaia determin diminuarea relativ a obligaiilor de plat ale statului, ndeosebi n ceea ce privete datoria public, n situaia n care rata dobnzii la mprumuturile de stat este sub nivelul creterii anuale a preurilor exprimat n procente. Astfel de avantaje sunt, ns, contracarate de gravele inconveniente pe care le presupune inflaia, pe plan economic i social. STRUCTURA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE Privit prin prisma bugetului general consolidat, structura resurselor financiare publice include: resursele financiare ale bugetului de stat; resursele financiare ale asigurrilor sociale de stat; resursele financiare cu destinaie special; resursele financiare ale bugetelor unitilor administrativ-teritoriale, cum sunt: impozitele, taxele i veniturile nefiscale cu caracter local, cotele i sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cotele adiionale la unele venituri ale bugetului de stat i transferurile cu destinaie special de la bugetul de stat. La acestea se adaug diverse venituri proprii ale bugetelor locale, inclusiv venituri din capital. n funcie de ritmicitatea ncasrii lor la buget, resursele financiare publice formeaz dou categorii, i anume: resurse ordinare sau curente i resurse extraordinare, incidentale sau ntmpltoare. Resursele ordinare sunt acelea la care statul apeleaz n mod obinuit, n condiii considerate normale i care se ncaseaz la buget cu o anumit regularitate. n aceast categorie se include: veniturile fiscale, contribuiile pentru asigurrile sociale de stat, contribuiile ce alimenteaz fondurile speciale i veniturile nefiscale. Resursele extraordinare sunt cele instituite i mobilizate n anumite situaii deosebite, cnd veniturile ordinare sunt insuficiente n raport cu necesitile de mijloace bneti ale autoritilor publice. Astfel de venituri se mobilizeaz de ctre stat pentru nfptuirea unor obiective considerate a fi excepionale, viznd constituirea de fonduri speciale destinate finanrii activitilor consacrate ieirii din criz, acoperirii unor dificulti de mare amploare ca efect al calamitilor naturale, acoperirii deficitelor bugetare .a. 4

Veniturile de acest gen se procur pe calea creditului public, adic pe seama mprumuturilor de stat angajate din ar sau/i strintate, a certificatelor de trezorerie i a altor forme ale titlurilor de stat. De asemenea, veniturile extraordinare pot fi procurate i pe ci monetare, prin recurgerea la angajarea de mprumuturi de la Banca Naional (sau Central) sau prin acoperirea deficitelor prin emisiunea banilor de hrtie, ceea ce duce la inflaie. n structura veniturilor extraordinare se mai includ: ajutoarele i alte transferuri primite din strintate, sumele rezultate din lichidarea participaiilor de capital ale statului n strintate, precum i sumele provenite din vnzarea unora din bunurile statului aflate n afara granielor rii. n funcie de provenien, resursele financiare publice se grupeaz n resurse interne i resurse externe. n ansamblul resurselor financiare ale unui stat, resursele externe sunt, n principal, mprumuturi de stat externe contractate la instituii financiare internaionale, la guvernele altor ri, la bnci cu sediul n alte state, la orice deintori strini de capitaluri bneti. La acestea se adaug diferitele transferuri externe primite sub forma ajutoarelor nerambursabile de la organisme internaionale sau din partea altor state. Toate celelalte resurse, de tipul impozitelor, taxelor, contribuiilor, veniturilor nefiscale, mprumuturilor contractate la persoane fizice i juridice din propria ar, altor venituri excepionale, sunt considerate a fi resurse de provenien intern. n Romnia, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice, n conformitate cu structura sistemului bugetar. Potrivit prevederilor Legii privind finanele publice, resursele financiare publice se constituie i se gestioneaz printr-un sistem unitar de bugete, i anume: bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului i bugetele altor instituii cu caracter autonom, n condiiile asigurrii echilibrului financiar. Principalele categorii de resurse publice sunt: I. Resursele bugetului statului Venituri curente Venituri fiscale: impozite directe impozite indirecte Venituri nefiscale

Venituri din capital Venituri fiscale Contribuia pentru asigurrile sociale Alte contribuii

