1 Schiţ¼

a rezolvare probleme_Examen 2017 (De

veri…cat corectitudinea calculelor)
http://www.asemath.ase.ro/Media/Default/Documente/Barem/cigei.pdf
parola: student

1.1 Varianta A
I.
1. Metoda I. Rescriem seria
X1 X1 1
6 8n 6 8n 6 X 8n
= =
n=1
32n+1 n=1
32n 3 3 n=1 (32 )n
1 1 1
6 X 8n 6X 6X n
n
8
= n = = q
3 n=1 (32 ) 3 n=1 32 3 n=1

unde q = 98 2 ( 1; 1) =)serie convergent¼

a.
Metoda II. Rescriem seria
6 8n 6 8n 6 8n
an = = 2n =
3 2n+1 3 3 3 (32 )n
n
6 8
= = a0 q n
3 32

unde a0 = 63 iar q = 8
9 2 ( 1; 1) =)serie convergent¼
a.
Folosim formula
1
X q
a0 q n = a0
n=1
1 q
pentru calculul sumei şi obţinem
X1 8
6 8n 6 32
2n+1
= 8 = 16:
n=1
3 31 32

2. Derivatele parţiale de ordinul unu

fx0 (x; y) = 3x2 + y 1

fy0 (x; y) = x 2y:

Derivatele parţiale de ordinul doi

fx002 (x; y) = 6x fxy

00
(x; y) = 1
00 00
fyx (x; y) = 1 fy2 (x; y) = 2

Punctele critice
3x2 + y 1 = 0
x 2y = 0

1
sistem cu soluţiile

1 1 2 1
x= ;y = ; x= ;y = :
2 4 3 3

Punctele de extrem. Matricea Hessian¼

a
6x 1
Hf (x; y) = :
1 2

Caz 1. x = 12 ; y = 1
4 . Observ¼
am c¼
a

1 1 6
2 1
Hf ; =
2 4 1 2

şi
6 6
1 = > 0, 2 = ( 2) 1 1 < 0;
2 2
a x = 21 ; y = 14 este punct şa.
relaţie ce probeaz¼
Caz 2. x = 23 ; y = 13 . Observ¼ am c¼
a

2 1 6
3 1
Hf ; =
3 3 1 2

şi
6 6
1 = < 0, 2 = ( 2) 1 1 > 0;
3 3
a x = 32 ; y = 31 este punct de maxim local.
relaţie ce probeaz¼
3. Efectu¼ am schimbarea de variabil¼
a 3x = t şi reţinem c¼
a

3dx = dt
x ! 0 =) t ! 0
1
x ! =) t ! 1:
3
Integrala de calculat se scrie succesiv
Z 1=3 p Z 1 p
2 dt 12 3
3x (1 3x) dx = t (1 t)
= B ;3
0 0 3 3 2
3 p
1 2 (3) 11 2 16
= 3 = 27 5 3 1 p = ;
3 2 +3 3 2222 315

unde am folosit faptul c¼

a

2
 Z 1
q 1 1 3
B (p; q) = tp 1
(1 t) dt, p 1= =) p = , q 1 = 2 =) q = 3
0 2 2
3 1 1 1 1p
= +1 = =
2 2 2 2 2
3 3 3 7 3 753 3 7 5 3 1p
+3 = +2 +2 = +2 = =
2 2 2 2 2 222 2 2222
1 p
(3) = 2! = 2 şi = :
2
II.
1.
Metoda I. Not¼ am evenimentele
A1 = studentul este de la seria A;
A2 = studentul este de la seria B;
A3 = studentul este de la seria C;
X = studentul reuşeşte la examen.
Not¼am c¼
a fA1 , A2 , A3 g formeaz¼a o partiţie a spaţiului sigur, deoarece vi-
itorul student va aparţine unei singure serii. Deci
P (X) = P (A1 ) P (X=A1 ) + P (A2 ) P (X=A2 ) + P (A3 ) P (X=A3 )
= 0; 5 0; 5 + 0; 25 0; 6 + 0; 25 0; 8
= 0; 25 + 0; 15 + 0; 2 = 0; 6
unde am folosit
P (A1 ) = 0; 5; P (X=A1 ) = 0; 5;
P (A2 ) = 0; 25; P (X=A2 ) = 0; 6;
P (A3 ) = 0; 25; P (X=A3 ) = 0; 8.
Metoda II. Din enunţ se cunoaşte c¼
a
50
la seria A promoveaz¼
a150 = 75 studenţi
100
60
la seria B promoveaz¼
a 75 = 45 studenţi
100
60
la seria C promoveaz¼ a (300 150 75) = 45 studenţi.
100
Folosind de…niţia clasic¼
a a probabilit¼
aţilor, avem
num¼
ar cazuri favorabile 75 + 45 + 60 180
P (X) = = = = 0; 6:
num¼
ar cazuri posibile 300 300
1
2. i) Pentru a = 9 obţinem
1
9 (6 2x) , dac¼
a x 2 [0; 3]
f (x) =
0, în rest.

