UNIVRSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PUBLIC

Împrumutul de stat

AUTORUL:
Zaporojan Daniel ,grupa 2109 ,
Coordonator stiintific,Cuciurcă Doina

Chisinau, 2023
 Introducere
Împrumutul de stat este o metodă importantă prin care guvernele își finanțează cheltuielile publice și
se ocupă de problemele financiare urgente. Deși procesul de împrumutare poate fi similar cu cel al
împrumuturilor private dar desigur subiecții și interesele diferă, dacă în împrumuturile private
subiecții persistă o persoană fizică/juridică pentru ași finanța interesele sale private , pe când la
împrumutul de stat se mai adaugă și guvernul și autoritățile locale, dar desigur pot participa și
persoanele fizice și juridice, dar scopul este același , de ași finanța cheltuielile la care nu ajung
finanțele personale, există unele caracteristici unice ale împrumuturilor de stat, cum ar fi emisiunea
de obligațiuni de stat și stabilirea ratelor dobânzii, dar sunt și momente când împrumutul de stat
poate și să nu aibă rate de dobânzi.
Împrumutul de stat este foarte important pentru economia oricărei țări, deoarece oferă o sursă vitală
de finanțare pentru guvern și pentru proiectele publice. Împrumuturile de stat sunt adesea utilizate
pentru a finanța cheltuieli importante, cum ar fi proiecte de infrastructură, servicii publice sau
programe sociale, dar pot fi, de asemenea, folosite pentru a acoperi deficitul bugetar sau pentru a
gestiona datoria guvernamentală. Într-o perioadă de criză economică, cum ar fi o regresul sau o
pandemie globală, împrumuturile de stat pot fi critice pentru susținerea economiei și protejarea
bunăstării cetățenilor , chiar în 2020, multe guverne din întreaga lume au emis obligațiuni de stat și
au împrumutat sume mari de bani pentru a face față impactului economic al pandemiei de COVID-
19 și pentru a susține sistemele de sănătate. În astfel de situații, guvernele pot emite obligațiuni de
stat sau alte instrumente de datorie publică pentru a atrage investiții și a-și acoperi cheltuielile
urgente. Împrumuturile de stat sunt, de asemenea, importante pentru piața financiară, deoarece oferă
investitorilor o opțiune sigură de investiție, cu o rată de dobândă fixă și un grad relativ scăzut de
risc. Acestea pot fi achiziționate de investitori de diferite tipuri, cum ar fi băncile, fondurile de
investiții sau persoanele fizice. În general, împrumutul de stat este o componentă crucială a
sistemului financiar și economic al unei țări, oferind guvernului și cetățenilor săi acces la finanțare și
contribuind la creșterea și dezvoltarea economică.
Scopul și obiectivul acestei cercetări constă în a da definiția juridică a împrumutuli de stat ,
depistarea trăsăturilor caracteristice împrumutului de stat , cercetarea formelor împrumutului de stat,
de a înțelege scopul și desigur în practică cum este folosit împrumutul de stat.
 Capitolul I „ Fundamentul theoretic al împrumutului de stat ”
Subiectul 1.1. „ Definirea Împrumutului de stat ”
De la bun început ar trebui să definim conceptul de Împrumut de stat bazândune unei puteri
legislative . Conform art.2 din Legea Republicii Moldova nr.419 din 2006 , se menționează
următoarea ” împrumut de stat – relaţie contractuală prin care creditorul transmite în proprietatea
statului mijloace, cu condiţia rambursării acestora de către stat la expirarea termenului pentru care
au fost acordate. Împrumutul de stat poate fi cu sau fără dobîndă. ”1 Prin așa mod sumele dobândite
prin împrumut servesc pentru a acoperi găurile din bugetul statului , astfel la împrumutul de stat se
apelează când veniturile ordinare nu ajung pentru a face față obligațiilor sau cheltuielilor urgente 2,
precum acoperirea cheltuielilor publice de interes național pentru obiective de investiții productive
care nu se pot finanța din resursele bugetare curente; restructurarea economiei naționale; investirea
în bunuri de folosință indelungată; dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii; întreținerea si
funcționarea serviciilor publice scadente; refinanțarea datoriei publice; achiziționarea de mijloace
fixe, materii prime si resurse energetice; asigurarea ordinii interne; rambursarea datoriei publice;
susținerea balanței de plăți extenre; acoperirea deficitelor bugetare; finanțarea cerințelor pe termen
scurt ale bugetului de stat.
Din punct de vedere terminologic s-a expus domnul profesor Eduard Demciuc, care a menționat
următoarea „ expresia „împrumut public” este sinonimă cu „credit public” iar în sfera acestuia se
cuprind împrumuturile atât de stat cât şi ale altor colectivităţi publice, mai frecvent, unităţi
administrativ-teritoriale. ”3 Această frază o continua Domnul profesor doctor Gliga Ioan , care
menționează următoarea „ Împrumuturile de stat sunt contractate de la cetăţeni autohtoni, de la alte
state sau de la organizaţii financiare şi bancare internaţionale. Pentru exprimarea proporţiei
cantitative a acestor împrumuturi este utilizată şi s-a răspândit preferenţial expresia „datorie publică”
care a ajuns indicele sintetic de apreciere a situaţiei financiare a statelor din acest punct de vedere.” 4
Datoria publică a fost definită în literatura de specialitate ca fiind totalitatea sumelor împrumutate de
către stat, de unităţile administrativteritoriale şi de alte instituţii publice de la persoane fizice şi
juridice, pe piaţa internă şi externă, nerambursate la un moment dat, indiferent de scadenţa acestora. 5
În raportul juridic de împrumut public, statul sau colectivităţile locale au rolul de debitori, iar
diferiţii subscriitori la împrumuturile publice sunt creditori publici. Plus la asta nu trebuie să punem
înr-un rând veniturile ordinare 6 cu împrumutul de stat , deoarece este o metodă limitată la care nu se
recomandă de apelat permanent , maim ult ca atât , creditul public cum devine un venit deveine și o
obligație economică care poate duce la alte găuri în bugetul statului , deoarece generează cheltuieli
suplimentare din partea debitorului7 ,cheltuieli formate din dobânzi şi alte avantaje acordate
creditorilor publici, precum şi alte cheltuieli care sunt legate de gestionarea datoriei publice.

