Marian Olari

Creditul
1. 2. 3. 4. Notiunea si clasif creditului Functiile si rolul creditului Creditul public(impr de stat) Creditul extern

Etimologic creditul isi are originea in lat. Creditum- credere, a crede, a se increde. Creditul dintr-o categorie economico financiara a creat subiectul unor ample cercetari din domeniul financiar, creditul fiind(dupa W.Sombart) puterea de cumparare fara a detine numerar. Gide defineste creditul ca schimbul unei bogatii prezente contra uneia viitoare. Creditul e un schimb de mneda conditionat si despartit de un interval de timp Elementele: a)creditor- ce acorda b)debitor; c) termenul- momentul angajarii lui si rambursarii d)scadenta- momentul pentru intoarcarea creditului e) ratele partiale- se ramburseaza esalonat la anumite termene conform intelegerii stipulate in contractul de credit f) garantarea sau gajul- format din anumite bunuri care se constituie la dispozitia creditiorului sau a unui tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a unor obligatiuni de o valoare in general mai redusa g) dobinda- suma de bani platita de catre debitor creditorului sau pentru imprumutul acordat pe un termen determinat Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata: creditul comercial si creditul bancar. Comercial- intre vinzator si cumparator( baza dezvoltarii tarilor vestice) Bancar- acordat de catre institutii bancare specializate. Dupa destinatie: a)de consumatie; b) trezorerie; c)export; d)productie. In functie de subiectul de drept ce se angajeaza in credit: public si privat Cauza: avem credit de finantare si de refinantare. De finantare se acorda firmelor ce nu au creanta asupra altora, ce le de refinantare- ce au creanta. Dupa modul de garantare- real(valori materiale certe); personal( acordat pe baza increderii, a prestigiului de care se bucura cel imprumutat. Poate fi acoperit-garantat de terti; sau descoperit-incredere 100% in persoana debitorului) Dupa perioada de timp- pe termen scurt , mediu si lung. Scurt- pina la un an;mediu-pina la 5 ani; lung- mai mult. Dupa locul de desfasurare- intern si credit extern. In functie de posibilitatea pe care o are la disp creditorul de a avea sau nu dreptul sa ceara debitorului rambursarea anticipata a creditului- denuntabil(creditorul are un asemenea drept) si nedenuntabil(nu exista o asemenea clauza in intelegerea dintre parti) Forma creditului guvernamental: in calitate de creditor apare guvernul unui stat sau agentiile guvernamentale.

In conformitate cu hot BNM, activele si angajamentele conventionale ale bancii se evalueaza si se includ inuna din urm categorii: standart; supravegheat; substandart; dubios; compromis(pierderi). Functiile si rolul creditului: a) Distributiva- mobilizarea resurselor banesti disponibile la un moment dat in economie si redistribuirea lor prin acordarea de imprumuturi spre diferite ramuri, sectoare de activitate care au nevoie de fonduri de finantare b) De transformare a economiilor in investitii- se concretizeaza una si legile obiective ale econimiei de piata si anume realizarea echilibrului economic. Transformarea economiilor unora in investitia altora c) Monetara- metoda fiduciara- moneda cu valoare fictiva cu incredere( bilete de banca, cecul, cambia , ordinul de plata) d) Asigurare a stabilitatii preturilor- se realizeaza prin reglarea dimensiunilor cerere si oferte de marfuri si servicii, creiindu-se consumul pe de-o parte si stocurile pe de alta parte. Warant- depozitarea marfii cu primirea contravalorii si pretul nu scade(pentru tarile cu productie sezoniera) e) Promovarea relatiilor economice interntionale, stimulind exporturile si importurile de marfuri si servicii, asigurind o desfasurare normala, rapida siin deplina siguranta a acestor operatiuni. f) Acoperirea deficitului in bugetul de stat Pe cit de util si avantajos este creditul , pe atit de primejdios e atunci cind nu e utilizat conform principiilor sale. Cel mai mare pericol il prezinta folosirea abuziva, determinata de ideea ca prin sine insasi creditul reprezinta o bogatie. Alt moment negativ e asa numita supracreditare care aduce la mari dezichilibre economice , financiare si monetare; generind cind ia proportiiinflatia. In cele din urma nu trebuie omisa problema riscurilor rezultate din utulizarea creditului mai ales pentru institutiile bancare, care daca nu sunt luate in calcul pot provoca prabusirea in lant a sistemului bancar cu consecinte extrem de dureroase pe plan social, economic si politic. Imprumutul de stat Din punct de vedre juridic prin imprumutul de stat se intelege un ansamblu de relatii reglemetate de norme juridice cu privire la acumularea de catre stat a unor fluxuri financiare disponibile la persoanele fizice si juridice in baza principiului benevol, operativ,rambursabilitatii, in scopul acoperirii deficitului bugetar si armonizarea circulatiei monetare. Imprumuturile publice sunt venituri extraordinare la care se recurge in caz de dezichilibru bugetar, atunci cind veniturile ordinare sunt insuficiente pentru a face face cheltuilelilor. Conform legii RM privind datoria publica, garantiile de stat si recreditarea de stat , art 2 spune: impr de stat e relatie contractuala prin care creditorul transmite in proprietatea statului mijloace cu conditia rambursarii acestuia de catre stat la expirarea termenului pentru care a fost acordat. Trasaturile: a) Utilizarea neproductiva a acestui capital b) In relatii de credit public intotdeauna se observa superioritatea statului

c) Avind in vedere rolul deosebit al statului e incheie aceste contracte fara a asigura cu careva gaj d) In cazul creditului bancar contractul se incheie in baza principiului egalitatii partilor, pe cind in creditul public uneori, se aplica principiul constringerii Clasificarea imprumutului de stat: In functie de termeni( vezi p.1) In functie de locul de plasare-interne s externe De pozitia statului fata de creditori- contractate direct de catre stat ; garantate de stat- sunt contractate de alte entitati de drept( vezi art 27 legea mentionata) In functie de caracter- voluntare(patriotice); constringere Conf art 114 val mobilirare de stat se emit: a) In forma de inscriere in cont, pentru care emisiunea , circulatia, evidenta, confirmarea dreptului de proprieteate si plata sumei principale si a dobinzilorse efectueaza prin sist de inscriere in cont b) In forma materializata- cu inscrisuri imprimate, pentru care emisiunea , circulatia si rascumpararea se for efectua conf conditiilor prevazute de legislatie Valorile mobiliare de statse emit pe termen scurt, mediu si lung: a) Scurt- bonurile emise de trezorerie emise cu scont si rascumparate cu scadenta la valoarea lor mobiliara b) Mediu si lung- obligatiunile de stat emise cu o rata flotanta sau fixa a dobinzii. Obligatiunile de stat pot fi vindute cu scont la pretul nominal sau cu prima si sunt rascumparate la valoarea lor nominala Avantajele imprumutului de stat: 1) Consolideaza patrimoniul statului ca urmare a intrebuintarii din interes public a sumelor date 2) Sunt mijloace de incurajare a economiilor banesti si de activitate a unor capitaluri particulare 3) Statul nu acopera deficitul bugetar printr-o noua emisiune monetara Dezavantaje: 1) Angajeaza generatiile vitoare sa suportecheltuielile de rambursare 2) Reduc capitalul particular circulant din stat 3) Cresc cheltuielile neproductive ale statului, deoarece aceste imprumuturi trebuie rambursate cu plata unor dobinzi( art. 8 la data de 31 dec 2010 datoria publica interna nu va depasi 5miliarde 300 milioane lei) Cea mai reusita si sigura investitie e plasarea mijloacelor banesti in valorile mobiliare de stat. In acest sens sav. Americani Mcconel si Brew- posibilitatea guvernului de a refinanta datoria publica( scoaterea si vinderea de noi obligatiuni ale statului iar venitul-pentru plata datoriei existente; aplicarea metodelor de impozitare(majorare a impozitelor); atribuitia statului de emisiune monetara(ca exceptie).

