Contabilitate Publica PDF

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs Anul II, semestrul I
Modulul 1___
PARTICULARITĂŢI PRIVIND ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA

CONTABILITĂŢII INSTITUŢIILOR PUBLICE
____ ___ _____________________
Obiectivele specifice modulului:

Identificarea obiectului de studiu al contabilităţii publice;
Definirea principiilor bugetare;
Înţelegerea conceptului de sistem bugetar;
Delimitarea componentelor situaţiilor financiare.
Rezultatele aşteptate:
Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor de buget, sistem bugetar, ordonatori de
credite;
Explicarea şi interpretarea principiilor bugetare;
Pregătirea fundamentală pentru interpretarea şi utilizarea noţiunilor cu celelalte module.
Competenţe dobândite ca urmare a parcurgerii modulului:

Realizarea de referate applicative legate de problematica modulului;
Discuţii cu specialiştii în domeniu.
Timpul mediu necesar pentru asimilarea modulului: 2 ore
Lecţia 1
Principii bugetare, sistemul bugetar şi ordonatorii de credite
Pasul 1 Principii bugetare

La baza organizării contabilităţii în cadrul instituţiilor publice sunt statuate
următoarele principii:
1. Principiul universalităţii care presupune înscrierea în buget a sumelor globale ale
veniturilor şi cheltuielilor publice, chiar în condiţiile în care realizarea veniturilor publice
presupune efectuarea unor cheltuieli prealabile (nu pot fi compensate veniturile bugetare cu
cheltuieli aferente acestora).
2. Principiul publicităţii bugetului
Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate 5
Acest principiu presupune unitatea bugetară, adică toate veniturile şi cheltuielile

bugetare să fie înscrise într-un singur document care să reunească printr-o prezentare clară:
- veniturile, cu sursele lor de provenienţă;
- cheltuielile, cu destinaţiile lor.
De asemenea, acest principiu presupune ca după dezbatere şi aprobare, bugetul şi
contul privind închiderea exerciţiului bugetar să fie publicate în Monitorul Oficial sau în
culegeri de legi.
3. Principiul anualităţii bugetului se referă la perioada de timp pentru care se
întocmeşte bugetul şi la perioada în care se încasează veniturile şi se efectuează cheltuielile.
Bugetul se elaborează pe o perioadă de 12 luni. În România, ca şi în Franţa, Germania etc.,
anul bugetar coincide cu anul calendaristic; în S.U.A. anul bugetar se desfăşoară în perioada 1
octombrie – 30 septembrie.
4. Principiul specializării bugetare presupune înscrierea în buget şi aprobarea de
către Parlament a veniturilor, pe surse de provenienţă şi a creditelor bugetare, pe categorii de
cheltuieli.
5. Principiul echilibrului bugetar presupune acoperirea integrală a cheltuielilor din
veniturile ordinare ale bugetului.
6. Principiul realităţii bugetare vizează înscrierea în buget a veniturilor bugetare
posibile de realizat (cu certitudine cât mai mare) şi a cheltuielilor necesare perioadei bugetare
(prioritare).
De asemenea, elaborarea şi execuţia bugetului trebuie să aibă la bază date verificabile şi uşor
de identificat.
Pasul 2 Organizarea sistemului bugetar în România

Resursele (bugetare) financiare publice reprezintă un sistem unitar de bugete format
din:
Bugetul de stat;
Bugetul asigurărilor sociale de stat;
Bugetele fondurilor speciale;
Bugetul trezoreriei statului;
Bugetele altor instituţii publice cu caracter autonom;
Bugetele institutiilor publice:
finanţate integral sau

parţial, dintr-unul din bugetele de mai sus;

Bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat;
Bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Pasul 3 Ordonatorii de credite
Aceştia sunt conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică şi se împart în:
1. Ordonatorii principali sunt cei care primesc finanţare pentru instituţiile din subordine şi
pentru cheltuieli proprii, conform bugetelor aprobate. Ei repartizează credite bugetare
instituţiilor ierarhic inferioare.
2. Ordonatorii secundari sunt conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică
aflate în subordinea ordonatorilor principali şi au ca rol de a repartiza credite bugetare
aprobate instituţiilor din subordine, ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari
şi de a utiliza creditele bugetare deschise pentru cheltuieli proprii.
3. Ordonatorii terţiari sunt conducătorii de instituţii publice cu personalitate juridică, ce
utilizează creditele bugetare primite, conform bugetelor proprii.
Lecţia 2
Organizarea şi conducerea contabilităţii publice
Pasul 1 Clasificarea instituţiilor publice conform reglementărilor existente în

domeniul finanţelor publice
În conformitate cu Legea finanţelor publice nr.500/2002, instituţiile publice reprezintă

denumirea generică care include:
Parlamentul;
Administraţia prezidenţială;
Ministerele;
Celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice;
Alte autorităţi publice;
Instituţiile publice autonome;
Instituţiile publice din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare.
În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale
nr.45/2003, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile publice reprezintă denumirea
generică care cuprinde:

comunele;
oraşele;
municipiile;
sectoarele municipiului Bucureşti;
judeţele;
municipiul Bucureşti;
instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora cu personalitate juridică indiferent
de modul de finanţare.
Conform reglementărilor existente în domeniul contabilităţii, contabilitatea publică
cuprinde:
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care reflectă încasarea veniturilor şi
plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;
Contabilitatea trezoreriei statului;
Contabilitatea generală, care reflectă situaţia financiară şi patrimonială, exedentul sau
deficitul patrimonial;
Contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.
Pasul 2 Pentru aplicarea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor bugetare şi a

contabilităţii generale, planul de conturi cuprinde:
Conturi bugetare;
Conturi generale.
Conturile bugetare se utilizează pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii
cheltuielilor, precum şi pentru determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau
deficit bugetar).
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi
speciale – în afara bilanţului, care se deschid pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare.
Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite conform
bugetului aprobat, precum şi furnizarea de informaţii necesare întocmirii contului de execuţie
bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare.
Conturile generale au ca destinaţie reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei publice,
a veniturilor şi cheltuielilor aferente exerciţiului (indiferent dacă veniturile au fost încasate

sau cheltuielile plătite) şi determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit

patrimonial).
Instituţiile publice sunt obligate să conducă contabilitatea în partidă dublă, utilizând
conturile prevăzute în Planul de conturi general, structurat pe clase de conturi astfel:
Clasa 1 „Conturi de capitaluri”
Clasa 2 „Conturi de active fixe”
Clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”
Clasa 4 „Conturi de terţi”
Clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”
Clasa 6 „Conturi de cheltuieli”
Clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”
Clasele cuprind grupe de conturi, iar grupele se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul
I şi conturi sintetice de gradul II. Conturile sintetice se pot dezvolta pe conturi analitice în
funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii de informare.
Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice
revine ordonatorului de credite.
Pasul 3 Situaţiile financiare anuale şi trimestriale

Documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea
statului şi a unitaţilor administrativ-teritoriale, precum şi a execuţiei bugetului de venituri şi
cheltuieli este reprezentat de Situaţiile financiare trimestriale şi anuale, care cuprind:
a) Bilanţul;
b) Contul de rezultat patrimonial;
c) Situaţia fluxurilor de trezorerie;
d) Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor;
e) Anexele la bilanţ (politicile contabile şi notele explicative);
f) Contul de execuţie bugetară.
a) Bilanţul reprezintă documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de
activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul trimestrului sau anului şi
în celelalte situaţii prevăzute de lege.
b) Contul de rezultat patrimonial prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor
din cursul exerciţiului curent.
c) Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă existentul şi mişcările de numerar şi cuprind:

Fluxuri de trezorerie din activitatea operaţională;

Fluxuri de investiţii;
Fluxuri de finanţare.
g) Contul de execuţie bugetară cuprinde veniturile încasate şi plăţile efectuate conform
structurii bugetului aprobat.
REZUMAT
În conformitate cu reglemetările existente în domeniul finanţelor publice şi în
domeniul contabilităţii, contabilitatea publică cuprinde:
a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care reflectă încasarea veniturilor şi
plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;
b) contabilitatea trezoreriei statului;
c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care
reflectă evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi execedentul sau deficitul
patrimonial;
d) contabilitatea destinată analizării costurilor.
Pentru aplicarea prevederilor de la punctele a) şi c), planul de conturi cuprinde:
conturi bugetare – utilizate pentru reflectarea încasării veniturilor şi
plăţii cheltuielilor, precum şi pentru determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent
sau deficit bugetar). Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se ţine cu ajutorul unor
conturi speciale, în afara bilanţului, deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare.
Conturile respective asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite, potrivit
bugetului aprobat şi furnizarea informaţilor necesare întocmirii contului de execuţie bugetară
şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare.
conturi generale – utilizate pentru reflectarea activelor şi pasivelor
instituţiei, a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului (indiferent dacă veniturile au fost
încasate, iar cheltuielile plătite) şi pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau
deficit patrimonial).
CONCLUZII
Studiind acest modul aţi dobândit cunoştinţe referitoare la principiile bugetare,
componentele sistemului bugetar, structura Instituţiile publice şi documentele trimestriale şi
anuale de raportare.

Exemple ilustrative
În cadrul unei instituţii publice responsabilitatea alocării şi gestionării creditelor
bugetare revine ordonatorilor de credite care pot fi: principali, secundari şi terţiari.
Recomandări bibliografice:
1. Chebac N. Contabilitatea publică, Editura Fundaţiei
Academice Danubius, Galaţi, 2006, capitolul 1
2. Dascălu C.,
Noua contabilitate publică, Editura InfoMega,
Nişulescu I.,
Bucureşti, 2005, Capitolul 1, 2.
Ştefănescu A.
TESTE DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL
1. Principiile care stau la baza organizării şi conducerii contabilităţii sunt:

a) universalităţii, publicităţii bugetului, trimestrialităţii, specializării bugetare, realităţii
bugetului, echilibrului bugetar;
b) universalităţii, publicităţii bugetului, anualităţii, specializării bugetare, echilibrului
veniturilor, realităţii bugetare;
c) universalităţii, publicităţii bugetului, anualităţii bugetului, echilibrului cheltuielilor,
realităţii bugetare;
d) universalităţii, publicităţii bugetului, anualităţii bugetului, specializării bugetare,
echilibrului bugetar, realităţii bugetului;
e) universalităţii, publicităţii bugetului, anualităţii bugetului, clasificaţiei bugetare,
echilibrului bugetar, realităţii bugetare.
2. Ordonatorii de credite sunt conducătorii instituţiilor publice, care se împart în:

a) principali şi secundari;
b) principali şi terţiari;
c) secundari şi terţiari;
d) principali sau secundari şi terţiari;

e) principali, secundari, terţiari.
3. Ordonatorii principali de credite sunt conducătorii instituţiilor publice care:

a) primesc credite bugetare pentru a fi repartizare ordonatorilor secundari;
b) primesc credite bugetare pentru a fi repartizate ordonatorilor terţiari;
c) primesc credite bugetare pentru a fi repartizare numai ordonatorilor secundari şi
terţiari;
d) primesc credite bugetare pentru cheltuieli proprii;
e) primesc credite bugetare pentru instituţiile din subordine şi pentru cheltuieli proprii,
conform bugetelor aprobate.
4. Conturile bugetare sunt conturile care se utilizează pentru:

a) reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor;
b) determinarea rezultatului execuţiei bugetare;
c) reflectarea încasării veniturilor şi determinarea excedentului bugetar;
d) reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor, precum şi determinarea
deficitului bugetar;
e) determinarea rezultatului execuţiei bugetare şi a excedentului patrimonial.
5. Conturile generale sunt conturile care se utilizează pentru:

a) reflectarea activelor, veniturilor, cheltuielilor şi determinarea rezultatului
patrimonial;
b) reflectarea pasivelor, veniturilor, cheltuielilor şi determinarea excedentului
patrimonial;
c) reflectarea activelor, pasivelor, veniturilor, cheltuielilor şi determinarea deficitului
patrimonial;
d) reflectarea activelor, pasivelor, veniturilor, cheltuielilor şi determinarea rezultatului
patrimonial (excedent sau deficit patrimonial);
e) nici un răspuns nu este corect.
Teme de control (conform cu calendarul disciplinei)

1. Clasificarea conturilor

Modulul 2___
CONTABILITATEA FINANŢĂRILOR
LA INSTITUŢIILE PUBLICE
____ _____________________

Definirea modalităţilor şi a etapelor de finanţare;
Înţelegerea modului de înregistrare a principalelor operaţiuni specifice finanţării;
Asimilarea logicii contabile în efectuarea înregistrărilor contabile.
Efectuarea înregistrărilor contabile aferente finanţărilor;
Utilizarea corectă a conturilor specifice finanţărilor.

Înregistrarea cronologică (pe formule contabile) a operaţiunilor specifice finanţărilor.
Înregistrarea sistematică (în T-uri) a unor operaţiuni specifice finanţărilor;
Completarea corectă a documentelor utilizate în activitatea de finanţare.
Lecţia 1
Particularităţi privind finanţarea bugetară a instituţiilor publice
Pasul 1 Definiţie, etape, mod de realizare

Finanţarea bugetară reprezintă procesul prin care resursele publice sunt solicitate de
ordonatorii de credite angajate şi acordate responsabililor cu execuţia bugetară.
Creditele bugetare sunt sumele aprobate prin buget şi reprezintă limita maximă de
confirmare şi efectuare a plăţilor conform destinaţiilor prevăzute în bugetul anului respectiv.
Etapele finanţării bugetare sunt:
A) Deschiderea finanţării
B) Finanţarea propriu-zisă
A) Deschiderea finanţării reprezintă un angajament din partea statului, care nu
afectează patrimoniului instituţiei publice. Aprobarea „deschiderii de credite” se realizează în
limita creditelor aprobate pe clasificaţia bugetară (capitole, subcapitole, titluri şi celelalte

subdiviziuni).
Ordonatorii principali de credite (OPC) pot să dispună lunar retragerea creditelor
bugetare deschise şi neutilizate din conturile proprii sau aparţinând instituţiilor bugetare din
subordine, iar retragerea trebuie să fie justificată şi avizată de Ministerul Finanţelor Publice şi
efectuată anterior datei de 25 a fiecărei luni.
Cheltuielile bugetare implică parcurgerea următoarelor faze în cadrul procesului
execuţiei bugetare:
1. Angajamentul;
2. Lichidarea;
3. Ordonanţarea;
4. Plata.
1. Angajamentul bugetar reprezintă obligaţia ordonatorilor de credite de a angaja şi utiliza
creditele bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. Cuprinde două forme de
angajamente:
angajamentul bugetar – individual sau global;
angajamentul legal.
2. Lichidarea cheltuielii este faza procesului de execuţie bugetară care presupune:
verificarea existenţei angajamentului
determinarea şi verificarea realităţii sumei datorate
aprecierea exigibilităţii angajamentului legal.
3. Ordonanţarea reprezintă faza execuţiei bugetare în care sunt confirmate:
efectuarea livrărilor de bunuri
verificarea creanţelor
plata se poate realiza.
Cuprinde:
exerciţiul bugetar (în care se înregistrează plata);
subdiviziunea clasificaţiei bugetare în care se înregistrează plata;
suma de plată;
identificarea beneficiarului plăţii;
natura cheltuielilor;
modalitatea de plată:
cash;

virament cu ordin de plată;

cec;
efecte de comerţ;
acreditiv.
4. Plata reprezintă faza finală din cadrul execuţiei bugetare conform căreia instituţia publică
lichidează datoriile (obligaţiile) faţă de terţii creditori.
B) Finanţarea propriu-zisă se referă la consumarea creditelor bugetare deschise sau
repartizate, concretizată în:
Plăţi nete de casă
Cheltuieli efective
Plăţile nete de casă sunt fluxuri monetare realizate pe seama fondurilor publice în
contextul unor tranzacţii sau evenimente şi sunt reprezentate de:
plata furnizorilor de bunuri şi servicii;
plata drepturilor salariale prin conturile de finanţare;
plata obligaţiilor faţă de:
bugetul de stat;
bugetul asigurărilor sociale etc.
Cheltuielile efective reprezintă echivalentul bănesc al unui consumator de resurse şi
reflectă gradul de utilizare a banului public pus la dispoziţia instituţiilor publice prin
bugetul general.
Finanţarea instituţiilor publice se realizează:
integral din - bugetul de stat;
bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetul fondurilor speciale;
din venituri proprii şi subvenţii acordate de:
bugetul de stat;
integral din venituri proprii (autofinanţare).
Pasul 2 Documente utilizate în activitatea de finanţare

Deschiderea finanţării are la bază două documente prin care se aprobă şi se deschid
(repartizează) creditele bugetare care se solicită în conformitate cu bugetele aprobate şi
anume:
Cererea de deschidere de credite
Dispoziţia bugetară de repartizare a creditelor deschise
Sub aspectul evidenţei analitice, instituţiile publice utilizează ca document „Fişa
pentru operaţiuni bancare”, care la instituţiile finanţate de la buget evidenţiază creditele
bugetare aprobate, plăţile nete de casă şi cheltuielile efective, iar la instituţiile finanţate din
venituri proprii evidenţiază prevederile din bugetul aprobat, plăţile de casă şi cheltuielile
efectice realizate pe seama veniturilor proprii.
Pasul 3 Finanţarea din sursele bugetului de stat; conturi utilizate

Instituţiile publice care sunt finanţate integral sau în majoritate din sursle bugetului de
stat sunt instituţii cu subordonare centrală şi care au relaţii de subordonare între ele.
Deschiderea finanţării bugetare are la bază utilizarea conturilor din grupa 80
„Conturi în afara bilanţului”, grupă ce cuprinde conturi ce funcţionează în partidă simplă
(adică nu au corespondenţă în alte conturi) şi evidenţiază creditele deschise pe ordonatori de
credite şi feluri de credite bugetare.
Pentru ordonatorii principali de credite (O.P.C.) se utilizează următoarele conturi
bugetare:
• 8060 „Credite bugetare aprobate”
• 8061 „Credite deschise de repartizat”
• 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”
Pentru ordonatorii secundari de credite (O.S.C.) se utilizează conturile:
• 8061 „Credite deschise de repartizat”
• 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”
Pentru ordonatorii terţiari de credite (OTC) se utilizează contul 8067 „Credite deschise
pentru cheltuieli proprii”.
Finanţarea propriu-zisă are la bază utilizarea următoarelor conturi de bilanţ:
7701 „Finanţarea de la bugetul de stat”
conturile clasei 6 „Conturi de cheltuieli”
121.01 „Rezultatul patrimonial – instituţii publice finanţate integral din buget”.

