Fundamente ale bazelor de date

Tehnologiile informaţionale influenţează continuu şi produc modificări importante

asupra mijloacelor de lucru din întreaga lume. Informaţii care erau altădată stocate în
depozite pline de dulapuri, pot fi accesate astăzi prin intermediul unei singure apăsări a
butonului mouse-ului. Astfel, pentru stocarea informaţiilor din orice mediu imaginabil în
zilele noastre sunt folosite sistemele de baze de date. De la bazele de date mari, aşa
cum sunt sistemele care permit rezervarea on-line a biletelor pentru companiile aeriene
şi până la fişele dintr-o bibliotecă, sistemele de baze de date sunt folosite pentru
memorarea şi distribuirea datelor necesare desfăşurării optime a activităţilor din cadrul
fiecărei companii, indiferent de dimensiunea acesteia.

Până în urmă cu câţiva ani, sistemele mari de baze de date se găseau numai pe
calculatoare de tip mainframe1. Însă, aşa cum era şi firesc, proiectarea, achiziţionarea
sau întreţinerea unei astfel de maşini reprezenta o sarcină costisitoare şi dificil de
realizat. Odată cu apariţia calculatoarelor din clasa staţiilor de lucru, pe care le întâlnim
la tot pasul (biblioteci, laboratoare de informatică, departamente de lucru, etc.) şi care
sunt puternice şi în acelaşi timp destul de ieftine, programatorii au posibilitatea de a
proiecta rapid şi la costuri reduse produse informatice care să permită întreţinerea şi
distribuirea datelor.

Cercetarea aferentă bazelor de date are peste 40 de ani de istorie, ani care au
condus în mod inevitabil la cele mai relevante şi importante dezvoltări ale ingineriei
software. În mod natural, tehnologiile specifice bazelor de date, arhitecturile şi cadrele
conceptuale au fost tot mai bine consolidate în ultimile decade. Mai mult, în ultimii ani,
managementul bazelor de date a evoluat astfel încât bazele de date au devenit o
componentă cheie a sistemelor informaţionale moderne. Acest aspect a provocat un
impact adânc precum şi modificări semnificative în modul de lucru al instituţiilor şi
organizaţiilor, contribuind într-o măsură relevantă la adoptarea celor mai adecvate
decizii care să le poată garanta succesul în afaceri şi nu numai. În acest context, este
important să menţionăm anumiţi factori care au contribuit la această explozie: noile
tehnici şi instrumente de modelare, cele mai importante, fiind cele care se bazează pe o
gândire orientată obiect, apariţia procesării de tipul client-server, diminuarea

1
Mainframe reprezintă un tip de calculator de mare putere care este utilizat cel mai adesea pentru gestiunea
bazelor de date de dimensiuni foarte mari, precum şi a altor aplicaţii asemănătoare, care necesită o capacitate de
stocare foarte mare şi o interacţiune puternică cu un număr mare de utilizatori, concretizată printr-un volum foarte
mare de comunicaţii de date.

1
semnificativă a preţurilor aferente atât componentei hardware cât şi a celei software şi,
nu în ultimul rând, necesitatea unei administrări eficiente şi corecte a cantităţilor tot mai
mari de informaţii care caracterizează activităţile fiecărei organizaţii din zilele noastre.

În prezent, bazele de date fac parte tot mai mult din viaţa noastră de zi cu zi în
aşa măsură, încât uneori nici măcar nu mai conştientizăm că le utilizăm. Atunci când
cumpărăm ceva de la un supermarket, probabil că va fi accesată o bază de date.
Casierul va trece un cititor de coduri de bare peste fiecare dintre articolele pe care le
achiziţionăm. Acesta este conectat la un sistem informatic pentru baze de date, care
utilizează codul de bare pentru a identifica preţul produsului pe care l-am ales, evident
dintr-o bază de date care gestionează produsele. De asemenea, dacă stocul pentru un
produs scade sub o anumită limită, este posibil ca sistemul să emită în mod automat o
comandă către un furnizor, pentru a obţine un stoc suplimentar din acel articol.

Atunci când vizitaţi o bibliotecă (!dacă se mai întâmplă acest lucru…) constataţi
că există o bază de date care conţine informaţii detaliate despre cărţile care formează
fondul de carte al bibliotecii. Practic, pentru a preîntâmpina anumite cerinţe, aceste
sisteme se bazează pe un index computerizat care permite cititorului să identifice o
carte după titlu, autor sau subiectul acesteia.

Ce este baza de date?