Creditul extern Reprezinta imprumutul acordat de catre stat , banci si alte pers fizice sau juridice unor tari, banci si pers fizice si juridice straine. Art. 12 e valabil si pentru creditul extern. Conform prevederilor art.19 aceeasi lege, instrumentele de datorie externa sunt: a) Instrumentele financiare aplicate pe pietele financiare externe, inclusiv imprumuturi de stat si valori imobiliare de stat pentru plasarea lor pe piata externa b) Hotaririle cu privire la imprumuturile externe se adopta de parlament pe baza contractelor prezentate de guvern. Impr de stat sunt debursate prin intermediul BNM sau/si a bancilor comercialesi vor fi pastrate in conturi purtatoare de dobinda in favoarea bugetului de stat( debursarea- convertibila, in bani nationali) Din punct de vedere social creditele externe vor trebui sa amine costul tranzitiei pentru o perioada viitoare in care va fi mai usor de suportat achitarea lor. Ele trebuie sa contribuie atit la dezvoltarea economica cit si la mentinerea sau la limitarea diminuarii nivelului de trai si asa destul redus Avantajele creditului extern: a) Realizarea unor importante modernizari a economiei b) Investitii in obiective economice c) Crearea de noi locuri de munca pentru personalul provenit din ramurile afectate d) Asigurarea efectuarii reformelor in conformitate cu procesele ce se afirma pe plan extern etc. Dezavantaje: a) O datorie de stat mare atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciului acestora a unei importante parti a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asupra scaderii nivelului de investitii b) Acumularea unui insemnat debit al datoriei externe este in sine un proces dureros pentru tarile cu export necompetitive si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoare Dreptul bugetar si bugetul public national Aparitia dezv si natura jur a bug Dr bugetar-raporturile jurdice bugetare Continutul si cuprinsul bugetului Principiile si ordinea repartizarii veniturilor sitemului bugetar

1. 2. 3. 4.

Locul cel mai important in cadrul sistemului bugetar in RM il detine bugetul de stat ce indeplineste un rol major in raport cu celelalte bugete. Etimologoc cuv buget- lat.bulgo: punga de bani. Ulterior in Franta sau folosit expresiile bouge, bougette cu sensul saculet. Marea Britane prin cuvintul budget se intelegea mapa de piele a cancelarului trezoreriei in care erau aduse in parlament documente referitoare la situatia veniturilor si cheltuielilor statului. Forme embrionare ale bugetului au fost: Condica de venituri de pe timpul lui Constatin Brincoveanu si Samile Visteririei , Mavrocordat. In principatele romane folosirea expresiei budget s-a introdus prin regulamentele organice. Odata cu stabilirea independentei a aparut necesittea de avea si un buget de stat propriu. Bazele sist bugetar au fost puse in legea cu privire la sist bugetar din

29nov1990 unde art 3 mentiona ca bugetul de stat prin intermediul bugetului republican si celor locale exprima relatiile economice dintre persoanele fizice , juridice si statului in vederea formarii si folosirii planificate a fondurile banesti. Odata cu adoptarea constitutiei RM a fost introdus not de buget public national, astfel reglementarea actula e realizata de un concept nou impusa de economia de piata renuntindu-se la formula bugetului centralizat si trecerea la un sistem de 3 bugete distincte: 1. De stat 2. Locale 3. Asigurarilor sociale Definitii ale bugetului de stat: bugetul este un start de prevedere a veniturilor si cheltuielilor pe o perioada determinata; bugetul-un program de cheltuieli/venituri ce urmeaza a se realiza intro perioada determinata; procedeu economico-financiar cu caracter evalutiv programate si comparativ, compus din 2 parti-de venituri si cheltuieli care se intocmeste pe o perioada determinata in legatura cu resursele financiare ale oricarei pers fizice sau juridice. Lege franceza a contabilitatii: bugetul de stat e act de stabilire si autorizare a veniturilor si cheltuielilor anuale ale statului sau a altor servicii publice. Bugetul- act administrativ, deoarece atit veniturile cit si cheltuielile sunt evaluari realizate de agenti administrativi; alta parere- act legislativ, decizie ce emana de la puterea legislativa; altaact legislativ+admiistrativ, fiind o lege in parte creatoare de dispozitii generale si este act administrativ in partea creatoare de dispozitii individuale. Are natura juridica de lege, este adoptat printr-o lege-legea bugetara anuala. E plan financiar ce imbraca forma unui act normativ.

Raportul juridic bugetar Utilizarea bugetului in dezvoltarea economica a statului determina existenta unui grup special de norme care reglementeaza raporturile aparute in legatura cu aceasta. Astfel de norme partile compaonente dr bugetar care include citeva institutii financiar jur. Dr bugetar a RM poate fi determinat ca totalitatea normelor jur care reglementeaza relatiile sociale care apar in legatura cu constituirea, repartizarea si utilizarea resurselor bugetului public national. Cercul acestor institutii este foarte larg, la ele atribuindu-se in principal raporturie aparittia carora este legata de stabilirea structurii bugeare si a sistemului bugetar. Actelenormative prin care sereglementeaza cuantumurle banesti ale veniturilor si cheltuielor fiecaruia dintre cele 3 bugete. Raporturile si coreatia dintre bugetelede diferite niveluri. Pelinga acestea in dr bugetar fac parte prn carese reglementeaza raporturile de elaborare si executare a acestor bugete, raporturile si operatiile de trezorarie. Avind acest obiect de reglement jur,dr bugetar nu se suprapune reglementarilor privind impozitele si celelalte venituri alebugetului, precum si al imprumutului de stat (ele se coreleaza). Relatiile sociale care apar la constituirea repartizarea si utilizarea resurselor bugetului public national si care sunt regelementate de normele dr bugetar devin raporturi juridice bugetare. Spre deosebire dealte raporturi juridice bugetare, cele bugetare prezinta anumite particularitati: - Izvorul aparitiei lor este intotdeaunalegea (legeabugetaraanuala)

Apar in procesul activitatiibugetare ale statului si unitatilor administartiv teritoriale. Cercul specifical subiectelor in comparatie cu alte componenta altor subiecte araporutilor bugetare