II. Resursele bugetului asigurrilor sociale de stat

Venituri nefiscale 5

III. Resursele bugetelor locale Venituri proprii (fiscale i nefiscale) Cote i sume defalcat din venituri ale bugetului de stat Cote adiionale la unele venituri ale bugetului de stat i ale bugetelor locale Transferuri cu destinaie special de la bugetul de stat Pe de alt parte, fondurile speciale (ultima categorie de resurse publice) se formeaz pe baza unor venituri fiscale de tipul contribuiilor i impozitelor indirecte cu destinaie special (contribuia pentru pensia suplimentar, contribuia la fondul pentru plata ajutorului de omaj, taxa pentru drumuri, etc.) precum i din venituri nefiscale stabilita n raport de destinaia fiecrui fond (venituri din aplicarea unei cote asupra volumului de prime brute n cazul fondului special pentru protejarea angajailor). Fondurile speciale rspund unor nevoi temporare, specifice fiecrui program de guvernare i, de aceea, ele difer ca numr i destinaie, de la o perioad la alta. Resursele financiare publice sunt resursele bneti pe care si le procura o autoritate publica pentru exercitarea funciilor sale. Astfel, pentru acoperirea cheltuielilor evaluate de ctre autoritatea publica este nevoie ca aceasta sa instituie un sistem de resurse publice ce mbrac trei forme: a. resursele administraiei centrale de stat; b. resursele organelor locale ale puterii de stat; c. resursele asigurrilor sociale de stat. Volumul resurselor publice este influenat de aciunea mai multor factori: a. factori economici; b. factori monetari; c. factori sociali; d. factori demografici; e. factori politici; f. factori financiari. Astfel, volumul cheltuielilor publice depinde atat de marimea PIB-ului si de factorii care influenteaza repartizarea acestuia, cat si de nivelul preturilor din economie sau de evolutia demografica a tarii. De asemenea, volumul resurselor publice este in functie si de marimea cheltuielilor publice. Clasificarea resurselor publice Cu toate ca structura veniturilor publice poate fi diferita in spatiu sau timp, exista totusi anumite criterii general valabile de clasificare a acestora. Masa veniturilor publice se poate clasifica in functie de : a. regularitatea perceptiei; b. continutul economic al veniturilor; 6

IV. Resursele fondurilor speciale

c. provenienta veniturilor; d. natura veniturilor; e. locul in care se constituie ca venit. a) dupa regularitatea perceptiei veniturile se impart in venituri curente si venituri extraordinare. Veniturile curente sau ordinare sunt cele la care statul apeleaza in mod repetitiv dupa criterii stabilite prin lege (spre exemplu, veniturile fiscale,contributiile la asigurari sociale etc). Veniturile extraordinare sunt acele resurse la care statul apeleaza numai in anumite momente, de regula, in cele de dificultate (spre exemplu imprumuturile de stat). b) dupa continutul economic al veniturilor: prelevari cu caracter obligatoriu, adica veniturile fiscale ale statului; resurse de trezorerie, adica bonuri de tezaur pe termen scurt; imprumuturi reprezentate de obligatiunile de stat cu termen de peste 1 an; emisiune monetara fara acoperire. resurse interne; resurse externe reprezentate de imprumuturile angajate in alte tari si eventual, de ajutoare din

c) dupa provenienta:

strainatate. d) dupa natura veniturilor: venituri curente (obtinute din impozite, taxe etc); venituri din capital care sunt realizate din valorificarea unor proprietati ale statului; resurse care se constituie la bugetul administratiei centrale de stat; resurse ce se constituie la bugetele locale 1. CONSIDERAII GENERALE ASUPRA VENITURILOR BUGETARE Natura economic, izvoarele, sistemul, mrimea i rolul veniturilor bugetare sunt determinate de trsturile ornduirii social-economice i de stat, de formele de proprietate asupra mijloacelor de producie, de nivelul de dezvoltare a economiei naionale, de categoriile sociale ale populaiei, de veniturile i averea lor, de aciunea legilor economice, precum i de prerogativele statului n economia de pia, de cerinele de aliniere a sistemului nostru fiscal la practica rilor membre ale UE. Sistemul veniturilor bugetare cuprinde totalitatea veniturilor care alimenteaz bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale de stat i bugetele fondurilor speciale. Veniturile bugetului statului romn formeaz un sistem unitar, deoarece exprim relaii economice i, dup ncasarea lor, ele i pierd individualitatea i sunt cheltuite pentru nfptuirea aciunilor social-culturale, dezvoltarea economiei naionale, aprarea rii etc.

e) dupa locul in care se constituie ca venit:

Sistemul veniturilor bugetare cuprinde instrumente deosebit de importante, folosite pentru nfptuirea politicii economice, sociale i financiare a statului. Creterea veniturilor bugetare din ultimii ani se explic i prin ritmul i rapiditatea inflaiei. Organizarea, structura i cuantumul veniturilor bugetului de stat al Romniei i ale bugetelor locale sunt determinate de mai muli factori, dintre care menionm: politica economic i financiar a statului, formele de proprietate asupra mijloacelor de producie, aciunea legilor economice, nivelul de dezvoltare a economiei naionale, necesitatea ncasrii contravalorii serviciilor prestate de stat agenilor economici i persoanelor fizice prin unitile sale prestatoare de servicii, cerinele ndeplinirii prerogativelor statului, categoriile sociale ale populaiei, controlul pe care statul l exercit asupra crerii, repartizrii, circulaiei i utilizrii produsului naional brut. Statul i procur veniturile sale de la companiile naionale, regiile autonome i societile comerciale cu capital de stat n procesul distribuim primare a produsului naional brut. Bugetul statului mai este alimentat cu venituri i de la unitile cooperatiste, de la agenii economici cu capital mixt, privat, precum i cu impozite i taxe de la populaie, care se obin ns m procesul redistribuirii produsului naional brut. Veniturile bugetului statului i ale celor locale au o mare importan nu numai ca sume care alimenteaz bugetul, ci i prin influena pe care acestea o exercit asupra activitii economice i sociale a rii. De aceea, sistemul veniturilor bugetare trebuie s fie astfel constituit i aplicat nct s stimuleze dezvoltarea activitii economice i sociale. Impozitele i taxele pot constitui instrumente de ncurajare sau de frnare, de cretere sau de reducere a produciei ori a consumului unor produse, de impulsionare sau de limitare a exportului i importului unor mrfuri etc. Impozitul este un instrument de intervenie a statului n activitatea economic i social. Pentru nfptuirea obiectivelor privind dezvoltarea economic i social a rii este necesar ca bugetul statului i bugetele locale s fie alimentate sistematic cu venituri corespunztoare. Dezvoltarea economiei naionale, ntrirea gestiunii economico-financiare, creterea productivitii muncii i reducerea costurilor de producie influeneaz nemijlocit cuantumul veniturilor bugetare. Mrimea veniturilor bugetare este determinat, pe de o parte, de capacitatea surselor de venituri, de necesitatea realizrii autofinanrii, iar pe de alt parte, de sarcinile bugetului statului i ale celor locale n ceea ce privete finanarea aciunilor social-culturale, a economiei naionale, efectuarea cheltuielilor pentru ordinea public, aprarea naional etc. Aceast dependen a cuantumului veniturilor bugetare este explicabil, deoarece dintr-o surs cu capacitate mare de plat se pot mobiliza venituri mult mai mari dect dintr-o surs slab. Cu toate acestea, n practic, cuantumul prelevrilor la bugetul statului nu se stabilete numai respectndu-se principiul simplei proporionaliti, ci inndu-se seama i de sarcinile unei distribuiri i redistribuiri judicioase a produsului naional brut. Din aceste considerente, cuantumul veniturilor bugetare nu se poate determina numai pe baza volumului produsului naional brut, ci i inndu-se seama de proporia 8

dintre acumulare i consum; la stabilirea volumului veniturilor bugetare trebuie s se aib n vedere metodele folosite pentru distribuirea i redistribuirea produsului naional brut m scopul stimulrii dezvoltrii economice, a realizrii sarcinilor statului etc. Sistemul veniturilor bugetului statului i ale bugetelor locale este astfel conceput nct s stimuleze activitatea eficient a agenilor economici, ndeplinirea indicatorilor economici cantitativi i calitativi, realizarea reproduciei sociale, dezvoltarea echilibrat a ramurilor economice, a judeelor, municipiilor, oraelor i comunelor rii, realizarea autonomiei productorilor, a liberei iniiative. De asemenea, sistemul veniturilor bugetare nfptuiete repartiia judicioas a produsului naional brut, echilibrarea i stabilirea bugetului de stat, a bugetelor locale, precum i controlul financiar. Acest control contribuie la aprarea integritii patrimoniului public i privat, la ntrirea gestiunii economico-financiare, la mpletirea intereselor generale cu cele locale, ale agenilor economici, ale populaiei i aprarea legalitii. Structura resurselor financiare publice In toate tarile se manifesta o cerere sporita de resurse financiare generata de creterea nevoilor sociale intr-un ritm mai rapid dect cel al evoluiei produsului intern brut. Insa satisfacerea cererii de resurse financiare publice este influenata de un ansamblu de factori, cum sunt: factori economici, care imprima o anumita evoluie produsului intern brut, ceea ce poate determina creterea veniturilor impozabile; factori sociali, care presupun redistribuirea resurselor in scopul asigurrii nevoilor de educaie, sntate, protectie si asigurari sociale etc.; factori demografici, care pot influenta, in anumite conditii, att numarul populatiei active, ct si cresterea numarului contribuabililor; factori monetari (masa monetara, creditul, dobnda), care isi transmit influenta prin pret, respectiv cresterea preturilor accentueaza fenomenele inflationiste, care la rndul lor genereaza sporirea resurselor din impozite si taxe; factori politici si militari, care prin masurile de politica economica, sociala si financiara pe care le implica, pot avea ca efect cresterea productiei si a veniturilor, a contributiilor pentru asigurarile sociale, a fiscalitatii, presiuni asupra bugetului general consolidat, influentnd, in acelasi timp, nivelul resurselor financiare publice; factori de natura financiara, care sintetizeaz influenta factorilor prezentai anterior, prin dimensiunea cheltuielilor publice. Structura resurselor financiare publice difer de la o tara la alta, iar in evoluia istorica a acestora sau nregistrat numeroase modificri. In continuare vom prezenta aceasta structura pe baza urmtoarelor criterii: 1. 2. 3. din punct de vedere al coninutului economic; din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor; prin prisma bugetului general consolidat; 9