Contabilitatea cheltuielilor efective finanţate din bugetul de stat utilizează conturile

din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”.
Contabilitatea analitică a cheltuielilor are la bază subdiviziunile clasificaţiei bugetare,
iar simbolul contului de cheltuieli cuprinde (structura):
simbolul contului sintetic din planul de conturi;
capitolul;
sursa de finanţare;
subcapitolul;
titlul;
articolul;
aliniatul.
Sursa de finanţare cuprinde:
01 bugetul de stat;
02 bugetul local;
03 bugetul instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate;
04 bugetul asigurărilor sociale de stat;
06 bugetul fondului asigurărilor de şomaj;
13 bugetul fondului special pentru protejarea asiguraţilor;
14 credite externe;
16 bugetul fondului asigurărilor sociale de sănătate;
30 asistenţă financiară externă nerambursabilă.
Trimestrial şi anual se stabileşte rezultatul patrimonial prin închiderea conturilor de
cheltuieli, respectiv conturilor de venituri şi finanţări (surse), cu ajutorul contului 121.01
„Rezultatul patrimonial – instituţii publice finanţate integral din buget” (cont
bifuncţional).
Contul 121.01 reflectă drepturile constatate şi obligaţiile neachitate în exerciţiul
bugetar şi are ca rezultat:
excedent patrimonial (când plăţile sunt mai mari decât cheltuielile efective);
deficit patrimonial (când plăţile nete sunt mai mici decât cheltuielile efective).
Lecţia 2
Aplicaţii practice privind finanţarea bugetară a instituţiilor publice

Pasul 1 Aplicaţie privind deschiderea de credite bugetare

Un ordonator principal de credite OPC „X” întocmeşte o cerere de deschidere de
finanţare pentru credite bugetare în valoare de 8 milioane lei (ron), din care 6 milioane pentru
a fi repartizate ordonatorilor de credite din subordine şi 2 milioane pentru cheltuieli proprii.
OPC „X” repartizează creditele bugetare unui ordonator secundar de credite OSC „Y”
astfel: 4 milioane pentru a fi repartizate ordonatorilor din subordine şi 2 milioane pentru
cheltuieli proprii.
OSC „Y” repartizează creditele bugetare ordonatorului terţiar de credite OTC „Z” în
valoare de 4 milioane lei. La sfârşitul perioadei ordonatorului terţiar OTC „Z” i se retrag
creditele bugetare neutilizate în valoare de 400.000 lei.
Schemă de repartizare a creditelor bugetare
MFP
OPC „X” (8 milioane)
OSC „Y” (6 milioane) Necesităţi proprii (2 milioane)
OTC „Z” (4 milioane)
Credite cheltuite 3.600.000 lei
Credite necheltuite 400.000 lei
Necesităţi proprii (2 milioane)
1. Înregistrări contabile în contabilitatea ordonatorului principal de credite OPC „X”:

a) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP conform „Cererii de deschidere de
credite bugetare”:
8.000.000 8060 = Ø sau D - 8060 8.000.000
b) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP cu scopul de a fi repartizate

ordonatorului secundar de credite (OSC „Y”):
6.000.000 8061 = Ø sau D - 8061 6.000.000
c) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP pentru cheltuieli proprii:

2.000.000 8067 = Ø sau D - 8067 2.000.000
d) Repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul secundar de credite (OSC „Y”):

Ø = 8061 6.000.000
sau
C – 8061 6.000.000
2. Înregistrări contabile în contabilitatea ordonatorului secundar de credite OSC

„Y”:
a) Luarea în evidenţă a creditelor primite de la ordonatorul principal de credite OPC
„X” pentru nevoi proprii:
2.000.000 8067 = Ø sau D - 8067 2.000.000
b) Luarea în evidenţă a creditelor primite de la ordonatorul principal de credite OPC

„X” pentru a fi repartizate ordonatorului terţiar de credite OTC „Z”:
4.000.000 8061 = Ø sau D - 8061 4.000.000
c) Repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul terţiar de credite (OTC „Z”):

Ø = 8061 4.000.000
sau
C – 8061 4.000.000

3. Înregistrări contabile în contabilitatea ordonatorului terţiar de credite (OTC

„Z”):
a) Luarea în evidenţă a creditelor primite de la ordonatorul secundar de credite (OSC
„Y”) pentru cheltuieli proprii:
4.000.000 8067 = Ø sau D - 8067 4.000.000
b) Retragerea creditelor bugetare primite şi neutilizate:

Ø = 8067 400.000
sau
C – 8067 400.000
Observaţie: Creditul bugetar de 400.000 lei (neutilizat) ajunge la OPC „X”, de unde
este returnat bugetului de stat, iar drumul parcurs este invers acordării:
• La OSC „Y” :
• Se înregistrează reîntregirea unei părţi a creditului de repartizat:
D - 8061 400.000
• Se înregistrează returnarea catre OPC „X”:
C - 8061 400.000
• La OPC „X” au loc aceleaşi înregistrări ca la OSC „Y”, după care se rectifică valoarea
creditelor aprobate cu valoarea creditelor retrase:
C - 8060 400.000
Pasul 2 Aplicaţie privind finanţarea propriu-zisă (utilizarea creditelor bugetare deschise

sau repartizate)
Un ordonator secundar de credite (OSC) derulează următoarele operaţiuni economico-
financiare în baza unei finanţări primite de la ordonatorul principal de credite (OPC) în
valoare de 50.000 lei (credite bugetare) din care 40.000 lei contravaloare credite pentru
cheltuieli proprii şi 10.000 lei contravaloare credite pentru repartizare unui ordonator terţiar
de credite (OTC).
1) Luarea în evidenţă a creditelor primite de la OPC pentru a fi repartizate la OTC:

10.000 8061 = Ø sau D - 8061 10.000
2) Repartizarea creditelor bugetare către OTC:

Ø = 8061 10.000
sau C – 8061 10.000
3) Luarea în evidenţă a creditelor primite de la OPC pentru nevoi proprii:

40.000 8067 = Ø sau D - 8067 40.000
4) Se achiziţionează de la un furnizor (F) conform facturii (Fa) materii prime în

valoare de (Ca) 4.000 lei. Se achită c/v facturii cu ordin de plată (OP) conform extrasului de
cont (EC):
a) Înregistrarea materiilor prime achiziţionate:
301 = 401 4.000
+A +P
b) Plata c/v facturii:
401 = 7701 4.000

-P +P
5) Se dau în consum materiile prime achiziţionate, conform „Bonului de consum”:
601 = 301 2.000

+A -A
6) Se înregistrează c/v cheltuielilor cu energie electrică conform facturii primite (Fa),

în valoare de 1.000 lei:
610 = 7701 1.000

+A +P
7) Salariile brute datorate salariaţilor se cifrează la 24.000 lei. Reţinerile din salarii
sunt cele legale. Contribuţiile instituţiei publice (OSC) sunt cele legale, impozitul pe
veniturile din salarii este de 16%.
a) Înregistrarea drepturilor salariale brute datorate:
Bază de calcul:
TDB = 24.000 lei
CAS 9,5% = 2.280 lei
CASS 5,5% = 1.320 lei
CFS 0,5% = 120 lei
Total reţineri = 3.720 lei
Venit impozabil= TDB – Reţineri personal = 24.000 – 3.720 = 20.280
Impozit pe venituri din salarii = Venit impozabil x 16% = 20.280 x16% = 3.245 lei
Rest de plată = TDB – Reţineri personal – Impozitul pe veniturile din salarii = 24.000 –
3.720 – 3.245 = 17.035 lei
641 = 421 24.000
+A +P
b) Înregistrarea reţinerilor din salarii conform „Statului de plata”:
421 = % 6.965
-P 444 +P 3.245
4312 +P 2.280
4314 +P 1.320
4372 +P 120
c) Înregistrarea contribuţiilor (OSC) aferente fondului de salarii (simplificat):

6451 = 4311 4.320
+A +P (CAS 18 %)
6453 = 4313 1.248

+A +P (CASS 5,2%)
6452 = 4371 120

+A +P (CFS 0,5%)
d) Efectuarea viramentelor conform EC:

% = 7701 12.653
444 -P +P 3.245
4312 -P 2.280
4314 -P 1.320
4372 -P 120
4311 -P 4.320
4313 -P 1.248
4371 -P 120
e) Ridicare de numerar de la Trezorerie în vederea achitării drepturilor salariale

(restului de plată):
581 = 7701 17.035
+A +P
5311 = 581 17.035

+A -A
f) Plata drepturilor salariale (restului de plată):

D 421 „Personal – salarii datorate”
C
(b) 6.965 24.000 (a)
RD 24.000
6.965 RC
TSD 24.000
6.965 TSC
SFC 17.035
421 = 5311 17.035

–P +P
Pasul 3 Aplicaţie privind închiderea conturilor de cheltuieli şi finanţări

1) Stabilirea rezultatului patrimonial – închiderea conturilor de cheltuieli:
121.01 = % 32.688
+A 601 -A 2.000 (5)
610 –A 1.000 (6)
641 –A 24.000 (7a)
6451 –A 4.320 (7c)
6453 – A 1.248 (7c)
6452 – A 120 (7c)
2) Închiderea contului de finanţare de la bugetul de stat: Situaţia contului 7701

„Finanţare de la bugetul de stat” înainte de închidere:

D 7701 „Finanţare de la bugetul de stat”

C
4.000 (4b)
1.000 (6)
12.653 (7d)
17.035 (7e)
RD 34.688
0 RC
TSD 34.688
0 TSC
SFC 34.688
Obs: Soldul final creditor (SFC) reprezintă plăţile nete de casă efectuate din
finanţarea de la bugetul de stat (34.688 lei).
3) Se virează soldul contului 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat” în contul 121.01
„Rezultatul patrimonial – bugetul de stat”:
7701 = 121.01 34.688
-P +P
4) Stabilirea rezultatului execuţiei bugetare prin compararea plăţilor nete cu

cheltuielile efective:
D 121.01 „Rezultatul patrimonial – bugetul de stat”
C
(1) 32.688 34.688 (3)
RD 32.688 34.688
RC
TSD 32.688 34.688
TSC
SFC 2.000
Obs: Soldul final creditor de 2.000 lei reprezintă excedentul patrimonial care se
constituie din creşterea valorii stocului de materii prime de la 0 lei la 2.000 lei. Situaţia nu
este favorabilă deoarece instituţia publică (ordonatorul secundar de credite), fiind finanţată
integral de la bugetul de stat, excedentul obţinut reprezintă o imobilizare în stocuri a banului
public.
Situaţia contului 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat”, după închidere, este:
D 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat”

C
4.000 (4b)
1.000 (6)
12.653 (7d)
(3) 34.688 17.035 (7e)
RD 34.688 34.688
RC
TSD 34.688
34.688 TSC
Ø
Lecţia 3
Finanţarea instituţiilor publice din sursele bugetului local
Pasul 1 Particularităţile finanţării din sursele bugetului local

Instituţiile publice locale efectuează cheltuieli curente şi de capital finanţate:
integral din bugetul local (BL) (în funcţie de subordonare);
din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul local, în funcţie de subordonare;
integral din venituri proprii.
Instituţiile publice finanţate integral din bugetul local varsă (virează) veniturile
realizate la bugetul unităţii administrativ-teritorile care le asigură finanţarea. De asemenea, ele
mai pot utiliza anumite mijloace materiale şi financiare primite de la persoane fizice şi
juridice, ca de exemplu, donaţii şi sponsorizări conform reglementărilor legale în scopul
desfăşurării şi extinderii activităţii lor.
Veniturile proprii ale bugetelor de interes local au ca sursă de provenientă:
taxe;
chirii;
concursuri artistice, manifestări culturale şi sportive;
publicaţii, prestaţii editoriale;
studii, proiecte;
valorificări de produse din activităţile proprii sau anexe;

prestări de servicii etc.

Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice de interes local,
finanţate integral din veniturile proprii rămân la dispoziţia acestora, fiind utilizate în anul
următor cu aceeaşi destinaţie.
Consiliile locale şi judeţene, inclusiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pot
dispune ca soldurile anuale ce rezultă din execuţia bugetelor instituţiilor publice subordonate,
finanţate integral din veniturile proprii să fie preluate la bugetul local după ce s-au dedus
sumele încasate anticipat şi obligaţiile de plată.
Bugetul de venituri şi cheltuieli (BVC) pentru activităţi finanţate integral din venituri
proprii se întocmeşte odată cu bugetul instituţiei sau serviciului public de interes local de care
aparţin şi se aprobă odată cu bugetul acestora.
Veniturile şi cheltuielile activităţilor finanţate integral din venituri proprii sunt grupate
conform clasificaţiei indicatorilor (bugetare) aprobată de Ministerul Finanţelor Publice. În
cazul în care veniturile prevăzute în bugetul activităţii finanţate integral din venituri proprii nu
sunt realizate, cheltuielile se vor efectua în limita veniturilor realizate.
Soldul anual ce rezultă din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii
finanţate integral din venituri proprii, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie sau
se preiau ca venit la bugetul local (BL).
Consiliile locale şi judeţene, inclusiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pot
aproba contractarea de împrumuturi interne şi externe, pe termen mediu sau lung, în scopul
realizării de investiţii publice de interes local sau pentru refinanţarea datoriei publice locale.
Datoria publică locală reprezintă obligaţia generală ce trebuie rambursată în baza
acordurilor încheiate, din sursele aflate la dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale,
exceptând transferurile de la bugetul de stat cu destinaţie specială.
Datoria publică utilizează ca instumente:
titlurile de valoare;
împrumuturile de la - bănci;
alte instituţii de credit.
În conformitate cu Legea finanţelor publice locale, instituţiile publice de interes local
funcţionează în mod autonom şi, ca atare, ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul local nu
au relaţii de subordonare cu ordonatorii de credite ierarhic superiori, ci sunt direct
răspunzători de:
elaborarea bugetului;

solicitarea creditelor bugetare;

execuţia bugetelor.
Pasul 2 Conturi utilizate

La nivelul ordonatorului de credite de subordonare locală pentru evidenţierea
creditelor aprobate, conform bugetului, se utilizează contul 8060 „Credite bugetare
aprobate” (se înregistrează creditele bugetare solicitate şi aprobate pentru tot exerciţiul
bugetar).
Pentru deschiderea finanţării (pe trimestre) se utilizează contul 8061 „Credite
deschise de repartizat”.
Ordonatorii de credite de la nivel local evidenţiază creditele bugetare pentru nevoi
proprii, conform bugetului local, utilizând contul 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli
proprii”.
Finanţarea propriu-zisă din sursele bugetelor locale se evidenţiază prin utilizarea
conturilor:
7702 „Finanţare de la bugetele locale”
Conturi din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”
121.02 „Rezultatul patrimonial – bugetul local”
Pasul 3 Aplicaţii practice
Aplicaţia nr.1 Primăria Generală Bucureşti beneficiază de o finanţare în baza
bugetului propriu în sumă de 4.000.000 lei pentru exerciţiul bugetar „N”. Din bugetul
primăriei se repartizează pe trimestrul I suma de 1.000.000 lei, din care 800.000 lei reprezintă
credite bugetare pentru cheltuieli proprii şi pentru repartizare, primăriei sectorului 2, suma de
200.000 lei în scopul efectuării unor lucrări de modernizare a unui parc.
1) Înregistrările contabile în contabilitatea Primăriei Generale Bucureşti:
a) Luarea în evidenţă a creditelor aprobate pentru exerciţiul bugetar „N”:
4.000.000 8060 = Ø sau D - 8060 4.000.000
b) Luarea în evidenţă a creditelor de repartizat Primăriei sectorului 2:

200.000 8061 = Ø sau D - 8061 200.000
c) Luarea în evidenţă a creditelor bugetare deschise pentru cheltuieli proprii:

800.000 8067 = Ø sau D - 8067 800.000

d) Repartizarea creditelor pentru modernizarea parcului:

Ø = 8061 200.000
sau
C – 8061 200.000
2. Înregistrările contabile în contabilitatea sectorului 2:

a) Luarea în evidenţă a creditelor bugetare pentru modernizarea parcului (cheltuieli
proprii):
200.000 8067 = Ø sau D - 8067 200.000
Obs.: În cazul finanţării propriu-zise, înregistrările contabile sunt similare celor

aparţinând finanţării din sursele bugetului de stat, utilizându-se cifra 2 în cadrul simbolului
conturilor de: plăţi nete, cheltuieli efective şi rezultatului.
Lecţia 4
Finanţarea instituţiilor publice din sursele bugetelor fondurilor speciale şi din
fondurile cu destinaţie specială
Pasul 1 Finanţarea din fonduri speciale

În conformitate cu Legea finanţelor publice, din categoria bugetelor fondurilor
speciale fac parte:
Bugetul pentru fondul de asigurări sociale de sănătate;
Bugetul pentru fondul asigurărilor de şomaj.
Bugetele fondurilor speciale se elaborează şi se aprobă ca anexă la Legea bugetului de
stat.
Proiectele bugetelor fondurilor speciale sunt elaborate de către Ministerul Finanţelor
Publice (M.F.P.) în baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.
Pasul 2 Finantarea din fonduri cu destinaţie specială

Fondurile cu destinaţie specială se constituie din sume provenite din:

donaţii;
sponsorizări;
granturi etc.
Ele au ca bază juridică contractele sau convenţiile şi reprezintă o modalitate de
finanţare a instituţiilor publice, indiferent de subordonare şi nu au ca obiect banul public.
Pasul 3 Autofinanţarea (finanţarea din venituri proprii)

Autofinanţarea reprezintă o modalitate unică de susţinere financiară a instituţiei
publice, care îşi obţine veniturile proprii din activităţi desfăşurate ca atare. Încasările şi plăţile
efectuate de către o instituţie publică care se autofinanţează se efectuează dintr-un disponibil
constituit pe seama veniturilor proprii.
Conturi utilizate
Conturile utilizate în această situaţie sunt:
Conturile specifice utilizate pentru înregistrările activităţilor autofinanţate sunt:
560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii”
121.10 „Rezultatul patrimonial – instituţii publice şi activităţi finanţate integral sau
parţial din venituri proprii”
Pasul 4 Aplicaţii practice

În cadrul unei instituţii publice care se autofinanţează (unitate spitalicească) se
derulează următoarele operaţiuni economico-financiare:
1. Încasare prin casierie, conform „Registrului de casă” (RC) de taxe pentru consultaţii
efectuate, analize, spitalizare etc. în valoare de 42.000 lei.
2. Se achiziţionează de la un furnizor (F), conform facturii (Fa), medicamente în valoare
(Ca) de 10.000 lei. Se dau în consum medicamentele cu toată valoarea lor, conform
„Bonului de consum”.
3. Se cumpără alimente necesare societăţii spitaliceşti în valoare de 2.000 lei şi se achită
cu numerar din casierie, conform „Registrului de casă” (RC). În prealabil se ridică
numerarul necesar din contul de disponibil.
4. Salariile brute datorate angajaţilor se cifrează la 15.000 lei, din care salarii tarifare de
încadrare 10.000 lei şi sporuri de vechime 5.000 lei.

Să se înregistreze operaţiunile economico-financiare mai sus enumerate şi să se

stabilească rezultatul patrimonial.
1) a) Înregistrarea contravalorii taxelor pentru serviciile efectuate:
5311 = 704 42.000
+A +P
b) Depunerea numerarului din casierie în contul de disponibil:

581 = 5311 42.000
+A -A
560 = 581 42.000

+A -A
2) a) Înregistrarea medicamentelor achiziţionate conform Fa:
3029 = 401 10.000

+A +P
b) Plata contravalorii Fa:

401 = 560 10.000
-P -A
c) Darea în consum a medicamentelor:

6029 = 3029 10.000
+A -A
3) a) Ridicarea de numerar din contul de disponibil conform EC şi RC:

581 = 560 2.000
+A -A
5311 = 581 2.000

+A -A
b) Înregistrarea alimentelor achiziţionate şi concomitent plata c/v lor conform RC:

3027 = 5311 2.000
+A -A
c) Darea în consum a alimentelor:

6027 = 3027 2.000
+A -A
4) a) Înregistrarea salariilor brute datorate:

641 = 421 15.000
+A +P
b) Înregistrarea reţinerilor din salariile datorate:
Bază de calcul:
S.T.I. = 10.000 lei
Spor de vechime = 5.000 lei
Total drepturi brute (TDB) = 15.000 lei
CAS 9,5% = 15.000 x 9,5% = 1.425 lei
CASS 6,5% = 15.000 x 5,5% = 825 lei
CFS 0,5% = 15.000 x 0,5% = 75 lei
Venituri impozabile = TDB – Reţineri personal = 15.000 – 2.325 = 12.675 lei
Impozit pe venituri din salarii (16%) = Venit impozabil x 16% = 12.675 x16% = 2.028 lei
Rest de plată = TDB – Reţineri personal – Impozitul pe veniturile din salarii = 15.000 –
2.325 – 2.028 = 10.647 lei
421 = % 4.353
-P 444 +P 2.028
4312 +P 1.425
4314 +P 825
4372 +P 75
c) Înregistrarea contribuţiilor instituţiei aferente fondului de salarii (simplificat):

6451 = 4311 2.700
+A +P (CAS 18%)
6453 = 4313 780

+A +P (CASS 5,2%)
6452 = 4371 75
+A +P (CFS 0,5%)

% = 560 7.908
444 -P -A 2.028
4312 -P 1.425
4314 -P 825
4372 -P 75
4311 -P 2.700
4313 -P 780
4371 -P 75
e) Ridicare de numerar din contul de disponibil, conform EC şi RC pentru plata

drepturilor salariale:
581 = 560 10.647
+A -A
5311 = 581 10.647

+A -A

C
(4b) 4.353 15.000 (4a)
RD 15.000
4.353 RC
TSD 15.000
4.353 TSC
SFC 10.647
421 = 5311 4.353

–P +P
5) Stabilirea rezultatului patrimonial:

a) Închiderea conturilor de cheltuieli:

121.10 +A = % 30.555
-P 6029 -A 10.000 (2c)
6027 –A 2.000 (3c)
641 –A 15.000 (4a)
6451 –A 2.700 (4c)
6453 – A 780 (4c)
6452 – A 75 (4c)
b) Închiderea conturilor de venituri:
704 = 121.10 42.000

-P +P
D 122.3 „Rezultatul exerciţiului – venituri

proprii” C
(5a) 30.555 42.000 (5b)
RD 30.555 42.000 RC
TSD 30.555 42.000
TSC
SFC 11.445
Obs.: Valoarea de 11.445 lei reprezintă execedent bugetar.

c) Situaţia contului 560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din
venituri proprii” este:
D 560 C
(1b) 42.000 10.000 (2b)
2.000 (3a)
7.908 (4d)
10.647 (4e)
RD 30.555 RC
42.000
TSD 30.555
42.000 TSC

SFD
11.445
REZUMAT
Finanţarea este un proces prin care se asigură creditele bugetare pentru buna
desfăşurare a activităţii instituţiilor publice. Conducătorii instituţiilor publice sunt ordonatorii
de credite care au obligaţia de a angaja şi utiliza mijloacele bugetare conform prevederilor
legale şi destinaţiei aprobate prin buget.
Conducătorii instituţiilor publice cu subordonare centrală sau locală pot fi ordonatori
de credite principali, secundari sau terţiari.
Ordonatorii principali de credite primesc credite bugetare pentru a fi repartizate
ordonatorilor din subordine şi pentru efectuarea cheltuielilor proprii.
Ordonatorii secundari de credite primesc credite bugetare de la ordonatorii principali
pentru a fi repartizate ordonatirilor din subordine şi pentru necestăţi proprii.
Ordonatorii terţiari primesc credite bugetare numai pentru desfăşurarea activităţilor
proprii.
Creditele bugetare sunt solicitate în baza bugetelor aprobate, iar deschiderea lor
impune întocmirea unei cereri de deschidere de credite.
Contabilizarea creditelor bugetare aprobate şi deschise în scopul repartizării şi pentru
cheltuieli proprii, utilizează conturi în afara bilanţului, denumite şi conturi extrabugetare,
conturi care funcţionează pe principiul contabilităţii în partidă simplă, adică nu au
corespondenţă în alte conturi, aşa cum se întâmplă în cadrul contabilităţii în partidă dublă.
CONCLUZII
Studiind acest modul aţi dobândit cunoştinţe teoretice şi aplicative referitoare la
modalităţile de finanţare ale unei instituţii publice.
Exemple ilustrative
Instituţiile publice îşi finanţează activitatea pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli
sau numai pe baza bugetelor de cheltuieli.
Sub aspectul tipului de finanţare se poate vorbi de:
finanţare internă (de la bugetul de stat, local sau fonduri speciale);
finanţare externă (creditele externe şi fonduri nerambursabile);
finanţare proprie (venituri proprii);
alte finanţări (donaţii, sponsorizări, voluntariat).


2. Dascălu C., Nişulescu I., Noua contabilitate publică, Editura InfoMega,

Ştefănescu A. Bucureşti, 2005, Capitolul 3.

1. În cadrul procesului de execuţie bugetară se parcurg următoarele etape:
a) deschiderea finanţării, angajamentul, lichidarea, ordonanţarea şi plata;
b) finanţarea propriu-zisă, lichidarea, ordonanţarea, plata;
c) deschiderea finanţării, finanţarea propriu-zisă, angajamentul şi lichidarea;
d) angajamentul legal, individual şi global;
e) angajamentul, lichidarea, ordonanţarea şi plata.
2. Care din următoarele formule contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată?

a) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP, conform „Cererii de deschidere de
credite bugetare”:
D – 8061 30.000
b) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP pentru cheltuieli proprii:

D – 8060 20.000
c) Repartizarea creditelor bugetare de către ordonatorul secundar de credite:
C – 8061 15.000
d) Repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul terţiar de credite:

D – 8061 12.000
e) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP cu scopul de a fi repartizate
ordonatorului secundar de credite:
D – 8062 14.000
3. Care dintre următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia
dată?
a) Ridicare de numear din contul de disponibil:

5311 = 560 6.000

+A -A
b) Plata contravalorii unei facturi din contul de disponibil:
401 = 560 10.000
-P -A
c) Darea în consum a alimentelor, conform „Bonului de consum”:

3027 = 6027 5.000
+A -A
d) Înregistrarea salariilor brute datorate:

641 = 421 30.000
+A +P
e) Plata dreptului salarial:

421 = 5311 20.000
-P -A
4. Ce semnifică următoarea formulă contabilă:

704 = 121.10 36.000
-P +P
a) Închiderea contului de finanţare;

b) Închiderea contului de venituri;
c) Stabilirea rezultatului exerciţiului;
d) Stabilirea rezultatului patrimonial;
e) Nici un răspuns nu este corect.
5. Care din următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată?

a) Înregistrarea salariilor brute datorate:
421 = 641 20.000
-P -A
b) Depunerea numerarului în contul de disponibil conform RC şi EC:

560 = 581 16.000
+A -A
c) Plata drepturilor salariale cuvenite:

421 = 5311 30.000
-P -A

d) Înregistrarea contribuţiei instituţiei privind contribuţia la asigurările sociale:

6451 = 4311 2.963
+A +P
e) Virarea impozitului pe veniturile din salarii conform EC.:

444 = 560 4.000
-P -A

1. Finanţarea din fondurile speciale şi cu destinaţie specială

Modulul 3___
CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE

____ ___ _____________________

Definirea şi clasificarea imobilizărilor sau activelor imobilizate;
Cunoaşterea modului de evaluare a imobilizărilor sau activelor imobilizate;
Utilizarea corectă a conturilor specifice clasei 2.
Efectuarea înregistrărilor contabile aferente imobilizărilor sau activelor imobilizate;
Utilizarea corectă a regimurilor de amortizare a imobilizărilor.

Înregistrarea cronologică (pe formule contabile) a operaţiunilor specifice imobilizărilor.
Înregistrarea cronologică a unor operaţiuni specifice imobilizărilor corporale;
Înregistrarea cronologică a unor operaţiuni specifice imobilizărilor financiare.
Lecţia 1
Aspecte de ordin teoretic privind activele imobilizate
Pasul 1 Definiţie, clasificare, evaluare

Activele imobilizate reprezintă bunurile şi valorile destinate să deservească o
perioadă îndelungată în activitatea instituţiei publice şi care nu se consumă de la prima
lor utilizare.
Activele imobilizate cuprind:
imobilizările necorporale;
imobilizările corporale;
imobilizările financiare.
Imobilizările necorporale sunt active fără substanţă fizică, care se utilizează pe o
perioadă mai mare de un an. Ele cuprind:
cheltuieli de dezvoltare;
concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare cu excepţia
celor create intern de instituţie;
înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive;
alte active fixe necorporale;
avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie.
Imobilizările corporale (activele corporale) sau activele fixe corporale reprezintă
obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplineşte cumulativ
următoarele condiţii:
are valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin Hotărâre a Guvernului (în
prezent 1.500 lei);
are o durată normală de utilizare mai mare de 1 an.
Ele cuprind:
Terenuri şi amenajări de terenuri;
Construcţii
Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;
Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi
alte active corporale;
Avansuri şi active fixe în curs de execuţie.
Imobilizările financiare (activele financiare) sunt orice activ care reprezintă:
trezorerie, un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi, un drept contractual. Ele
cuprind:
Titlurile de participare;
Alte titluri imobilizate;
Creanţe imobilizate.
Evaluare
Evaluarea activelor imobilizate are loc:
La data intrării în patrimoniul instituţiei publice;
Cu ocazia inventarierii;
La închiderea exerciţiului bugetar;
La data ieşirii din gestiunea instituţiei publice.
Evaluarea activelor fixe necorporale (evaluarea iniţială)
Activele fixe necorporale trebuie să fie evaluate la:

Costul de achiziţie, pentru cele procurate cu titlu oneros;

Costul de producţie, pentru cele construite sau produse de instituţie;
Valoarea justă, pentru cele primite cu titlu gratuit.
Evaluarea activelor fixe corporale (evaluarea iniţială) se realizaeză ca şi în cazul
activelor fixe necorporale. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea
determinată prin contractul de dobândire a acestora.
Pasul 2 Documente utilizate în evidenţa imobilizărilor sau activelor imobilizate

Documentele specifice evidenţei activelor imobilizate sunt:
Procesul verbal de recepţie;
Procesul verbal de predare-primire;
Procesul verbal de scoatere din funcţiune;
Registrul numererelor de inventar şi fişa mijlocului fix.