1
Legea Republicii Moldova nr.419-XVI din 22.12.2006 „cu privire la datoria sectorului public , garanțiile de stat și
recreditarea de stat ” , republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 29.05.2014, nr.174-177.
2
Gh.d.Bistriceanu, Gh. Ana, „Finanțe”, ediția I , București , 1995.
3
Eduard Demciuc „ Împrumutul de stat – venit bugetar extraordinar și principalele forme ale acestuia ” , Chișinău ,
23.10.2016.
4
Gliga Ioan „Drept Financiar public” ed. All Beck , București 1994 .
5
Tatiana Manole „Finanțele Publice Locale ”, Ed. Cartier , Chișinău , 2000
6
Care sunt impozite și taxe
7
Reprezentanții statului
Spre sfârșitul acestui subiect aș dori să definesc că „Împrumutul de stat/datoria publică sunt venituri
extraordinare la care se recurge în caz de dezechilibru bugetar, adică atunci cand veniturile ordinare
sunt insuficiente pentru a face față cehltuilelilor, precum și din necesități de trezorerie, respective
se ivesc unele goluri temporare de resurse bugetare , împrumuturile de stat sunt contractate de la
cetăţeni autohtoni, de la alte state sau de la organizaţii financiare şi bancare internaţionale.
 Subiectul 1.2. „Trăsăturile caracteristice și scopul împrumutului de stat”
În economia de piață, veniturile procurate de stat din impozite și taxe, precum și cele de la
întreprinderile și proprietățile sale adesea nu acoperă întegral cheltuielile bugetare ordinare . În
asemenea situații, autoritățile publice se adresează persoanelor fizice si juridice care dispun de
mijloace bănești temporar libere, cerându-le să le încredințeze o parte din acestea pentru acoperirea
diferenței dintre cheltuielile si veniturile bugetare. Resursele bănești care alcătuiesc ofertă de capital
de împrumut sunt puse la dispoziția acelor solicitanți care accept condițiile de acordare a creditului:
garanție, termen de rambursare, rată a dobânzii, precum si eventual alte avantaje. Ajunse la
dispozitia beneficiarilor, sumele împrumutate capătă destinații diferite, si anume: servesc drept
capital productiv, sunt investite în bunuri de folosință îndelungată sau sunt cheltuite în bunuri de
consum, după caz. Indiferent de destinație, orice împrumut trebuie să producă creditorului un anumit
venit care constituie însăși rațiunea acordării sale.
În literature de specialitate se descriu următoarele trăsături caracteristici ale împrumutului de stat și
anume
a)Caracterul legal , după cum menționează doamna profesor – magistru în drept Cuciurca Doina
„ Caracterul legal al împrumutului de stat este generat de instituirea obligativității unei autorizări
prealabile din partea Parlamentului. Având în vedere importanța și consecințele împrumuturilor
publice, în teoria generală a acestor împrumuturi s-a consacrat conceptul că împrumutul de stat se
poate contracta numai cu probarea puterii legislative. ”8
b)Caracterul contractual , după cum menționează domnul profesor Emil Bălan „ Spre deosebire de
impozite care sunt stabilite în mod unilateral de către stat, împrumutul public reprezintă o convenţie
încheiată între o persoană fizică sau juridică, în calitate de creditor (împrumutător) şi stat sau o
colectivitate locală în calitate de debitor (împrumutat), prin care prima se obligă să pună la dispoziţia
debitorului o sumă de bani, iar cea de a doua parte se obligă să o restituie creditorului în condiţiile
stabilite. ”9 Condițiile de emisiune și de rambursare a împrumutului, forma și mărimea venitului pe
care îl asigura, precum și alte eventuale avantaje acordate împrumutatorilor se stabilesc de organele
de decizie competente ale statului, fără consultarea prealabilă a creditorilor potențiali. Persoanele
interesate pot să accepte sau să refuze în bloc condițiile stabilite de stat, dar nu pot pretinde să li se
asigure un tratament preferențial față de ceilalți creditori. Modul în care se stabilesc condițiile de
emisiune și de rambursare a unui împrumut de stat conferă contractului dintre debitor 10 și creditor11
cu caracter diferit de cel al contractului de credit bancar, condițiile de acordare și de rambursare a
împrumutului se negociază de banca cu fiecare solicitant în parte; în plus, acest contract prevede
obligația debitorului să prezinte o garanție materială în favoarea creditorului. În cazul împrumutului
contractat de stat, acesta nu oferă o asemenea garanție creditorilor săi.
De regulă împrumuturile de stat au la bază principiul facultativității. Istoria a cunoscut însă și cazuri
de împrumuturi forțate, când subscrierea nu a fost lăsată la latitudinea subscriitorilor, ci a avut
caracter obligatoriu