4. 5. in: 1. 2. 3. 4.

in funcie de ritmicitatea ncasrilor la buget; in funcie de proveniena. Resursele financiare publice, din punct de vedere al coninutului lor economic, se concretizeaz prelevrile cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contribuii); resursele de trezorerie; resursele provenind din mprumuturi publice; resursele provenind din emisiune monetara fara acoperire. se instituie de ctre stat, in virtutea suveranitatii sale financiare, in calitatea sa de subiect de drept public. Veniturile cu caracter fiscal reprezinta prelevari legale din veniturile create de unitatile economice si populaie, inclusiv in legatura cu detinerea de catre acestia a unor averi sau proprietati impozabile si se concretizeaza in: impozite, taxe si contributii directe, in cazul carora suportatorul real este considerat a fi insusi impozite si taxe indirecte, in cazul carora suportatorul real nu coincide cu subiectul platitor, subiectul lor; datorita fenomenului financiar de repercursiune. Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:

1) Prelevrile cu caracter obligatoriu se prezint sub forma veniturilor fiscale si nefiscale. Veniturile fiscale

in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda, dividendele); de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma intregului profit net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii);

de la institutiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizatiilor de transport cu autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe si alte venituri din protectia mediului s.a., a veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati, care se varsa la buget, cum sunt veniturile unitatilor publice veterinare, ale unitatilor de reproductie si selectie a animalelor, din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat si administrate de institutii publice, sumele incasate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale unor activitati autofinantate);

din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele provenite din: amenzile si penalitatile aplicate; valorificarea bunurilor confiscate; 10

concesiunile realizate de institutiile publice; expertizele in domeniul navigatiei etc.

2. Resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporara a deficientelor curente ale bugetului national public. Ele prezinta urmatoarele caracteristici principale: sunt imprumuturi pe termen scurt, contractate pe piata de capital, prin emisiunea si plasarea au caracter temporar si rambursabil; presupun un cost determinat de dobnda aferenta titlurilor de stat, precum si de cheltuielile unor titluri de stat sub forma bunurilor de tezaur, a certificatelor de depozit;

ocazionate de punerea si retragerea din circulatie a titlurilor respective. 3. Resursele financiare provenind din imprumuturi publice se gestioneaza, de asemenea, prin sistemul trezoreriei publice, si constituie un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare si de acoperire a deficitului bugetar. 4. Emisiunea monetara fara acoperire, desi constituie o modalitate de finantare a deficitului bugetar, produce si efecte negative, pe plan economic si social, generate de inflatii. Un alt criteriu de grupare a resurselor publice il constituie structura organizatorica a statelor si distingem: 1. in statele de tip unitar: resurse publice ale bugetului central; resurse publice ale bugetelor locale; resurse mobilizate pe linia asigurrilor sociale, reprezentate in bugetul central consolidat. resurse publice ale bugetului federal; resurse publice ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federaiei; resurse publice ale bugetelor locale.

2. in statele de tip federal:

In statele de tip federal, resursele asigurrilor sociale se regsesc ca venit att in bugetul central consolidat, ct si in bugetele statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federatiei. Structura resurselor financiare privita prin prisma bugetului general (central) consolidat, include: 1. resursele financiare ale bugetului de stat, din care fac parte: a) veniturile curente: dein ponderea cea mai mare in formarea bugetului public; se ncaseaz pe baza unor prevederi legale care au o valabilitate mare in timp; in funcie de natura lor, acestea se divid in venituri fiscale si venituri nefiscale. dein o pondere sczuta in structura veniturilor bugetare; 11

b) venituri din capital:

au o provenienta obiectiva, rezultata din valorificarea prin vnzare a unei parti din avutia nationala aflata in patrimoniul public; se concretizeaza in: veniturile obtinute prin valorificarea unor bunuri ale statului (cum ar fi cele veniturile obtinute din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice obtinute din vnzarea locuintelor); (echipamente de birotica, mobilier, materiale de constructii rezultate din modelari, mijloace de transport etc.); veniturile obtinute din valorificarea unei parti a stocurilor aflate in rezerva de stat si de mobilizare.