Pentru contabilizarea imobilizărilor sau activelor imobilizate se utilizează conturile
din clasa 2 „Conturi de active fixe” (simbolizată cu o cifră). Clasa de conturi cuprinde grupe
de conturi simbolizate cu două cifre, astfle:
20 „Active fixe necorporale”
21 „Active fixe corporale”
23 „Active fixe în curs şi avansuri pentru active fixe”
26 „Active financiare”
28 „Amortizări privind activele fixe”
29 „Ajustări pentru deprecierea sau piederea de valoare a activelor fixe”.
Grupele de conturi se desfăşoară pe conturi sintetice de gradul I (3 cifre) şi de gradul II
(4 cifre).
Lecţia 2
Aplicaţii practice privind activele imobilizate
Aplicaţia nr.1
O instituţie publică achiziţionează un program informatic de la un furnizor, conform
facturii (Fa) la o valoare de 15.000 lei. Se achită c/v facturii cu numerar din casierie; în
prealabil se ridică numerarul necesar din contul de trezorerie.

Se calculează şi se înregistrează amortizarea lunară, în regim liniar, DNU este de 2

ani.
(1) Înregistrarea programului informatic achiziţionat:
208 = 404 15.000
+A +P
(2) Ridicarea de numerar din contul de finanţare:

581 = 770 15.000
+A +P
5311 = 581 15.000

+A -A
(3) Plata c/v Fa:

404 = 5311 15.000
-P -A
(4) Calculul şi înregistrarea amortizării lunare:

Vi 15.000
A/l = = = 625 lei
DNUx12 2x12
6811 = 2808 625

+A +P
(5) Scoaterea din evidenţă a programului informatic, amortizat integral (după 2 ani):
2808 = 208 15.000
-P -A
Aplicaţia nr.2
O instituţie publică de artă vizuală achiţionează de la un furnizor un tablou (obiect de
patrimoniu) în valoare de 20.000 lei, care va reprezenta un activ al patrimoniului public al
statului.
1) Înregistrarea tabloului în gestiunea instituţiei publice:

214 = 101 20.000

+A +P
2) Achiziţionarea tabloului de la furnizor conform facturii:
6821 = 404 20.000

+A +P
Aplicaţia nr.3
O instituţie publică (unitate spitalicească) achiziţionează de la un furnizor conform
facturii (Fa) un tomograf la o valoare (cost de achiziţie - Ca) de 80.000 lei, care este pus în
funcţiune de către o unitate specializată, cu cheltuieli de montaj în sumă de 2.000 lei.
1) Înregistrarea tomografului achiziţionat conform Fa:
231 = 404 80.000

+A +P
2) Înregistrarea cheltuielilor cu montajul:
231 = 404 2.000
+A +P
3) Luarea în evidenţă a tomografului după punerea în funcţiune:

213 = 231 82.000
+A -A
Aplicaţia nr.4
O instituţie publică realizează în antrepriză un laborator, plătind anteprenorului său,
conform extrasului de cont (EC), un avans în sumă de 10.000 lei. Contravaloarea facturilor
primite pe măsura realizării lucrării însumează 40.000 lei. La terminarea lucrării, aceasta se
recepţionează de către beneficiar.
1) Înregistrarea avansului acordat antreprenorului (unităţii de construcţii-montaj):
232 = 770 10.000
+A +P
2) Înregistrarea devizelor parţiale primite:

231 = 404 40.000
+A +P

3) Plata c/V Fa furnizorului prestator de servicii, conform EC:

• c/v Fa = 40.000 lei
• c/v avans acordat = 10.000 lei____
• Suma de plată = 30.000 lei
404 = % 40.000
-P 232 –A 10.000
770 +P 30.000
4) Luarea în evidenţă a lucrării recepţionate:
212 = 231 40.000
+A -A
Aplicaţia nr. 5
O instituţie publică realizează în regie proprie o clădire, efectuând următoarele
cheltuieli în exerciţiul bugetar „N”: materii prime 40.000 lei, materiale consumabile 10.000
lei, materiale de natura obiectelor de inventar 2.000 lei, cheltuieli cu salariile personalului
20.000 lei. Lucrările se finalizează în exerciţiul bugetar „N+1”.
1) Darea în consum a materiilor prime, conform „Centralizatorului bonurilor de
consum”:
601 = 301 40.000
+A -A
2) Darea în consum a materialelor consumabile, conform „Bonului de consum”:
602 = 302 10.000
+A -A
3) Darea în consum a materialelor de natura obiectelor de inventar în proporţie de
80%, conform „Bonului de consum”:
603 = 303 1.600
+A -A
4) Înregistrarea cheltuielilor cu salariile datorate (simplificat):
641 = 421 20.000
+A +P
5) Luarea în evidenţă a clădirii, ca investiţie în curs de execuţie, la finele exerciţiului
„N”:
231 = 722 71.600
+A +P
6) Luarea în evidenţă a clădirii finalizate şi recepţionate în execiţiul „N+1”:
212 = 231 71.600
+A -A
Aplicaţia nr.6
O instituţie publică achiziţionează de la un furnizor (F) fără factură (Fa) un mijloc de

transport, la o valoare de 30.000 lei. Ulterior soseşte factura şi se achită c/v ei conform
extrasului de cont (EC). Se calculează şi se înregistrează amortizarea lunară în regim liniar,
durata normală de utilizare (DNU) fiind de 6 ani.
1) Înregistrarea mijlocului de transport achiziţionat:
2133 = 408 30.000
+A +P
2) Sosirea facturii (Fa):

408 = 404 30.000
-P +P
3) Plata c/v Fa:
404 = 770 30.000
-P +P
4) Calculul şi înregistrarea amortizării lunare:

Vi 30.000
A/l = = = 416,66 lei
DNUx12 6 x12
6811 = 2813 416,66

+A +P
Aplicaţia nr. 7
O instituţie publică vinde o clădire unui client, fără factură (Fa), la o valoare de
200.000 lei, cunoscând valoarea de intrare, 300.000 lei şi amortizarea calculată şi înregistrată,
150.000 lei. Ulterior se întocmeşte factura şi se încasează c/v ei conform extrasului de cont.
Se scoate din evidenţă clădirea.
1) Vânzarea clădirii fără Fa:
418 = 4481 200.000
+A +P
2) Întocmirea Fa:
461 = 418 200.000
+A -A
3) Încasarea c/v Fa conform EC:
770 = 461 200.000
-P -A
4) Virarea sumei încasate la bugetul de stat, conform extrasului de cont (EC):
4481 = 770 200.000

-P +P
5) Scoaterea din evidenţă a clădirii amortizate parţial:
• Vi = 300.000 lei
• A = 150.000 lei____
• Vn = 150.000 lei
% = 212 300.000
2812 –P -A 150.000
658 +A 150.000
Aplicaţia nr.8
O instituţie publică achiziţionează titluri de participare (acţiuni) la o valoare de 8.000
lei, cheltuielile cu comisioanele însumând 80 de lei, pentru care la sfârşitul exerciţiului
încasează venituri de 1.000 lei.
(1) Înregistrarea titlurilor de participare achiziţionate şi a cheltuielilor cu comisioanele:
% = 770 8.080
260 +A +P 8.000
622 +A 80
(2) Încasarea c/v dividendelor:
770 = 763 1.000
-P +P
Obs.1: În cazul în care, ulterior scade cursul titlurilor de valoare, de exemplu la 7.500
lei, se va constitui un provizion pentru deprecierea titlurilor de participare (la sfârşitul
exerciţiului):
6863 = 296 500
+A +P
Obs.2: În varianta în care în exerciţiul următor creşte valoarea titlurilor de participare,
se anulează provizionul rămas fără obiect:
296 = 786 500
-P +P
REZUMAT
Comparativ cu stocurile, care deservesc în activitatea unei instituţii publice o perioadă
mai scurtă de timp, imobilizările sau activele imobilizate deservesc în activitatea instituţiei o
perioadă mai mare de timp.

Activele imobilizate de natura celor necorporale şi corporale îşi recuperează valoarea

de intrare ca urmare a deprecierii ireversibile prin amortizare, iar cele financiare prin
constituirea de provizioane.
Pentru amortizarea imobilizărilor se utilizează ca metode, amortizarea liniară,
degresivă şi accelerată, prin trecerea pe cheltuieli a sumei calculate lunar, concomitent cu
utilizarea pe credit a contului de amortizare.
Evaluarea imobilizărilor se efectuează avându-se în vedere cele patru momente: la
intrarea în patrimoniul instituţiei, la inventariere, la închiderea exerciţiului şi cu ocazia ieşirii
din patrimoniul instituţiei publice.
Conturile ce se utilizează pentru înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor sunt de
activ, mai puţin cele care în care se înregistrează deprecierea ireversibilă (amortizarea) şi
deprecierea reversibilă (provizioanele) care sunt conturi de pasiv.
CONCLUZII
contabilitatea imobilizărilor sau activelor imobilizate.
Exemple ilustrative
Putem vorbi de imobilizări în curs de execuţie, adică investiţiile neterminate efectuate
în regie proprie sau în antrepriză, care trec se trec în categoria imobilizărilor finalizate după
recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune, după caz.
Instituţiile publice pot proceda la reevaluarea imobilizărilor existente la sfârşitul
exerciţiului bugetar şi reflectarea în contabilitate a rezultatelor acesteia.
Reevaluarea se face la valoarea justă de la data bilanţului, iar valoarea justă se
determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare,
membri unui organism profesional în dmeniu, recunoscut naţional şi internaţional.
4. Dascălu C., Nişulescu I.,

Ştefănescu A.
Bucureşti, 2005, Capitolul 4.

1. Activele imobilizate reprezintă bunurile şi valorile destinate:
a) să servească o perioadă scurtă în activitatea instituţiei publice;

b) să servească o perioadă îndelungată în activitatea unei instituţii publice;
c) care nu se consumă la prima utilizare;
d) care se consumă la prima utilizare;
e) b) şi c).
2. Care din următoarele înregistrări contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia

dată?
a) Înregistrarea unui program informatic achiziţionat:
208 = 404 10.000
+A +P
b) Scoaterea din evidenţă a unui program informatic amortizat integral:

2808 = 208 8.000
-P -A
c) Înregistrarea cheltuielilor cu montajul unui aparat de tip tomograf:

213 = 231 40.000
+A -A
d) Luarea în evidenţă a unei lucrări recepţionate:

212 = 231 30.000
+A -A
e) Înregistrarea unui deviz parţial:

404 = 231 20.000
-P -A
3. Care din următoarele înregistrări contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată?

a) Plata c/v unei facturi în cazul achiziţionării unei imobilizări corporale, conform RC:
404 = 770 35.000
-P +P
b) Încasarea c/v unei facturi în contul de disponibil în cazul unei imobilizări:

770 = 461 300.000
-P -A

c) Întocmirea facturii în cazul vânzării unei imobilizări fără factură:

411 = 418 30.000
+A -A
d) Anularea unui provizion rămas fără obiect:

296 = 786 6.000
-P +P
e) Înregistrarea unui avans acordat unui antreprenor:

770 = 232 15.000
-P -A

% = 212 600.000
2812 -P -A 400.000
658+A 200.000
a) scoaterea din evidenţă a unei imobilizări corporale amortizată întegral;

b) scoaterea din evidenţă a unei imobilizări necorporale neamortizată integral;
c) scoaterea din evidenţă a unei imobilizări corporale neamortizată integral;
d) înregistrarea amortizării calculată şi evidenţiată anterior, a cheltuielii cu valoarea
neamortizată, concomitent cu scoaterea din evidenţă a imobilizării corporale;
5. Se cunosc următoarele date privind o imobilizare corporală (autoturism): Vi =

40.000 lei, DNU = 8 ani. Amortizarea se înregistrează astfel:
a)
2813 = 6811 5.000
-P -A
b)
2133 = 2813 40.000
+A +P
c)
6811 = 2133 417
+A -A

d)
6811 = 2813 40.000
+A +P
e)
6811 = 2813 417
+A +P

1. Evaluarea activelor imobilizate.

Modulul 4___
CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE

____ ___ _____________________

Definirea şi clasificarea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie;
Cunoaşterea modului de evaluare a stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie;
Efectuarea înregistrărilor contabile aferente stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie;
Utilizarea corectă a metodelor de evaluare a stocurilor la ieşirea din patrimoniu
Completarea şi utilizarea corectă a formularelor specifice stocurilor şi producţiei în curs
de execuţie.

Înregistrarea cronologică (pe formule contabile) a operaţiunilor specifice stocurilor şi a
producţiei în curs de execuţie;
Înregistrarea sistemică (în T-uri) a unor operaţiuni specifice stocurilor;
Realizarea completării documentelor justificative şi contabile
Lecţia 1
Aspecte de ordin teoretic privind stocurile şi producţia în curs de execuţie

Stocurile reprezintă active circulante:
a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a
activităţii;
c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează să fie
folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.

Clasificare
Din categoria stocurilor fac parte:
Materiile prime;
Materiale consumabile;
Materiale de natura obiectelor de inventar;
Produse - semifabricatele;
produsele finite;
rebuturile, materialele recuperabile, deşeurile.
Animale şi păsări;
Mărfurile;
Ambalajele;
Producţia în curs de execuţie;
Bunurile aflate în custodie pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi.
Evaluare
Evaluarea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie are loc:
a) la data intrării în patrimoniul instituţiei publice
b) cu ocazia inventarierii
c) la închiderea exerciţiului bugetar
d) la data ieşirii din patrimoniu
a) La data intrării în patrimoniul instituţiei publice
Evaluarea stocurilor la instrarea în patrimoniul instituţiilor publice se realizează la
valoarea de intrare denumită şi valoare contabilă, care îmbracă următoarele forme:
1. Cost de achiziţie (Ca), pentru bunurile primite cu titlu oneros
2. Cost de producţei (Cp), pentru bunurile produse sau fabricate în cadrul instituţiei
3. Valoare justă (Vj), pentru bunurile primite cu titlu gratuit
b) Cu ocazia inventarierii
Evaluarea stocurilor se realizează la valoarea de inventar (Vinv) sau valoarea actuală
(Vac) stabilită în funcţie de preţul pieţei , starea şi utilitatea bunurilor.
c) La închiderea exerciţiului bugetar (la bilanţ)
Evaluarea se efectuează la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă
netă (valoare de inventar).
d) La data ieşirii din patrimoniu

La ieşirea din patrimoniul instituţiei, stocurile se evaluează utilizând una din

următoarele metode:
FIFO (metoda „primul intrat – primul ieşit”)
CMP (metoda costului mediu ponderat)
LIFO (metoda „ultimul intrat – primul ieşit”)
Obs.: Funcţie de specificul activităţii instituţiei publice, se utilizează şi metodele costului

standard şi preţului cu amănuntul.
Pasul 2 Documentele utilizate în evidenţa stocurilor

Documentele specifice evidentei stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie sunt:
Factura;
Avizul de însoţire a mărfii;
Nota de recepţie şi constatare de diferenţe (NRCD);
Bonul de predare, trasfer, restituire;
Bonul de consum;
Fişa limită de consum;
Lista zilnică de alimente;
Dispoziţia de livrare;
Fişa de magazie;
Fişa de evidenţă a materialelor de natura obiectelor de inventar date în folosinţă;
Fişa de evidenţă a stocurilor şi materialelor de natura obiectelor de inventar pe locuri
de folosinţă;
Registrul stocurilor;
Lista de inventariere.

Pentru contabilizarea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se utilizează
conturile din clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”.

