Capitolul II. Varibile aleatoare discrete Conf. dr.

Lucian Maticiuc

Facultatea de Matematică
Teoria Probabilităt, ilor, Semestrul IV
Conf. dr. Lucian MATICIUC

Seminarul 7

Capitolul II. Varibile aleatoare discrete

 
1 2 ... n
II.12 Fie două v.a. X, Y , de tip i.i.d. cu X :   . Să se determine P (X = Y ) s, i
1/n 1/n ... 1/n
P (X ≤ Y ) .

Rezolvare:

Avem
Xn Xn Xn 1 1 1
P (X = Y ) = P (X = k, Y = k) = P (X = k) P (Y = k) = =
k=1 k=1 k=1 n n n

iar
Xn
P (X ≤ Y ) = P (X = k, Y ∈ {k, k + 1, . . . , n})
k=1
Xn Xn 1 Xn Xn
= P (X = k)
P (Y = j) = 2 1
k=1 j=k n k=1 j=k
 
1 Xn 1 n (n + 1) n+1
= 2 (n − k + 1) = 2 n2 − +n = .
n k=1 n 2 2n

II.13 Presupunem că probabilitatea unei mas, ini de a funct, iona este de 0.8. Într-un atelier se află cinci
mas, ini. Să se scrie tabloul de repartit, ie s, i funct, ia de repartit, ie a v.a. X care reprezintă numărul de mas, ini
care funct, ionează la un moment dat. Să se determine s, i media v.a. X.

Rezolvare:
k 5−k
Probabilitatea să lucreze k mas, ini, 0 ≤ k ≤ 5, este, conform schemei binomiale, pk = C5k (0.8) (0.2) .
Deci dacă scriem sub forma unui tablou atunci v.a. este dată de
 
0 1 2 3 4 5
X: 
0.0003 0.0064 0.0512 0.2048 0.4096 0.3277

deoarece

4
P (X = 1) = C51 (0.8) (0.2) = 0.0064,
2 3 2 3
P (X = 2) = C52 (0.8) (0.2) = 10 (0.8) (0.2) = 0.0512

1
Capitolul II. Varibile aleatoare discrete Conf. dr. Lucian Maticiuc

s, .a.m.d.

Obt, inem E (X) = 0 · 0.0003 + 1 · 0.0064 + 2 · 0.0512 + . . . = 4.

Evident, putem să observăm direct că X este distribuită binomial, i.e. X ∼ B (n, p) , unde n = 5 s, i
p = 0.8  
k
X:  , cu q = 0.2.
C5k k 5−k
p q
k=0,5

Folosind formulele pentru media s, i dispersia unei v.a. distribuite binomial obt, inem imediat:

E (X) = np = 5 · 0.8 = 4

D2 (X) = npq = 5 · 0.8 · 0.2 = 0.8.

II.14 Fie A un eveniment cu probabilitatea de realizare p ∈ (0, 1) . Fie fn numărul de realizări ale eveni-
mentului A atunci când repetăm de n ori experient, a. Să se arate, folosind inegalitatea lui Cebâs, ev, că,
pentru orice  > 0, are loc
 
 fn

limn→∞ P  − p ≥  = 0.

n
Să se interpreteze rezultatul.

Rezolvare:
fn
Aplicăm inegalitatea lui Cebâs, ev v.a. . Evident, fn ∼ B (n, p), deci
n
f  1 np
n
E = E (fn ) = =p
n n n
f  1 npq pq
n
D2 = 2 D2 (fn ) = 2 = .
n n n n
 
 fn
 f  pq/n
n 
Obt, inem P  − E  ≥  ≤ 2 , deci
n n 
 
 fn pq

P  − p ≥  ≤ 2 → 0, pentru n → ∞.

n n

II.15 Fie fn frecvent, a absolută de aparit, ie a stemei (adică numărul total de aparit, ii ale stemei) la n
def def
aruncări ale unei monede. Definim X1 == f1 , Xn+1 == fn+1 − fn , unde n ∈ N∗ .

(a) Să se scrie s, i să se justifice tablourile v.a. f1 , f2 , f3 , fn s, i X1 , X2 , X3 , Xn , pentru n ∈ N∗ , n ≥ 2. Care

e semnificat, ia v.a. X1 , X2 , X3 , Xn .