2. resursele financiare ale asigurrilor sociale de stat, care provin din contribuiile pentru asigurrile sociale i din alte surse ce alimenteaz asigurrile sociale de stat. 3. resursele financiare cu destinaie special, care constau, n general, din contribuiile ce alimenteaz fondurile speciale constituite la nivel central. 4. resursele financiare ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale cum sunt: impozitele, taxele si veniturile nefiscale cu caracter local; cotele si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; transferurile cu destinatie speciala de la bugetul de stat; alte venituri proprii ale bugetelor locale, inclusiv veniturile din capital.

In funcie de ritmicitatea ncasrii lor la buget, resursele financiare publice se grupeaz n: 1. resurse ordinare (curente): sunt cele considerate normale, firesti pentru constituirea bugetului public; se incaseaza la buget cu o anumita regularitate, in cadrul fiecarui exercitiu bugetar; n aceast categorie se includ: veniturile fiscale; contribuiile pentru asigurrile sociale de stat; contribuiile ce alimenteaz fondurile speciale; veniturile nefiscale.

2. resurse extraordinare (ntmpltoare sau incidentale): sunt cele la care statul recurge in situatii exceptionale, respectiv cnd resursele curente nu acopera cheltuielile publice; in aceasta categorie se includ: imprumuturile de stat interne si externe; transferurile, ajutoarele si donatiile primite din strainatate; 12

unele rezultate din lichidarea participatiilor de capital in strainatate; sumele rezultate din valorificarea peste granita a bunurilor statului; emisiunea monetara fara acoperire in economia reala.

In functie de provenienta lor, resursele financiare publice se grupeaza in: 1. resurse de provenien intern: in functie de calitatea subiectului partilor acestea se divid in: venituri de la unitatile economice cu capital de stat, privat, mixt si cooperatist; venituri de la institutiile publice si private; venituri de la populatie (menaje).

se incaseaza la bugetele corespunzatoare sub forma de impozite, taxe, contributii, venituri nefiscale, imprumuturi publice interne.

2. resurse de provenien extern: apar, in principal, sub forma de: imprumuturi de stat contractate la institutii financiare internationale (FMI, Banca Mondiala, BERD s.a.); imprumuturi de stat contractate la guvernele altor tari; imprumuturi de stat contractate la banci cu sediul in alte tari; imprumuturi de stat contractate de la detinatori straini (particulari) de capitaluri banesti; dobnzi percepute pentru creditele externe acordate, precum si a ratelor scadente la aceste credite ce se incaseaza de buget in anul curent; ajutoare financiare si donatii primite din strainatate; impozite si taxe percepute de la reprezentantele in Romnia ale firmelor straine; impozitul asupra dividendelor cuvenite investitorilor straini, ce se transfera in strainatate; lichidari ale participatiilor de capital ale statului in strainatate.

In Romnia, conform prevederilor legale, resursele financiare publice se mobilizeaza si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete si anume: bugetul de stat; bugetul asigurarilor sociale de stat; bugetele locale; bugetele fondurilor speciale; bugetele trezoreriei statului; bugetele altor institutii cu caracter autonom.

Resursele sunt elemente ale bogiei unei naiuni. Resursele constituite din produsul intern brut, la care se adaug importul, sunt folosite pentru consum, formare brut de capital i export. Alturi de resursele 13