8
Cuciurcă Doina și Televca Oleg „Drept Financiar , note de curs” , Chișinău , 2021.
9
Emil Bălan „ Drept Financiar ” ed. All BECK , București , 1999.
10
statul
11
Persoană fizică sau juridică
La împrumuturi forțate statul recurge în împrejurari exceptionale, si anume când independența
națională, integritatea teritorială a statului sau cuceririle sociale ale poporului au fost lichidate sau
sunt grav amenințate.
c)Caracterul rambursabil . Ca mijloc de procurare a resurselor bănești de care statul are nevoie,
împrumutul se caracterizează prin aceea că se restituie, la termenul fix, persoanelor fizice si juridice
care l-au acordat, spre deosebire de impozit, care constituie o prelevare, la dispoziția statului,
definitivă și nerambursabila.
După cum menționează doamna profesor – magistru în drept Cuciurcă Doina „ Caracterul
rambursabil are la bază principiul restituirii , el restituindu-se la termenul fixat persoanelor fizice sau
juridice care l-au acorad , deci reprezintă un mijloc de mobilizare temporară la dispoziția statului a
unor sume pe care acesta le va restitui , după o period de timp creditorilor respectivi. ” 12 Lipsa unui
angajament expres de rambursare a unui asemenea împrumut nu împiedică însă statul să răscumpere
la bursă înscrisurile împrumutului respectiv, momentul în care aceasta operațiune prezintă
conveniența economică.
d) Împrumutul de stat asigură deținatorilor de înscrisuri publice, pe lângă rambursarea sumei
împrumutate, si o anumită contraprestație. 13 Pentru a putea intra în posesia sumei de bani care îi
lipsește și o folosesc potrivit trebuințelor sale, statul se angajează să achite sistematic, deținătorilor
de înscrisuri publice, prețul acestei folosințe. Prețul la care ne referim îmbracă forma dobânzii,
forma câștigului ori ambele forme , după caz, la care se adaugă adesea și alte avantaje materiale. Așa
cum am mai arătat, împrumutul de stat se deosebește de impozit, între altele, prin contraprestația pe
care statul o oferă creditorilor săi. Uneori, avantajele oferite de stat la lansarea unui împrumut sunt
ulterior restrânse. Astfel, în conditiile scăderii ratei dobânzii pe piața capitalului de împrumut, în
perioada de criză sau de depresiune, statul poate proceda la conversiunea datoriei sale: preschimba
înscrisurile unui împrumut vechi cu o dobândă ridicată cu înscrisuri ale unui împrumut nou cu o
dobândă mai redusă. Alteori, avantajele materiale inițial oferite de stat creditorilor săi se diminuează
ca urmare a deprecierii accelerate pe care o suferă moneda în care a fost liberat împrumutul.