Subiectele raportului bugetar se impart 1. Statul si unitatile administartiv teritoriale 2. Oragnele reprezentative siexecutive aleputerii de stat (centrale silocale) 3. Intrerinderile de stat,institutiile publice. Aceste raporturi nu pot dura mai mult decit 1 an. Continutul si cuprinsul bugetului public national Bugetul statului nostru este alcatuit din(continut): veiturile si cheltuielile. veniturile publice sunt mijloace de constituire a fondurilor banesti ale statului. Conform art 8 privind sistemul bugetar si sistemul bug. Venitul se constituie din impozite taxe, granturi si altelea. Modalitatilede realizare a veniturilor bug se instituie in raportcu ncesitateaveniturilor nationale, gardul dedezvolatarea tarii Veniturile pub sunt formate din venituri ordinare si extraordinare. Cele ordinare sunt acelea carese incaseaza curegularitate din acesta categorie facparte impozitele directe (impozit pe venit,) impozite indirecte(TVA, acize ) si venituri de la interprinderi si domeniile statului. Eniturile extraordinare la care statul apeleaza numai in cazuri exceptionale si anume atunci cind mijloacele banesti provenite din resursele ordinarenu acopera integral cheltuielile bugetare. Din aceatsa categorie fac parte imprumuturile(RM-nu, art8 alin2_) , suplimentarea masei monetare printr-o noua emisiune monetara,emiterea de bonuri de tezaur (valorimobiliare de stat),vizarea unei parti din rezerva deaur a statului (RM-nu). Cheltuielile publice reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fonduriler bugetare in scopul staisfacerii necesitatilor generale ale statului. Chltuielile bugetare se repartizeaza dela bugetul de stat pentru (art 10 _): - Fondul de salarii a autoritatilor publice - Intretinerea aparatului de stat - Dezvoltarea sistemului economic - Acoperireanevoilor social-culturale - Serviciul datoriei de stat - Plata cotizatiilor inorganizmele internationale - Asigurarea apararii ordinii publice Organizarea bugetara a statului corespnde cu structura organizarii statului respectiv. Ordinea si principiile dr bugetar

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetare un moment foarte important pentru toate statele contemporane si este indreptata solutinarea urmatoarlor probleme: - De a oferi statului sifiecarui organ al administratiei publice acel volum de mijloace bugetare care sa asigure indeplinirea de catre aceste organe a funcitiilor care au fost puse in sarcina lor - Determinarea cheltuielilor ale statului, a fiecarui organ aladministratieipublice in parte care sacorespunda sferelor lor de activitate. Procesul de realizare si repartizare a veniturilor si cheltuielilor intre bugetele dintre diferite niveluri se face in baza prncipiilor 1.Reglementarii uniforme care se exprima in stabilirea in actele normative a bazelor comune care determinasistemul de venituri si cheltuieli, ordinea de aprobare a normatiivelor de defalcar 2. princip echilibrarii maximal posibile a bugetului, care se infaptuieste in conditiile deficitului bugetar cronic printr-un sistem de masuri special elaborate care duc la inlaturarea sau la micsorarea acestui fenomen 3. subordonarii administrative, insemnatatii obiective masurilor finantate din buget se finanteaza actiunile care se atribuie la competenta fiecarui organ de stat de nivel corespunzator 4. teritorialitatii trecerii in fond a veniturilor e important laconstituirea bugetelor locale de nivelul I si II. 5. autonomiei autoritatilor publica locale la repartizarea unor venituri, In concluzie, reglementarea bugetara se poate realiza prinmetodele: 1. Stabilirea izvorului venitului bugetar 2. Ajutorul gratuit acordat bugetelor locale din contul bugetului de stat 3. Credite bugetare acordatede intre bugete de diferite nivele.

Tema: 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Procedura bugetara Notiunea si principiile Elaborareabugetului de stat Examinarea si adoptarea bugetului de stat Executarea bugetului Controlul executarii bugetare Darea de seama cu privire laexecutarea bugetara

1.

O trasatura a bugetelor de toate nivelele este parcurgerea succesiva a unora si aceleasi etape reinnoite permanent ale constituirii si executarii bugetelor de diferit nivel. Conform art 3 Legea_ priocesul bugetar constituiee etape consecutive de elborare, aprobare, executare, raportarea a executarii bugetare. Procedura bugetara este activitatea care incepe cu elaborarea

bugetului si se termina cu aprobarea darii de seama pentru executarea lui pentru anul bugetar respectiv. Conform doctrinei, prinrocedura bugetara se intelege un ansamblu de acte si operatiuni cu caraccter tehnc si ormativ infaptuite de organe specializate ale statului in scopul elaborarii,adopatrii, executarii si incheieriii bugetului public national. Aplicarea dr bugetar si a procedurii bugetare sunt guvernate de urmatoarele principii ( vezi titlul I, art 13 indice 1-6): 1. Anualitatii- se aplica reglementindu-se exercitiul bugetar anual (perioada de timp reglementatta cu datele de inceput si de sfirsit a executarii bugetelor respective.in asa state ca Austrai belgia brazilia franta germania olanda grecia romania moldova, exercitiul bugetar corespunde anului calendaristic. In canada danemarca india iordania japonia m. Britanie incepe la 1 aprilie 31 martie. In australua filipine italia suedia 1 iulie- 31 iunie. Sua , tailnda 1 octombrie -30 sept. 2. Unitatii monetare- toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala. 3. Universalitatii- veniturle bgetare sunt destinate finantarii tuturor cheltuielilor incluse in buget fara relatii ine anumite tirpuri de venituri si cheltuieli. Acestea se includ in buget in totalitate in sumele lor brute. 4. Unitatii toate venitutile si cheltuielile se includ in buget. Veniturile si cheltuieliel fiecarui element a sistemului bugetar se condsolideaza in bugetulpublic national. 5. Paralel cu acest principiu se aplica procedeul prularitatii bugetare, care paralel cu bugetul statului seadimt alaturat acesteia alte bugete. Ex:bugete extraordinare, anexe, autonome 6. Specialitatii- veniturile si cheltuielile bugetare se aproba si se inscriu grupate onform clasificatiei bugetare (art 7_) 7. Transarentei_

In baza acestor date si informatii prezentate de MinFin , guvernul in fiecare an prognozeaza cadrul bugetar pe termen mediu, care include obiectivele politicii bugetar-fiscale pentru anul bugetar viitor si pentru cel putin 2 ani pe anii dupa anul viitor. Ministerul finantelor, primind datele de la celelalte autoritati, emite pentru autoritatile publice note metodologica referitoare la elaborarea bugetului. Autoritatile publice prezinta propunerile de buget la data stabilita de Min Fin. Proounerile debuget ce se determina de min finantelor sunt: - Veniturile si cheltuielile estimate pentru anul bugetar curent, viitor - Venituri si celtuieli estimate pentru celputin doi ani viitori - Justificari a cerintelor cu privire la estimarile preliminare a veniturilor - Poate cere orice alta informatie de la autoritatile publice referitoare la problema data Ministerul de finante examineaza propunerile de buget ale autoritatilor publice, deciziile minfinului referitor la venituri/cheltuieli se examineaza in comun cu autoritatile publice la data stabilita de minfin. Daca autorpublice nu sunt de acord cu minfinul, divergentele se solutioneaza in ultima instanta de Guvern. In cele din urma minfinul elaboraza proiectul legii bugetare anuale ce cuprinde anexele si il prezinta Guvernului impreuna cu nota informativa. Anexele la proiect includ: a. Veniturile/cheltuilelile estimate pentru anul viitor b. Datele aditionale prevazute de de proiect