materiale, umane i informaionale, un rol deosebit de important l au resursele financiare. Resursele financiare reprezint totalitatea mijloacelor bneti necesare realizrii anumitor obiective economice, sociale sau de alt natur. Avnd n vedere distincia dintre finanele publice i cele private, se pune problema raportului dintre resursele financiare ale societii i resursele financiare publice. Resursele financiare ale societii sau ale naiunii cuprind ansamblul resurselor financiare ale autoritilor i instituiilor publice, resursele ntreprinderilor publice i private, resurselor organismelor fr scop lucrativ, precum i resursele populaiei. Resursele financiare publice includ: Resursele administraiei de stat centrale, n care se cuprind impozitele i taxele, veniturile nefiscale, mprumuturile, precum i alte resurse cu caracter ntmpltor; Resursele administraiei de stat locale i ale altor colectiviti publice cu autonomie financiar, n cadrul crora cheltuielile sunt acoperite prin intermediul unor resurse variate, cum sunt: impozitele, veniturile nefiscale i taxele cu caracter local, transferurile (subveniile) primite de la administraia de stat central, mprumuturile i alte resurse; Resursele ntreprinderilor publice cu caracter industrial, comercial sau de alt natur, care obin venituri din vnzarea produselor, efectuarea de lucrri sau prestarea de servicii. n anumite mprejurri resursele proprii ale acestor ntreprinderi sunt completate cu resursele primite de la buget sau procurate pe piaa capitalului de mprumut; Resursele asigurrilor sociale de stat, provenind n principal din cotizaiile pentru asigurrile sociale. Nivelul resurselor financiare publice este determinat, n primul rnd, de mrimea cheltuielilor publice. Principala categorie de resurse financiare publice o constituie impozitele i taxele. n perioadele de expansiune economic, randamentul impozitelor crete fr a fi necesar sporirea cotelor de impunere sau introducerea unor noi impozite. Pe de alt parte, n perioadele n care fenomenele inflaioniste se accentueaz, veniturile fiscale cresc, de asemenea, n mod automat de la un an la altul. Exist i situaii cnd sporirea resurselor publice nu este determinat de creterea cheltuielilor, ci de alte scopuri cu caracter economic. Astfel, cnd se intenioneaz reducerea consumului se iau msuri de sporire a impozitelor. Din punct de vedere a coninutului lor economic, principalele categorii de resurse financiare publice sunt: prelevrile cu caracter obligatoriu (impozitele, taxele i veniturile de la ntreprinderile industriale, comerciale sau de alt natur), resursele de trezorerie, resursele provenind din mprumuturi i finanarea prin emisiune monetar fr acoperire. 2. Componentele veniturilor publice. Coninutul resurselor financiare publice i alocarea acestora 14

Intr-o economie moderna, de regula, necesarul de resurse depete posibilitile de procurare a acestora. De asemenea, in timp ce resursele au un caracter limitat, cererea de resurse nregistreaz o tendin de cretere continua. Resursele, ca elemente ale bogatei unei naiuni, include in structura lor, alturi de resursele materiale, umane, informationale, valutare, si resursele financiare Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economico-sociale intr-o anumit perioada de timp. La nivel national, resursele financiare includ: resursele financiare ale autoritatilor si institutiilor publice; resursele financiare ale unitatilor publice si private; resursele financiare ale organizatiilor fara scop lucrativ; resursele financiare ale populatiei. Intre resursele financiare ale societii si resursele financiare publice exista un raport ca de la intreg la parte, deoarece resursele financiare ale societatii au o sfera de cuprindere mult mai larga. Alaturi de resursele financiare publice, resursele financiare ale societatii include si resursele financiare private.

Figura 1 Structura resurselor financiare ale societatii Datorita caracterului limitat al resurselor financiare, o problema foarte importanta a societatii o constituie alocarea resurselor necesare producerii tuturor categoriilor de bunuri (publice, mixte si private). Deciziile privind alocarea resurselor intre sectorul public si cel privat influenteaza decisiv, att productia de bunuri publice ct si raportul dintre acestea si bunurile private. 15

In teoria finanelor publice, se apreciaz ca alocarea resurselor este optima atunci cnd cerintele consumatorilor sunt satisfcute la un nivel maxim, prin intermediul sectorului privat si a celui public. La un moment dat, cetatenii unei tari pot manifesta, in funcie de distribuia averii si veniturilor, anumite preferinte fata de procurarea bunurilor publice si a celor private, iar comportamentul acestora este pus in evidenta de curbele de indiferenta. O curba de indiferenta include, la un moment dat, punctele in care preferinele fata de sectorul public si cel privat sunt egale, respectiv indiferente. Curbele de indiferenta evidentiaza toate combinatiile unor cosuri de bunuri si servicii produse att de sectorul public, ct si de cel privat, fata de care o persoana este indiferenta.