Lecţia 2
Aplicaţii practice privind stocurile şi producţia în curs de execuţie
Aplicaţia nr.1
O instituţie publică derulează în cursul unei luni următoarele operaţiuni economico-
financiare aferente stocurilor:
1) Achiziţionare de materii prime de la un furnizor (F), conform facturii (Fa) la o
valoare de (Ca) 3.000 lei. Se achită c/v facturii (Fa) cu numerar din casierie, conform
„Registrului de casă” (RC).
2) Se primesc prin transfer de la o instituţie publică, superioară ca subordonare,
materiale consumabile (tipizate) în valoare de 800 lei.
3) Se înregistrează un plus de inventar constând în carburanţi (motorină) în valoare de
100 lei.
4) Se primesc prin transfer voluntar (altele decât donaţii, sponsorizări) în valoare de
4.000 lei.
5) Se înregistrează un minus constatat cu ocazia inventarierii de materiale pentru
ambalat în valoare de 500 lei.
6) Se înregistrează un transfer de mărfuri unei instituţii publice subordonate în valoare
de 600 lei.
Înregistrarea cronologică a operaţiunilor
1) a) Înregistrarea materiilor prime achiziţionate conform Fa:

301 = 401 3.000
+A +P
b) Se achită c/v Fa conform RC:

401 = 5311 3.000
-P -A
2) Înregistrarea materialelor consumabile obţinute prin transfer:
3028 = 4813 800

+A +P
3) Înregistrarea plusului de inventar constatat:

3022 = 6022 100

+A -A
4) Înregistrarea materialelor de plantat obţinute prin transfer voluntar:
3025 = 7515 4.000

+A +P
5) Înregistrarea minusului constatat la inventar:
6025 = 3025 500

+A -A
6) Înregistrarea transferului de mărfuri la instituţia publică subordonată:
4813 = 371 600

-P -A
Aplicaţia nr.2
O instituţie publică care se autofinanţează (finanţare din venituri proprii)

achiziţionează de la un furnizor, conform facturii (Fa), materii prime în valoare de 2.000 lei,
plus TVA 19%. Se achită contravaloarea facturii cu ordin de plată (OP), conform extrasului
de cont (EC). Se dau în consum materiile prime achiziţionate, conform „Bonului de consum”.
Se obţin produse finite la o valoare de 3.000 lei.
1) Înregistrarea materiilor prime achiziţionate conform Fa:
% = 401 2.380
301 +A +P 2.000
4426 +A 380
2) Plata c/v Fa:
401 = 560 2.380
-P -A
3) Darea în consum a materiilor prime achiziţionate:

601 = 301 2.000
+A -A
4) Înregistrarea produselor finite obţinute:

345 = 709 3.000
+A +P
Aplicaţia nr.3

O instituţie publică achiziţionează de la un furnizor (F) fără factură (Fa) materiale de

natura obiectelor de inventar la o valoare (Ca) de 1.000 lei. Ulterior soseşte factura şi se achită
c/v ei cu „Ordin de plată” (OP), conform extrasului de cont (EC). Se dau în consum
materialele de narura obiectelor de inventar în proporţie de 50%.
1) Înregistrarea materialelor de natura obiectelor de inventar, fără Fa:
303 = 408 1.000
+A +P
2) Sosirea Fa:
408 = 401 1.000
-P +P
3) Darea în folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar:
603 = 303 500
+A -A
Aplicaţia nr.4
O instituţie publică care funcţionează pe principiul autofinanţării şi care evidenţiază
stocurile de produse finite la cost standard (prestabilit), desfăşoară următoarele operaţiuni
economico-financiare în cursul lunii:
1) Se achiziţionează de la un furnizor (F), conform facturii (Fa) materii prime la un
preţ de cumpărare (Pc) de 14.400 lei (600 kgx24lei/kg) cu cheltuieli de transport-
aprovizionare de 200 lei, plus TVA 19%. Se achită c/v Fa cu „Ordin de plată” (OP), conform
extrasului de cont (EC).
2) Se dau în consum materii prime achiziţionate, conform „Bonului de consum”.
3) Se obţin produse finite din producţie proprie, la cost de producţie standard Cp(st),
20.000 lei şi cost de producţie efectiv Cp(ef), determinat la finele lunii, 26.000 lei.
4) Se vând produsele finite obţinte unui client, conform facturii (Fa) la o valoare de
34.000 lei, plus TVA 19%. Se încasează c/v Fa, conform EC şi se descarcă gestiunea de
produse finite.
1) a) Înregistarea materiilor prime achiziţionate conform Fa:
Pc = 14.400 lei
Cheltuieli tp-aprov. = 200 lei_____
Ca = 14.600 lei
TVA 19% = 2.774 lei

% = 401 17.374
301 +A +P 14.600
4426 +A 2.774
b) Plata c/v Fa:

401 = 560 17.374
-P -A
2) Darea în consum a materiilor prime:

601 = 301 14.600
+A -A
3) a) Înregistrarea produselor finite obţinute:

Cp (st) = 20.000 lei
Cp (ef) = 26.000 lei_____
Diferenţe de cost în plus = 6.000 lei
(nefavorabile)
345 = 709 20.000
+A +P
b) Înregistrarea diferenţelor de cost aferente:

348 = 709 6.000
+A +P
D 709 (B) C
20.000 (3a)
6.000 (3b)
RD 26.000
0 RC
TSD 26.000 (efectiv)
0 TSC
4) a) Vânzarea produselor finite obţinute:

411 = % 40.460
+A 701 +P 34.000
4427 +P 6.460
b) Încasarea c/v Fa:
520 = 411 40.460

+A -A
c) Descărcarea gestiunii de produse finite:

709 = % 26.000
-P 345 –A 20.000
348 –A 6.000
Aplicaţia nr.5
O instituţie publică finanţată de la bugetul de stat, achiziţionează de la un furnizor,
conform facturii, mărfuri în valoare de 25.000 lei. Se achită c/v Fa cu OP, conform EC.
Ulterior, vinde mărfurile unui client, conform facturii în valoare de 45.000 lei. Se încasează
c/v mărfurilor vândute; se scot din evidenţă. Se virează sumele obţinute din vânzarea
mărfurilor la bugetul de stat.
1) Înregistrarea mărfurilor achiziţionate conform Fa:
371 = 401 25.000

+A +P
2) Plata c/v Fa, conform EC:
401 = 7701 25.000

-P +P
3) Vânzarea mărfurilor conform Fa:
411 = 4481 45.000

+A +P
4) Încasarea c/v mărfurilor conform EC:
7701 = 411 45.000

-P -A

5) Virarea sumei încasate la bugetul de stat:
4481 = 7701 45.000

-P +P
Aplicaţia nr.6
O instituţie publică de subordonare locală trimite unui terţ spre prelucrare materii
prime în valoare de 2.000 lei. Contravaloarea cheltuielilor de prelucrare este de 500 lei,
conform facturii primite de la terţ. Se achită c/v facturii şi se iau în evidenţă materialele
obţinute în urma prelucrării.
1) Înregistrarea materiilor prime date spre prelucrare:
351 = 301 2.000

+A -A
2) Înregistrarea materialelor obţinute (de natura obiectelor de inventar) şi a obligaţiilor

de plată faţă de terţul executant:
303 = % 2.500
+A 351 –A 2.000
401 +P 500
3) Plata c/v Fa:
401 = 7702 2.500

-P +P
REZUMAT
Stocurile sunt active circulante care intervin în ciclul de exploatare al instituţiei
publice şi care sunt destinate să fie vândute în aceeaşi stare sau după ce au fost prelucrate sau
să fie consumate la prima lor utilizare.
Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia care nu a trecut prin toate fazele sau
stadiile de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor
şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime.

Producţia în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei neterminate la

sfârşitul perioadei, prin metode tehice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de
efectuare a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de producţie.
Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării,
precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc.
Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric, prin folosirea
inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
CONCLUZII
contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie.
Exemple ilustrative
Atunci când stocurile se depreciază (este vorba de o depreciere reversibilă), se
recuperează valoarea depreciată prin constituirea de provizioane.
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea
mai bună estimare curentă. Astfel, ele pot fi majorate, diminuate sau anulate atunci când
rămân fără obiect, fiind reluate la venituri.

6. Dascălu C., Nişulescu I., Noua contabilitate publică, Editura InfoMega,

Ştefănescu A. Bucureşti, 2005, Capitolul 5.

1. Evaluarea stocurilor la data intrării în instituţia publică se face la valoarea de intrare,
care îmbracă următoarele forme:
a) cost de achiziţie;
b) valoarea contabilă;
c) cost de producţie;
d) valoarea justă;
e) a), c) şi d).

303 = % 3.600
+A 351 –A 3.000
401 +P 600
a) înregistrarea materialelor de natura obiectelor de inventar obţinute în urma

prelucrării materiei prime;
b) înregistrarea obligaţiei de plată faţă de terţul care a prelucrat materia primă;
c) înregistrarea materiei prime data spre prelucrare;
d) a) şi b);
e) b) şi c).

a) virarea unei sume încasate la bugetul de stat, conform RC:
4481 = 7701 30.000
-P +P
b) vânzarea produselor finite obţinute:

461 = % 28.560
+A 701 +P 24.000
4427 +P 4.560
c) încasarea c/v mărfurilor, conform EC:

7701 = 411 36.000
-P -A
d) darea în consum a materiei prime, conform „Bonului de consum”:

601 = 301 12.000
+A -A
e) înregistrarea unei diferenţe de cost în plus la produsele finite obţinute:

709 = 348 7.000
-P –A
4. Care din următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată:

a) înregistarea materiei prime date spre prelucrate:
301 = 351 6.000
+A -A

b) darea în folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar:

603 = 303 1.000
+A -A
c) sosirea unei facturi în cazul achiziţionării fără factură a unui element de stoc:
618 = 401 600
+A +P
d) plata c/v unei factur cu numerar din casierie:

401 = 5311 7.000
-P -A
e) înregistrarea materiei consumabile obţinută prin transfer:

3028 = 4813 3.000
+A +P
5. Se cunosc următoarele date în cazul materiei prime achiziţionate conform Fa: preţ
de cumpărare = 700 lei, cheltuieli de transport-aprovizionare = 50 lei, TVA 19%. Materia
primă achiziţionată se va înregistra astfel:
a)
301 = 401 700
+A +P
b)
% = 404 833
301 +A +P 700
4426 +A 133
c)
% = 408 892,50
301 +A +P 750,00
4428 +A 142,50
d)
% = 401 750
301 +A +P 700

4426 +A 50
e)
% = 401 892,50
301 +A +P 750
4426 +A 142,50

1. Evaluarea stocurilor

Modulul 5___
CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII

____ ___ _____________________

Definirea şi clasificarea terţilor;
Cunoaşterea modului de evaluare a creanţelor şi a datoriilor;
Efectuarea înregistrărilor contabile aferente decontărilor cu terţii;
Utilizarea corectă a metodelor de evaluare a creanţelor şi a datoriilor;
Completarea şi utilizarea corectă a formularelor specifice.

Înregistrarea cronologică (pe formule contabile) a operaţiunilor specifice decontărilor cu
terţii;
Înregistrarea sistematică (în T-uri) a unor operaţiuni aferente decontărilor;
Înregistrarea sistematică (în T-uri) specifice decontărilor;
Întelegerea modului de evaluare a patrimoniului într-o situaţie practică
Lecţia 1
Aspecte de ordin teoretic privind decontările cu terţii

Terţii reprezintă persoanele fizice şi juridice cu care instituţia publică se află în relaţii
băneşti în sensul că are de primit sau de dat anumite sume de bani.
Clasificare
Contabilitatea terţilor evidenţiază drepturile (creanţele) şi datoriile (obligaţiile)
instituţiei publice cu:
instituţiile publice subordonate;
furnizorii, clienţi, personalul, asigurările sociale, bugetul statului;

debitorii şi creditorii diverşi.
Din categoria decontărilor mai fac parte:
decontările dintre exerciţiile bugetare;
operaţiunile în curs de clarificare.
Evaluarea creanţelor şi datoriilor se poate realiza, funcţie de momentul la care se

referă, astfel:
a) Evaluarea iniţială (la valoarea nominală);
b) Evaluarea la momentul decontării creanţelor şi datoriilor:
creanţele şi datoriile în lei – la valoarea nominală;
creanţele şi datoriile în valută – la cursul din momentul efectuării tranzacţiei (când
coincide cu cel din momentul decontării);
diferenţa dintre cursul de schimb la data efectuării tranzacţiei şi data decontării se
înregistrează ca diferenţe de curs valutar sub formă de venituri sau cheltuieli;
c) Evaluarea la data întocmirii bilanţului:
creanţele şi datoriile în lei – la valoarea nominală;
creanţele şi datoriile în valută – la cursul de schimb publicat de Banca Naţională a
României din ultima zi a anului (31 decembrie).
Pasul 2 Documente utilizate în evidenţa operaţiunilor de decontări

Documentele specifice evidenţei creanţelor şi datoriilor sunt:
Factura;
Avizul de însoţire a mărfii;
Dispoziţia de livrare;
Lista de avans chenzinal;
Statul de salarii;
Centralizatorul statelor de salarii;
Fişa de evidenţă a salariilor.

Pentru evidenţa creanţelor şi datoriilor se utilizează conturile din clasa 4 „Conturi de
terţi”. Pentru evidenţa analitică a clienţilor şi furnizorilor, aceştia se grupează în:

clienţi şi furnizori - interni;

o externi;
clienţi şi furnizori cu termen de încasare sau plată - sub 1 an;
o peste 1 an.
Lecţia 2 Aplicaţii practice privind decontările cu terţii

Aplicaţia nr.1
O instituţie publică cu finanţare locală, achiziţionează de la un furnizor (F), fără
factură (Fa) mobilier la o valoare de 10.000 lei. Ulterior soseşte factura (Fa) şi se achită c/v ei
cu „Ordin de plată” (OP), conform „Extrasului de cont” (EC).
1) Înregistrarea mobilierului achiziţionat fără factură:
214 = 408 10.000

+A +P
2) Sosirea ulterioară a facturii (Fa):
408 = 404 10.000

-P +P
3) Plata c/v Fa cu OP conform EC:
404 = 7702 10.000

-P +P
Aplicaţia nr.2
O instituţie publică cu finanţare din bugetul central, plăteşte prin trezorerie cu „Ordin
de plată” (OP), conform extrasului de cont (EC), un avans unui terţ pentru lucrările de
reparaţii executate de acesta, în valoare de 18.000 lei. Ulterior se primeşte factura (Fa) pentru
lucrările executate în valoare de 40.000 lei.
1) Înregistrarea creanţei pentru avansul plătit, conform EC:

4092 = 7701 18.000

+A +P
2) Înregistrarea cheltuielilor cu c/v reparaţiilor executate de terţ conform Fa:
611 = 401 40.000

+A +P
3) Diminuarea obligaţiei faţă de terţ pentru avansul plătit şi stingerea creanţei aferente:
401 = 4092 18.000

-P -A
4) Plata către terţ (prestatorul de servicii) conform EC:
401 = 7701 22.000

-P +P
Aplicaţia nr.3
O instituţie publică cu finanţare din bugetul local, vinde unui client, fără factură (Fa)
un autoturism la o valoare de 220.000 lei. Ulterior se întocmeşte factura şi se încasează c/v ei
prin bancă, conform EC.
1) Vânzarea autoturismului fără factură (Fa):
418 = 751 220.000

+A +P
2) Întocmirea, ulterior, a facturii (Fa):
461 = 418 220.000

+A -A
3) Încasarea c/v Fa, conform EC:
7702 = 461 220.000

-P -A
Aplicaţia nr.4
O instituţie publică finanţată din venituri proprii încasează un avans de la un terţ în
valoare de 2.000 de lei, căruia i se facturează ulterior produse finite, în valoare de 6.000 lei,
plus TVA 19%. Se încasează diferenţa prin trezorerie, conform „Extrasului de cont” (EC).

