Sunteți pe pagina 1din 9

Cursul 1

Multimi. Relatii. Functii

Multimi
Teoria multimilor reprezinta un domeniu al matematicii care studiaza conceptul de multime. Studiul
sistematic al multimilor a fost initiat de catre Georg Cantor. In cadrul teoriei descrise de Cantor,
prin multime ntelegem un ansamblu de obiecte bine determinate si distincte n care dispunerea
elementelor nu are importanta. Obiectele din care este constituita multimea se numesc elementele
multimii.
Aceasta teorie, cunoscuta n matematica si sub numele de teoria naiva a multimilor, conducea nsa
la paradoxuri. Unul dintre cele mai cunoscute paradoxuri este cel al multimii tuturor multimilor ce
nu se contin ca element, propus de catre Bertrand Russel. Vom nota cu R multimea multimilor ce
nu se contin ca element (R = {X | X / X}). Putem observa ca daca R R atunci, tinand cont de
modul cum a fost definita multimea R, rezulta ca R 6 R, contradictie. Pe de alta parte, daca R 6 R
atunci, avand n vedere definitia multimii, rezulta ca R R, din nou obtinem contradictie. Astfel de
paradoxuri au putut fi eliminate de teoria axiomatica a multimilor propusa n anul 1908 de catre Erns
Zermelo si completata ulterior de Abraham Frankel n 1922. Inainte de a prezenta setul de axiome,
vom introduce urmatoarea definitie

Definitia 1.1 Spunem ca o multime B este inclusa n multimea A(sau ca B este submultime a lui
A), si notam B A, cand orice element al lui B se gaseste n A.

Cele opt axiome formulate de Zermelo-Fraenkel sunt:

1. Axioma determinarii (a egalitatii ntre multimi). Spunem ca doua multimi A si B sunt


egale daca orice element al lui A se gaseste n B si reciproc (altfel scris, A = B daca A B si
B A).

2. Axioma multimilor elementare. Exista multimi vide, generic notate cu . Daca a este
un obiect arbitrar, atunci exista multimea {a} ce l contine pe a ca unic element. Daca a si b
sunt obiecte arbitrare diferite, atunci exista o multime {a, b} care contine pe a si b ca elemente
unice.

3. Axioma de regularitate. Orice multime nevida A contine macar un element a astfel ncat
a si A nu au nimic n comun.

4. Axioma separarii. Daca A este o multime si este o proprietate pentru elementele


multimii A, atunci exista o multime B ale carei elemente sunt exact elementele multimii A ce
satisfac conditia .

5. Axioma submultimilor. Pentru orice multime A exista o multime P(A), numita multimea
partilor multimii A, care contine exact submultimile multimii A.

1
MATEMATICA - ANUL I

6. Axioma reuniunii. Pentru orice multime de multimi F, exista o multime A care contine
numai elementele multimilor din F.

7. Axioma alegerii. Pentru orice multime F de multimi nevide, disjuncte, exista o multime
care contine exact cate un element din fiecare multime din F.

8. Axioma infinitului. Exista o multime A astfel ncat multimea vida este un element al
lui A si daca a este din A, atunci si {a} este din A.

Observatia 1. Multimea partilor lui A, notata P(A), contine ca element, deoarece A oricare
ar fi A.

Propozitia urmatoare mentioneaza cateva proprietati ale :

Propozitia 1.2 Daca X este o multime oarecare, iar A, B, C P(X), atunci:


i) A A;
ii) A B si B C implica A C.

Definitia 1.3 Fie X o multime nevida si A, B P(X).


a) Se numeste reuniune a multimilor A si B, multimea

A B := {x X | x A sau x B};

b) Se numeste intersectie a multimilor A si B, multimea

A B := {x X | x A si x B};

c) Se numeste diferenta multimilor A si B, multimea

A \ B := {x X | x A si x
/ B};
X sau C .
Complementara absoluta a multimii A este prin definitie multimea X \ A, notata cu CA A
Complementara relativa a multimii A n raport cu o multime B ce satisface A B, este multimea
B.
B \ A, notata cu CA
d) Se numeste diferenta simetrica a multimilor A si B, multimea

AB := (A \ B) (B \ A).

Urmatoarea propozitie prezinta cateva proprietati ale operatiilor de reuniune, intersectie, diferenta,
diferenta simetrica si complementariere.

Propozitia 1.4 Fie X o multime nevida. Atunci pentru orice A, B, C P(X), au loc urmatoarele
proprietati:

1. A A = A; A A = A (idempotenta);

2. A = A; A = ;

3. A B = B A; A B = B A (comutativitate);

4. A (B C) = (A B) C (asociativitatea reuniunii);

5. A (B C) = (A B) C (asociativitatea intersectiei);

2
MATEMATICA - ANUL I

6. A (B C) = (A B) (A C) (distributivitatea intersectiei fata de reuniune);

7. A (B C) = (A B) (A C) (distributivitatea reuniunii fata de intersectie);

8. CCA = A; A CA = X; A CA = ;

9. CAB = CA CB ; CAB = CA CB (legile lui De Morgan);

10. A \ (B C) = (A \ B) (A \ C); A \ (B C) = (A \ B) (A \ C);

11. (A B) \ C = (A \ C) (B \ C); (A B) \ C = (A \ C) (B \ C);

12. A (A B) = A; A (A B) = A (absorbtie);

13. AA = ; AB = BA; A = A;

14. A(BC) = (AB)C.

Operatiile de intersectie si reuniune se pot extinde la cazul unei familii de multimi.

Definitia 1.5 Fie X o multime nevida. Daca I este o multime nevida de indici, iar {Ai }iI o familie
nevida de submultimi ale lui X, atunci reuniunea tuturor multimilor Ai este definita prin
[
Ai := {x X | i I astfel ncat x Ai }
iI

iar intersectia multimilor Ai este definita prin


\
Ai = {x X | x Ai , i I}
iI

Propozitia 1.6 Fie X o multime nevida, B P(X) si {Ai }iI o familie nevida de submultimi ale
lui X. Atunci au loc urmatoarele:
[ \
i) Ai Ai si Ai Ai pentru orice i I;
iI iI
[  [ \  \
ii) B Ai = (B Ai ); B Ai = (B Ai );
iI iI iI iI
\  [ [  \
iii) X \ Ai = (X \ Ai ); X \ Ai = (X \ Ai ).
iI iI iI iI

Daca I este o multime finita, spre exemplu I = {1, 2, ..., n}, n N , atunci reuniunea si respectiv
n
[ n
\
intersectia multimilor Ai , i = 1, n, se noteaza Ai si respectiv Ai .
i=1 i=1

Definitia 1.7 Fie A si B doua multimi nevide. Produsul cartezian al multimilor A si B, notat cu
A B, este multimea tuturor perechilor ordonate (a, b) cu a A si b B, adica multimea

A B = {(a, b) | a A si b B}.

Propozitia 1.8 Fie X o multime nevida si A, B, C P(X). Atunci au loc egalitatile:

3
MATEMATICA - ANUL I

1. A (B C) = (A B) (A C);

2. A (B C) = (A B) (A C);

3. (A B) C = (A C) (B C);

4. (A B) C = (A C) (B C).

Pentru un numar finit de multimi nevide A1 , A2 , ..., An , produsul cartezian al multimilor Ai este
definit prin
A1 A2 ... An = {(a1 , a2 , ..., an ) | a1 A1 , a2 A2 , ..., an An }.
Daca A1 , A2 , ..., An coincid, avand A1 = A2 = ... = An = A, atunci produsul cartezian A1 A2 ...An
se noteaza, mai simplu, cu An .

Relatii
Definitia 1.9 Fie A si B doua multimi nevide arbitrare. O relatie R de la multimea A la multimea
B este, prin definitie, o submultime a produsului cartezian A B. Terminologic, spunem ca R este
o relatie binara ntre elemente ale lui A si elemente ale lui B. Daca (x, y) R A B citim ca
x este n relatia R cu y, unde x A si y B. De asemenea, vom scrie xRy pentru a desemna
faptul ca (x, y) R.
In cazul n care A = B, relatia binara R pe A se numeste omogena. Relatia binara definita prin
{(x, x) | x A} se numeste identitate pe A si se noteaza cu 1A .

Definitia 1.10 Fie A si B doua multimi nevide si relatia binara R A B. Se definesc urmatoarele
notiuni:
a) Inversa relatiei binare R, notata cu R1 , este, prin definitie, relatia

R1 := {(y, x) B A | xRy};

b) Domeniul relatiei R, notat cu D(R), este, prin definitie, multimea

D(R) := {x A | y B astfel ncat xRy};

c) Imaginea (sau codomeniul) relatiei R, notata cu Im(R), este, prin definitie, multimea

Im(R) := {y B | x A astfel ncat xRy}.

Definitia 1.11 Fie A, B, C multimi nevide si relatiile R A B si S B C astfel ncat Im(R)


D(S) 6= . Compusa relatiilor S si R, notata cu S R, este relatia binara de la A la C definita
prin
S R = {(x, z) A C | y B astfel ncat (x, y) R si (y, z) S}.

Definitia 1.12 Fie A o multime nevida si fie R A A o relatie binara pe A.


a) Relatia R se numeste reflexiva daca oricare ar fi x A, avem xRx (altfel spus, daca
1A R);

b) Relatia R se numeste simetrica daca oricare ar fi x, y A, avem xRy yRx (altfel scris,
daca R1 = R);

4
MATEMATICA - ANUL I

c) Relatia R se numeste antisimetrica daca pentru orice x, y A, din xRy si yRx x = y


(altfel spus daca R R1 = 1A );

d) Relatia R se numeste tranzitiva daca pentru orice x, y, z A, din xRy si yRz rezulta xRz
(altfel spus daca R R R).

Definitia 1.13 i) O relatie R AA se numeste relatie de echivalenta pe A daca este simultan


reflexiva, simetrica si tranzitiva.

ii) Daca R este o relatie de echivalenta pe multimea nevida A, iar x A, atunci prin clasa de
echivalenta a elementului x n raport cu R, notata cu [x]R sau xbR , ntelegem multimea

[x]R = {y A | (x, y) R}.

iii) Multimea claselor de echivalenta determinate de relatia de echivalenta R pe A, se numeste


multime cat si se noteaza cu A/R (altfel scris A/R = {[x]R | x A}).

Exercitii: 1. Consideram pe multimea R \ {0} relatia xy x y > 0. Aratati ca este o


relatie de echivalenta si determinati clase de echivalenta [x] .
2. Fie E = {1, 2, 3, 4} si relatia R R, (x, y)(x0 , y 0 ) xy 0 = x0 y. Sa se arate ca este o
relatie binara de echivalenta. Determinati clasele de echivalenta [(1, 2)] si [(2, 3)].
3. Fie relatia R N N definita astfel xRy x | y. Sa se verifice ca R este o relatie de ordine
pe N.
4. Fie urmatoarele relatii pe multimea R :
i) (a, b) R daca si numai daca a2 = b2 ,
ii) (a, b) S daca si numai daca a b 3 .
Verificati daca relatiile R si S sunt reflexive, simetrice, antisimetrice, sau tranzitive. (gasiti con-
traexemple pentru cazul n care nu verifica unele dintre proprietati)
5. Dati exemple, pe rand, de relatii care: (i) sunt reflexive si tranzitive, dar nu sunt simetrice;
(ii) sunt reflexive si simetrice, dar nu sunt tranzitive; (iii) sunt simetrice si tranzitive, dar nu sunt
reflexive.

Definitia 1.14 j) O relatie R AA care este simultan reflexiva si tranzitiva se numeste relatie
de preordine pe A.

jj) O relatie de preordine R A A care este n plus si antisimetrica se numeste relatie de


partiala ordine pe A.

jjj) O relatie de ordine R, pe multimea A, se numeste totala daca oricare doua elemente x, y A
sunt comparabile, adica oricare ar fi x, y A avem xRy sau yRx.

jv) Daca A este o multime nevida si R este o relatie de preordine/partiala ordine/ordine totala pe A,
atunci perechea (A, R) se numeste, respectiv, multime preordonata/partial ordonata/total
ordonata.

Definitia 1.15 Fie o multime partial ordonata (A, R) si B A o multime nevida.

l) Se numeste majorant pentru multimea B orice element x A astfel ncat yRx, y B. Daca
exista majorant pentru multimea B, atunci spunem ca B este o multime majorata n raport
cu R.

5
MATEMATICA - ANUL I

ll) Analog, se numeste minorant pentru B un element x A asa ncat xRy, y B. Daca B are
cel putin un minorant, atunci spunem ca B este o multime minorata.

lll) Daca multimea B este simultan minorata si majorata, atunci spunem ca B este o multime
marginita.

lv) Daca x A este un minorant pentru A n raport cu relatia de partiala ordine R, atunci x se
numeste cel mai mic element al lui A, relativ la R, si se noteaza cu minR A.

v) Daca y A este un majorant pentru A n raport cu relatia de partiala ordine R, atunci y se


numeste cel mai mare element al multimii A, notat cu maxR A.

Definitia 1.16 Daca (A, R) este o multime partial ordonata si 6= B A este o multime majorata,
iar cel mai mic majorant exista pentru B, atunci acesta se numeste margine superioara a multimii
B, si se noteaza cu supR B.
Analog, daca B este minorata si exista un cel mai mare minorant pentru B, atunci acesta se
numeste margine inferioara a lui B, si se noteaza cu inf R B.

Definitia 1.17 O multime partial ordonata (A, R), se numeste relativ completa (sau complet or-
donata) daca pentru orice B A, B 6= , minorata, exista inf R B si pentru orice C A, A 6=
majorata, exista supR C.
O multime total ordonata strict este numita bine ordonata daca orice submultime nevida a ei
are cel mai mic element.

Exemplu: Multimea numerelor naturale (N, ) este bine ordonata, n schimb multimile Z, Q, R,
mpreuna cu relatia uzuala de ordine, , nu sunt bine ordonate.

Functii
Definitia 1.18 Fie A si B doua multimi nevide. O submultime f A B se numeste functie (sau
relatie functionala) daca au loc urmatoarele conditii:

1) pentru orice x A exista y B, astfel ncat (x, y) f (altfel scris, D(f ) = A);

2) pentru orice x A, si orice y, z B, astfel ncat (x, y) f si (x, z) f y = z.

Domeniul functiei f A B poarta numele de multime de definitie a functiei f , iar codomeniul


lui f se numeste multimea n care f ia valori.

Notatia consacrata pentru o functie f cu domeniul de definitie A si codomeniul B este f : A B.

Definitia 1.19 i) Pentru f : A B, multimea Gf AB definita prin Gf = {(x, f (x)) | x A}


se numeste graficul functiei f .

ii) Spunem ca doua functii f : A B si g : C D sunt egale daca A = C, B = D si f (x) = g(x),


pentru orice x A = C.

Definitia 1.20 Fie functia f : A B si fie C A si D B doua multimi nevide.

a) Se numeste imagine a multimii C prin f , multimea f (C) = {y B | x C astfel ncat


y = f (x)}.

6
MATEMATICA - ANUL I

b) Se numeste preimaginea lui D prin f (sau imaginea inversa a multimii D prin f )


multimea f 1 (D) = {x A | y D astfel ncat y = f (x)}.

Definitia 1.21 Fie A si B doua multimi nevide. Atunci functia f : A B se numeste:

i) injectiva (sau injectie) daca pentru orice x1 , x2 A cu x1 6= x2 , rezulta f (x1 ) 6= f (x2 ) (sau
echivalent: pentru orice x1 , x2 A, din f (x1 ) = f (x2 ), rezulta x1 = x2 );

ii) surjectiva (sau surjectie) daca Im(f ) = B (altfel scris, daca pentru orice y B, exista x A
astfel ncat f (x) = y);

iii) bijectiva (sau bijectie) daca f este injectiva si surjectiva.

Propozitia 1.22 Fie f : A B si g : B C doua functii.

i) Daca f si g sunt injective/surjective/bijective atunci g f este injectiva/surjectiva/bijectiva. In


acest ultim caz avem (g f )1 = f 1 g 1 .

ii) Daca g f este injectiva/surjectiva/bijectiva atunci f este injectiva/g este surjectiva/ f este
injectiva si g este surjectiva.

Demonstratie: i) Fie x, y A astfel ncat (g f )(x) = (g f )(y). Atunci g(f (x)) = g(f (y)) si
cum g este injectiva, deducem ca f (x) = f (y), iar cum si f este injectiva deducem ca x = y, adica
g f este injectiva.
Sa presupunem acum ca f si g sunt surjective si fie z C. Cum g este surjectiva, rezulta z = g(y) cu
y B si cum si f este surjectiva, avem y = f (x) cu x A. Astfel avem z = g(y) = g(f (x)) = (gf )(x),
adica g f este surjectiva.
Daca f si g sunt bijective, atunci faptul ca g f este bijectiva rezulta imediat din cele expuse
mai sus. Pentru a proba n acest caz egalitatea (g f )1 = f 1 g 1 . Fie z C. Avem ca
z = g(y) cu y B si y = f (x) cu x A. Deoarece (g f )(x) = g(f (x)) = g(y) = z, deducem ca
(g f )1 (z) = x = f 1 (y) = f 1 (g 1 (z)) = (f 1 g 1 )(z), adica (g f )1 = f 1 g 1 .
ii) Sa presupunem ca g f este injectiva si fie x, x0 A astfel ncat f (x) = f (x0 ). Atunci
g(f (x)) = g(f (x0 )) (g f )(x) = (g f )(x0 ) x = x0 , adica f este injectiva.
Daca g f este surjectiva, atunci, pentru z C, exista x A astfel ncat (g f )(x) = z
g(f (x)) = z, adica g este surjectie.
Daca g f este bijectie, atunci, n particular, g f este injectie si surjectie, deci, conform celor de
mai sus, cu necesitate rezulta ca f este injectie iar g surjectie.

Definitia 1.23 O functie f : A B se numeste inversabila daca exista o functie g : B A astfel


ncat g f = 1A si f g = 1B . Daca exista, functia unica g se numeste inversa lui f si se noteaza
uzual cu f 1 .

Exercitiu: O functie este bijectiva daca si numai daca este inversabila.

Definitia 1.24 Fie functia f : A B si 6= C A. Se numeste restrictie a lui f pe C, si


se noteaza f|C , functia f|C : C B definita prin f|C (x) = f (x), x C. In acest caz functia f se
numeste prelungire a functiei f|C la multimea A.

Definitia 1.25 Fie (A, R) si (B, S) doua multimi partial ordonate si fie f : A B o functie. Spunem
ca f este monotona daca pentru orice x1 , x2 A, cu x1 Rx2 , avem f (x1 )Sf (x2 ).

7
MATEMATICA - ANUL I

In cele ce urmeaza, vom introduce notiunea de functie caracteristica (indicatoare) a unei multimi.

Definitia 1.26 Fie A o multime nevida oarecare. Se numeste functie caracteristica (indicatoare)
a multimii A, si se noteaza A , functia definita prin
n 1, x A
A (x) =
0, x
/ A.

Daca A = , atunci A 0.

Propozitia 1.27 Fie X o multime nevida. Functia caracteristica a unei multimi satisface urmatoarele
proprietati:

i) A = A , > 0, CA = 1 A , A P(X), unde CA = X \ A,

ii) A = B A = B ,

iii) A B A B

iii) AB = A B , AB = A + B A B ,

iv) A\B = A A B , AB = A + B 2A B , A, B P(X).

Exercitiu:
Fie X 6= si A, B, C P(X). Utilizand proprietatile functiei caracteristice, aratati ca:
a) A \ (B C) = (A \ B) (A \ C) A (BC) = ;
b) A \ (B C) = (A \ B) (A \ C) A (BC) = ;
c) A (B \ C) = (A B) \ (A C) A = ;
d) (A B) (C \ A) = C A (BC) = ;
e) (AB)C = A(BC).

Numere cardinale
Inca din scoala generala am nvatat sa stabilim numarul elementelor unor multimi numarandu-le,
adica realizand o corespondenta bijectiva ntre elementele multimii pe care dorim sa o numaram si
o multime de numere naturale {1, 2, ..., n}. Aceasta idee poate fi aplicata pentru cazul general al
multimilor oarecare.
Fie X o multime nevida fixata.

Definitia 1.28 Spunem ca doua multimi A, B P(X) sunt echipotente sau cardinal echivalente
daca exista o functie bijectiva de la A la B. Vom nota A B.

Observatie: Se poate arata cu usurinta ca este o relatie de echivalenta pe P(X).

Definitia 1.29 Pentru orice multime A P(X) vom numi cardinalul multimii A, notat cu card(A),
clasa de echivalenta a multimii A, adica familia tuturor submultimilor lui X echipotente cu A.

Asadar pentru orice A, B P(X), spunem ca A este echipotent cu B daca si numai daca card(A) =
card(B).

8
MATEMATICA - ANUL I

Definitia 1.30 (i) O multime A P(X) echipotenta cu o multime de numere naturale de forma
{1, 2, ..., n} se numeste multime finita iar n acest caz vom spune ca A are cardinalul n.

(ii) O multime A P(X) care nu este finita se numeste multime infinita. Cardinalul unei multimi
infinite se numeste cardinal transfinit.

Observatie: Prin conventie multimea vida este considerata finita, avand cardinalul 0.

Definitia 1.31 O multime A P(X) echipotenta cu N se numeste multime numarabila, iar car-
dinalul sau se noteaza prin 0 (alef zero). O multime A P(X) care este finita sau numarabila se
numeste cel mult numarabila.

Definitia 1.32 Fie A, B P(X). Spunem ca avem card(A) card(B) daca exista o functie injectiva
de la multimea A la multimea B.

Lemma 1.33 Fie A, B, C P(X). Daca A B C si card(A) = card(C), atunci card(A) =


card(B).

Propozitia 1.34 (i) Daca = card(A), atunci

card(P(A)) = 2 .

(ii) Pentru orice numar cardinal are loc inegalitatea

< 2

Teorema 1.35 (i) Orice submultime a unei multimi cel mult numarabile este cel mult numarabila.

(ii) Produsul cartezian al doua multimi cel mult numarabile este o multime cel mult numarabila.

Bibliografie
[1] F. Iacob, Curs Matematica pentru anul I (https://profs.info.uaic.ro/~fliacob/An1/
2016-2017)

[2] F.L. Tiplea, Introducere n teoria multimilor, Editura Universitatii Al. I. Cuza, Iasi, 1998.

[3] M. Postolache, Analiza matematica (teorie si aplicatii), Editura Fair Partners, Bucuresti, 2011.

[4] G. Bergman, An Invitation to General Algebra and Universal Constructions, Henry Helson, 15
the Crescent, Berkeley CA, 94708 1998, 398, pp. 45. (http://math.berkeley.edu/~gbergman/
245/)

[5] G. ORegan, Mathematics in Computing, Springer Verlag, London, 2013.