12
Cuciurcă Doina și Televca Oleg… pg.80
13
Ibdem
 Subiectul 1.3. „ Formele și destinația Împrumutului de stat ”
Conform literaturii de specialitate împrumutul de stat are următoarele forme a) în funcție de
termen , b) în funcție de locul sau sediul unde se află creditorul , c) în funcție de poziția statului față
de creditori , d) în funcție de caracter , e) în funcție de repartizarea titlurilor.
a)în funcție de termen
-pe termen scurt - perioadă de rambursare de pînă la un an şi/sau rambursare la solicitarea creditorului în
lipsa termenului de scadenţă;14
-pe termen mediu - perioadă de timp de 3 ani ce vizează termenul pentru care sînt stabilite obiectivele şi este
analizată evoluţia indicatorilor aferenţi datoriei de stat în cadrul programului „Managementul datoriei de stat
pe termen mediu”; 15
-pe termen lung - perioadă de rambursare de la un an şi mai mare; 16 la acest subpunct domnul profesor
Eduadr Demciuc vine cu o concretizare că împrumuturile de stat pe termen lung sunt care de peste 5 ani 17.
b)În funcție de locul și sediul unde se află creditorul
Obligația financiară totală a comunității este determinată și administrată separat pe cele două tipuri
ale sale, și anume datoria publică interioară și cea externă. Obligația financiară internă este cu
siguranță o comunitate parte integrantă a obligației financiare totale a comunității și prezintă
împrumuturile financiare de stat pe piața monetară interioară, de la persoane fizice și juridice, în
monedă națională sau în valută, plus împrumuturile dedicate prin a 3-a funcție, folosind garanția
privind statul, restantă la un moment dat. Suma exigibilității datoriei comunitare este exprimată cu
ajutorul datoriei flotante împreună cu datoria consolidată. Această datorie în derivă este cu siguranță
obligația financiară publică pe termen scurt a comunității și include împrumuturile contractate,
pentru perioade de până la doisprezece luni, pentru a putea acoperi lacunele locuinței generate de
inconsecvența, în timp, a veniturilor utilizate costurile financiare. Pe când împrumuturile de stat
externe sunte contractate de alte state , organizații financiar-bancare internaționale și de personae
fizice(capitaliști)/personae juridice din alte state. De obicei aceste împrumuturi intră concomitant și
în împrumuturi de lungă durată (peste 5 ani ) , doarece în aceste împrumuturi persist sume mare de
bani care peurmă devine cam complicat de achitat toată suma doar întrun an , prin simplul fapt că
dacă statul ar achita suma integral deodată , sau ar apela la credidul overnight18 este șansa ca din nou
să apară un dezbalans în bugetul statului , care peurmă vor trebui să apeleze din nou la un alt
împrumut de stat.
c)În funcție de poziția statului față de creditori
-împrumuturi contractate direct de către stat;
-împrumuturile garantate de stat , ele fiind contractate de agenții economici sau de alte entități de
drept.19
d)În funcție de caracter;
-voluntare(patriotice) – prin care statul se adreseză sentimentului și spiritului de datorie al
cetățenilor;
-forțate(obligatorii) - La împrumuturi forțate statul recurge în împrejurari exceptionale, si anume când
independența națională, integritatea teritorială a statului sau cuceririle sociale ale poporului au fost
14
A se vedea Art.2 din lege419/2006.
15
Ibidem.
16
Ibidem.
17
A se vedea Eduard Demciuc „ Împrumutul de stat – venit bugetar extraordinar și principalele forme ale acestuia ”...
18
Această formă de credit se oferă într-o noapte și debitorul întoarce datoria în aceeași noapte
19
Bostan I. „ Drept Financiar public” ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza” , 2010.
lichidate sau sunt grav amenințate. Sunt cunoscute și cazuri de împrumuturi contractate de stat pentru
pregătirea și ducerea de razboaie, reconstrucția postbelica a țării, refacerea economiei distruse de
calamități naturale, înlaturarea urmărilor unor crize economice de mare amploare etc., când libertatea de
actiune a subscriitorilor este mult îngrădită prin măsurile luate de autoritățile publice. Întrucât condițiile de
emisiune si de rambursare a unor asemenea împrumuturi sunt mai puțin atractive decât în împrejurări
normale, pentru plasarea acestora se desfășoară o amplă acțiune de popularizare: se evidențiază faptul că
obiectivele prevăzute a se finanța pe cale de împrumut sunt de interes național, iar subscrierea la împrumut
constituie o datorie patriotică a fiecărui cetățean.