Nota informativa include: a. Prognozele b. Estimarile bugetului public national bazate pe: - Strategiile de dezvotltare socio-economice - Politice fiscale - De sprijin financiar - ...relatiilor bugetului de stat cu bugetele UAT Guvernul examineaza proiectul si nota informativa. La solicitarea Guv Minfinul prezinta explicatii aditionale la proiect si la nota explicativa. Guv stabileste procedura de apelare a proiectului de catre autoritatile publice, el decide includerea amendamentelor la priect si nota info si controleaza operarea amendamentelor de minfin. Dupa includerea amendamentelor, da a exista, Guvernul aproba proiectul legii bugetare anuale. Aprobarea bugetului de stat Datorita importantei, aprobarea e efectuata de parlamente. (vezi art.26-31) . Guv trimite pina la 1oct priectul parlamentului. Proiectul dat e examinat de curtea de conturi, care prezinta Parlamentului un aviz la datta stabilita de acesta. Comisiile permanente ale P examineaza proiectul si prezinta avizele sale comisiei pentru buget si finante. In baza avizellor comisiei permanente si a propriei examinari, comisia pentru buget si finante intocmeste raportul si lista de recomandari si le prezinta parlamentului la data stabilita de acesta. P examineaza proiectul legii bugetare anuale de regula in 3 lecturi. Parlamentul poate examina si adopta si in 2 lecturi cu condititia examinarii chestiunilor prevazute pentru examinarea in lectura a 3-a. In decursul primei lecturi: - p audiaza raportul guvernului si coraportul comisiei pentru buget si finante si examineaza: a. directiile principale ale politicii fiscale b. conceptele principale - il examineaza pentru lectura a 2-a. In caz de respingere se opereaza modificari pentru prezentarea din nou in prima lectura in a doua lectura se examineaza: - veiturile estimate sub forma de calcule - cjeltuiele estimate destinatia si structura - deficitul sau excedentul bugetar in a 3-a lectura: - parlamentul examineaza: a. alocatiile detaliate pentru autoritatile publice b. stabileste alocatiile ce vor fi finantate in mod prioritar c. examineaza alte detalieri din legea bugetara anuala Pina la data de 5 dec a fiecarui an , P adopta legea bugetului anual Un ultim aspect al procedurii de aprobare a bugetului consta in ipoteza in care P nu reuseste sa dezbata si sa voteze legea buetara anula in termenul prevazut de lege. In teoria si practica finantelor publice sau conturat doua metode:

1) cea a aprobarii a 1/12 bugetare provizorii sunt bugete ale caror venituri si cheltuieli reprezinta a 12 parte din cele propuse si prevazute din legea bugetara anuala ce nu a putut fi votata in termenul legal. Bugete care sunt examinate de comisia bugetara se aproba de parlament si se pun in executare potrivit principiului de continuitate a executarii bug de stat 2) cea de incredintare a guvernului sa conduca executia bugetara conform cifrelor de venituri si cheltuieli de anul trecut In RM se aplica a 2-a metoda(daca cel putin tree zile nu se aproba , se aplica legea anului precedent- ConstRM; ) Executarea bugetului de stat Procedura executiei bugetului anual cuprinde actele de executie si realizare a veniturilor/efectuare a cheltuirlilor prevazute in legea bugetara anuala , intre acestea si imbinat cu ele, exercitiul anual comporta si exercitiul de casa- pastrare si eliberare a fondurilor banesti denumita operatiuni de trezorerie. Reiesind din cele expusee , procedura exeutiei bugetare este compusa din mai multe etape: 1) repartizarea lunara a veniturilor si cheltuielilor- potrivit art.33 legea bug, in termen de 10 zile dupa adoptarea legii bugetare anuale minfinul: a) solicita de autoritatile publice centrale planurile de finantare si ale inst de subordine b) intocmeste repartizari lunare ale veniturilor din legea bug anuala in termen de 45 zile dupa publicarea legii bugetare anuale, minfinul: a) aproba repartizarea lunara a veniturilor conform clasificatiei bugetare, ea se semneaza de ministru sau de persoana autorizata de minfin, care aproba cheltuielile pentru un scop specific Nici o aut publica nu poate efectua cheltuieli nefiind autorizata de ministru sau de persoana autorizata. 2) executia partii de venituri a bugetului 3) executia de casa a bugetului 4) executia partii de cheltuieli a bugetului responsabilitatea generala pentru executarea bugetului revine Guvernului.

Executia partii de venit Realizareaveniturilor anualealebugetului de statsunt supuse cerintelor de legalitate.conform art35 _ spune ca in buget se percepimpozitele taxele si alte incasari numai dacaau foststabilite prin lege. La colectarea veniturilor sunt necesare o serie de acte si operatiuni: indentificarea veniturilor si bunurilor impozabile si taxabile, si stabilirea obligatiilor fata de bugetul de stat. Indentificarea areloc prin metodele: 1. calcularea obligatiilor bugetare de catre subiectele platitoare (pers juridice) 2. calcularea si retinereaobligatilor bugetare de catre tertul platitor pentru unele impozite datorate de pers fizice (contabilitatea institutiei unde e angajat salariat 3. calcul oblig bug de catre organele fiscaleteritoriale

Incasarea veniturilor bugetare realizata in urmaplatii de catre subiectele platitoarre a sumelor datorate bugetului de stat. Prin: 1. plataprin virament (pers jur) 2. plata in numerar (pers jur) urmarirea colectarii veniturilor bugetare care cupininde o se rie de masuri intiate de organele financiare si bancare in vederea asigurarii integrale si la termenele prevazute a tuturor veniturilor bugetare. Toateveniturile stabilite prin lege se acumuleaza la trezorarie in ordinea colectarii. Toate veniturile neincasate pina la 31 dec se incaseaza in contul bug pentru anul viitor Colectarea dcasa Operatiunileexecutiei de casaa bugetului de stat specifice si principale sunt incasarea veniturolor bugetare, pastrarea fondurilor banesti realizatepina la scadenta cheltuielilor bugetare si eliberarea fondurilor banesti necesare efectuarii acestor chletuiel conform normelor privind partii de cheltuieli a bugetului de stat. Conform art 34_ executarea decasa a bugetului de stat se efectueaza de catre M. Finantelor prin trezorariade stat. MF poate angaja bancile care activeaza pe teritoriul RMin calitate de agenti pentru efectuareaoperatiunilor ce tin de execytarea de casa a bug. In realizarea acestor functii MF e responsabil de : 1. asigurarea evidntei stricte a vniturilor 2. efectuarea de cheltuieli in cazde existenta a autorizatiei 3. administrarea veniturilor si cheltuielilorprin conturi distincte bazate pe clasificatia bugetara 4. asigararea serviciului datoriei destat La 31 dec fiecarui an MF inchide toate conturile deschise in decursul anului bugetar pentru a intocmi raportul anual.

Executia partilor de cheltuieli Cheltuielile reprezinta exresia valorica a consumului mijloacelor de productie si forta de munca pentru satisfacerea unor necesitati sociale sau individuale. In art 36_ in procesul executiei bugetului de stat autoritatile publice pot facecheltuieli pentru diverse programe guvernamentale cu conditia ca acestealocatii sacorespundalegii bugetare anuale si sase efectueze in baza autorizatiei. Alocatiileaprobate pentru utilizari specificenu pot fi redistribuite intre destinatari, alocatiile incluse in repartizarea lunara pentru utilizari specifice nu pot fi transferate pentru alte utilizari fara notificarea si aprobarea ministrului F.