Grafic, curbele de indiferenta se reprezinta ca in figura 4.2 Figura 4.2 Curbele sociale de indiferenta Modificarea alocarilor dintre cele doua sectoare se evidentiaza prin micarea unui punct de-a lungul curbei de indiferenta. Astfel, o diminuare considerabila a produciei sectorului public, evidentiata de miscarea unui punct pe curba U1 din A1 in A2, genereaz o cretere redusa a productiei sectorului privat de la X1 la X2. Deplasarea unui punct din B3 in B4 semnifica o crestere importanta a sectorului privat fata de o reducere mai mica a produciei sectorului public de la Q3 la Q4. Preferinele consumatorilor nu se vor orienta niciodata catre o structura a productiei de bunuri publice si private care sa corespunda unor puncte situate la extremele curbei de indiferenta, pentru ca acestea ar reprezenta preponderenta unuia dintre cele doua sectoare. Gradul de bunastare sociala, se diminueaza daca societatea consuma fie prea multe bunuri private, fie prea multe bunuri publice. Daca preferintele consumatorilor se regasesc in partea superioara a curbei trebuie sa se renunte la o mare cantitate de bunuri publice pentru a asigura o crestere minima in sectorul privat. Cantitatea de bunuri publice la care trebuie sa se renune pentru a obine o cantitate determinata de bunuri private, fara a se lua in considerare daca sunt sau nu avantajai consumatorii, reprezint rata marginala de substituie sau profitul marginal al bunului. 16

In teoria financiara este explicata noiunea de restricie sau constrngere bugetara, care deriva din caracterul limitat al resurselor. La un nivel dat al resurselor se pune problema alocrii acestora pentru producia celor doua sectoare. Dreapta restriciei bugetare se reprezint grafic ca in figura 4.3.

Figura 4.3 Dreapta restriciei bugetare Dreapta restriciei bugetare evidentiaza efectele alocarii resurselor asupra ponderii bunurilor publice si private in productia nationala. Punctul A1 corespunde alocarii integrale a resurselor pentru producerea bunurilor publice. In acest punct bunuri private nu se produc. In punctul A2 situatia este inversa, adica se produc in exclusivitate bunuri private. Restrictia bugetara este linia dreapta care uneste punctele A1 si A2. Toate celelalte puncte (A4*, A7*, A8*) situate dincolo de A1A2 nu pot fi atinse cu ajutorul resurselor disponibile existente la un moment dat. Sa presupunem ca punctul A3 reprezint alocarea resurselor care satisface preferintele consumatorilor la un moment dat, si prin urmare il consideram punctul optim al alocrii intersectoriale a resurselor. In acest caz, punctele A5 si A6 sunt puncte ale alocrii sub optimale, iar productia de bunuri private si publice corespunztoare acestora nu asigura indiferenta in consum a populaiei. 3. Tendine n evoluia veniturilor publice n Republica Moldova.

4. Caracteristica general a impozitelor directe. Impozitele directe reprezinta contributii banesti ale celor care realizeaza venituri sau poseda avere si care se particularizeaza prin impactul imediat si direct asupra platitorului. Ca regula generala, impozitele indirecte nu pot fi repercutate asupra altei persoane. Impozitele directe constituie forma de impunere nu doar cea mai veche si mai simpla, ci si forma de impunere care poate asigura echitatea fiscala. 17

Indiferent ca este pe venit sau pe avere, acest tip de impozite are o incidenta directa, adica platitorul este aceeasi persoana cu suportatorul. O caracteristica importanta a impozitelor directe este aceea ca, de regula, acestea au un cuantum si termen de plata ce pot fi precizate in prealabil si, ca atare, pot fi cunoscute din timp de catre contribuabil. Impozitele directe se manifesta sub doua forme: impozite reale si impozite personale. Impozitele directe reale se caracterizeaza prin aceea ca aici obiectul impunerii se defineste in mod cantitativ. Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe cladiri, pe pamant etc. Astfel de impozite se stabilesc pe baza unor indici exteriori si de aceea, de multe ori, sarcina suportata de platitor nu este echitabila, netinandu-se seama de capacitatea platitorului de a realiza venit si de a plati impozite. Din aceste motive s-a trecut treptat tot mai mult la impozitele personale. Impozitele personale se definesc prin aceea ca, la asezarea lor se tine seama si de situatia personala a platitorului (conteaza nu doar veniturile si averea dar si obligatiile personale etc). Cel mai bun exemplu de impozit personal este impozitul pe venitul global. Impozitele directe imbraca in principal doua forme: impozitele pe venit si impozitele pe avere. 4.2. Continutul si rolul impozitelor Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile si/sau averea persoanelor fizice si juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie directa din partea statului. Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie inteles in sensul ca plata acestora catre stat este o sarcina impusa tuturor persoanelor fizice si/sau juridice care realizeaza venit dintr-o anumita sursa sau poseda un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datoreaza impozit. Sarcina achitarii impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice si/sau juridice care realizeaza venit dintr-o anumita sursa prevazuta de lege. Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic si social, cel mai important fiind rolul impozitelor care se manifesta pe plan fi-nancar, deoarece acesta constituie mijlocul principal de procurare a resur-selor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. Pe plan so-cial, rolul impozitelor se concretizeaza in faptul ca prin intermediul lor, stat-ul procedeaza la redistrubuirea unei parti importante din produsul intern brut intre grupuri sociale si indivizi, intre persoanele fizice si cele juridice. 5. Caracteristica general a impozitelor indirecte. Impozitele indirecte sunt aezate asupra vnzrilor de mrfuri i prestrilor de servicii, ceea ce confer acestora caracterul de impozit pe cheltuieli sau de impozit pe consum. Aceast ultim formulare decurge din faptul c suportatorul impozitelor indirecte este consumatorul final. Toi ceilali ageni economici, inclusiv investitorii, care folosesc un bun sau serviciu include cheltuielile de achiziie a acestora n costul produsului/serviciului pe care ei l fabric i l ofer spre vnzare pe pia. Ei 18