e)în funcție de repartizare titlurilor;

-împrumuturile cu nivel limitat(Guvernul stabilește un plafon al împrumuturilor care nu poate fi depășit);

-Împrumutul cu nivel nelimitat(subscriitorii pot cumpăra câte titluri doresc). 20

Spre sfârșitul acestui capitol , după ce am aflat despre prtea teoretică a împrumutului de stat/creditul public
, sugerez ca să făcem diferențiere dintre creditul public cu cel privat; 1) la creditul public cererea vine din
partea statului sau din partea unor reprezentanți ai statului , pe când la cel privat cererea vine din partea
persoanelor fizice/juridice din domeniul privat. 2)Oferta vine din partea băncilor, altor instituții financiare ,
agenților economici, populației , altor guverne , pe cînd la creditul privat oferta vine din partea băncilor ,
altor instituții financiare , agenților economici , populației. 3)Destinația creditului public sunt investiții
publice , furnizare de servicii publice, plata dobânzilor , refinanțarea datoriei publice , pe când în domeniul
privat sunt investiții private , credite pe termen scurt pentru producție sau investiții neproductive.
4)Rambursarea și plata dobânzilor se realizează din venituri bugetare , pe când din domeniul privat se
realizează prin resurse private . 5) Plata dobânzii reprezintă un fenomen de restribuire a venitului national ,
pe când în domeniul privat este un fenomen de redestribuire a valorii adăugate.

20
Ibdem Cuciurcă Doina și Televca Oleg
Capitolul II „aplicarea,Elementele tehnice , rolul