Exerciþii propuse

1. Analizaþi care dintre asocierile urmãtoare sunt legi de compoziþie pe mulþimea M, indicatã.
a) Fiecãrei perechi de puncte distincte din plan îi asociem mijlocul segmentului
determinat de cele douã puncte; perechii (A, A) îi asociem punctul A, oricare ar fi
punctul A; M este planul geometric.
b) Fiecãrei perechi de funcþii crescãtoare pe R îi asociem funcþia sumã,
M = {f : R → R| f crescãtoare}.
c) Fiecãrei perechi de funcþii injective îi asociem funcþia sumã,
M = {f : R → R| f injectivã}.
d) Fiecãrei perechi de funcþii derivabile pe R îi asociem funcþia produs,
M = {f : R → R| f derivabilã}.
e) (x, y) → x y = xy – x – y + 1, (¼) x, y ∈ (1, ∞); M = (1, ∞)
f) (x, y) → x  y = xy – x – y + 2, (¼) x, y ∈ (1, ∞); M = (1, ∞)

2. Pe mulþimea R definim legea de compoziþie prin x y = |x| + |y| – |x||y|,(¼) x, y ∈ R.

Calculaþi:
1 (–2); (–3) 0; (0 2) (–1); (ab) b, a, b ∈ R; (a 2) 3;
(a b) c, a, b, c > 0; a (b c), a > 0, b < 0, c > 0.

3. Pe mulþimea R × R se defineºte legea  prin (a, b)  (c, d) = (ac + ad + bc; bd).

Calculaþi:
⎛ −a 1⎞
(2, 1)  (0, 2); ((1, 3)  (2, 1)  (0, 1); (a, b) ⎜ , ⎟ , b ≠ 0, a + b ≠ 0.
⎝ b (a + b ) b ⎠

4. Pe mulþimea {1, 2, 3, 4} definim legea a b = c, unde c este restul împãrþirii lui ab
prin 5. Construiþi tabla acestei legi ºi calculaþi (2 3) 1; (2 3) (3 4).

5. a) Fie E = R \ {0, 1} ºi funcþiile fi : E → E, i = 1, 6 definite astfel:

1 1 x −1 x
f1(x) = x; f2(x) = ; f3(x) = 1 – x; f4(x) = ; f5(x) = ; f6(x) = .
x 1− x x x −1
Arãtaþi cã H = {f1, f2, f3, f4, f5, f6} este parte stabilã a mulþimii F(E) în raport cu
operaþia de compunere alcãtuind tabla operaþiei induse pe H.
⎛ 0 0 1⎞
⎜ ⎟
b) Fie matricea A = ⎜ 1 0 0 ⎟ . Sã se arate cã {An | n ∈ N*} este parte stabilã finitã a
⎜ 0 1 0⎟
⎝ ⎠
mulþimii M3(R) în raport cu înmulþirea matricelor.
6. Alcãtuiþi tablele operaþiilor induse pe R6 = {0, 1, 2, 3, 4, 5} de operaþiile de adunare
ºi înmulþire modulo 6. Aceeaºi cerinþã pentru R7 = {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6} cu adunarea ºi
înmulþirea modulo 7.

19
CAPITOLUL I • GRUPURI
 7. a) Sã se arate cã H = (–2, ∞) este parte stabilã a lui R în raport cu legea ⊥:
x ⊥ y = 3xy + 6(x + y) + 10, (¼) x, y ∈ R.
b) Deduceþi cã xyz + 2(xy + yz + zx) + 4(x + y + z) + 8 > 0, (¼) x, y, z > –2.

8. Arãtaþi cã x y = xy – 9(x + y) + 90 este lege de compoziþie pe [8, 10].

9. Pe mulþimea R introducem legea de compoziþie  definitã prin x  y = 2xy – x – y + m,

(¼) x, y ∈ R ºi m ∈ R. Determinaþi valoarea minimã a lui m pentru care mulþimea
⎛1 ⎞
⎜ , ∞ ⎟ este parte stabilã a lui R în raport cu .
⎝2 ⎠

10.Pe mulþimea C se introduce legea x  y = xy – i(x + y) + 1 + i.

Arãtaþi cã C \ {i} este parte stabilã a lui C în raport cu .

11.a) Determinaþi pãrþile stabile finite ale lui Z în raport cu înmulþirea numerelor întregi.
b) Determinaþi pãrþile stabile finite în raport cu adunarea numerelor întregi.
c) Daþi exemple de pãrþi stabile infinite ale lui Z cu adunarea.

12.Arãtaþi cã urmãtoarele legi sunt asociative:

a) a  b = a + b + ab, legea fiind definitã pe N
2 − xy
b) x y = , legea fiind definitã pe (–∞, 1);
3− x − y
c) x  y = x + y + 3 , legea fiind definitã pe Q( 3 ) = {a + b 3 | a, b ∈ Q};
d) A ⊥ B = AB + 2A + 2B + 2I3, definitã pe M3(R).

13.Arãtaþi cã urmãtoarele legi de compoziþie sunt comutative:

a) x  y = xy – 3x – 3y, definitã pe Z;
⎪⎧⎛ − x 2 y ⎞ ⎫⎪
b) înmulþirea matricelor, definitã pe mulþimea ⎨⎜ ⎟ x, y ∈ ¡ ⎬ ;
⎩⎪⎝ 3 y − x ⎠ ⎭⎪
c) x ⊥ y = x 1 − y 2 + y 1 − x 2 , definitã pe [–1, 1];
d) x  y = 2 + (y – 2)lg(x – 2), definitã pe (2, ∞).

14.Arãtaþi cã urmãtoarele legi au element neutru:

a) x y = xy – 5x – 5y + 30, definitã pe Z;

b) x  y = x 2 + y 2 − 1 , definitã pe [1, ∞);

c) x ⊥ y = xy + i(x + y) – 1 – i, definitã pe C;
d) (x, y)  (x′, y′) = (xx′ – yy′, xy′ + x′y), definitã pe R × R.

20
ALGEBRÃ
15.Studiaþi simetrizabilitatea elementelor urmãtoarelor mulþimi în raport cu legile de
compoziþie precizate:
⎪⎧⎛ a −b ⎞ ⎪⎫
a) ⎨⎜ ⎟ a, b ∈ ¡ ⎬ , înmulþirea matricelor; b) [8, 10]; x  y = xy – 9x – 9y + 90;
⎩⎪⎝ b a ⎠ ⎭⎪
x + y+ | x − y |
c) R, x y = 3 x3 + y 3 ; d) [0, ∞), x ⊥ y = .
2
16.Daþi exemple de legi de compoziþie pe {0, 1, 2} în care 2 este element neutru.
Câte astfel de legi se pot defini?
17.Pe R se defineºte legea de compoziþie definitã prin x y = 3
x 3 + y 3 + xy .
a) Calculaþi 2 (3 4); (2 3) 4, a 0, a ∈ R.
b) Este legea asociativã? Dar comutativã?
c) Are operaþia datã element neutru?
 a b c
18.Pe mulþimea {a, b, c} definim legea de compoziþie prin
intermediul tablei alãturate. Stabiliþi dacã legea este a a a b
asociativã, comutativã, are element neutru ºi (eventual) b a b c
elemente simetrizabile. c b c a

19.Pe mulþimea numerelor complexe definim legea de compoziþie x y = x + y – xy,

(¼) x, y ∈ C.
a) Arãtaþi cã legea este asociativã, comutativã ºi are element neutru.
b) Determinaþi elementele simetrizabile.
c) Calculaþi i i i i; i i i i i.
⎛1 ⎞ 4 xy + 3
20.Fie G = ⎜ , ∞ ⎟ ºi asocierea (x, y) → x y = , (¼) x, y ∈ G.
⎝2 ⎠ 4( x + y + 1)
a) Sã se arate cã este lege de compoziþie pe G.
b) Sã se arate cã legea este asociativã ºi comutativã.
c) Are legea element neutru?
21.Pe mulþimea Z definim legea de compoziþie prin x y = xy + 2x + 2y + 1,
(¼), x, y ∈ Z. Demonstraþi cã legea nu este asociativã ºi nu are element neutru.
3 xy
22.Demonstraþi cã asocierea (x, y) → x  y = este lege de compoziþie
2 xy − 3x − 3 y + 9
pe mulþimea (0, 3).
23.Pe mulþimea R introducem legea x y = x 1 + y 2 + y 1 + x 2 , (¼) x, y ∈ R.
Sã se arate cã legea este asociativã, comutativã, are element neutru ºi toate numerele
reale sunt simetrizabile în raport cu.

24.Pe M2(R) se defineºte legea de compoziþie astfel A B = AB + BA, (¼) A, B ∈ M2(R).
⎛0 0⎞ ⎛0 1⎞
a) Calculaþi (A B) B; A (B B), unde A = ⎜ ⎟ ºi B = ⎜ ⎟.
⎝1 0⎠ ⎝0 0⎠
b) Are legea element neutru?
21
CAPITOLUL I • GRUPURI
 25.Pe mulþimea P(E) a submulþimilor mulþimii E considerãm operaþiile de reuniune,
intersecþie ºi de diferenþã simetricã. Verificaþi proprietãþile acestor operaþii.

⎧⎪⎛ 2 x 3 y ⎞ ⎫⎪
26.Fie M = ⎨⎜ ⎟ x, y ∈ ¤, 4 x 2 − 3 y 2 = 1⎬ .
⎪⎩⎝ y 2 x ⎠ ⎪⎭
a) Arãtaþi cã M este parte stabilã a mulþimii M2(Q) în raport cu înmulþirea matricelor.
b) Determinaþi elementul neutru ºi elementele simetrizabile ale înmulþirii pe M.
27.Fie G = {(a, b) | a ∈ C*, b ∈ C} ºi legea (a, b)  (c, d) = (ac, ad + bc).
Studiaþi proprietãþile legii .
28.Fie n ∈ N* ºi mulþimea M = {(a, b)| a, b ∈ Z, (a, n) = 1}, unde notaþia (a, n) = 1
semnific㠄a ºi n sunt prime între ele“.
a) Dacã (a, b), (c, d) ∈ M demonstraþi cã (ac, ad + bc) ∈ M.
b) Arãtaþi cã legea de compoziþie, definitã pe M prin (a, b) (c, d) = (ac, ad + bc)
este comutativã ºi asociativã.
c) Determinaþi elementul neutru ºi elementele simetrizabile ale legii .
*29.Fie M ∈ M3(R) o matrice inversabilã. Definim pe M3(R) legea de compoziþie
A B = A · M–1 · B, (¼) A, B ∈ M3(R).
a) Arãtaþi cã legea este asociativã ºi are element neutru.
b) Determinaþi elementele simetrizabile.
*30.a) Câte legi de compoziþie cu element neutru se pot defini pe o mulþime cu n elemente?
b) Câte dintre legile de la punctul a) sunt comutative ºi au element neutru?
*31.Pe Q* se defineºte legea cu proprietãþile:
i) (x y) · (z t) = (x · z) (y · t), (¼) x, y, z, t ∈ Q*;
ii) x x = 1, (¼) x ∈ Q*;
iii)x 1 = x, (¼) x ∈ Q*.
3
a) Arãtaþi cã 8 4 = 2; 27 45 = .
5
b) Arãtaþi cã este operaþia de împãrþire a numerelor din Q*.
*32.Pe R se defineºte legea de compoziþie prin x y = xy + ax + by.
Sã se determine a, b ∈ R ºtiind cã (–1, ∞) este parte stabilã a lui R în raport cu.
*33.a) Fie H ⊂ N parte stabilã în raport cu adunarea. Sã se arate cã dacã 6,7 ∈ H, atunci
n ∈ H, oricare ar fi n ∈ N, n ≥ 30. b) Ce sume de bani pot fi plãtite cu monede de 6 ºi
de 7 unitãþi monetare? Dar de 3 ºi de 5 unitãþi monetare?
*34.Fie Z[i] = {a + bi| a, b ∈ Z}. Dacã A ⊂ Z[i] este o parte stabilã a mulþimii C în raport
cu adunarea, iar {1, –1, i, –i} ⊂ A, demonstraþi cã:
a) (¼) a ∈ Z, a ∈ A; b) (¼) b ∈ Z, bi ∈ A; c) A = Z[i].

22
ALGEBRÃ