transfer impozitul indirect (inclus n preul de achiziie) asupra preului de vnzare a propriului produs/serviciu, astfel nct nu mai suport acest impozit. Baza de calcul la impozitele indirecte este preul bunului, dup caz, tariful serviciului prestat. Calculul impozitului se face n cote proporionale sau n sum fix pe produs. n consecin, la impozitele indirecte nu se practic discriminri n mrime dup puterea contributiv i nici reduceri ori scutiri, sunt aceleai pentru toi consumatorii aceluiai bun (serviciu). Cu toate c cota de impozit indirect perceput la vnzarea unei anumite mrfi (serviciu) este unic indiferent de cumprtor, impozitele indirecte afecteaz n msur diferit veniturile populaiei destinate consumului. Categoriile de cumprtori cu venituri mici suport o sarcin fiscal mai grea comparativ cu cea suportat de cei care dispun de venituri mari. Cu ct venitul este mai mic, cu att proporia impozitului indirect n acesta este mai mare i invers. Impozitul indirect, aadar, are caracter regresiv, lovete, n principal, pe cei nevoiai i pe cei cu resurse fixe, el nu cunoate minimul neimpozabil i nici nu ine seama de situaia personal a cumprtorilor. Perceperea impozitelor indirecte, cum s-a artat, are loc la vnzarea mrfurilor ori prestarea serviciilor. Aceasta nseamn c ele sunt cuprinse n preuri, pe care corespunztor le majoreaz. Cnd cumprtorii transform veniturile n mrfuri, cantitatea pe care ei o obin este diminuat cu mrimea impozitelor indirecte pe care le pltesc. Impozitele indirecte, prin urmare determin scderea veniturilor reale ale acestora (cele nominale nu sunt afectate). Din cele prezentate, rezult c impozitele indirecte se aeaz asupra vnzrilor, dar se percep de la cumprtori. De aici le provine denumirea, n sensul c se realizeaz prin contribuii indirecte (persoana care suport impozitul este taxat indirect). Plata lor ctre stat, de regul, se face de ctre agenii economici(industriai, comerciani, etc.) care ns le recupereaz de la consumatori prin preuri. Practicarea impozitelor indirecte constituie, incontestabil, cea mai flagrant nclcare a principiului echitii fiscale. Ele sunt prelevri mascate i nu pot fi cunoscute de suportatori. Sunt puini cei care i dau seama ct de mare este partea din cheltuielile lor destinat impozitelor pe consum. Cu toate acestea, se practic n toate rile, avnd o arie mai larg ori mai restrns de aplicare.. Mai ales n economiile subdezvoltate ponderea lor este mare pentru c prelevrile asupra veniturilor sunt reduse. Apoi, sunt uor de perceput i au randament fiscal ridicat (mai cu seam n perioadele de avnt economic). Pe de alt parte, se apreciaz c sarcina fiscal este mai uor de suportat, deoarece plata acestor impozite se face treptat pe msura efecturii de cumprturi (totui, cei cu venituri mici sunt puternic afectai). Sistemul impozitelor indirecte cuprinde variate prelevri. Se practic frecvent taxele de consumaie, monopolurile fiscale, taxele vamale i diferite alte taxe considerate tradiionale. Mai importante, prin contribuia la formarea veniturilor bugetare, sunt taxele de consumaie, apar sub mai multe forme. Schema impozitelor indirecte are configuraia: - pe produs (accize) - impozit cumulativ 19

Taxe de consumaie - generale pe vnzri - impozit unic (cifra de afaceri) - taxa pe valoare adugat - asupra produciei Monopoluri fiscale Impozite indirecte - de import Taxe vamale - de export - de tranzit - de timbru - de nregistrare Taxe tradiionale - pe circulaia averii - alte taxe, contribuii - taxe parafiscale - asupra vnzrii - asupra produciei i vnzrii

20