Datoria de stat

Planul prelegerii

 1 Regimul juridic al împrumuturilor şi

garanţiilor de stat.
1.1 Hârtiile de valoare de stat împrumuturile
contractate de la Banca Naţională a
Moldovei şi de la instituţiile financiare
autohtone.

2
Planul prelegerii

2 Datoria de stat internă. .

3 Datoria de stat externă.

3.1 Creditorul împrumuturilor de stat externe.

3
 Împrumuturile de stat au apărut şi s-au dezvoltat în contextul
finanţelor publice moderne, alături de impozite şi taxe, ca
mijloc de completare a fondurilor băneşti de utilitate publică
sau ca venituri extraordinare.
Din punct de vedere terminologic, frecvent este utilizată
expresia împrumut public care este sinonimă celei de credit
public.
 În economia de piaţă, veniturile procurate de stat din
impozite şi taxe, precum şi cele de la întreprinderile şi
proprietăţile sale adesea nu acoperă integral cheltuielile
bugetare ordinare. În asemenea situaţii, autorităţile publice
se adresează persoanelor fizice şi juridice care dispun de
mijloace băneşti temporar disponibile, cerându-le să le
încredinţeze o parte din acestea pentru acoperirea diferenţei
dintre cheltuielile şi veniturile bugetare. Cu alte cuvinte, în
caz de dezechilibru bugetar, completarea veniturilor publice
se face cu resurse de împrumut, adică pe calea creditului
public.
Sub aspect economic
creditul public reflectă
relaţiile economice de
redistribuire a
resurselor temporar
disponibile ale
persoanelor fizice şi
juridice în favoarea
autorităţilor publice
pentru satisfacerea
nevoilor generale ale
societăţii.
„reglementarea
raporturilor juridice
create între operatorii
 Creditul public

Acţiunile emise de către societăţile de capital

reprezintă înscrisuri care certifică deţinătorului
lor calitatea de creditor şi-i dau dreptul să
primească o dobîndă la sumele împrumutate,
indiferent de rezultatele financiare obţinute.
Acţiunile, ca şi obligaţiunile societăţilor de
capital, nu au valoare proprie, ci reprezintă
numai o anumită valoare din valoarea
capitalului corporativ. Ele circulă independent
de capitalul real, ca şi cum ar avea o
asemenea valoare,sunt, un, capital iluzoriu
sau fictiv.
7
 Termeni utilizaţi

Obligaţiunile împrumuturilor de stat constituie titluri

care atestă deţinătorului lor calitatea de creditor al
statului. Deşi nu au o valoare proprie, ele circulă ca
şi cum ar avea o asemenea valoare. În măsura în
care sumele împrumutate de stat nu sînt folosite în
scopuri productive, ci pentru consum, obligaţiunile
împrumuturilor respective nu au în spatele lor un
capital real, capabil să producă o valoare nouă. Cu
toate acestea, ele dau deţinătorului lor dreptul de a
primi o dobândă din partea statului care se suportă
din resursele bugetare. Prin urmare, obligaţiunile
împrumuturilor de stat reprezintă dublu capital fictiv.

8
 Termeni utilizaţi
 Dobânda plătită de stat pentru
mijloacele băneşti împrumutate şi
utilizate de acestea în scopuri
neproductive exprimă relaţii de
redistribuire a venitului naţional.


9
 Sub aspect juridic, împrumutul de stat apare ca o înţelegere
intervenită între o persoană fizică sau juridică, pe de o parte, şi stat,
prin care prima pe de altă parte
consimte să pună la
dispoziţia statului o
sumă de bani, sub
formă de împrumut,
pe o perioadă
determinată, iar
acesta din urmă se
angajează să o
ramburseze la
termenul stabilit şi să
achite dobînda şi alte
costuri curente.
„
 Destinaţia împrumuturilor
 Statul apelează la împrumuturi fie din
necesităţi de trezorerie, fie din necesităţi
de echilibru bugetar. În primul caz,
veniturile bugetare ordinare prevăzute a
se realiza în anul considerat acoperă
integral cheltuielile bugetare.

12
 Imprumutul public
 În cazul în care toate resursele publice
încasate pe teritoriul ţării se colectează la
Trezoreria finanţelor publice, este posibil ca
insuficienţa de resurse înregistrată la bugetul
administraţiei centrale de stat să fie acoperită
pe seama sumei împrumutate de la o altă
instituţie de stat care înregistrează un prisos de
resurse. În momentul încasării veniturilor
bugetare prevăzute, suma respectivă se
restituie instituţiei împrumutătoare.
13
 Creditul public
 În cazul în care disponibilităţile de resurse
ale unor instituţii publice nu acoperă golul de
casă al bugetului, atunci se solicită
împrumuturi pe termen scurt la alţi deţinători
de resurse băneşti de pe piaţă. În ultimă
instanţă, se face apel la Banca Centrală a
ţării, sub forma unui avans în contul
veniturilor bugetare viitoare, în limitele şi
condiţiile prevăzute de lege.

14
 Creditul public
 În cazul în care disponibilităţile de resurse
ale unor instituţii publice nu acoperă golul de
casă al bugetului, atunci se solicită
împrumuturi pe termen scurt la alţi deţinători
de resurse băneşti de pe piaţă. În ultimă
instanţă, se face apel la Banca Centrală a
ţării, sub forma unui avans în contul
veniturilor bugetare viitoare, în limitele şi
condiţiile prevăzute de lege.

15