1) Încasarea avansului, conform EC:
560 = 419 2.000

+A +P
2) Înregistrarea creantei generată de vânzarea produselor finite conform Fa:
4111 = % 7.140
+A 701 +P 6.000
4427 +P 1.140
3) Stingerea obligaţiei de plată faţă de terţ (furnizorul de produse finite) pentru avansul
primit şi diminuarea creanţei pe seama acestuia:
419 = 4111 2.000

-P -A
4) Încasarea diferentei, conform Fa emise către terţ:
560 = 4111 5.140

+A -A
Aplicaţia nr. 5
La o instituţie publică de subordonare centrală (cu finanţare de la bugetul de stat) se
constată un minus de materiale la inventariere, trecut pe seama unui vinovat (gestionarul)
cunoascând valoarea de intrare (Vi) 800 lei şi valoarea actuală (Vac) de 900 lei.
1) Înregistrarea creanţei pe seama vinovatului:
4282 = % 900
+A 7513 +P 800
4481 +P 100
2) Încasarea c/v creanţei conform RC:
5311 = 4282 900

+A -A
3) Depunerea numerarului din casierie în contul de finanţare:
581 = 5311 900

+A -A
7701 = 581 900

-P -A
4) Virarea sumei datorate bugetului de stat conform EC:

4481 = 7701 100
-P +P
Aplicaţia nr. 6
La o instituţie publică care se autofinanţează au loc achiziţionări, conform facturilor
emise de furnizori, cu total TVA deductibilă, 8.000 lei şi vânzări, conform facturilor emise de
instituţie, cu total TVA colectată, 7.000 lei. Să se regularizeze TVA conform „Decontului de
TVA” şi să se înregistreze cronologic (pe formule contabile).
1) Înregistrarea regularizării TVA:
TVA deductibilă (4426) = 8.000 lei
TVA colectată (4427) = 7.000 lei
4426 > 4427 4424
% = 4426 8.000
4427 -P -A 7.000
4424 +A 1.000
2) Încasarea TVA aferentă, conform EC:
560 = 4424 1.000

+A -A
Obs.: În varianta în care se constată următoarea situaţie:

TVA colectată = 10.000 lei
TVA deductibilă = 8.000 lei, au loc următoarele înregistrări:
4427 > 4426 4423
1) Înregistrarea regularizării TVA:

4427 = % 10.000
-P 4426 –A 8.000
4423 +P 2.000
2) Plata TVA aferentă, conform EC:

4423 = 560 2.000
-P -A
Aplicaţia nr.7
O instituţie publică superioară acordă prin transfer unei instituţii publice din subordine
un activ fix (autoturism) în valoare de 30.000 lei şi numerar 8.000 lei.
Înregistrări în contabilitatea instituţiei superioare
1) Înregistrarea transferului de active fixe:
4812 = 2133 30.000

+A -A
2) Înregistrarea transferului de numerar:

4811 = 5311 8.000
+A -A
Înregistrări în contabilitatea instituţiei subordonate

1) Înregistrarea activului primit prin transfer:
2133 = 4812 30.000

+A +P
2) Încasarea numerarului primit prin transfer:
5311 = 4811 8.000

+A -A
Obs.: Conturile 4811 şi 4812 sunt conturi bifuncţionale şi funcţionează ca un cont de activ
pentru instituţia superioară şi ca un cont de pasiv pentru instituţia subordonată.
Aplicaţia nr.8

O instituţie publică care se autofinanţează are de încasat de la un client c/v unei

creanţe (activ circulant) în valoare de 600 lei. La sfârşitul anului „N”, creanţa are un grad de
recuperare de 60%. În anul următor „N+1”, clientul achită instituţiei publice suma de 200 lei.
Înregistrări în exerciţiul „N”

1) Înregistrarea creanţei incerte şi stingerea celei iniţiale:
4118 = 4111 600

+A -A
2) Înregistrarea unei provizion pentru depreciere a creanţei:

Gradul de recuperare a creanţei = 60%
Gradul de nerecuperare = 100% - 60% = 40%
Valoarea provizionului de constituit = 600 lei x 40% = 240 lei
6864 = 491 240

+A +P
Înregistrări în exerciţiul „N+1”

1) Încasarea c/v creanţei în sumă de 200 lei:
560 = 4118 200

+A -A
2) Trecerea pe cheltuieli a creanţei nerecuperate (600 lei -200 lei = 400 lei):
654 = 4118 400

+A -A
3) Anularea provizionului rămas fără obiect:
491 = 7813 240

-P +P
Aplicaţia nr.9
În cadrul unei instituţii publice cu finanţare din bugetul local au loc următoarele
operaţiuni economico-financiare aferente salariilor (simplificare):
1) Acordarea unui avans chenzinal în sumă de 3.000 lei.

2) Ridicare de numerar din contul de trezorerie şi acordarea unui drept neridicat în

termenul legal în sumă de 500 lei.
3) Acordarea unui ajutor de maternitate (există banii în casieria instituţiei publice) în
sumă de 200 lei.
4) Acordarea drepturilor salariale nete în sumă de 6.000 lei.
1) Acordarea avansului chenzinal plătit conform RC:
425 = 5311 3.000

+A -A
2) a) Ridicare de numerar, conform EC şi RC:

581 = 560 500
+A -A
5311 = 581 500

+A -A
b) Plata dreptului neridicat, conform RC:
426 = 5311 500

-P -A
3) Plata ajutorului de maternitate:
423 = 5311 200

-P -A
4) Plata drepturilor salariale nete:
421 = 5311 6.000

-P -A
Aplicaţia nr.10
O instituţie publică cu finanţare centrală dispune de următoarele date privind drepturile
salariale:
Total drepturi brute = 40.000 lei, din care salarii de încadrare = 30.000 lei şi spor de
vechime = 10.000 lei
Reţinerile personalului sunt cele legale
Impozitul pe veniturile din salariile = 16%
Să se determine drepturile salariale cuvenite (restul de plată) şi să se înregistreze

drepturile brute cuvenite şi reţinerile personalului şi virarea reţinerilor personalului.
Mod de calcul
TDB = 40.000 lei
Reţinerile personalului:
CAS 9,5% (asigurări sociale) = 40.000 x 9,5% = 3.800 lei
CASS 5,5% (asigurări sociale de sănătate) = 40.000 x 5,5% = 2.200 lei
CFS 0,5% (fondul de şomaj)= 40.000 x 0,5% = 200 lei
Venituri impozabile = TDB – Reţineri personal = 40.000 – 6.200 = 33.800 lei
Impozit pe venituri din salarii = Venit impozabil x 16% = 33.800 x16% = 5.408 lei
Rest de plată = TDB – Reţineri personal – Impozitul pe veniturile din salarii = 40.000
– 6.200 – 5.408 = 28.392 lei
Înregistrarea operaţiunilor, cronologic (pe formule contabile)
1) Înregistrarea drepturilor brute:
641 = 421 40.000
+A +P
b) Înregistrarea reţinerilor din salarii conform „Statului de plata”:
421 = % 11.608
-P 444 +P 5.408
4312 +P 3.800
4314 +P 2.200
4372 +P 200
c) Efectuarea viramentelor conform EC:

% = 7701 11.608
444 -P +P 5.408
4312 -P 3.800
4314 -P 2.200
4372 -P 200
REZUMAT

Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei publice în

relaţiile acesteia cu instituţiile publice din subordine, furnizorii, clienţii, personalul salariat,
asigurările sociale, bugetul statului, debitorii şi creditorii diverşi.
Operaţiunile privind vânzările, repectiv cumpărările de bunuri, executările de
lucrări şi prestările de servicii efectuate şi pe baza efectelor comerciale se înregistrează în
contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz.
Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor, a celorlalte datorii şi creanţe se ţine pe
categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.
Creanţele şi datoriile se evaluează avându-se în vedere momentele enumerate

anterior, făcându-se distincţie între cele exprimate în lei, respectiv cele în valută.
CONCLUZII
contabilitatea decontărilor cu terţii
Exemple ilustrative
Creanţele şi datoriile instituţiei publice exprimate în valută duc la apariţia
diferenţelor de curs valutar, care apar cu ocazia decontării lor ca urmare a cursurilor valutare
diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial.
Astfel, diferenţele de curs valutar apărute se înregistrează în contabilitate fie ca
venituri (cont 765), fie ca cheltuieli (cont 665) din diferenţe de curs valutar.

Academice Danubius, Galaţi, 2006,
capitolul 5
Ştefănescu A. Noua contabilitate publică, Editura
InfoMega, Bucureşti, 2005, Capitolul 6.

4092 = 7701 20.000
+A +P
a) reflectarea creanţei pentru avansul plătit, conform RC;

b) înregistrarea creanţei pentru avansul plătit, conform EC;

c) plata c/v unui avans pentru lucrările executate de un terţ, conform RC;
d) plata c/v unui avans pentru lucrările executate de un terţ, conform EC;

a) vânzarea unui mijloc de transport, conform Fa, în cazul unei instituţii publice
finanţată din bugetul local:
408 = 751 330.000
+A +P
b) încasarea unui avans în cazul unei instituţii publice care se autofinanţează :

560 = 418 3.000
+A +P
c) virarea unei sume datorată bugetului de stat, conform EC:

4481 = 7701 400
-P +P
d) toate răspunsurile sunt corecte;

3. Care din următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia
dată?
a) înregistrarea unui autoturism primit prin transfer în cadrul instituţiei publice
subordonate:
2133 = 4812 40.000
+A +P
b) anularea unui provizion rămas fără obiect:

491 = 7813 360
-P +P
c) plata dreptului neridicat la termen, conform RC:

426 = 5311 400
-P -A

d) înregistrarea drepturilor salariale brute:

641 = 421 50.000
+A +P

4. Se cunosc următoarele date în cazul unei creanţe: grad de recuperare creanţă =
70%, valoarea provizionului de constituit = 1.200 lei. Provizionul pentru deprecierea creanţei
se va înregistra:
a)
6864 = 491 1.200
+A +P
b)
491 = 7864 1.200
-P
c)
6864 = 491 30
+A +P
d)
6864 = 491 360
+A +P

4118 = 4111 700
+A -A
a) înregistrarea unei creanţe incerte;

b) stingerea unei creanţe certe;
c) luarea în evidenţă a creanţei incerte concomitent cu stingerea celei certe;
1. Definiţia şi clasificarea terţilor.

Modulul 6___
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE TREZORERIE

____ ___ _____________________

Definirea operaţiunilor de trezorerie;
Cunoaşterea modului de evaluare a investiţiilor pe termen scurt;
Efectuarea înregistrărilor contabile aferente operaţiunilor de trezorerie;
Utilizarea corectă a metodelor de evaluare a investiţiilor pe termen scurt;

Înregistrarea cronologică (pe formule contabile) a operaţiunilor specifice trezoreriei;
Înregistrarea sistematică (în T-uri) a unor operaţiuni aferente trezoreriei;
Lecţia 1
Aspecte de ordin teoretic privind contabilitatea trezoreriei
Trezoreria este o componentă a contabilităţii care asigură evidenţa existenţei şi

mişcării titlurilor de plasament, a altor valori de trezorerie, a disponibilităţilor băneşti în
conturi la Trezoreria statului, Banca Naţională a României, băncile comerciale şi în casierie.
Clasificare
Elemetele componente ale trezoreriei sunt:
Investiţiile pe termen scurt;
Conturi la Trezoreria statului şi bănci;

Disponibil al bugetelor;
Casa şi alte valori;
Acreditive;
Disponibil din fonduri cu destinaţie specială;
Disponibil al instituţiilor publice şi a activităţilor finanţate integral sau parţial din
venituri proprii;
Disponibil din veniturile fondurilor speciale;
Viramente interne.
Evaluare
Investiţiile pe termen scurt se evaluează:
la intrarea în patrimoniul instituţiei publice – la costul de achiziţie;
la bilanţ – la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate pentru pierderile de
valoare).
Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se evaluează şi se înregistrează în
contabiliate, la cursul zilei comunicat de Banca Naţională a României.
Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se evaluează şi se înregistrează în
contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar,
fără ca acesta să genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar.
La închiderea exerciţiului bugetar, diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea
disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie (ex. acreditivele, depozitele pe
termen scurt în valută) se înregistrează la cursul de schimb comunicat de B.N.R., valabil
pentru această dată şi se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de
curs valutar, după caz.
Pasul 2 Documente utilizate în evidenţa elementelor de trezorerie

Pentru evidenţa operativă a operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar (lei sau valută)
se utilizează ca documente:
Chitanţa;
Chitanţa pentru operaţiuni în valută;
Procesul verbal de plăţi;
Dispoziţia de plată/încasare către casierie;
Foaia de vărsământ;
Registrul de casă.

Pentru operaţiunile efectuate prin virament se utilizează ca documente:

Cererea de deschidere de credite;
Dispoziţia bugetară pentru repartizarea creditelor;
Extrasul de cont;
Ordinul de plată;
Cecul.

Pentru evidenţa operaţiunilor de trezorerie se utilizează conturile din clasa 5 „Conturi
la trezoreria statului şi bănci comerciale”, structurată pe grupe de conturi (2 cifre), care
cuprind conturi sintetice de gradul I (3 cifre) şi de gradul II (4 cifre).
Lecţia 2 Aplicaţii practice
Aplicaţia nr.1
O instituţie publică de subordonare locală, la data de 1.07.”N”, emite un pachet de
obligaţiuni în valoare de 600.000 lei (30.000 obligaţiuni cu o valoare nominală de 20
lei/obligaţiune), cu o rată anuală a dobânzii de 15%. Dobânda este plătită la 31.12.”N+1”,
dată la care are loc şi răscumpărarea obligaţiunilor.
1) Înregistrarea obligaţiunilor emise:
4811 = 161 600.000

+A +P
5211 = 763 600.000

+A +P
2) Înregistrarea dobânzii aferente la 31.12.”N”:

6
• D = 600.000 x 15% x = 45.000 lei
12
666 = 1681 45.000
+A +P
3) Plata c/v dobânzii în exerciţiul „N+1”, conform EC:

1681 = 5211 45.000

-P -A
4) Înregistrarea şi anularea obligatiunilor răscumpărate:

a) Înregistrarea obligaţiunilor răscumpărate:
505 = 5211 600.000

+A -A
b) Anularea obligaţiunilor răscumpărate:

161 = 4811 600.000
-P -A
664 = 505 600.000

+A -A
Aplicaţia nr.2
În cadrul unei instituţii publice cu finanţare locală au loc următoarele operaţiuni:
1) Încasarea unui impozit pe clădiri şi terenuri în valoare de 20.000 lei, conform
„Extrasului de cont” (EC).
2) Se achită c/v unei facturi pentru aprovizionare efectuată de la un furnizor, în valoare
de 1.000 lei, conform „Extrasului de cont” (EC).
3) Se încasează c/v unei contribuţii la fondul de asigurări sociale de sănătate în valoare
de 800 lei, conform „Extrasului de cont”.
4) Se încasează un credit extern garantat de stat în valoare de 30.000 Є la cursul de 3,5
lei/Є, conform „Extrasului contului de credite”.
Înregistrarea cronologică (pe formule contabile)

1)
5211 = 734 20.000
+A +P
2)
401 = 560 1.000
-P -A

3)
571 = 7453 800
+A +P
4)
5132 = 774 105.000
+A +P
Aplicaţia nr.3
O instituţie publică primeşte o filă de cec în valoare de 2.000 lei, pe care o depune la
trezorerie, în vederea încasării.
1) Înregistrarea filei de cec primită:
5112 = 4111 2.000
+A -A
2) Încasarea c/v filei de cec:

5121 = 5112 2.000
(770) -A
+A
Aplicaţia nr.4
O instituţie publică contractează un împrumut pe termen scurt în valoare de 10.000 lei,
care se rambrsează în 6 luni. Dobânda aferentă împrumutului este de 16%, iar plata acesteia se
efectuează odată cu rambursarea împrumutului.
1) Înregistrarea creditului încasat conform EC:
5121 = 5191 10.000
+A +P
2) Înregistrarea dobânzii aferente:

6
D = 10.000 x 16% x = 800 lei
12
666 = 518 800
+A +P
3) Rambursarea împrumutului şi plata dobânzii aferente la termenul scadent:
% = 5121 10.800
5191 –P -A 10.000

518 -P 800
Aplicaţia nr.5
O instituţie publică acordă unui salariat un avans în sumă de 500 lei pentru procurări
de materiale şi bonuri de benzină în valoare de 100 lei. Se justifică avansul conform
„Decontului de cheltuieli”.
Calculul decontului
• c/v materiale achiziţionate = 400 lei
• c/v benzină consumată = 80 lei
1) Înregistrarea avansului acordat:
542 = % 600
+A 5311 –A 500
5324 –A 100
2) Justificarea avansului conform „Decontului”:

% = 542 480
302 +A -A 400
6022 +A 80
3) Înregistrarea sumelor necheltuite şi restituite:

% = 542 120
5311 +A -A 100
5324 +A 20
Aplicaţia nr.6
O instituţie publică deschide un acreditiv în lei în valoare de 20.000 lei, din care se
utilizează suma de 15.000 lei pentru plata unor furnizori.
1) Înregistrarea acreditivului deschis:
5411 = 5121 20.000
+A -A
2) Plata c/v facturilor conform EC:

401 = 5411 15.000
-P -A

Aplicaţia nr.7
O instituţie publică cu finanţare locală dispune de următoarea situaţie privind alte
valori:
Achiziţionări de – timbre fiscale şi poştale, 400 lei
- bilete de tratament şi odihnă, 800 lei
- bilete de călătorie, 900 lei.
Utilizări de – timbre fiscale, 200 lei
- bilete de tratament, 600 lei
- bilete de călătorie, 900 lei.
1) Înregistrarea elementelor de trezorerie achiziţionate:
% = 5311 2.100
5321 +A -A 400
5322 +A 800
5323 +A 900
2) Înregistrarea timbrelor data în consum:

626 = 5321 200
+A -A
3) Înregistrarea biletelor de călătorie utilizate:

624 = 5323 900
+A -A
4) Înregistrarea biletelor de tratament şi odihnă distribuite salariaţilor:

4282 = 5322 600
+A -A
REZUMAT
Investiţiile pe termen scurt, componentă a trezoreriei, se prezintă sub forma
obligaţiunilor emise şi răscumpărate. Pentru asigurarea resurselor de finanţare, unităţile
administrativ teritoriale pot emite, în condiţiile impuse de lege, obligaţiuni cu dobândă sau cu
discount, pe care le răscumpără la termen.
În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi pentru asigurarea disciplinei bugetare
ferme, instituţiile publice efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale
ale trezoreriei statului pe raza cărora îşi au sediul şi au deschise conturile de venituri,
cheltuieli şi disponibilităţi.

Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil,
deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plăţi în numerar, reprezentând
drepturi de personal şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică în cazul efectuărilor prin
virament.
Concluzii
contabilitatea operaţiunilor de trezorerie.
Exemple ilustrative
Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la băncile comerciale şi a mişcării lor,
ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută, se va ţine în lei şi în valută. Toate
operaţiunile privind încasărle şi plăţile în valută se vor înregistra în contabilitate la cursul
zilei, comunicat de Banca Naţională a României.
Pentru deprecierea investiţiilor pe termen scurt, la sfârşitul exerciţiului bugetar, cu
ocazia inventarieirii, se reflectă pe seama cheltuielilor ajustări pentru deprecierea de valoare.
Ajustările respective pot fi majorate, diminuate sau anulate când rămân fără obiect (de
exemplu, la ieşirea din patrimoniul instituţiei publice a investiţiilor pe termen scurt, sau, altfel
spus, la scoaterea lor din evidenţa instituţiei).

Academice Danubius, Galaţi, 2006,
capitolul 6
Ştefănescu A. Noua contabilitate publică, Editura
InfoMega, Bucureşti, 2005, Capitolul 7.
1. Investiţiile pe termen scurt se evaluează:

a) la intrarea în patrimoniul instituţiei publice, la costul de producţie;
b) la intrarea în patrimoniul instituţiei publice, la costul de achiziţie;
c) la bilanţ, la valoarea de intrare, plus ajustările cumulate pentru pierderile de valoare;
d) la bilanţ, la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate pentru pierderile de
valoare;

e) b) şi d).

666 = 1681 35.000
+A +P
a) înregistrarea dobânzii aferente în cazul obligaţiunilor emise;

b) înregistrarea cheltuielii cu dobânda în cazul obligaţiunilor emise;
c) înregistrarea dobânzii aferente concomitent cu trecerea pe cheltuieli a acestora;

a) înregistrarea obligaţiunilor răscumpărate:
505 = 5121 300.000
+A -A
b) înregistrarea filei de cec primită:

5112 = 401 3.000
+A +P
c) înregistrarea unui credit încasat, conform EC:

5121 = 5191 7.000
+A +P
d) a) şi b);
e) a) şi c).

a) înregistrarea unui acreditiv deschis:
5411 = 5121 30.000
+A -A
b) înregistrarea biletelor de călătorie utilizate:
4282 = 5323 600
+A -A
c) înregistrarea unei sume neachitate şi restituite, conform RC:

5311 = 542 300

+A -A
d) plata c/v dobânzii pentru obligaţiunile emise:

521 = 1681 32.000
+A +P
e) a) şi c).
5. Se cunosc următoarele date în cazul emisiunii unor obligaţiuni: valoarea nominală a
unei obligaţiuni = 1.800 lei, rata anuală a dobânzii = 20%, data emisiunii obligaţiunilor
1.08.”N”, plata dobânzii la 31.12.”N”. Care este formula contabilă de înregistrare a dobânzii
aferente la 31.12.”N”?
a)
666 = 1681 180
+A +P
b)
1681 = 521 150
-P -A
c)
666 = 161 180
+A +P
d)
666 = 1681 150
+A +P

1. Elementele componente de trezorerie.

Modulul 7__
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ŞI FINANŢĂRILOR

____ ___ _____________________

Definirea cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor;
Cunoaşterea modului de stabilire a rezultatului;
Utilizarea corectă a conturilor specifice clasei 6 şi 7.
Efectuarea înregistrărilor contabile aferente cheltuielilor, veniturilor şi rezultatului;

Înregistrarea cronologică (pe formule contabile) a operaţiunilor specifice cheltuielilor,
veniturilor şi finanţărilor;
Înregistrarea sistematică (în T-uri) a unor operaţiuni specifice stabilirii rezultatului.
Lecţia 1
Aspecte de ordin teoretic privind contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor
Pasul 1 Definiţii, clasificări, evaluări
Definiţia şi clasificarea cheltuielilor

Cheltuielile (costurile) reprezintă contravaloarea bunurilor şi serviciilor consumate în
timpul unui an, chiar dacă sunt sau nu plătite în aceeaşi perioadă.
Cheltuielile se clasifică astfel:
Cheltuieli privind stocurile;
Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi;
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte executate de terţi;
Cheltuieli cu personalul;

Alte cheltuieli operaţionale;

Cheltuieli financiare;
Alte cheltuieli finanţate de la buget;
Cheltuieli de capital, amortizări, provizoane şi ajustări
Cheltuieli extraordinare.
Definiţia şi clasificarea veniturilor şi finanţărilor

Veniturile reprezintă contravaloarea sumelor realizate (constatate) în decursul unei
perioade, chiar dacă acestea au fost încasate sau nu în exerciţiul respectiv.
Clasificare
Veniturile se clasifică astfel:
Venituri din activităţi economice;
Venituri din activităţi operaţionale;
Venituri din producţia de active fixe;
Venituri fiscale;
Venituri din contribuţia la asigurările sociale;
Venituri nefiscale;
Venituri financiare;
Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare.
Definiţia şi clasificarea finanţărilor

Finanţarea instituţiilor publice se poate asigura:
1) integral din - bugetul de stat;
bugetele locale;
bugetele fondurilor speciale.
2) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la - bugetul de stat;
bugetele fondurilor speciale.
3) din alte surse de finanţare - fonduri externe nerambursabile;
subvenţii;
alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc.


Pentru evidenţierea contabilă a cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor se utilizează
conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” şi clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”.
Pasul 3 Închiderea conturilor de cheltuieli, venituri şi finanţări

Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (trimestrial sau anual) în vederea
stabilirii rezultatului patrimonial. Contabilitatea analitică a cheltuielilor se ţine pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (trimestrial sau anual) în vederea
stabilirii rezultatului patrimonial. Contabilitatea analitică a veniturilor se ţine, şi ea, pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
Închiderea finanţării se realizează utilizându-se conturile din clasa 7 „Conturi de
venituri şi finanţări”, cu ajutorul contului 121 „Rezultatul patrimonial”, cu formula contabilă
generală:
Clasa 7 = 121
Închiderea finanţării se referă la:
A – Închiderea finanţării din bugetul central;
B – Închiderea finanţării din bugetele locale;
C – Închiderea finanţării din fondurile speciale şi fondurile cu destinaţie specială;
D – Închiderea finanţării din fonduri extrabugetare.
Lecţia 2
Aplicaţii practice privind contabilitatea cheltuielilor,
veniturilor şi finanţărilor
Aplicaţia nr.1
O instituţie publică finanţată din bugetul central a primit o finanţare bugetară (credite
bugetare de la ordonatorul superior de credite) în valoare de 500.000 lei, din care a efectuat
cheltuieli în cursul exerciţiului în valoare de 495.000 lei şi plăţi nete de casă în sumă de
490.000 lei.
1) Înregistrarea creditelor bugetare retrase de către ordonatorul superior de credite,
neconsumate de instituţia publică:
• 500.000 – 490.000 = 10.000 lei

C – 8067 – 10.000
2) Închiderea conturilor de cheltuieli şi finanţare:
a) conturi de cheltuieli:
121.01 = Clasa 6 495.000
b) conturi de finanţare:
7701 = 121.01 490.000
3) Stabilirea rezultatului şi preluarea soldului aferent în contul 117.1 „Rezultatul

reportat – bugetul de stat”, în debitul sau creditul acestuia, după caz:
• Rezultat = 495.000 – 490.000 = 5.000 lei
117.1 = 121.01 5.000
D 121.01 „Rezultatul patrimonial – bugetul de stat”

C
(2a) 495.000 490.000 (2b)
5.000 (3)
RD 495.000 495.000
RC
TSD 495.000 495.000
TSC
Ø
Aplicaţia nr.2
O instituţie publică finanţată din bugetul local a primit o finanţare bugetară (credite
bugetare) de la ordonatorul superior de credite în valoare de 350.000 lei, din care a efectuat
cheltuieli în cursul exerciţiului în sumă de 345.000 lei şi plăţi nete de casă în sumă de 342.000
lei.
1) Înregistrarea creditelor retrase de către ordonatorul superior de credite, returnate de
către instituţia publică:
• 350.000 – 342.000 = 8.000 lei
C – 8067 – 8.000
2) Închiderea conturilor de cheltuieli şi finanţări:

a) conturi de cheltuieli:
121.02 = Clasa 6 345.000
b) conturi de finanţare:
7702 = 121.02 342.000

reportat – bugetul local”, în debitul sau creditul acestuia, după caz:
• Rezultat = 345.000 – 342.000 = 3.000 lei
117.02 = 121.2 3.000
D 121.02 „Rezultatul exerciţiului – bugetul local”

C
(2a) 350.000 342.000 (2b)
3.000 (3)
RD 350.000 350.000
RC
TSD 350.000 350.000
TSC
Ø
Aplicaţia nr.3
O instituţie publică finanţată din fondul asigurărilor sociale de sănătate (fonduri
speciale) a primit o finanţare în sumă de 80.000 lei, utilizată (consumată) integral pentru
procurarea de medicamente:
1) Închiderea conturilor de cheltuieli:
121.05 = 6029 80.000
2) Închiderea contului de venituri:
7705 = 121.05 80.000
Obs.: Contul 122.05 este soldat (sold zero); varianta consumării fondurilor neintegral
nu implică retragerea lor; acestea vor rămâne în instituţie până la consumarea lor integrală.
Aplicaţia nr. 4
O instituţie publică cu activitate finanţată din venituri proprii (fonduri extrabugetare)
dispune de următoarea situaţie a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului „N”:
cheltuieli cu materii prime = 6.000 lei
cheltuieli cu salariile datorate = 15.000 lei
venituri din servicii prestate terţilor = 18.000 lei
venituri din chirii = 4.000 lei
Să se stabilească rezultatul patrimonial.
1) Închiderea conturilor de cheltuieli:
121.10 = % 21.000
601 –A 6.000
641 –A 15.000
2) Închiderea conturilor de venituri:
% = 121.10 22.000
704 –P 18.000
706 -P 4.000

reportat – instituţii publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii”:
• Rezultatul patrimonial = 22.000 – 21.000 = 1.000 lei
121.10 = 117.10 1.000
D 121.10 „Rezultatul patrimonial”

C
(2a) 21.000 22.000 (2)
(3) 1.000
RD 22.000 22.000 RC
TSD 22.000 22.000
TSC
Ø
Obs.: Finanţările neconsumate (fondurile) rămân la dispoziţia instituţiei publice
autofinanţate în contul 560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri
proprii”.
REZUMAT
Cheltuielile şi veniturile care apar altfel decât în cursul activităţii curente a instituţiei
publice trebuie prezentate la cheltuieli, respectiv venituri extraordinare. Ele rezultă din
desfăşurarea unor evenimente sau tranzacţii care sunt clar diferite de activitatea curentă a
instituţiei.
Prin activitate curentă se înţelege orice activitate desfăşurată de o instituţie publică
pentru realizarea obiectului său de activitate, stabilit conform actelor normative de înfiinţare.
În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de
cheltuieli, acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor, în roşu.
În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de
venituri, acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor, în roşu.
CONCLUZII
cheltuieli, venituri şi finanţări.
Exemple ilustrative
Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (trimestrial şi anual) prin
închiderea conturilor de venituri şi finanţări (conturi de pasiv) şi a conturilor de cheltuieli
(conturi de activ) cu ajutorul contului 121 „Rezultatul patrimonial”.
La începutul exerciţiului, soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului
se transferă asupra rezultatului reportat. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al
exerciţiilor financiare anterioare (contul 117 „Rezultatul reportat”).


Ştefănescu A.
Bucureşti, 2005, Capitolul 8.

1. Finanţarea instituţiilor publice se poate asigura:
a) integral din bugetul de stat, bugetul local bugetul asigurărilor sociale de stat,
b) din venituri proprii şi subvenţii acordate;
c) din alte surse de finanţare;
d) a) şi b);
e) a), b) şi c).


117.1 = 121.01 700.000
a) stabilirea rezultatului patrimonial;

b) preluarea soldului debitor al contului de rezultat patrimonial în contul de rezultat
reportat;
c) preluarea deficitului patrimonial în contul de rezultat reportat;
d) nici un răspuns nu este corect;
e) toate răspunsurile sunt corecte.
3. Se cunosc următoarele date în cazul unei instituţii publice cu finanţare centrală: total
cheltuieli = 880.000 lei, total finanţări = 800.000 lei. Formulele contabile corecte privind
închiderea conturilor de cheltuieli şi finanţări sunt:
a)
121.01 = Clasa 6 880.000
7702 = 121.01 800.000
b)
Clasa 6 = 121.01 880.000
121.01 = 7702 800.000
c)
121.01 = Clasa 6 880.000
7701 = 121.01 800.000
d)
121.02 = Clasa 6 880.000
7702 = 121.02 800.000
e)

117.1 = 121.01 80.000

a) închiderea contului de cheltuieli, la o instituţie publică ce se autofinanţează:
121.01 = 601 30.000
b) închiderea contului de venituri la o instituţie publică ce se autofinanţează:

704 = 121.01 40.000
c) înregistrarea creditelor retrase de către ordonatorul superior de credite (returnate de

instituţia publică):
D - 8067 7.000
5. Se cunosc următoarele date în cadrul unei instituţii publice extrabugetare:

cheltuieli cu materiale consumabile = 10.000 lei
cheltuieli cu salariile brute = 40.000 lei
venituri din vânzarea mărfurilor = 50.000 lei
venituri din chirii = 20.000 lei.
Închiderea conturilor de venituri şi de cheltuieli se înregistrează:
a)
121.02 = % 50.000
-P 602 –A 10.000
641 –A 40.000
% = 121.02 70.000
707 –P +P 50.000
706 -P 20.000
b)
121.10 = % 50.000
-P 602 –A 10.000
641 –A 40.000
% = 121.10 70.000
707 +P +P 50.000
706 +P 20.000
c)
121.10 = % 50.000
-P 602 +A 40.000
641 +A 10.000
% = 121.10 70.000
707 –P +P 50.000
706 -P 20.000
d)
121.10 = % 50.000
-P 602 –A 10.000
641 –A 40.000
e)
% = 121.10 70.000
707 –P +P 50.000
706 -P 20.000
Modulul 8_____
MONOGRAFIE CONTABILĂ
____ ___ _____________________
O instituţie publică de subordonare centrală, al cărei conducător are calitatea de

ordonator terţiar (O.T.C.), a primit pentru exerciţiul bugetar „N”, de la bugetul de stat, credite
bugetare în sumă de 140.000 lei, în vederea desfăşurării activităţii.
În cursul exerciţiului bugetar „N” se derulează următoarele operaţiuni specifice
activităţii instituţiei:
1. Deschiderea creditelor bugetare în valoare de 140.000 lei.
2. Se acordă unui salariat un avans pentru procurări de materiale auxiliare, în sumă
de 600 lei numerar şi bonuri de benzină în valoare de 70 lei. Se justifică avansul acordat,
conform decontului întocmit astfel:
materiale achiziţionate conform facturii (Fa) = 400 lei;
bonuri de benzină (BCF-uri) neconsumate = 30 lei.