Toate alocatiile se inchid la finele anului bugetar cu exceptia cazurilor conform actelornormative soldurile sunt accesibilespre utilizare inbugetul pentru anul viitor. Daca anumite cheltuieli sunt stailite pentru un termen ce depaseste un an , sumele necesare sunt prevazute in legile bugetare ulterioare, iar eventualele disponibilitati ramase neutilizate la finele a anului bugtar pot realocate in anulbu getar viitor. Controlul si darea de seama a executiei bug Executia bgetului anual de stat avind importanta practica de a garanta rolul acestui buget in viata publica este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a sistmului contabil al economiei nationale. Evidenta contabila e menita sa inregistreze in principal date privnd veniturile si cheltuielile bugetare in interprinderilor si institutiilor finantate de bugetul de stat, precum si operatiuni de trezorarie a executie a acestui buget. Executia bugpublic nationalpresupune la fel ca realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetara anuala sa se faca sub controlul al unor autoritati publice cu raspunderi in activitatea bugetara. Atributiile de control ale executiei bugetare unt indeplinite de urmatoarele organe: parlamentul care efectueaza uncontrol politic art 66 alin h,i Constitutia RM. Curtea de conturi art 13 alin 3 _ - efectueaza auditul public exter prind modul deadministrare a mijloacelor financiare si a bunurilor publice. MF (in principal seriviciul control financiar si revizie) art13 alin 2_ efectueaza controlul asupra activitatii economico-financiara, integrtatii mijloacelor si resurselor materiale, autenticitatii evidentei contabile si a rapoartelor institutiilor bugetare , si al inetrprinderilor si organizatiilor care utilizeza mijloacepublice indiferent de fora deproprietate si enul de activitate. Dupa expirarea exercitiului financiar seprocedeaza la intiocmirea darilor de seama contabile prind executia bugetelor autoritailor publice precumsi instituiilor subordonate acestora. Acestea impreuna cu contul de executie a bugetului destat intocmint de trezorarie se centralizeaza de MF in vederea elaborarii contului general de executie abugetului de stat. Conform prevederilor art 44 _ MF raporteaza lunar Guv despre executia bugetului. La cerea Guv autoritatile publice centrale de specialitate raporteaza Guv despre executarea bugetelor respective Pina la 1 mai, MF intocmeste si prezinta Guv spre examinare si aprobare raportului anual privind executarea bugetului de stat pe anul bugetar incheiay, iar Guv il aproba si il prezinta pina la 1 inie Parlamentului. Structura acestui raport sestabileste de catre ministrul F. Acesta trebuie sa contina: La capitolul venituri: 1. prevederile bugetare aprobate initial 2. dfinitive 3. incasarile realizate

4. justificarile acestor situatii La cap. Cheltuieli 1. creditele bugetare aprobate initial 2. ...definitive si platile efectuate Raportul privind executia bugetului de stat se examineaza in comisiile permanente ale Parlam cu participarea obligatorie a autoritatilor publice. Aceta se examineaza si se aproba prin hoatrire de Parlam pina la 15 iulie, dupa ce se publica in Monitor O RM.

Tema: bugetul asigurarilor sociale de stat 1. Continutul economic al bug... 2. Elaborarea BASS 3. Examinareasi adoptarea BASS 4. Excutarea BASS 5. Cotrolul executariisi dareadeseama cu privire la executarea BASS

Bass este planul financiar anual care reflectaconstituirea repartizarea si utilizarea fondurilor banesti necesare ocrotiriipensionarilor, salariatilor si a membrilor de familie. Pinala adoptarea Const RM asiguarrile sociale de statera parte componenta a bug de stat, constiutind uncapitol distinct al bugetului republican. Caurmare orice surplus semnificativ al Ass era utilizat pentru finantareaaltor cerinte bugetare, iar in acele cazuri cind Bass prezenta un deficit, acesta era finantat prin transfer din alte capitole din bugetul de stat. Dupa adoptarea Const RM acest buget seintocmeste distinct fata de bgetul de stat, se aproba de Parl odata cu acesta, dobindind o anumita autonomie. Dreptul la asigurarile sociale e garantat de statsi se exercita in conditiile legii prin sistemul public de sigurari sociale. Acest sistem se organizeaza si functioneaza avind urmatoarele princii: 1. Unicitatii statul organizeaza si garanteaza sistemul public bazatpe aceleasi norme de drept 2. Egalitatii un tratament nediscriminatoriu in ce priveste dr si obligatiile prevazute de lege. 3. Solidaritatii sociale participantii la sistemul public isi asuma constient si reciproc obligatiisi beneficiazade dreptul pentru prevenirea,limitarea, inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege. 4. Obligativitatii persoanele fiz si jur au conformlegii obligatia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurari sociale fiind exercitate conform, corelativ indeplinirii obligatiei.

5. Contributivitatii fondurile de asiguari seconstituie pe baza contributiei datorate depers fiz si jur participante la sistemul public 6. Repartitiei fondurile de asiigurari sociale realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public 7. Auutonomiei- sistemul public seadministreaza desinestatator in baza legii. Conform prevederilor art 11, legea rm privind sistemul public de asigurari sociale, veniturile BASS prvin din;din contributii,dobinzi, majorari pentru plata de intirziere a contributiilor, altele. Conform art12, cheltuielile BASS acopera contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale di sistemul public,cheltuieli aferente oragnizarii si funcionarii sistemului public,finantarii unor investiti proprii, altele. Subiectele 2,3, 4, 5 vezi titlul 4, art 46-47 prim legea rm privind sistemul bugetar si , ....10 prim privind sistemul public a asigurarilor sociale de stat.

Tema: Bugetele locale 1. Autonomia finatelor publice locale 2. Locul bugetelor locale in cadrul bugetului public national 3. Procesul bugetar la nivelul colectivitatilor locale. Colectivitatile locale reprezinta colectivitati umane delimitate teritorial care au autoritati publice diferite de cele ale statului. Autonomia financiara a acestora este absolut necesara deoareceautonomia administrativa nu ar fi posibila fara autonomie financiara, care-i asigura suportul material al funcitonarii. Exista si un alt argument, ca comunitatile locale isi cunosc posibilitatile proprii privind resursele banesti deprovenienta publica, dar mai ales cheltuielile ce trebuie acoperite pentru producereade servicii pe plan local. Problematica generala a autonomiei locale pentru statele europene face obiectivul Cartei Europene privind exercitiul autonom al puterii locale, care a fost adoptatala Strasburg in 1985. Art 9 al acestei Carte enmaera urmatoareleprincipii 1. Colectivitatuile locale au dreptul la resurse proprii adecvate de care sapoata dispuneliber in vederea exercitarii atributiilor lor 2. Resursele financiare ale colectivitatilorlocale trebuie sa fieproportionale cu responsabilitatile atrbuitelor prin constitutie si altelegi. Cel putino parte din resursele fianciareale colectivitatilor locale trebuie sa provina din impozite s taxevamale in proportiile stabilite la nivelul autoritatilor locale in limitele legii. 3. Sistemu; financiartrebuie safie denatura suficient de diversificata si dinamica incit sale permita saurmareasca pe cite posibil evolutia reala a costurilor exercitarii competentelor lor. 4. Protectia colectivitatilor locale mai slabe din punct de vedere financiar 5. Colectivitatile locale trebuie safie consultate asupra modalitatilor in carevor fi alocatemijloacele sau resursele redistribuite.

6. Subventiile acordate coelectivitatilor localenu trebuie safie destinate in masura in care esteposibil finantarii unor proiecte expres specificate 7. In scopul finantarii propriilor obiective de investitii autoritatile locale trebuie sa aiba acces la piata de capital. 2 Pentru a aprecialocul bugetelorlocale in sistemele bugetare din statelecontemporane ne foosim de ponderile pe care le auveniturile si cheltuielile locale in totalul celor consolidate. Cel mai maregrad de dezvoltaretarile scandinave. Danemarca venituri locale-62%, cheltuieli 82%. Suedia venituri 42 48%, cheltuieli 53%. Conform art 4, legearm privindfinantele publicelocale, veniturile bugetelor locale se formeaza din impozite, taxe, si altevenituri prevazute de legislatie si seconstituie din: 1. Venituri proprii 2. Mijloace speciale 3. Defalcari conform normativelor procentuale stabilite de prin lege 4. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele de nivelul 2 si de la aceste bugete la cele de nivelul 1. La elaborarea bugetelor ocale se tine cont de. Conform art 19 Legea_in termenelestabilite de guv, MF remite autoritati executive de nivelul 2 si directiei finantelor respective, notemetodologiceprivind prognozele macroeconomice, principiile debaza ale politicii statului in domeniul veniturilor si cheltuielilor bugetare pentru anii urmatori, prognozele veniturilor de defalcari de la veniturile generale de stat si unele momente specifice de calculare a transferului. In termenle stabilite de MF directiile finante depun la M pentru analiza prognoza tuturor tipurilor de impozite si taxe ce urmeazaa fi incasatein anii urmatori in unitatea respectiva si bugetele raioanelor a autoritatilor teritoriale a mun Chisinau si Balti. Analiza are caracter consultativ. In termenele stabilite de MF directiile finante prezinta rapoarte trimestrialesi anuale privind executia bugtelor respective pentrua fi incluse in raportul privind eecutia bugetului public natonal. MF si sau directia finante suntin drept sa efectueze controale tematice privind corectitudinea elaborarii, dar in pricipal al executiei bugetelor respective. Reviziileasupra executiei bugetelor date seefectueaza de catre serviciul control financiar si revizie depe linga MF periodic, odata la 2 ani.

3 Referitor la elaborarea si aprobarea bugetelor locale. Vezi cap 3 art 19-27 legea privind finantele publice locale. Executia bugetelor cap 4 art 28-29 legea finant pub loc, art 35, 36 Tema: Sistemul veniturilor public 1. Elementeledefinitorii aleveniturilorbugetare 2. Impozitele si taxele 3. Dreptul statului de a reglementa sistemul de venituri 4. Obligatia bugetara . aparitia si stingerea ei 5. Alte venituri ale statului

Veniturile statului sunt formate din totalitaea resurselor banesti instituite prin lege care contribuie la constituirea fondurilor banesti ale acestora, alcatuind un tot unitar denumit sistemul veniturilor bugetare. Din punct de vedere economico-financiar, veniturile bugetare reprezintaforme valorice concrete prin care o parte din venitul national sau din alte resurse destinate fondurilor generale ale societaii se constiutie la dispozitia statului. Dinpunct de vedere jur veniturile bugetare reprezintaobligatii banesti stabilite in mod unilateral prin acte nomative in sarcina pers fizicesi jur care realizeaza venituri sau detin bunuri impoozabile sau taxabile. Elementele comune ale veniturilor bugetare: Denumirea venitul bugetar, debitorul sau subiectul impunerii, obiectu sau materia impozabila, unitatea de evaluare, unitatea deimpunere, asieta sau modul de asezarea a veniturilor, perceperea venitului bugetar, termenele de plata , inlesnirile drepturile si obligatiile debitorului, raspunderea debitorului, calificarea venitului bugetar Denumirea venitului bugetar - este adecvata in raport cu natura sa jur si financiar- economica Subiectul (debitorul) - pers fiz sau jur care datorea zapotrivit legii un impozit, o taxa sau esteobligata la efectuarea uei anumite prelevari la bugetul de stat. Art 13 C Fiscal Obiectul veniturile sau bunurile impozabile sau taxabile. Veniturile apar sub diferite forme art 14 C Fiscal. Bunurile impozabile sau taxabile :cladire terenuri. Unitatea deevaluare elementul care exprima cuantumul unitar al acestuia in raport cu baza sa de calcul. El sepoate stabili subdiferite forme: cota fixa, cota procentuala. Cea fixa se staileste atunci cind baza de calcul o formeaza anumite obiecte, fapte sau acte jur, suprafete de teren, obtinerea unei autorizatii, eliberarea unui act. Cota procentula se stabilestein cazul cind

obiectul impozitului il constituie valoare obiectului detinut sau venitul reallzat de catre debitorart 15 CFiscal. Cota procentuala poate fi proportionala, progresiva si regresiva. Unitatea deimpunere unitatea in care seexprima obiectul sau materia impozabila. Asieta modaliatea de asezarea a obiectului sau marfii, evaluarea acesteia si stabilirea cuantumului de plata . in practica sefolosescmetode indirecte, in raport cu aspectul exterior al obiectului, pe baze forfetare (organul de impunere stabileste impreuna cu debitorul marimea aproximativa a materiei impozabile.( condica de reclamatii). Pe baze administrative, organul fiscal face evaluare pe baza datelor pe care le detine. Metode directe bazata pe administrarea probe (de declaratia contribuabilului sau a unei terte pers).

Perceperea realizarea efectiva a veniturilor. Se folosesc metodele:platii directe(pentru veniturile provenite de la pers jur), impozit portabil (contribuabilui e obligat sa plateasca di propria initiativa)si cherabil (organul fiscal sa prezinta la contribuabil si cere achitarea impozitului). Metoda retinerii si varsarii (de stapoaj la sursa) pentru veniturile realizate de pres fiz. Metoda aplicarii de timbre fiscale deregula se aplica in cadrul unor tzxe cuvenite bugetului de stat pentru anumite servicii prestate acestora de catre institutiile sale. Termenul de plata reprezinta data la care sau pina la care un anumit venit trebuie varsat in bugetul de stat. Termenul se fixeaza sub forma unui interval de timp , cum ar fi de ex: an, luna, trimestru etc. Inlesnirile, drepturile si obligatiile Inlesnirile sunt stabilite in cele mai multe ori sub forma de deduceri sau scutiri: persoane defavorizate, cu capacitatea de munca restrinse etc. Conform art 6 CF: inlesnirile se stabilesc subforma de scutire partiala sau totala de taxe; scutire partiala sau totala de plata impozitelor sau taxelor, cote reduse ale impozitelor sau taxelor; reducerea obiectelor impozabile. Scutirile specificate la articolele 34, 35 si cota zero la aplicarea TVA nu se considera inlesniri. La fel , la incasarea veniturilor bugetare se acorda aminari sau esalonari de plata a impozitelor. Conf art 180 CF: modificarea termenului se efectueaza prin aminarea stingerii sau esalonarea stingerii fiscale; contribulabulul are dreptul la aminare/esalonare pe parcursul a 2 ani fiscale cu sau fara aplicarea unei majorari de intirziere ( calamitati, imposibilitatea de a plati) Drepturile: Conf preved art 8: sa obtina gratis despre taxele curente, sa-si reprezinte interesele prin reprezentant, explicatii privind taxele , calcularea; Obligatiile: Sa respecte preved; sa se inregistreze, sa efectueze contabilitatea etc