Majoritatea bazelor de date iau naştere începând cu o listă într-un editor de texte
sau într-o foaie de calcul. La momentul respectiv, suntem tentaţi să credem că a fost
aleasă cea mai bună soluţie, atât timp cât necesităţile informaţionale sunt satisfăcute,
este adevărat, în contextul unei cantităţi reduse de informaţii. În timp însă, acest volum
creşte (spre exemplu, odată cu creşterea activităţii unei organizaţii, ceea ce face ca
soluţiile (privite iniţial ca fiind cele mai adecvate) să nu mai fie potrivite. Mai mult, pe
măsură ce lista devine tot mai mare, încep să apară redundanţe şi inconsistenţe la
nivelul datelor gestionate. Datele devin greu de înţeles sub forma listei, iar posibilităţile
de căutare, regăsire şi extragere a subseturilor de date pentru revizuire, actualizare sau
utilizare devin extrem de limitate. Odată cu apariţia acestor probleme, o idee bună, chiar
o necesitate în anumite situaţii, ar fi aceea al transferului acestor date într-o bază de
date creată cu ajutorul unui sistem de gestiune al bazelor de date.

În prezent ne este tot mai clar faptul că explozia informaţională este de ani buni
trăsătura definitorie care caracterizează activităţile fiecărei organizaţii sau instituţii,

2
indiferent de domeniul său de activitate. Volumul tot mai însemnat de informaţii nu mai
poate fi utilizat eficient cu ajutorul mijloacelor tradiţionale. Practic, constatăm că
procesul de prelucrare automată a datelor prin intermediul sistemelor electronice de
calcul a devenit o necesitate pentru majoritatea domeniilor de activitate. În acest context,
putem afirma că cea mai evoluată metodă de organizare a datelor în vederea prelucrării
lor automate o întâlnim la bazele de date.

În literatura de specialitate există numeroase definiţii aferente conceptului de

bază de date. În continuare sunt prezentate câteva dintre ele, cele care poate acoperă
cel mai bine conceptul de bază de date.

 „O bază de date conţine toate informaţiile necesare despre obiectele ce intervin într-
o mulţime de aplicaţii, relaţii logice între aceste informaţii şi tehnicile de prelucrare
corespunzătoare. În bazele de date are loc o integrare a datelor, în sensul că mai
multe fişiere sunt privite în ansamblu, eliminându-se pe cât posibil acele informaţii
redundante. De asemenea, este permis accesul simultan la aceleaşi date, care se
regăsesc în acelaşi loc sau sunt distribuite spaţial, a mai multor persoane de
pregătiri diferite, fiecare cu stilul personal de lucru”.

 „Totodată, putem privi baza de date ca ansambluri unitare de date, structurate,

corelate logic între ele şi memorate împreună cu descrierea formală a structurii lor şi
a legăturilor logice dintre ele, a cărui gestionare este realizată de un sistem software
unitar şi specializat, numit sistem de gestiune a bazei de date”.

 Baza de date reprezintă un ansamblu de colecţii de date:

 organizat, pe niveluri de organizare a datelor (conceptual, logic, fizic), aşa cum

reiese şi din arhitectura pe niveluri a unui sistem de baze de date;

 coerent, conform restricţiilor de integritate şi a legăturilor dintre date, care rezultă

din modelul logic aferent;

 structurat, conform unui model de date pentru bazele de date;

 cu redundanţă minimă şi controlată, care este asigurată prin modelul de date

implementat şi prin tehnicile de proiectare ale bazei de date;

 accesibil mai multor utilizatori în timp real, adică mai mulţi utilizatori, concomitent,
pot obţine informaţiile dorite atunci când au nevoie de ele.

 Baza de date reprezintă un ansamblu structurat de fişiere care grupează datele

prelucrate în aplicaţiile informatice ale unei persoane, grup de persoane,

3
 întreprinderi, instituţii, etc. Din punct de vedere formal, se defineşte baza de date ca
„o colecţie de date aflate în interdependenţă, împreună cu descrierea datelor şi
relaţiilor dintre ele sau, similar, o colecţie de date folosită într-o organizaţie, colecţie
care este automatizată, partajată, definită riguros (formalizată) şi controlată la nivel
central”.

Plecând de la definiţiile prezentate anterior, se poate afirma că o bază de date

relaţională reprezintă o colecţie partajată de date, între care există diferite legături
logice (împreună cu o descriere a acestora), proiectată pentru a satisface necesităţile
informaţionale ale fiecărei organizaţii. Totodată, putem privi o bază de date ca un
instrument pentru organizarea şi colectarea tuturor datelor necesare, astfel încât să se
satisfacă toate necesităţile informaţionale ale utilizatorilor ei.

Definiţia prezentată anterior trebuie analizată în detaliu pentru a putea fi în

măsură să dobândim o mai bună înţelegere a conceptului de bază de date. Baza de
date reprezintă un depozit de date unic, larg, care este definit o singură dată şi este
utilizat simultan de diferite departamente sau utilizatori. Această soluţie substituie
crearea mai multor fişiere separate cu date de cele mai multe ori considerate a fi
redundante şi presupune integrarea tuturor datelor necesare, dublarea lor fiind în acest
caz minimală. De aici decurge un prim avantaj semnificativ: baza de date nu mai este
deţinută de un singur departament, ci constituie acum o resursă comună, partajată. Pe
de altă parte, baza de date conţine nu numai datele operaţionale ale unei organizaţii
sau instituţii, ci şi o descriere a acestora, întâlnite în literatură sub denumirea de
metadate (date despre date).

Atunci când analizăm necesităţile informaţionale ale unei organizaţii, avem în

vedere în principal identificarea entităţilor, atributelor şi relaţiilor. Putem privi o entitate
ca un obiect distinct (o persoană, un departament, un concept sau un eveniment) care
aparţine unei organizaţii şi care trebuie reprezentat în baza de date. Atributul este o
proprietate care descrie un aspect oarecare al obiectului pe care dorim să-l înregistrăm,
iar relaţia se referă la o asociaţie între diferite entităţi. Astfel, putem spune că baza de
date conţine entităţile, atributele, dar şi relaţiile (legăturile) logice dintre ele.

4
Fundamente ale modelului relaţional

Înainte de a prezenta principalele aspecte care caracterizează modelul relaţional,

am putea considera că este oportună definirea conceptului de bază de date relaţională.
După o îndelungă analiză şi sinteză a definiţiilor formulate de cercetătorii consacraţi ai
domeniului, dar şi profesori de seama care au analizat această paradigmă, putem
afirma pe scurt că o bază de date relaţională reprezintă colecţii organizate de date şi
corelate din punct de vedere logic. La o simplă analiză a definiţiei, observăm că ea
impune două direcţii de studiu:

1. colecţii organizate de date;

2. colecţii corelate logic.

În acest context, plecând de la prezentarea aspectelor fundamentale care

caracterizează modelul relaţional al bazelor de date, vom argumenta definiţia
prezentată anterior şi implicit cele două direcţii de analiză.

Atunci când luăm în discuţie abordarea relaţională a bazelor de date, vom

analiza în principal trei direcţii:

 structura datelor – are în vedere definirea domeniilor şi a relaţiilor

corespunzătoare acestora;

 integritatea datelor – se referă la definirea restricţiilor de integritate care au rolul

de a proteja datele bazei de date; lipsa unor restricţii de integritate ar putea avea ca
efect alterarea conţinutului bazei de date şi obţinerea unor rezultate eronate;

 prelucrarea datelor – se realizează prin intermediul operaţiilor specifice algebrei

relaţionale sau calculului relaţional.

După cum sugerează şi numele, modelul relaţional se bazează pe noţiunea de

relaţie care este definită din punct de vedere matematic ca o submulţime a produsului
cartezian a unei liste (finite) de mulţimi, numite domenii. Fiecare element al unei relaţii
poartă numele de tuplu, iar numărul de domenii se numeşte aritate. Într-o relaţie, fiecare
domeniu se identifică printr-un nume, numit atribut, iar mulţimea numelor atributelor
unei relaţii formează schema acesteia. Forma generală a unei relații este:

R (atribut_1, atribut_2, atribut_3, …, atribut_n)

5
 Bibliografie

1. [Bâscă, 1997] Bâscă, O., Baze de date, Editura All, Bucureşti, 1997.
2. [Connoly et al., 2002] Connoly, T., Begg, C., Strachan, A., Database Systems – A
practical Approach to Design, Implementation and Management, Second Edition,
Addison Wesley Limited, 2002.
3. [Date, 1994] Date, J., An introduction to Database Systems, ed. Addison Wesley,
1994.
4. [Date, 2004] Date, J., An introduction to database systems, ediţia a VIII-a, Pearson
Addison Wesley, 2004.
5. [Diaz, 2000] Diaz, O., Advanced database technology and design, ed. Piattini, 2000.
6. [Fotache, 2005] Fotache, M., Proiectarea bazelor de date. Normalizare şi
postnormalizare. Implementări SQL şi Oracle, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
7. [Garsia-Molina et al., 2002] Garcia-Molina, H., Ullman, H., Widom, J., Database
Systems. The complete Book, Prentice Hall, Upper Saddle Riner, 2002.
8. [Georgescu, Georgescu, 2005] Georgescu, C., Georgescu, M., Baze de date
relaţionale şi multidimensionale, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti,
2005.
9. [Lungu, Bodea, 1995] Lungu, I., Bodea, C., Baze de date – organizare, proiectare şi
implementare, Editura All, Bucureşti, 1995.
10. [Popa et al., 1994] Popa, Ghe., Stanciu, A., Ivancenco, V., Mareş, V., SGBD, Editura
All, Bucureşti, 1994.
11. [Popescu, 2001] Popescu, I., Modelarea bazelor de date, Editura Tehnică, Bucureşti,
2001.
12. [Trandafir et al., 2007] Trandafir, R., Nistorescu, M., Mierluş-Mazilu, I., Baze de date
relaţionale, Bucureşti, 2007.
13. [Velicanu et al., 2000] Velicanu, M., Bodea, C., Lungu, I., Ioniţă, I., Bădescu, G.,
Sisteme de gestiune a bazelor de date, Editura Petrion, Bucureşti, 2000.
14. [Velicanu et al., 2003] Velicanu, M., Lungu, I., Muntean, M., Ionescu, S., Sisteme de
baze de date – teorie şi practică, Editura Petrion, Bucureşti, 2003.