UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE

SPECIALIZAREA: DREPT , ZI

REFERAT
Drept penal. Partea specială

Tema: Violarea secretului corespondenței

Lector univ. dr. IVAN GHEORGHE

Studentă: TRICOLICI DANIELA
Anul: III
Grupa: IV

Galați
2020

1
 BIBLIOGRAFIE
1. Gh.Ivan, M-C. Ivan, Drept penal. Partea specială conform noului Cod
penal, Editura C.H.Beck, București 2019
2. Codul penal. Codul de procedură penală. Editura Universul Juridic,
București 2018
3. Constituția României. Republictă M. Of. nr. 767 din 31 octombrie 2003,
Editura C.H.Beck, București 2011
4. Codul penal al Republicii Moldova, Chișinău, 2015

SITE-URI
Juridice.ro

Noțiuni preliminare
2
Printre „ drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale” ale omului, prevăzute în
Constituție regăsim și secretul corespondenței, o verigă importantă a bătrânei legi
fundamentale a României.
Conform articolului 28, este inviolabil „secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri
poștale, al convorbirilor telefonice și al celorlalte mijloace legale de cominicare”.1 Vreau să
atragem atenție cuvântului „inviolabil” care, potrivit dicționarului explicativ se prezintă a fi
ceva ce nu poate fi încălcat, ceva de neviolat. În ciuda acestui fapt însă, secretul
corespondenței este deseori violat, fie direct sau indirect, fie intenționat sau neintenționat,
cert este că acest lucru se întîmplă și chiar foarte des.
Astfel legiuitorul a reglementat „violarea secretului corespondenței” în cuprinsul articolului
302 din Codul penal. Potrivit prezentului articol „deschiderea, sustragerea, distrugerea sau
reținerea, fără drept, a unei corespondențe adresate altuia, precum și divulgarea fără drept a
conținutului unei asemenea corespondențe, chiar atunci când aceasta a fost trimisă deschisă
ori a fost deschisă din greșeală” 2constituie infracțiunea de violare a secretului
corespondenței. În cadrul formei tip al infracțiunii, acțiunea penală se pune în mișcare la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Sancțiunea prevăzută pentru această infracțiune
este închisoarea de la 3 luni la un an sau amendă, urmând ca pedepsele pentru formele
agravante să le studiem în cele ce urmează.
Obiectul juridic
Întrucât violarea secretului corespondenței face parte din categoria infracțiunilor de serviciu,
trebuie să precizăm două obicete juridice, unul general care este alcătuit din relațiile sociale
referitoare la buna evoluție a activității de serviciu 3 și altul secundar care se referă la
ocrotirea secretului oricărei cominicări prin corespondență, indiferent de importanța acesteia.
În acest context nu contează dacă corespondența cuprinde sau nu date care nu ar trebui
cunoscute de alte persoane străine, suficient fiind ca acestea să aibă caracter nepublic. De
exemplu, să presupunem că X trimite o banală scrisoare de urare lui Y, însă o terță persoană
Z, deschide acea scrisoare fără drept, atunci rezultă că Z este vinovat de violare a secretului
corespondenței și va fi pedepsit conform prevederilor legale.
Obiectul material
Infracțiunea de violare a secretului corespondenței nu are de regulă obiect material, fiind
vorba despre un drept subiectiv nepatrimonial, însă prin intermediul acelui act de deschidere,
sustragere, reținere sau distugere avem prezentă însăși corespondența ca fiind obiectul
material al faptei. 4
Subiecții infracțiunii
Subiectul activ al unei fapte incriminate de lege este acea persoană care a comis o
infracțiune. În cazul dat, calitatea de subiect activ o poate exercita orice persoană.

1
Constituția României. Republictă M. Of. nr. 767 din 31 octombrie 2003, Editura C.H.Beck, București 2011, pagina 7
2
Codul penal. Codul de procedură penală. Editura Universul Juridic, București 2018, pagina 111-112
3
Gh.Ivan, M-C. Ivan, Drept penal. Partea specială conform noului Cod penal, Editura C.H.Beck, București 2019,
pagina 444
4
Gh.Ivan, M-C. Ivan, Drept penal. Partea specială conform noului Cod penal, Editura C.H.Beck, București 2019,
pagina 444
3
Infracțiunea de violare a secretului corespondenței poate fi comisă și de către un fucționar
public5 sau de o persoană care exercită o activitate în cadrul serviciilor poștale 6.
Participația penală poate fi posibilă sub forma coautoratului, instigării și al complicității.
În cadrul infracțiunilor de serviciu, statul este cel care deține calitatea de subiect pasiv
principal, el fiind apărătorul principal al intereselor sociale.Însă în calitatea de subiect pasiv
secundar poate fi încadrată orice persoană, fizică sau juridică.
Latura obiectivă a infracțiunii
În cadrul laturii obiective a infracțiunii întâlnim obiectul material, urmarea imediată și
legătura de cauzalitate. Elementul material este compus din mai multe modalități de realizare
a infracțiunii. În continuare le vom analiza pe fiecare în parte având ca punct de reper însăși
corespondența care trebuie să fie deschisă fără drept de către o terță persoană, alta decât
expeditorul sau destinatarul.
Prin „corespondență” înțelegem o comunicare a unor știri, preocupări, sentimente întocmită
în scris de o persoană către o altă persoană. Iar prin „deschiderea corespondenței fără drept”
înțelegem înlăturarea învelișului sau acelor mijloace cu care este închisă astfel încât, să fie
posibilă aflarea conținutului ei de către o terță persoană.
Prin „sustragerea” corespondenței putem înțelege, însușirea unei corespondențe de către
făptuitor, într-un mod ilicit. Un alt component al elementului material îl constituie
„distrugerea” corespondenței, prin care înțelegem suprimarea sau desființarea acesteia în
materialitatea ei. În continuare, la înfăptuirea infracțiunii poate fi prezentă și „reținerea”
corespondenței, prin care înțelegem păstrarea acesteia de către cel care ar fi trebuit să o
remită destinatarului.
Infracțiunea data se poate realiza și prin „divulgarea” conținutului unei corespondențe, sau al
unei convorbiri în mod intenționat sau neintenționat, adică aducerea la cunoștință a altor
persoane conținutul care se presupune a fi secret și personal.
Urmarea imediată a infracțiunii de violare a secretului corespondenței constă în atingerea
libertății persoanei de a cominica în mod liber cu orice persoană și respectiv crearea unei
stări de pericol în raport cu relațiile de serviciu . Legătura de cauzalitate rezultă ex re , adică
din însăși materialitatea faptei. 7
Latura subiectivă
Infracțiunea dată se poate comite atât cu intenție directă cât și cu intenție indirectă, iar
mobilul și scopul nu au nici o relevanță pentru existența infracțiunii. 8
Tentativa și consumarea infracțiunii
În cazul prezentei infracțiuni legea nu prevede pedepsirea tentativei nici în forma tip a
acesteia și nici în formele agravante. Consumarea faptei se produce atunci când acțiunea de
violare a secretului corespondenței a fost săvârșită de către făptuitor.
Forme agravante și cauze justificative
5
Definiția de „funcționar public” o regăsim în cadrul articolul 175 C.pen.
6
Gh.Ivan, M-C. Ivan, Drept penal. Partea specială conform noului Cod penal, Editura C.H.Beck, București 2019,
pagina 444
7
Gh.Ivan, M-C. Ivan, Drept penal. Partea specială conform noului Cod penal, Editura C.H.Beck, București 2019,
pagina 446
8
Aceeeași sursă
4
Din conținutul reglementării acestei infracțiuni, aflat la art. 302 C.pen. putem distinge patru
forme agravante și o cauză justificativă. Prima formă agravantă o regăsim la art. 302 al(2)
C.pen. și anume „interceptarea fără drept, a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate
prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicații se pedepsește cu închisoarea de la
6 luni la 3 ani sau cu amendă”. Situația premisă în cazul dat o constituie preexistența unei
astfel de convorbiri sau comunicări. Iar elemental material al faptei este însăși acțiunea de
interceptare a convorbirii sau comunicării care trebuie să fie realizată fără drept.
A doua formă agravantă a infracțiunii de violare a secretului corespondenței este prevăzută la
art. 302 al(3) C.pen. unde observăm existența subiectului activ circumstanțiat, adică
funcționarul public care are obligația de a „respecta secretul professional și confidențialitatea
informațiilor la care are acces”. În cazul dat sancțiunea prevede închisoare de la 1 la 5 ani și
interzicerea exercitării unor drepturi.9
În continuare, la al.(4) al aceluiași articol observăm o altă formă agravantă: „divulgarea,
difuzarea, prezentarea sau transmiterea, către o altă persoană, fără drept, a conținutului unei
convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoștință de
acestea din greșeală sau din întâmplare. Sancțiunea prevăzută în prezentul articol este
închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.
Ultima formă agravantă a infracțiunii de violare a secretului corespondenței este „deținerea
sau confecționarea, fără drept, de mijloace specifice de interceptare ori de înregistrare a
comunicațiilor” care prevede închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Acțiunea penală se
pune în mișcare din oficiu în cadrul acestor forme agravate.
Înfracțiunea de violarea secretului corespondenței conține și o cauză justificativă specială,
conform art. 302 al(5) C. pen. În cazul în care „făptuitorul surprinde săvârșirea unei
infracțiuni sau contribuie la dovedirea săvârșirii” infracțiunii sau „dacă surprinde fapte de
interes public, care au semnificație pentru viața comunității și a căror divulgare prezintă
avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate” fapta săvârșită de
către acesta nu constituie infracțiune.
Violarea dreptului secretului corespondenței din prisma legislației Republicii Moldova
Fiind originară din Republica Moldova, întotdeauna am avut tendința de a compara legislația
acestei țări cu cea a României, iar în continuare vreau să trecem puțin peste infracțiunea de
violarea secretului corespondenței.
În primul rând vreau să menționez că această infracțiune este prevăzută în cadrul art. 178
intitulat „violarea dreptului la secretul corespondenței” din Codul penal al Republicii
Moldova. Al. (1) al acestui articol prevede că „violarea dreptului la secretul scrisorilor,
telegramelor, coletelor și altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice și înștiințările
telegrafice, cu încălcarea legislației, se pedepsește cu amendă în mărime de până la 200
unități contravenționale10 sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 180
de ore”. Observăm totuși o diferență considerabilă intre noțiuni însă dacă ne-am referi la

9
Codul penal. Codul de procedură penală. Editura Universul Juridic, București 2018, pagina 111-112
10
Din „Nota informativă la proiectul de Lege pentru modificarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.
218/2008” observăm că „prin Legea nr. 208/2016 au fost aduse modificări la art. 34 din Codul contravențional, prin
care unitatea contravențională a fost majorată de la 20 lei la 50 lei” (mdl). Deci 200 de unități contravenționale
constituie 10 000 lei (mdl)
5
liniile generale, am putea spune că totuși conținutul se aseamănă doar că din perspectiva
mea, infracțiunea prevăzută în C.pen al României este parcursă mai amănunțit decât în
cadrul C.pen. al Republicii Moldova. De asemenea putem observa că în cadrul sancțiunii
acestei infracțiuni nu este introdusă închisoarea, cum este în România ci amenda și munca
neremunerată în folosul comunității. De asemenea observăm că această infracțiune prevede o
formă agravantă care presupune trei situații diferite și anume: „folosirea situației de
serviciu”, „utilizarea mijloacelor tehnice special destinate pentru obținerea ascunsă a
informației” și săvârșirea infracțiunii „în interesul unui criminal organizat sau al unei
organizații criminale”11. Sancțiunea de această dată poate fi și închisoarea de până la 3 ani.
Putem vedea că primele 2 situații ale formei agravante se aseamănă în mare parte cu al. (3) și
(6) din art.302 C.pen. al României. Un alt aspect este faptul că în cadrul C.pen al Republicii
Moldova nu regăsim cauze justificative cum întâlnim în cadrul C.pen al României. Referitor
la diferența dintre sancțiuni observăm că în România pedeapsa cu închisoarea poate fi
dispusă și până la 5 ani însă în R. Moldova, este posibilă închisoarea doar până la 3 ani.
Speță
În data de 15.06.2019 Curtea de Apel Brașov a decis condamnarea inculpatului Cristian
Cioacă la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de „violarea
secretului corespondenței” prevăzută în cadrul art. 302 al(1) C.pen. Acțiunea a fost
îndreptată asupra Elodiei Ghinescu, fosta soție al inculpatului. Privind situației de fapt, în
data de 10.03.2019, C.C împreună cu A.N. au intrat, fără drept, pe contul de facebook al
E.G. astfel luând cunoștință despre întraga corespondență ce îi aprținea acesteia.
În sarcina lui C.C. s-au stabilit următoarele obligații în conformitate cu prevederile art. 93 al.
(1) C.pen. : prezentarea la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta, primirea
vizitelor consiliului de probațiune desemnat supravegherii sale, comunicarea unei eventuale
schimbări a domiciliului sau locului de muncă și prezentarea propriilor mijloace de existență.
În continuare instanța a decis ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul C.C. să
presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile.
Complicele lui C.C., Adrian Nițu a fost de asemenea condamnat în cadrul aceleiași
infracțiuni, la pedeapsa închisorii cu suspendare de un an și jumătate, pentru ajutorul acordat
lui C.C.De asemenea, instanța obligă pe A.N. și C.C. la plata în comun a daunelor morale în
valoare de 20.000 lei, părții vătămate E.G. 12
În continuare vom face o scurtă analiză a infracțiunii de violare a secretului corespondenței,
raportându-ne la speța dată.
Astfel, obiectul juridic al speței de față îl reprezintă, cum am specificat anterior, ocrotirea
secretului comunicărilor efectuate prin intermediul corespondenței, în cazul dat fiind
prezente comunicările private din rețelele de socializare. Obiectul material al infracțiunii din
speță este însăși corespondența ce aparține lui E.G., deschisă fără drept de către C.C și A.N.
Subiecții infracțiunii date sunt C.C., care are calitate de subiect activ, A.N. în calitate de
complice și respectiv, E.G. , subiectul pasiv al faptei.

11
Codul penal al Republicii Moldova, Chișinău, 2015
12
Juridice.ro
6
În ceea ce privește elemental material, putem spune că este compus din deschiderea fără
drept a corespondenței private ale E.G. de către C.C. și respectiv, divulgarea conținutului
corespondenței de către C.C., în mod indirect complicelui A.N.
Urmarea imediată a infracțiunii o constituie atingerea libertății E.G., de a comunica
nestingherit cu orice persoană și de a i se păstra secretul corespondenței. Legătura de
cauzalitate rezultă din materialitatea faptei, adică din însăși violarea secretului
corespondenței E.G.
În ceea ce privește latura subiectivă, infracțiunea a fost comisă cu intenție directă.
Consumarea infracțiunii are loc în momentul în care C.C și A.N. au luat cunoștință despre
conversațiile virtuale ale Elodiei G. În speță nu avem prezente nici o formă agravantă și nici
o cauză justificativă. Iar sancțiunea prevăzută pentru această infracțiune este de 3 ani de
închisoare cu suspendare, în sarcina lui C.C. și respectiv un an si jumătate de pedeapsa
închisorii cu suspendare în sarcina complicelui A.N.
Concluzii
În urma efectuării acestui studiu, am reușit să pătrundem în esența infracțiunii de „violarea
secretului corespondenței” prevăzută în art. 302 C.Pen.
În continuare am identificat dreptul la inviolabilitatea secretului corespondenței, prevăzut în
cadrul art. 28 din Constituție și corelația acestuia cu infracțiunea în cauză. De asemenea am
atras atenție asupra analizei acestei infracțiuni și anume a obicetului juridic, obiectului
material, subiecții infracțiunii, laturei obiective, laturei subiective, tentativei și consumării
infracțiunii, formelor agravante și cauzelor justificative.
Am reușit să explorăm această infracțiune foarte puțin și din perspectiva legislației
Republicii Moldova, unde am identificat în linii generale, unele asemănări și unele deosebiri
față de prevederile legale din România pentru infracțiunea dată.
Iar la final am preluat o mică speță de violarea secretului corespondenței de pe site-ul
„Juridice.ro” și am analizat-o conform algoritmului parcurs anterior.
Din perspectiva mea, prevederile legale pentru infracțiunea de violarea secretului
corespondenței rămân a fi foarte importante pentru întreaga societate întrucât ne aflăm
anume în secolul în care violarea corespondenței este un subiect de o foarte mare actualitate.