Raspunderea Reprezinta aplicarea formelor raspunderii juridice ( contr, patr, nationale) din sfera bugetara , vezi cap 15, art 253-263. Calificarea veniturilor bgetare Se refera la caificarea nvenitului local sau central si atribuirea prin lege spre partile bugetului de stat(vezi art 6). Impozitele si taxele Reprezinta o contribuitie baneasca , obligatorie si cu titlu nerambursabil datorat legii, ugetului de stat, de catre pf si pj pentru veniturile si bunurile pe care le poseda. Impozitul reprezinta acea contributie baneasca obligatorie si cu titlu nerambursabil care este datorata in temeiul legii la buget de catre pf si sau juridice in raport cu capacitatea lor contributiva (pentru venituri, bunuri , marfurile pe care le produc si/sau distribuie ori pentru pentru serviciile si lucrarile pe care le presteaza si/sau executa. Conf art 6 CF, impozitul plata obligatoriu cu titlu gratuit care nu tine de efectuarea unor actiuni determinate sau concrete de catre organul imputernicit sau de catre persoana cu functii de rspundere pentru/sau in raport cu contribuabilul care a achitat aceasta plata. Clasificarea impozitelor 1. Clasificarea dupa trasaturi de fond si forma(cel mai important criteriu) a) Directe de la pf sau jur -reale: se stabilesc in legatura cu anumite obiecte materiale ( impozitul imobiliar, funciar; pe activitati industriale etc) -personale(impozit pe venit sau profit) -pe avere: poate fi propriu-zisa; pe circulatia averii(ex:valori mobiliare, donatii); pe sporul de avere b) indirecte se aseaza asupra vinzarii bunurilor sau prestarii serviciilor: TVA; accizele; taxele vamale; de timbru si inegistrare; venituri de la monopuluri fiscale(tutun, alcool) 2. Dupa obiect: a) Pe venit b) Pe avere c) Pe cheltuieli 3. Dupa scopul urmarit: a) Financiare scpul realizarii de venituri(imp pe venit ; taxe de consumatie) b) De ordine au scopul de limitarea unor actiuni sau atingerea unor scopuri fara caracter fiscal ( impozitele verzi pentru mediul inconjurator; taxele mai ridicate

asupra vinzarii bauturilor alcoolice sau produselor de tutun; taxa pentru introducerea mijloacelor de transport mai vechi de 7 ani). 4. Dupa frecventa care se realizeaza: a) Permanente impozite pe venit; b) Incidentale(extraordinare) se incaseaza o singura data (imp imobiliare; funciar) 5. Dupa forma in care se percep: a) In natura b) In bani 6. Dupa institutia care administreaza: a) State federative b) State unitare Taxele De timbru, consulare, de spitalizare etc reprezinta alaturi de impozite cea de a doua categorie venituri la buget. Sunt sumele datorate de persoanele fizice si sau juridice pentru anumite acte sau servicii la cererea si in folosul acesteia de catre anumite organe de stat , institutii publice sau alte persoane asimilate acestora . conf art6 CF, taxa este o plata obligatoriu cu titlu gratuit ce nu este impozit. E pentru anumite servicii a org publice. Clasificarea: 1. Dupa criteriul teritorialitatii: a) Locale plasare publicitatii; balneare b) Centrale vamale ; rutiere 2. Dupa caracterul lor: a) Judiciare la apelarea in instantele judiciare b) Extrajudiciare cele care se datoreaza pentru obtinerea unor acte eliberate de catre alte organe si institutii altele decit cele judiciare 3. Dupa scopul: a) De eliberare a unor acte b) De aprobare a desfasurarii a unor activitati c) Pentru admiterea intrarii pe teritoriul unei tari d) Pentru utilizarea unor drumuri nationale 4. Dupa destinatia pe care o urmeaza( finalitatea urmarita de legiuitor) a) Fiscale se colecteaza in fiecare din componentele sistemului bugetar(majoritatea varsinduse in bug locale) b) Parafiscale venituri extrabugetare pentru beneficiarii acestor sume Trasaturile taxelor: Spre deosebire de impozite , taxele se caract prin: 1. Reprezinta plata neechivalenta pentru servicii sau lucrari prestate acestora de catre institutiile publice care primesc, intocmesc si elibereaza anumite acte, presteaza anumite servicii si rezolva alte interese legitime ale persoanelor fizice si juridice.

2. Subiectul platitor este precis determinat din momentul cind acesta solicita efectuarea unei activitati din partea organului de stat 3. Taxele reprezinta o contributie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite persoane , pe cind impozitele se intrebuinteaza la acoperirea cheltuielilor generale a societatii 4. Taxele reprezinta plati facute pf sau pj pentru servicii sau lucrari efectuate acestora in mod direct de catre organele sau institutiile specializzate ale statului 5. Taxa este unica pentru unul si acelasi act sau serviciu prestat , acesta datoreaza o singura taxa 6. Sanctiunea intocmirii sau eliberarii actelor care nu au fost legal taxate este nulitatea 7. Raspunderea pentru neindeplinirea obligatiei de plata a taxelor revine primordial persoanei incadrate in organul de stat sau in institutia publica ci nu contribuabilului. Functiile taxelor si impozitelor: - Fondul de dezvoltarea societatii : obligatie a tuturor contribuabililor care realizaeaza venituri taxabile, deoarece in aceste fonduri sunt pentru finantarea unor obiective si actiuni cu caracter general (intretinerea apar de stat, salarii, ...) - redistribuirea veniturilor operatiunea de preluare a unor resurse in vederea repartizarii lor, pentru satisfacerea unor trebuinte acceptate in folosul altora decit posesorii initiali ai acestor resurse. Redistribuirea realizindu-se prin aplicarea principiului depersonalizarii resurselor se infaptuieste pe multiple planuri: a) intre sfera materiala si cea nemateriala b) intre ramurile , subramurile, sectoarele sferei materiale c) intre zonele si UAT ale tarii - reglarea unor fenomene economice sau sociale: actioneaza in mod diferit in cazul persoanelor juridice si celor fizice. La pj , prin impozite si taxe se influenteaza preturile marfurilor si tarifele pentru serviciile prestate. Rentabilitatea , eficienta economicofinanciara, cointeresarea materiala si raspunderea. La persoanele fizice- sa stimuleze executarea de lucrari si servicii in folosul populatiei si cuprinderea unui numar cit mai mare de oameni in activitati social-utile, limitarea ralizarii de venituri exagerate la pers fizice.

3 In legatura cu acestdrept in lit de specialitau fost emise mai multe teorii: 1. organica 2. socilogica 3. contractului social 4. echivalentei 5. sigurantei 6. sacrificiului a datoriei sau solidaritaii 7. etc. Literatura

4. Obligtia bugetara aparitia si stingerea ei

Continutul fundamental alrapoortului juridic il constituie obligatia stabilita unilateral de catre stat in sarcia pers jur si fiz denumitee contribuabili de a plati o anumitasuma de bani in termenul stabilit in contul bugetului de stat. Obligatia bugetara este o obligatie juridica deoarece defineste continutul unui raport juridic care apareintre stat si intre contribuabili, raport jur al carui izvor este legea, iar in caz de necesitateexecutareaesteasigaurata prin forta de constringere a statului. Particularitatile obilgatiile bugetare 1. izvorul obligatiei bugetare va fi intotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege care stabileste si reglementeaza un venit al bugetului de stat 2. beneficiara a obligatiei bugetare e intreaga societate, desi caliatatea de creditor il are statul 3. obiectl obligatiei bug consta intotdeauna intro suma de bani( mici exceptii) reprezintain prezent unica forma in care staelemoderne percep veniturile catre bugetul de stat. 4. Obligatia bugetara e constata in forma scrisa prin titlul de creanta bugetaracare o individualizeaza la nivelul fiecarui contribuabil in raport cu veniturile obtinute si bunurile detinute 5. Conditiile de stabilire si executare aobligatiei bugetare sunt reglementate in moddiferit pentru fiecare categorie de venituri bugetare datoritaparticularitatile prezentate de aceste venituri 6. Modificarea obligatiei bugetare ste deteminata de cauzele prevazute de lege. Ex modificarea elementelor in raport,termenelor de plata stabilite anterior, situatiei juridice a contribuabilui, 7. Stin*gerea obligatiei bugetare serealizeaza prinmodalitati comune cu cele ale obligatiei civile, fiind reglementate si o serie de modaltati specifice cum ar fi compensarea, scaderea sau anularea. Avind in vedere faptul ca statulimpune inmod unilateral contribuabililor de aplati o suma debani catrebugetul de stat un element important ce caracterizeaza obligatia bugetara il reprezinta premizelece dau nastere acesteia. Aceste premise, imprejurari de fapt constau in realizarea unui venit in marirea patrimoniului cotribuabilului sau in detinereaunui bun. Indelinirea acestor premise va semnifica dobindirea de catre o pers fizica saujur acalitatii de contribualbil. Constatarea acestei calitati areloc prin intocmirea de catre organele fiscale a titlului de creanta bugetara. Potrivit dispozitilor bugetare tipurile de creantabugetara e actul prin careseconstatasi se individualizeaza obligatia de plata privind creantele bugetare intocmit de organele de specialitatea sau organele imputernicite potrivit legii. Obligatiile bugetare individualizate prin titlul de creanta bugetara in sarcina contribuabilului se sting prin modalitatile (art 170CF) 1. achitare 2. anulare 3. prescriptie

4. scadere 5. compensare 6. executare silita

Stingerea obligatiei prin achitare. Art 171 CF stingerea are loc in moneda nationala, prin plata directa sau prin retinere la sursa. Se efectueaza prin virament,prin intermediul cardurilor bancare, prin folosirea altor instrumente de plata sau innumerar. In numerar s efectueze prin intermediul org fiscal, autoritatilor teritoriale, servicii postale. Stingerea prin anulare art 172 CF Se efectueaza prin acte cu caracter general sau individual. Actele cu carcter general mnistia fiscalacare printr-unact normativ se anuleaza obligatia unor categorii de contribuabili de a achita o serie de sume restante catre bugetul de stat. Anularea ctelor cu carcter individual pentru anumite obligatii bugetare, la cererea debitorului. Stingerea prin prescriptie art 173 CF Daca nu a fost exercitatin termenele revazute de prezentul cod, dreptul statului de a determina obligatia bugetara sau de a o executa silit se stinge prin prescriptie, concomitent sestinge si obligatia bugetara a contribuabilului. Conform cap 16 art 264-266 . termenul pentru determinarea obligatiei: impozitele taxele, majorarile de intirzieire in cel mult 4 ani de la ultima data stabilita pentru prezentarea darii de seama sau pentru plata impozitului, taxei su majorarii de intirziere. Art 265 - daca determinarea obligatiei bug a avut loc in termen sau in perioada stabilita, ea poate fi stinsa prin executaresilita de catre organul fiscal sau de catre instanta de judecata, dar numai in cazul cind actiunile acestor organe a avut locul pe parcursul a 6 ani de dupa detreminarea obligatiei bugetare. Art 266 Stingerea obligatiei bugetare prin scadere art 174 Are loc in cazul pers fiz cind a decedat, este declarat mort, disparut fara veste, lipsit de capacitate de exercitiu sau cap de exerrestrinsa. Pers jur are loc in urma incetarii activitaii lui prin lichidare inclusiv pe cale judiciara sau prin reorganizare. Stingerea are loc prin decizia organului fiscal Art174 prim- stingerea simplificata a obligatiei prin scadere se face in cazul in care are datorii la buget.

Stingerea obligatiei bugetare pri compensare art 175 CF Are loc atunci cind contribuabilul a platit bugetului de stat o suma nedatorata sau a platit mai mult decit datora. Compensarea se efectueaza la initiativa organului fiscal sau la cererea contribuabilul.

Stingerea obligatiei bug prin executar silita art 176 Are loc prin actiunile intreprinse de organul fiscal pentru perceperea fortata a restantelor in conformitate cu legislatia fiscala. Cap 9 Art 193, 194 CF.

5 Formarea, administrarea, utilizarea si controlul resurselor fnanciare ale statului, uat si aleinstitutiilor pub sunt reglementate prin lege. Conform art8 al legii rM privin dprocesul si sistemul bug, veniturile se constituie din impozite, taxe, si alte incasari specificate de legislatie. Lista veniturilor bugetare se aproba ca anexa la legea bug anuala.conform anexei bug de stat pentru anul 2010 incasarile nefiscale includ categoriile: 1. alte venituri din activitateade intreprinzator si proprietate : dividennde aferente cotei de participare a statului in SA, defalcari din profitul nt al interprinderilor de stat, dobinzi la creditele acordate la bugetul de stat, dobinzi aferente soldurilo mijloacelor bugetare dinconturile bancare, dobinzi aferente mijloacelor banesti din conturile bancare ale proiectelor finantate din surse externe 2. taxele si platile administrative: taxelede stat pentru cauzeleexaminate in jud economica, in alte instante, pentru actele noatriale indeplinite de notari, incasari pentru serviciile prestate denotarii de stat, pentru eliberarea pasapoartelor, 3. granturi s-a majorat taxa de lincenta jocuri de noroc, taxa rutiera.

Tema: Sistemul cheltuielilor publice 1. notiune si clasificarea cheltuielilor publice 2. notiunea si principiile finantarii 3. structura cheltuielilor publice 1. in Saguna, Sova 2. in autori rusi . principiul de planificare, utilizarii fondurilor conform destinatiei, nerambursabilitatii, utilizarii efective a acestor fonduri, economicitatii fondurilor si

efectuarii controlului asupra executariilor, corespnderii cu normele sanitar-epidimilogice si igienice. 3. Legea bug de stat anul 2010, art 7 legea sistemul si procesul bugetar.

Tema: controlul financiar 1. 2. 3. 4. 5. Notiunea rolul si funciile controlului financiar Formele controlului financiar Metodele controlului financiar Procedura efectuarii (executarii) controlului financiar Actele controlului financiar

Notiune de control provine din expresia latina contra rolus care inseamna verificarea actului original dupa duplicatul care seincredinteaza in acest scop altei pers. are ca obiective cunoasterea cum sunt administratite mijloacele fianciare si bunurile publice de catre uat. Modul de realizare si utilizare a banului public are ca scop verificarea modului in care contribuabilul respecta legislatia fiscala intr-o anumita perioadasau in citeva perioade fiscale. Rolul controlului financiar se exprima prin faptul ca la efectuarealui secontroleaza in primul rindmentinerea ordinii stabilite de drept in procesul activitatii fianciare de catre autoritatile publice , institutiile publice, agentii economici, populatia argumentarea economica si eficacitatea actiunilor intreprinse corespunderea lor sarcinilor functiilor statului