3
Observ¼
am c¼
a
Z 1 Z 3 Z 3
1 1
f (x) dx = (6 2x) dx = (6 2x) dx
1 0 9 9 0
Z 3 Z 3
1 1 6 3 2 x2 3
= 6dx 2xdx = xj xj0 = 1:
9 0 9 0 9 0 9 2
1
Pe de alt¼a parte (6
9 2x) 0 este echivalent cu 6 2x 0 şi în …nal 2x 6
adev¼arat.
ii) Observ¼am c¼
a
M (X + 4) = M (X) + 4 = 1 + 4 = 5
deoarece
Z 1 Z 3
x
M (X) = xf (x) dx = (6 2x) dx =
1 0 9
3
1 x2 x3
= 6 2 = 1:
9 2 3 0

Evalu¼
am
Z 1 Z 1 Z 1
1
P ( 1 < X < 1) = f (x) dx = f (x) dx = (6 2x) dx
1 0 0 9
1
1 x2 5
= 6x 2 = :
9 2 0 9
3. Tabloul repartiţiei variabilei aleatoare bidimensionale este
XnY 2 0 1 pi
3 0; 2 0; 4
4 0; 3
qj 5q 3q 2q 1
i) Complet¼
am tabelul
1
5q + 3q + 2q = 1 =) q == 0; 1 =) 5q = 0; 5; 3q = 0; 3; 2q = 0; 2
10
0; 4 + p2 = 1 =) p2 = 0; 6
p11 + 0; 3 = 0; 5 =) p11 = 0; 2
0; 2 + p22 = 0; 3 =) p22 = 0; 1
0; 2 + 0; 2 + p13 = 0; 4 =) p13 = 0
0 + p23 = 0; 2 =) p23 = 0; 2
iar tabelul devine
XnY 2 0 1 pi
3 0; 2 0; 2 0 0; 4
4 0; 3 0; 1 0; 2 0; 6
qj 0; 5 0; 3 0; 2 1

4
Din tabel observ¼
am c¼
a
p13 = 0 6= q3 p1 = 0; 2 0; 4
fapt ce domonstreaz¼
a X şi Y sunt dependente.
ii) Observ¼
am c¼
a
cov (X; Y )= M (XY ) M (X) M (Y )
= 3 ( 2 0; 2 + 0 0; 2 + 1 0) + 4 ( 2 0; 3 + 0 0; 1 + 1 0; 2)
( 3 0; 4 + 4 0; 6) ( 2 0; 5 + 0 0; 3 + 1 0; 2)
= 1; 2 1; 6 + 1; 2 0; 8 = 0; 56:
2
D (Y ) = M Y 2 (M (Y ))
2 2
= ( 2) 0; 5 + 02 0; 3 + 12 0; 2 ( 2 0; 5 + 0 0; 3 + 1 0; 2)
= 2 + 0; 2 0; 64 = 1; 56.
P (XY > 0) = P (X = 3; Y = 2) + P (X = 4; Y = 1) = 0; 2 + 0; 2 = 0; 4:
III.
i) Not¼
am c¼
a
x
2 2x 1 1
f (x; ) = e 1 = 1
e 2 :
1 2
1
Observ¼am c¼ aX ( ; ) unde = 2 iar = 1. Cum variabila aleatoare
este repartizat¼
a gamma, obţinem
1
M (X) = = :
2
Aplic¼
am metoda momentelor
Media Teoretic¼
a = Media de selecţie
sau echivalent
M (X) = X:
Atunci
1
= X =) = 2X + 1
2
şi estimatorul b = 2X + 1. Veri…c¼
am dac¼
a estimatorul este nedeplasat. În acest
sens
X1 + ::: + Xn X1 + ::: + Xn
M b = M 2X + 1 = M 2 + 1 = 2M +1
n n
2 2
= M (X1 + ::: + Xn ) + 1 = (M (X1 ) + ::: + M (Xn )) + 1
n0 1n
2@ 2n
= M (X) + ::: + M (X)A + 1 = M (X) + 1 = 2M (X) + 1
n | {z } n
de n ori
1
= 2 +1= 1+1=
2

5
şi concluzia c¼
a estimatorul este nedeplasat.
ii) Media de selecţie este
1 2+4 3+5 6+8 5+9 4 120
x= = =6
2+3+6+5+4 20
iar estimaţia
b = 2x + 1 = 2 6 + 1 = 13:

1.2 Varianta B
I. P1 2n+1
1. n=1 24 5n = 2
2. Derivatele parţiale de ordinul unu

fx0 (x; y) = 2x y
fy0 (x; y) = 3y 2 x + 6

Matricea Hessian¼
a
2 1
Hf (x; y) =
1 6y

Punctele critice
2 4 3 3
x= ;y = ; x= ;y =
3 3 4 2

Caz 1. x = 23 ; y = 4
3 . Observ¼
am c¼
a

2 4 2 1
Hf ; =
3 3 1 6 34

şi
4
1 = 2 > 0, 2 = 2 6 1 1 < 0;
3
relaţie ce probeaz¼ a x1 = 21 ; y1 = 14 este punct şa.
a c¼
Caz 2. x = 4 ; y = 32 . Observ¼
3
am c¼
a

3 3 2 1
Hf ; = 3
4 2 1 6 2

şi
3
1 = 2 > 0, 2 =2 6 1 1 > 0;
2
relaţie ce probeaz¼ a x2 = 32 ; y2 =
a c¼ 1
3 este punct de minim local.
R 1=5 2 p
3. 0 x 1 5xdx = 1316 125
II.

6
 1.
Metoda I. Not¼ am evenimentele
A1 = studentul este de la seria A;
A2 = studentul este de la seria B;
A3 = studentul este de la seria C;
X = studentul reuşeşte la examen.
Not¼am c¼
a fA1 , A2 , A3 g formeaz¼a o partiţie a spaţiului sigur, deoarece vi-
itorul student va aparţine unei singure serii. Deci

P (X) = P (A1 ) P (X=A1 ) + P (A2 ) P (X=A2 ) + P (A3 ) P (X=A3 )

150 75 75 45 75 60
= + +
300 150 300 75 300 75
= 0; 25 + 0; 15 + 0; 2 = 0; 6

unde am folosit

P (A1 ) = 0; 5; P (X=A1 ) = 0; 5;
P (A2 ) = 0; 25; P (X=A2 ) = 0; 6;
P (A3 ) = 0; 25; P (X=A3 ) = 0; 8.

Metoda II. Din enunţ se cunoaşte c¼

a

la seria A promoveaz¼
a 75 de studenţi
la seria B promoveaz¼
a 45 de studenţi
la seria C promoveaz¼
a 45 de studenţi.

Folosind de…niţia clasic¼

a a probabilit¼
aţilor, avem
num¼
ar cazuri favorabile 75 + 45 + 60 180
P (X) = = = = 0; 6:
num¼
ar cazuri posibile 300 300
1
2. i) Pentru b = 12 obţinem
1
12 5 x2 , dac¼
a x 2 [ 1; 2]
f (x) =
0, în rest.

Observ¼
am c¼
a Z Z
1 2
1
f (x) dx = 5 x2 dx = 1:
1 1 12
1
Pe de alt¼
a parte 12 5 x2 0 este echivalent cu 5 x2 0 şi în …nal x2 5
adev¼arat.
ii) Observ¼
am c¼ a
M (16X) = 16M (X) = 5
deoarece Z Z
1 2
x 5
M (X) = xf (x) dx = 5 x2 dx = :
1 1 12 16

7
Evalu¼
am
Z 1 Z 2 Z 2
1 2
P (X + 1 > 2) = P (X > 1) = f (x) dx = f (x) dx = 5 x2 dx = :
1 1 1 12 9

3. Tabloul repartiţiei variabilei aleatoare bidimensionale este

XnY 1 0 3 pi
2 0; 1
5 0; 1 0; 5
qj 4q 2q 4q 1

i) Complet¼
am tabelul
1
4q + 2q + 4q = 1 =) q = = 0; 1 =) 4q = 0; 4; 2q = 0; 2; 4q = 0; 1
10
p1 + 0; 5 = 1 =) p1 = 0; 5
p11 + 0; 1 = 0; 4 =) p11 = 0; 3
0; 1 + p22 = 0; 2 =) p22 = 0; 1
0; 3 + 0; 1 + p13 = 0; 5 =) p13 = 0; 1
0; 1 + p23 = 0; 4 =) p23 = 0; 3

iar tabelul devine

XnY 1 0 3 pi
2 0; 3 0; 1 0; 1 0; 5
5 0; 1 0; 1 0; 3 0; 5
qj 0; 4 0; 2 0; 4 1
Din tabel observ¼
am c¼
a

p11 = 0; 3 6= q1 p1 = 0; 4 0; 5

fapt ce domonstreaz¼
a X şi Y sunt dependente.
ii) Observ¼
am c¼
a

cov (X; Y )= M (XY ) M (X) M (Y )

= 1 ( 1 0; 3 + 0 0; 1 + 3 0; 1) + 5 ( 1 0; 1 + 0 0; 1 + 3 0; 3)
( 2 0; 5 + 5 0; 5) ( 1 0; 4 + 0 0; 2 + 3 0; 4)
= 0 + 4 1; 5 0; 8 = 2; 8:
2
D (Y ) = M Y 2 (M (Y ))
2 2
= ( 1) 0; 4 + 02 0; 2 + 32 0; 4 ( 1 0; 4 + 0 0; 2 + 3 0; 4)
= 4 0; 64 = 3; 36.
P (X > 0; Y < 2) = P (X = 5; Y = 0) + P (X = 5; Y = 1) = 0; 1 + 0; 1 = 0; 2:

III.

8
 i) Observ¼
am c¼
a
1 x
f (x; ) = e 3 :
3
Observ¼am c¼ aX ( ; ) unde = 3 iar = 1. Cum variabila aleatoare
este repartizat¼
a gamma, obţinem

M (X) = =3 :

Aplic¼
am metoda momentelor

Media Teoretic¼
a = Media de selecţie

sau echivalent
M (X) = X:
Atunci
X
3 = X =) =
3
şi estimatorul b = X
3. Veri…c¼
am dac¼
a estimatorul este nedeplasat. În acest sens

X X1 + ::: + Xn 1 X1 + ::: + Xn
M b = M =M = M
3 3n 3 n
1 1
= M (X1 + ::: + Xn ) = (M (X1 ) + ::: + M (Xn ))
3n 0 3n1
1 @ n 1
= M (X) + ::: + M (X)A = M (X) = M (X)
3n | {z } 3n 3
de n ori
1
= 3 =
3
şi concluzia c¼
a estimatorul este nedeplasat.
ii) Media de selecţie este
10 3 + 12 5 + 15 2 120
x= = = 12
3+5+2 10
iar estimaţia
b = x = 12 = 4:
3 3

1.3 Varianta C
I. P1 3n
1. n=1 242n+1 =6
2. Derivatele parţiale de ordinul unu

fx0 (x; y) = y 2x
fy0 (x; y) = 3y 2 + x 1:

9
 Matricea Hessian¼
a
2 1
Hf (x; y) =
1 6y
Punctele critice
1 1 1 2
x= ;y = ; x= ;y =
4 2 3 3

Caz 1. x = 14 ; y = 1
2 . Observ¼
am c¼
a

1 1 2 1
Hf ; = 1
4 2 1 6 2

şi
1
1 = 2 < 0, 2 = 2 6 1 1 < 0;
2
relaţie ce probeaz¼ a x = 41 ; y = 12 este punct şa.
a c¼
Caz 2. x = 3 ; y = 23 . Observ¼
1
am c¼a

3 3 2 1
Hf ; = 2
4 2 1 6 3

şi
2
1 = 2 < 0, 2 = 2 6 1 1 > 0;
3
relaţie ce probeaz¼
a c¼a x = 31 ; y = 32 este punct de maxim local.
R2 q
3
3. 0 x 1 x2 dx = 16 35
II.
1.
Metoda I. Not¼ am evenimentele
A1 = studentul este de la seria A;
A2 = studentul este de la seria B;
A3 = studentul este de la seria C;
X = studentul reuşeşte la examen.
Not¼ am c¼a fA1 , A2 , A3 g formeaz¼
a o partiţie a spaţiului sigur, deoarece vi-
itorul student va aparţine unei singure serii. Deci

P (X) = P (A1 ) P (X=A1 ) + P (A2 ) P (X=A2 ) + P (A3 ) P (X=A3 )

= 0; 5 0; 6 + 0; 25 0; 8 + 0; 25 0; 7
= 0; 3 + 0; 2 + 0; 175 = 0; 675:

unde am folosit

P (A1 ) = 0; 5; P (X=A1 ) = 0; 6;
P (A2 ) = 0; 25; P (X=A2 ) = 0; 8;
P (A3 ) = 0; 25; P (X=A3 ) = 0; 7.

10
 Metoda II. Fie N num¼
arul de studenţi al acestei facult¼
aţi. Din enunţ se
cunoaşte c¼
a
60 50
la seria A promoveaz¼
a N de studenţi
100 100
80 25
la seria B promoveaz¼
a N de studenţi
100 100
70 25
la seria C promoveaz¼
a N de studenţi.
100 100
Folosind de…niţia clasic¼
a a probabilit¼
aţilor, avem
60 50 80 25 70 25
num¼ ar cazuri favorabile N+ N+ N
P (X) = = 100 100 100 100 100 100
num¼ ar cazuri posibile N
= 0; 6 0; 5 + 0; 8 0; 25 + 0; 7 0; 25
= 0; 3 + 0; 2 + 0; 175 = 0; 675:
2
2. i) Pentru c = 9 obţinem
2
9 3x x2 , dac¼
a x 2 [0; 3]
f (x) =
0, în rest.

Observ¼
am c¼
a Z Z
1 3
2
f (x) dx = 3x x2 dx = 1:
1 0 9
Pe de alt¼a parte 29 3x x2 0 este echivalent cu 3x x2 0 şi în …nal
2
x 3x adev¼
arat.
ii) Observ¼
am c¼ a
3
M (X 1; 5) = M (X) 1; 5 = 1; 5 = 0
2
deoarece Z Z
1 3
2x 3
M (X) = xf (x) dx = 3x x2 dx = :
1 0 9 2
Evalu¼
am
Z 3 Z 3 Z 3
2 20
P (1 < X < 3) = f (x) dx = f (x) dx = 3x x2 dx = :
1 1 1 9 27

3. Tabloul repartiţiei variabilei aleatoare bidimensionale este

XnY 2 0 5 pi
1 0; 2 0; 6
4 0; 1
qj q 0; 3 q + 0; 1 1

11
 i) Complet¼
am tabelul
0; 6
q + 0; 3 + q + 0; 1 = 1 =) q = = 0; 3 =) q + 0; 1 = 0; 4;
2
p2 + 0; 6 = 1 =) p2 = 0; 4
0; 2 + p21 = 0; 3 =) p21 = 0; 1
0; 1 + p22 + 0; 1 = 0; 4 =) p22 = 0; 2
0; 2 + p12 = 0; 3 =) p23 = 0; 1
0; 2 + 0; 1 + p13 = 0; 6 =) p13 = 0; 3

iar tabelul devine

XnY 2 0 5 pi
1 0; 2 0; 1 0; 3 0; 6
4 0; 1 0; 2 0; 1 0; 4
qj 0; 3 0; 3 0; 4 1
Din tabel observ¼
am c¼
a

p11 = 0; 2 6= q1 p1 = 0; 3 0; 6

fapt ce domonstreaz¼
a c¼
a X şi Y sunt dependente.
ii) Observ¼
am c¼
a

cov (X; Y )
= M (XY ) M (X) M (Y )
= 1 ( 2 0; 2 + 0 0; 1 + 5 0; 3) + 4 ( 2 0; 1 + 0 0; 1 + 5 0; 1)
( 1 0; 6 + 4 0; 4) ( 2 0; 3 + 0 0; 3 + 5 0; 4)
= 1; 1 + 1; 2 1 1; 4 = 1; 3:
2
D (X) = M X 2 (M (X))
2 2
= ( 1) 0; 6 + 42 0; 4 (1)
= 0; 6 + 6; 4 1 = 6.
P (XY < 0) = P (X = 4; Y = 2) + P (X = 1; Y = 5) = 0; 1 + 0; 3 = 0; 4:

III.
i) Not¼
am c¼
a
1 x
f (x; ) = e 5 +1 :
5 +1
Observ¼am c¼aX ( ; ) unde = 5 + 1 iar = 1. Cum variabila aleatoare
este repartizat¼
a gamma, obţinem

M (X) = = 5 + 1:

Aplic¼
am metoda momentelor

Media Teoretic¼
a = Media de selecţie

sau echivalent
M (X) = X:

12
Atunci
X 1
5 + 1 = X =) =
5
şi estimatorul b = X 1
5 . Veri…c¼
am dac¼
a estimatorul este nedeplasat. În acest
sens
X 1 X1 + ::: + Xn 1 X1 + ::: + Xn 1
M b = M =M =M
5 5n 5 5n 5
1 1 1 1
= M (X1 + ::: + Xn ) = (M (X1 ) + ::: + M (Xn ))
5n 0 5 1 5n 5
1 @ 1 n 1 M (X) 1
= M (X) + ::: + M (X)A = M (X) =
5n | {z } 5 5n 5 5
de n ori
5 +1 1
= =
5
şi concluzia c¼
a estimatorul este nedeplasat.
ii) Media de selecţie este
16 6 + 20 1 + 22 7 + 25 6 96 + 20 + 154 + 150 420
x= = = = 21:
6+1+7+6 20 20
iar estimaţia
b= x 1
=
21 1
= 4:
5 5

1.4 Varianta D
I. P1 2n+1
1. n=1 39 10n = 3
2. Derivatele parţiale de ordinul unu

fx0 (x; y) = 3x2 y + 6

fy0 (x; y) = 2y x

Matricea Hessian¼
a
6x 1
Hf (x; y) =
1 2

Punctele critice
3 3 4 2
x= ;y = ; x = ;y =
2 4 3 3
3 3
Caz 1. x = 2; y = 4 . Observ¼
am c¼
a

3 3 3
6 2 1
Hf ; =
2 4 1 2

13
şi
3 3
1 = 6
> 0, 2 = 6 2 1 > 0;
2 2
relaţie ce probeaz¼ a x = 23 ; y = 43 este punct de minim local.
a c¼
Caz 2. x = 43 ; y = 23 . Observ¼
am c¼
a
4 2 2
6 3 1
Hf ; =
3 3 1 2
şi
2
1 = 6 < 0, 2 < 0;
3
relaţie ce probeaz¼
a c¼a x = 34 ; y = 23 este punct şa.
R5p 2 p
3. 0 x3 1 x5 dx = 80 63 5.
II.
1.
Metoda I. Not¼ am evenimentele
A1 = studentul este de la seria A;
A2 = studentul este de la seria B;
A3 = studentul este de la seria C;
X = studentul reuşeşte la examen.
Not¼ am c¼a fA1 , A2 , A3 g formeaz¼ a o partiţie a spaţiului sigur, deoarece vi-
itorul student va aparţine unei singure serii. Deci
P (X) = P (A1 ) P (X=A1 ) + P (A2 ) P (X=A2 ) + P (A3 ) P (X=A3 )
= 0; 35 0; 6 + 0; 25 0; 8 + 0; 4 0; 7
= 0; 21 + 0; 2 + 0; 28 = 0; 69
unde am folosit
P (A1 ) = 0; 35; P (X=A1 ) = 0; 6;
P (A2 ) = 0; 25; P (X=A2 ) = 0; 8;
P (A3 ) = 0; 4; P (X=A3 ) = 0; 7.
Metoda II. Din enunţ se cunoaşte c¼
a
60
la seria A promoveaz¼
a 70 = 42 de studenţi
100
80
la seria B promoveaz¼ a 50 = 40 de studenţi
100
70
la seria C promoveaz¼ a 80 = 56 de studenţi.
100
Folosind de…niţia clasic¼
a a probabilit¼
aţilor, avem
num¼ar cazuri favorabile 42 + 40 + 56
P (X) = =
num¼ar cazuri posibile 200
138
= = 0; 69:
200

14
 1
2. i) Pentru d = 12 obţinem
1
12(2x + 3) , dac¼
a x 2 [ 1; 2]
f (x) =
0, în rest.

Observ¼
am c¼
a Z Z
1 2
1
f (x) dx = (2x + 3) dx = 1:
1 1 12
1
Pe de alt¼a parte (2x + 3)
12 0 este echivalent cu 2x + 3 0 şi în …nal x
3
2 = 1; 5 adev¼
a rat.
ii) Observ¼am c¼a
7
M (8X) = 8M (X) = 8 =7
8
deoarece Z Z
1 2
x 7
M (X) = xf (x) dx = (2x + 3) dx = :
1 1 12 8
Evalu¼
am
Z 1 Z 2 Z 2
1 5
P (X > 0) = f (x) dx = f (x) dx = (2x + 3) dx = :
0 0 0 12 6

3. Tabloul repartiţiei variabilei aleatoare bidimensionale este

XnY 1 2 4 pi
0 0; 2 0; 1
3 0; 5
qj 0; 4 q 5q 1

i) Complet¼
am tabelul
0; 6
0; 4 + q + 5q = 1 =) q =
= 0; 1 =) 5q = 0; 5;
6
p1 + 0; 5 = 1 =) p1 = 0; 5
0; 2 + p23 = 0; 5 =) p23 = 0; 3
0; 1 + p22 = 0; 1 =) p22 = 0
0; 2 + p21 = 0; 4 =) p21 = 0; 2

iar tabelul devine

XnY 1 2 4 pi
0 0; 2 0; 1 0; 2 0; 5
3 0; 2 0 0; 3 0; 5
qj 0; 4 0; 1 0; 5 1
Din tabel observ¼
am c¼
a

p22 = 0 6= q2 p2 = 0; 1 0; 5

15
fapt ce domonstreaz¼
a c¼
a X şi Y sunt dependente.
ii) Observ¼
am c¼
a

cov (X; Y )
= M (XY ) M (X) M (Y )
= 0 (1 0; 2 + 2 0; 1 + 4 0; 2) + 3 (1 0; 2 + 2 0 + 4 0; 3)
(0 0; 5 + 3 0; 5) (1 0; 4 + 2 0; 1 + 4 0; 5)
= 3 1; 4 1; 5 2; 6 = 4; 2 3; 9 = 0; 3:
2
D (X) = M X 2 (1; 5)
2 2
= (0) 0; 5 + 32 0; 5 (1; 5)
= 4; 5 2; 25 = 2; 25.
P (X > 0; Y < 4) = P (X = 3; Y = 1) + P (X = 3; Y = 2) = 0; 2 + 0 = 0; 2:

III.
i) Not¼
am c¼
a
x
3 3x 1 +1
f (x; ) = e +1 = +1
e 3 :
+1 3
+1
Observ¼am c¼ aX ( ; ) unde = 3 iar = 1. Cum variabila aleatoare
este repartizat¼
a gamma, obţinem
+1
M (X) = = :
3
Aplic¼
am metoda momentelor

Media Teoretic¼
a = Media de selecţie

sau echivalent
M (X) = X:
Atunci
+1
= X =) = 3X 1
3
şi estimatorul b = 3X 1. Veri…c¼
am dac¼
a estimatorul este nedeplasat. În acest
sens
X1 + ::: + Xn X1 + ::: + Xn
M b = M 3X 1 =M 3 1 = 3M 1
n n
3 3
= M (X1 + ::: + Xn ) 1 = (M (X1 ) + ::: + M (Xn )) 1
n0 1 n
3@ 3n
= M (X) + ::: + M (X)A 1= M (X) 1 = 3M (X) 1
n | {z } n
de n ori
+1
= 3 1=
3
şi concluzia c¼
a estimatorul este nedeplasat.

16
 ii) Media de selecţie este
4 2 + 8 1 + 9 3 + 12 1 + 15 3 8 + 8 + 27 + 45 100
x= = = = 10:
2+1+3+1+3 10 10
iar estimaţia
b = 3x 1 = 3 10 1 = 30 1 = 29:

17