3. Se acordă un avans unui furnizor, conform „Extrasului de cont” (EC), în valoare

de 600 lei, pentru achiziţionarea de piese de schimb. Ulterior, se primeşte factura furnizorului
în valoare de 800 lei.
4. Se vinde unui client, conform facturii (Fa), aparatură birotică din patrimoniul
privat al instituţiei, la o valoare de 2.400 lei, cunoscând valoarea de înregistrare de 3.300 lei şi
amortizarea calculată şi înregistrată de 2.000 lei. Se încasează c/v Fa şi se virează la bugetul
statului.
5. Se achiziţionează de la un furnizor, fără factură, un mijloc de transport la o valoare
de 30.000 lei. Ulterior, soseşte factura şi se achită c/v ei cu „Ordin de plată” (OP), conform
„Extrasului de cont” (EC). Se calculează şi se înregistrează amortizarea lunar, în regim liniar,
durata normală de utilizare (DNU) fiind de 5 ani.
6. Se achiziţionează conform facturii (Fa) materiale de natura obiectelor de inventar
la o valoare (cost de achiziţie) de 1.000 lei. Se achită c/v Fa cu OP conform EC. Se dau în
consum materialele de natura obiectelor de inventar în proporţie de 50%.
7. Se achiziţionează, conform facturii (Fa), BCF-uri în valoare de 750 lei şi se dau în
consum în valoare de 700 lei.
8. Salariile brute datorate salariaţilor se cifrează la 30.000 lei, din care salarii de
încadrare 25.000 lei şi sporuri de vechime de 5.000 lei. Reţinerile personalului şi contribuţiile
instituţiei aferente drepturilor salariale sunt cele legale. Cota de impozit pe veniturile din
salarii este cea legală.
9. Cu ocazia inventarierii se constată un minus de materiale în valoare de 40 lei, care
se impută unui vinovat (gestionar) la o valoare de 45 lei.
10. Se achită c/v facturilor de energie electrică, apă-canal şi convorbiri telefonice cu
ordin de plată (OP), conform Extrasului de cont (EC), după cum urmează:
cheltuieli cu energia electrică = 460 lei;
cheltuieli apă-canal = 240 lei;
cheltuieli convorbiri telefonice = 170 lei.
11. Se achiziţionează de la un furnizor (F), conform facturii (Fa), un utilaj în valoare
de 30.000 lei. Se achită c/v Fa. Se calculează şi se înregistrează amortizarea lunară, în regim
liniar, DNU = 5 ani.
12. Se închide finanţarea pentru exerciţiul bugetar „N” şi se stabileşte rezultatul
exerciţiului bugetar „N”.
13. Se retrag creditele neconsumate de către instituţia publică superioară.

Înregistrarea cronologică şi sistematică (în T-uri) parţial

1. Luarea în evidenţă a creditelor primite (deschiderea de credite bugetare):
D - 8067 140.000
2. a) Ridicarea de numerar din contul de trezorerie, conform EC şi RC:

581 = 7701 600
+A +P
5311 = 581 600

+A -A
b) Acordarea avansului, conform RC:

542 = % 670
+A 5311 –A 600
5324 -A 70
c) Justificarea avansului primit:

% = 542 670
3021 +A -A 400
5324 +A 30
5311 +A 200
6022 +A 40
3. a) Acordarea avansului conform EC:

409 = 7701 600
+A +P
b) Înregistrarea pieselor de schimb achiziţionate conform Fa:

3024 = 401 800
+A +P
c) Decontarea avansului acordat şi plata c/v Fa:

401 = % 800
-P 409 –A 600

7701 +P 200
4. a) Vânzarea aparaturii birotice şi reflectarea obligaţiei faţă de bugetul de stat:

461 = 4481 2.400
+A +P
b) Scoaterea din evidenţă a imobilizării corporale vândută (aparaturii birotice):

• Vi = 3.300 lei
• A = 2.000 lei__
• Vn = 1.300 lei
% = 214 3.300
2814 –P -A 2.000
6821 +A 1.300
c) Încasarea c/v Fa:

7701 = 461 2.400
-P -A
d) Virarea sumei către bugetul statului (stingerea oblgaţiei faţă de buget):

4481 = 7701 2.400
-P +P
5) a) Achiziţionarea mijlocului de transport fără Fa:

213 = 408 30.000
+A +P
b) Sosirea Fa:
408 = 404 30.000
-P +P
c) Plata c/v Fa:

404 = 7701 30.000
-P +P
d) Calculul şi înregistrarea amortizării lunare:

Vi 30.000
• A/l = = = 500 lei
DNUx12 5x12
6811 = 2813 500

+A +P
6. a) Înregistrarea materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate conform

Fa:
303 = 401 1.000
+A +P
b) Plata c/v Fa:

401 = 7701 1.000
-P +P
c) Darea în consum a materialelor de natura obiectelor de inventar:

603 = 303 500
+A -A
7. a) Înregistrarea BCF-urilor conform Fa:

5324 = 401 750
+A +P
b) Plata c/v Fa:

401 = 7701 750
-P +P
c) Darea în consum a BCF-urilor:

6022 = 5324 700
+A -A
8. a) Înregistrarea drepturilor salariale brute:

641 = 421 30.000
+A +P
b) Înregistrarea reţinerilor din salariile datorate:
Bază de calcul:
o S.T.I. = 25.000 lei

o Spor de vechime = 5.000 lei

o Total drepturi brute (TDB) = 30.000 lei
o CAS 9,5% = 30.000 x 9,5% = 2.850 lei
o CASS 5,5% = 30.000 x 5,5% = 1.650 lei
o CFS 0,5% = 30.000 x 0,5% = 150 lei
o Total reţineri = 4.650 lei
o Venituri impozabile = TDB – Reţineri personal = 30.000 – 4.650 = 25.350 lei
o Impozit pe venituri din salarii (16%) = Venit impozabil x 16% = 25.350 x16% =
= 4.056 lei
o Rest de plată = TDB – Reţineri personal – Impozitul pe veniturile din salarii =
30.000 – 4.650 – 4.056 = 21.294 lei
421 = % 8.706
-P 444 +P 4.056
4312 +P 2.850
4314 +P 1.650
4372 +P 150
c) Înregistrarea contribuţiilor instituţiei aferente fondului de salarii:

6451 = 4311 5.400
+A +P (CAS 18%)
6453 = 4313 1.560

+A +P (CASS 5,2%)
6452 = 4371 150

+A +P (CFS 0,5%)

% = 7701 15.816
444 -P +P 4.056
4312 -P 2.850
4314 -P 1.650
4372 -P 150
4311 -P 5.400
4313 -P 1.560
4371 –P 150

e) Ridicare de numerar din contul de disponibil, conform EC şi RC pentru plata

drepturilor salariale:
581 = 7701 21.294
+A +P
5311 = 581 21.294

+A -A

C
(8b) 8.706 30.000 (8a)
RD 30.000
8.706 RC
TSD 30.000
8.706 TSC
SFC 21.294
421 = 5311 21.294

–P +P
9. a) Înregistrarea minusului de materiale:

4282 = % 45
+A 3028 –A 40
4481 +P 5
b) Încasarea sumei imputate conform RC:

5311 = 4282 45
+A -A
c) Virarea la bugetul statului a diferenţei dintre valoarea de înregistrare (Vi) a

materialelor şi suma imputată:
4481 = 7701 5
-P +P

10. a) Înregistrarea cheltuielilor cu energia electrică conform Fa:

610 = 401 460
+A +P
b) Înregistrarea cheltuielilor cu apa-canal:

610 = 401 240
+A +P
c) Înregistrarea cheltuielilor cu convorbirile telefonice, conform Fa:

626 = 401 170
+A +P
d) Plata c/v facturilor, conform EC:

401 = 7701 870
-P +P
11. Înregistrarea utilajului achiziţionat, conform Fa:

2131 = 404 20.000
+A +P
b) Plata c/v Fa cu OP conform EC:

404 = 7701 20.000
-P +P
c) Calculul şi înregistrarea amortizării lunare:
Vi 20.000
• A/l = = = 333 lei
DNUx12 5x12
6811 = 2813 333

+A +P
12. 1) Închiderea conturillor bugetare de cheltuieli şi finanţări:

a) Închiderea conturilor de cheltuieli:

121.01 = % 41.353
-P 6821 –A 1.300 (4b)
6811 –A 833 (5d+12c)
603 –A 500 (6c)
6022 –A 740 (2c+7c)
641 –A 30.000 (8a)
6451 –A 5.400 (8c)
6452 –A 1.560 (8c)
6453 –A 150 (8c)
610 –A 700 (10 a+b)
626 –A 170 (10c)
b) Închiderea contului de finanţare:

D 7701„Finanţarea de la bugetul de stat” C
(4c) 2.400 600 (2a)
600 (3a)
200 (3c)
2.400 (4d)
30.000 (5c)
1.000 (6b)
750 (7b)
15.816 (8d)
21.294 (8e)
5.000 (9c)
870 (10d)
20.000 (11b)
RD 2.400 98.530 RC
TSD 2.400 98.530 TSC
SFC = 96.130
7701 = 121.01 96.130

-P +P
c) Stabilirea rezultatului patrimonial:

D 121.01 „Rezultatul patrimonial”
C
(12a) 41.353 96.130 (12b)
RD 96.130 RC
41.353
TSD 96.130
41.353 TSC

SFC = 54.777
Obs.: La sfârşitul exerciţiului bugetar „N” s-a realizat un excedent patrimonial (SFC
121.01) în valoare de 54.777lei.
Preluarea soldului final al contului de rezultat patrimonial de către contul 117.01
„Rezultatul reportat – bugetul de stat”:
121.01 = 117.01 54.777
-P +P
13. Retragerea creditelor bugetare neconsumate:

140.000 (D -8067) – 97.180 (SFC 7701) = 43.870 lei
C - 8067 43.870


a) închiderea contului de cheltuieli în cazul unei instituţii publice finanţată din fondul
asigurărilor sociale de sănătate:
121.05 = 6029 7.000
-P -A
b) închiderea contului de venituri în cazul unei instituţii finanţată din fonduri speciale
(asigurări sociale de sănătate):
779 = 121.05 7.000
-P +P
c) reportarea excedentului patrimonial în cazul unei instituţii publice extrabugatare

(autofinanţată):

121.10 = 117.10 3.000

-P +P
d) reportarea deficitului patrimonial în cazul unei instituţii publice care se

autofinanţează:
117.10 = 121.10 3.000
-P +P
2. Care este formula contabilă cu ajutorul căreia se înregistrează fondul de salarii al

unei instituţii publice în valoare de 80.000 lei?
a) 641 = 421 80.000
+A +P
b)
610 = 401 80.000
+A +P
c)
6811 = 2813 80.000
+A +P
d)
6451 = 4311 80.000
+A +P
e)
6022 = 5324 80.000
+A -A

6811 = 2813 122
+A +P
a) înregistrarea materiilor prime date în consum;

b) înregistrarea tichetelor de masă distribuite salariaţilor;

c) înregistrarea combustibililor consumaţi;

d) c/v delegaţiei unui salariat;
e) înregistrarea amortizării lunare a unui mijloc de transport.
4. Care din înregistrările următoare nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată:

a) acordarea avansului unui salariat pentru cumpărări în interesul instituţiei , conform
RC:
542 = 5311 700
+A –A
b) înregistrarea drepturilor salariale brute:

641 = 421 90.000
+A +P
c) darea în consum a materialelor de natura obiectelor de inventar:

603 = 303 900
+A -A
d) înregistrarea BCF-urilor conform Fa:

5324 = 401 950
+A +P
e) încasarea c/v facturilor de la un client, conform EC:

401 = 7701 370
-P +P
5. Ce semnifică înregistrarea contabilă următoare:

461 = 4481 5.700
+A +P
a) achiziţionarea unui program informatic;

b) consum de materii prime;
c) achiziţionarea de materiale de natura obiectelor de inventar;
d) plata c/v facturii de energie electrică;

e) vânzarea unui activ imobilizat corporal şi reflectarea obligaţiei faţă de bugetul de

stat.
BIBLIOGRAFIE
1. Chebac N., Mazarachi C., Sîrbu C., Contabilitatea instutuţiilor publice, Editura Evrika, Brăila,
2001.
2. Chebac N., Contabilitatea ininstituţţilor publice –teste grilă şi aplicaţii

practice, Editura Alma, Galaţi, 2003.
3. Ionescu L., Reforma bugetului public şi a contabilitaţii publice în

România, Editura Economică, Bucureşti, 2005.
4. Cocoş V.G., Contabilitatea instutuţiilor publice, Editura Tribuna

Economică, Bucureşti, 2006.
5. Dascălu C., Niţulescu I., Noua contabilitate publică, Editura InfoMega, Bucureşti,
Ştefănescu A., 2005
6.**** Ordinul nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor

contabile conforme cu directivele europene, publicat în
Monitorul Oficial nr.1080/30.11.2005
7. **** MFP, Norme metodologice privind organizarea şi conducerea
contabilităţii patrimoniului instituţiilor publice, Planul de
conturi pentru instituţii publice şi instrucţiuni de aplicarea a
acestuia, Bucureşti, 2005.
8. *** Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, M.O. nr. 597
din 13.08.2002
9. *** Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice, M.O. nr. 618
din 18.07.2006
10. *** Legea nr. 286/2006 publicată în M.O. nr. 621 din
18.07.2006, privind modificarea şi completarea Legii
Administraţiei publice locale nr. 215 din 2001, M.O. nr. 621
din 18.07.2006.
11. ***
OMFP nr. 616 din 2006 publicat în M.O. nr. 498 din
8.05.2006
12. ***
OMFP nr. 556 din 2006 publicat în M.O. nr. 439 din
13. *** 22.05.2006
OMFP nr. 1649 din 2006 publicat în 13.11.2006, în vigoare

de la 1 ianuarie 2007.

Contabilitate Publica PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate Publica PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs Anul II, semestrul I

PARTICULARITĂŢI PRIVIND ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA

Obiectivele specifice modulului:

Competenţe dobândite ca urmare a parcurgerii modulului:

Timpul mediu necesar pentru asimilarea modulului: 2 ore

Pasul 1 Principii bugetare

Acest principiu presupune unitatea bugetară, adică toate veniturile şi cheltuielile

Pasul 2 Organizarea sistemului bugetar în România

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate 6

parţial, dintr-unul din bugetele de mai sus;

Pasul 1 Clasificarea instituţiilor publice conform reglementărilor existente în

În conformitate cu Legea finanţelor publice nr.500/2002, instituţiile publice reprezintă

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate 7

Pasul 2 Pentru aplicarea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor bugetare şi a

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate 8

sau cheltuielile plătite) şi determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit

Pasul 3 Situaţiile financiare anuale şi trimestriale

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate 9

Fluxuri de trezorerie din activitatea operaţională;

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate 10

TESTE DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL

1. Principiile care stau la baza organizării şi conducerii contabilităţii sunt:

2. Ordonatorii de credite sunt conducătorii instituţiilor publice, care se împart în:

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate 11

e) principali, secundari, terţiari.

3. Ordonatorii principali de credite sunt conducătorii instituţiilor publice care:

4. Conturile bugetare sunt conturile care se utilizează pentru:

5. Conturile generale sunt conturile care se utilizează pentru:

Teme de control (conform cu calendarul disciplinei)

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate 12

Obiectivele specifice modulului:

Competenţe dobândite ca urmare a parcurgerii modulului:

Timpul mediu necesar pentru asimilarea modulului: 4 ore

Pasul 1 Definiţie, etape, mod de realizare

limita creditelor aprobate pe clasificaţia bugetară (capitole, subcapitole, titluri şi celelalte

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate 14

virament cu ordin de plată;

Pasul 2 Documente utilizate în activitatea de finanţare

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate 15

Pasul 3 Finanţarea din sursele bugetului de stat; conturi utilizate

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate 16

Contabilitatea cheltuielilor efective finanţate din bugetul de stat utilizează conturile

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate 17

Pasul 1 Aplicaţie privind deschiderea de credite bugetare

Schemă de repartizare a creditelor bugetare

OPC „X” (8 milioane)

OSC „Y” (6 milioane) Necesităţi proprii (2 milioane)

OTC „Z” (4 milioane)

Credite cheltuite 3.600.000 lei

Credite necheltuite 400.000 lei

Necesităţi proprii (2 milioane)

1. Înregistrări contabile în contabilitatea ordonatorului principal de credite OPC „X”:

b) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP cu scopul de a fi repartizate

c) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP pentru cheltuieli proprii:

d) Repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul secundar de credite (OSC „Y”):

2. Înregistrări contabile în contabilitatea ordonatorului secundar de credite OSC

2.000.000 8067 = Ø sau D - 8067 2.000.000

b) Luarea în evidenţă a creditelor primite de la ordonatorul principal de credite OPC

4.000.000 8061 = Ø sau D - 8061 4.000.000

c) Repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul terţiar de credite (OTC „Z”):

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate 19

3. Înregistrări contabile în contabilitatea ordonatorului terţiar de credite (OTC

b) Retragerea creditelor bugetare primite şi neutilizate: