Model de aplicație

Una din
Aplicatia Aplicatii propuse spre rezolvare
variantele
a Să se rezolve ecuația 25( x − 7 ) − 2 x = 9( 112 − 3 x ) + 4 în mulțimea »
1 Să se rezolve inecuația de gradul I cu o necunoscută 6 x + 10 < 4(2 x + 3) în mulțimea »
b
Se extrag succesiv 3 bile dintr-o urnă cu 4 bile albe, 5 bile roșii, 7 bile galbene. Determinaţi
f1 probabilitatea ca ele să fie extrase în următoarea ordine: prima bilă să fie roșie, a doua -
galbenă, iar a treia – roșie în cazul în care bilele extrase nu sunt reintroduse în urnă.
2 Fie două urne. Prima conţine 7 bile roșii şi 12 bile negre, iar a doua conţine 11 bile roșii şi 7
f2 bile negre. Dacă se extrage câte o bilă din fiecare urnă, determinaţi probabilitatea ca una să
fie roșie şi una să fie neagră.
g Reprezentați grafic mulțimea soluțiilor ecuației 9 x + 4 y + 5 = 15 în mulțimea »

4 x − 2 y + 4 = 2
h Să se rezolve sistemul de ecuații prin metoda substituției: 
 −9 x + 5 y = 13
 9 x + 6 y = 18
i Să se rezolve sistemul de ecuații prin metoda reducerii: 
 5 x − 24 y = 42
Se consideră funcţia f : R → R , f ( x) = 6mx 2 + 4 x − 30, m ∈ R * . Să se determine
j
valorile lui m ştiind că valoarea minimă a funcţiei f este egală cu 5.
3 Se consideră funcţia f : R → R, f ( x) = −5mx 2 + 2 x + 6, m ∈ R * . Să se determine
k
valorile lui m ştiind că valoarea maximă a funcţiei f este egală cu 4.
Să se calculeze distanţa dintre punctele de intersecţie ale graficului funcţiei
l
f : R → R , f ( x ) = 7 x 2 + 2 x − 5 cu axa Ox.
m Să se rezolve inecuația de gradul II 4 x 2 + 9 x + 8 ≤ 3 în mulțimea »

Să se determine m ∈ R, ştiind că soluţiile x1, x2 ale ecuaţiei −4 mx 2 + 3mx + 3 = 0 verifică

n
relaţia x1 + x2 + x1 ⋅ x2 = 6 .

Să se determine derivata parțială a funcției

o
f ( x, y )= 5x 2 y 3 + 2( xy 2 + 2 x ) + (2 x 2 + 2 y )( y + x ) în raport cu x.
4
Să se determine derivata parțială a funcției
p
f ( x, y )= 5x 2 y 3 + 2( xy 2 + 2 x ) + (2 x 2 + 2 y )( y + x ) în raport cu y.

Fie variabila aleatoare X care poate lua valorile următoare cu aceeaşi probabilitate:(3, 4, 6, 8).
q Se cere să determinaţi legea de probabilitate pentru variabila aleatoare derivată (X-5) precum
şi speranţa matematică respectiv varianţa matematică a acesteia.
5 Fie variabila aleatoare X care poate lua valorile următoare cu aceeaşi probabilitate:
(-2, -1, 3, 4). Se cere să determinaţi speranţa matematică și varianţa matematică a acesteia și
r de asemenea, folosind proprietățile speranței matematice și cele ale varianței, calculați
E ( 5X − 4 ) și V (16X − 4 ) .
 Una din
Aplicatia Aplicatii propuse spre rezolvare
variantele
O bancă afișează o rată a dobânzii de 6% cu compunere semestrială. Calculați rata
s
echivalentă a dobânzii cu compunere continuă știind că ln(1,03)=0,029 și ln(1,0609)=0,059.
O bancă se oferă să plătească după 4 ani suma de 1500 de euro dacă un deponent plasează X
euro la o rată a dobânzii cu compunere anuală de 6% și o compunere trimestrială de 4%. Care
t1
este suma pe care deponentul trebuie să o depună la bancă pentru o compunere anuală,
respectiv pentru o compunere semestrială.
O societate comercială este interesată să investească 2500 de euro ȋntr-o afacere care permite
6 să plătească pe un interval de trei ani o rată a dobânzii de 9%. Determinați câţi bani va ȋncasa
t2
societatea la finalul celui de al doilea an dacă dobânda este calculată semestrial respectiv
trimestrial.
Activul A are un randament anticipat de 40% și o abatere standard de 25%. Activul B are un
randament anticipat de 25% și o abatere standard de 16%. Estimăm că valoarea coeficientului
v de corelație între randamentele celor două active este 0,2. Calculați randamentul anticipat și
volatilitatea (riscul) unui portofoliu format din A și B ce include activul A în proporție de
18%.