(b) Să se calculeze E (fn ) , D2 (fn ) s, i E (Xn ) , D2 (Xn ) .

(c) Să se arate, folosind inegalitatea lui Cebâs, ev, că pentru orice  > 0 are loc
 
 fn 1 
limn→∞ P  −  ≥  = 0.
n 2

Să se interpreteze rezultatul.

2
Capitolul II. Varibile aleatoare discrete Conf. dr. Lucian Maticiuc

X +1
II.16 Fie v.a. X ∼ P (λ) . Să definim v.a. Y prin Y = 0, dacă X este par s, i Y = , dacă X este impar.
2
Să se scrie tabloul de repartit, ie al v.a. Y .

Rezolvare:

Avem
X∞
P (Y = 0) = P (X este par) = k=0 P (X = k)
k par
X∞ X∞ λ2i −λ
= P (X = 2i) = e .
i=0 i=0 (2i)!

Pentru k ≥ 1,
λ2k−1 −λ
P (Y = k) = P (X = 2k − 1) = e .
(2k − 1)!
P∞
Se verifică s, i condit, ia k=0 P (Y = k) = 1:
X∞ X∞
P (Y = k) = P (Y = 0) + P (Y = k)
k=0 k=1
X∞ λ2i −λ X∞ λ2k−1 −λ X∞ λj
= e + e = e−λ = 1.
i=0 (2i)! k=1 (2k − 1)! j=0 j!

X 1−X
II.17 Fie v.a. X ∼ P (λ) . Să definim v.a. Y prin Y = , dacă X este par s, i Y = , dacă X este
2 2
impar. Să se scrie tabloul de repartit, ie al v.a. Y .

Rezolvare:

Fie k ∈ N∗ . Dacă X = 2k, atunci Y = k, iar dacă X = 2k + 1, atunci Y = −k,

Deci, pentru orice k ∈ N∗ ,

λ2k −λ
P (Y = k) = P (X = 2k) = e
(2k)!
s, i
λ2k+1 −λ
P (Y = −k) = P (X = 2k + 1) = e
(2k + 1)!
iar
λ −λ
P (Y = 0) = P (X = 0) + P (X = 1) = e−λ + e = (1 + λ) e−λ .
1!
P
Se verifică s, i faptul că k∈Z P (Y = k) = 1, deoarece
X X∞ X∞
P (Y = k) = P (Y = 0) + P (Y = −k) + P (Y = k)
k∈Z k=1 k=1

λ2k+1 −λ X∞ λ2k −λ
X∞
= (1 + λ) e−λ + e + e
k=1 (2k + 1)! k=1 (2k)!

X∞ λj X
∞ λj λ

−λ −λ −λ −λ
= (1 + λ) e + e = (1 + λ) e + e −1− = 1.
j=2 j! j=0 j! 1!

II.18 Probabilitatea unui arcas, de a atinge t, inta este de 1/3.

3
Capitolul II. Varibile aleatoare discrete Conf. dr. Lucian Maticiuc

(a) Să se determine tabloul v.a. care are drept valori numărul de trageri înregistrate până când t, inta este
lovită (prima dată). Să se determine numărul mediu de trageri ce trebuie făcute până când t, inta este
atinsă.

(b) Aceleas, i cerint, e s, i în cazul în care v.a. are drept valori numărul de es, ecuri înregistrate până când t, inta
este atinsă.

(c) Să se determine tabloul v.a. care are drept valori numărul de trageri înregistrate până când t, inta este
atinsă de două ori.

Rezolvare:

(a) Dacă numărăm încercările până la primul succes, atunci v.a. este distribuită geometric cu tabloul
 
1 2 3 ... k ...
 
X:  1 2 1  2 2 1  k−1 .
2 1 
... ...
3 33 3 3 3 3
Pentru a calcula media s, i dispersia acesteia folosim seria geometrică (s, i alte serii obt, inute imediat din
seria geometrică):
 k−1
X∞ 2 1 1
E (X) = k = = 3,
k=1 3 3 p
 k−1
2
X∞
2 2 1 q
D (X) = k − 32 = 2 = 6.
k=1 3 3 p
(b) Dacă numărăm es, ecurile până la primul succes, atunci v.a. este dată de
 
k
X:  .
pq k
k∈N

II.19 O urnă cont, ine a bile albe s, i b bile negre. Se extrag bile din urnă (punând după fiecare extragere
bila înapoi). Fie Yk v.a. care drept valori numărul de bile albe obt, inute la extragerea k ∈ N∗ s, i fie

Sn = Y1 + Y2 + . . . + Yn

numărul total de bile albe obt, inute în n ∈ N∗ extrageri. De asemenea, definim1

N1 = inf {n ∈ N∗ : Sn = 1} .

(a) Să se scrie s, i să se justifice tablourile v.a. Yk , Sn s, i N1 .

(b) Să se arate, folosind semnificat, ia lui Sn s, i a lui N1 , relat, ia:

{N1 ≤ n} = {Sn ≥ 1}
1 Astfel, putem spune că N1 este numărul de extrageri necesare până la prima aparit, ie a succesului (definit ca fiind evenimentul
obt, inerii unei bile albe) sau că N1 este rangul extragerii la care se obt, ine pentru prima dată succesul sau că N1 este momentul
primei aparit, ii a succesului sau că N1 este timpul de as, teptare până la aparit, ia primului succes într-un s, ir de încercări indepen-
dente de tip Bernoulli, cu probabilitatea p de obt, inere a succesului.

Se va arăta că N1 urmează distribut, ia geometrică de parametru p.

4
Capitolul II. Varibile aleatoare discrete Conf. dr. Lucian Maticiuc

s, i apoi să se deducă tabloul de repartit, ie al v.a. N1 .

(c) Să se calculeze E (Yk ) , D2 (Yk ) s, i să se arată că

a ab
E (Sn ) = n , D2 (Sn ) = n 2
a+b (a + b)
s, i
a+b b(a + b)
E (N1 ) = , D2 (N1 ) = .
a a2

II.20 Fie v.a. X ∼ G (p) . Să se arate că pentru orice k, n ∈ N are loc

P (X = n + k|X > n) = P (X = k) . (II.0.1)

Rezolvare:

În cazul în care k = 0 se obt, ine egalitatea.

Să luăm k > 0. Folosind tabloul distribut, iei geometrice precum s, i forma funct, iei de repartit, ie din
acest caz, obt, inem

P ({X = n + k} ∩ {X > n})

P (X = n + k|X > n) =
P (X > n)
P (X = n + k) pq n+k−1
= = = pq k−1 = P (X = k) ,
P (X > n) qn
deoarece {X = n + k} ⊂ {X > n} .

S, tim că o v.a. X ∼ G (p) reprezintă numărul de încercări (extrageri, cu revenire, a unei bile dintr-o
urnă) până când se obt, ine pentru prima dată evenimentul A, cu P (A) = p dată. Egalitatea (II.0.1) arată
că dacă A nu s-a produs până la încercarea n, atunci numărul k de încercări rămase pentru obt, inerea
pentru prima dată a lui A are aceeas, i distribut, ie ca numărul de încercări pentru obt, inerea lui A într-o
distribut, ie geometrică nouă (ca s, i cum nu s-ar fi făcut deja cele n încercări). Deci distribut, ia geometrică
este „fără memorie”2 . Acest fapt este legat de jocurile de noroc, deoarece, conform egalităt, ii obt, inute,
nici o strategie bazată pe rezultatele obt, inute în trecut nu poate ajuta jucătorul în deciziile viitoare.

II.21 Fie X, Y două v.a. independente astfel încât X ∼ G (p1 ) s, i Y ∼ G (p2 ) . Să se determine funct, ia de
repartit, ie asociată v.a. U precum s, i legea v.a. U

U = min (X, Y ) .

Rezolvare:

Funct, ia de repartit, ie a v.a. U este

FU (n) = 1 − P (min (X, Y ) > n) = 1 − P (X > n, Y > n) = 1 − P (X > n) · P (Y > n)

= 1 − (1 − FX (n)) (1 − FY (n)) = 1 − q1n q2n ,

2 Distribut, ia geometrică este singura distribut, ie discretă „fără memorie”. În cazul continuu, singura distribut, ie „fără memorie”
este cea exponent, ială.

5
Capitolul II. Varibile aleatoare discrete Conf. dr. Lucian Maticiuc

deoarece FX , FY corespund unor distribut, ii geometrice.

n
Prin urmare, FU (n) = 1 − (q1 q2 ) , deci U ∼ G (1 − q1 q2 ) .

II.22 Fie vectorul aleator discret3 (X, Y ) dat de tabloul bidimensional următor:
HH
HH X
H 2 4 5
Y HH
H
3 0.05 0.05 0.10

5 0.15 0.20 0.15

6 0.10 0.15 0.05

(a) Să se studieze dacă v.a. X, Y sunt independente s, i apoi să se calculeze covariant, a celor două v.a. Să
se determine s, i F(X,Y ) (3, 5) .

(b) Să se determine covariant, a dintre X s, i Y .

(c) Să se scrie formula de calcul pentru dispersia D2 (X − Y ) s, i apoi să se determine valoarea acestei
dispersii (fără a folosi tabloul v.a. X − Y ).

(d) Să se determine tabloul v.a. Z = X − Y .

Rezolvare:

(a) Să calculăm, mai întâi, distribut, iile marginale ale lui X s, i respectiv Y :

P (X = 2) = P (X = 2, Y = 3) + P (X = 2, Y = 5) + P (X = 2, Y = 6) = 0.05 + 0.15 + 0.1 = 0.3

P (X = 4) = P (X = 4, Y = 3) + P (X = 4, Y = 5) + P (X = 4, Y = 6) = 0.05 + 0.2 + 0.15 = 0.4

P (X = 5) = P (X = 5, Y = 3) + P (X = 5, Y = 5) + P (X = 5, Y = 6) = 0.1 + 0.15 + 0.05 = 0.3

s, i

P (Y = 3) = P (X = 2, Y = 3) + P (X = 4, Y = 3) + P (X = 5, Y = 3) = 0.05 + 0.05 + 0.1 = 0.2

P (Y = 5) = P (X = 2, Y = 5) + P (X = 4, Y = 5) + P (X = 5, Y = 5) = 0.15 + 0.2 + 0.15 = 0.5

P (Y = 6) = P (X = 2, Y = 6) + P (X = 4, Y = 6) + P (X = 5, Y = 6) = 0.1 + 0.15 + 0.05 = 0.3.

Deci v.a. X, Y nu sunt independente4 deoarece, de exemplu,

P (X = 2) · P (Y = 3) = 0.3 · 0.2 = 0.06 6= 0.05 = P (X = 2, Y = 3) .

3 Această problemă face parte din Sect, iunea 3.4 Vectori aleatori discret, i, din carte; această Sect, iune nu este prezentată în cadrul
Cursului ci doar în cadrul Seminarului (prin aceste exemple concrete).
4 Are loc următoarea caracterizare a independent, ei: dacă (X, Y ) : Ω → R2 este un vector aleator discret, atunci

X, Y independente ⇔ P (X = x, Y = y) = P (X = x) P (Y = y) , pentru orice x ∈ X (Ω) , y ∈ Y (Ω) .

6
Capitolul II. Varibile aleatoare discrete Conf. dr. Lucian Maticiuc

Tablourile v.a. X, Y sunt

   
2 4 5 3 5 6
X: , Y : .
0.3 0.4 0.3 0.2 0.5 0.3

(b) Pentru a determina covariant, a, determinăm mai întâi mediile E (X) = 3.7, E (Y ) = 4.9.

Formula de calcul a covariant, ei5 este dată de:

Cov (X, Y ) = E (XY ) − E (X) E (Y ) .

unde E (XY ) este dată, în cazul unui vector aleator discret, de formula de calcul:
X
E (XY ) = x∈X(Ω) x y P (X = x, Y = y) ,
y∈Y (Ω)

deci

E (XY ) = 2 · 3 · 0.05 + 2 · 5 · 0.15 + 2 · 6 · 0.10 + 4 · 3 · 0.05 + 4 · 5 · 0.20 + 4 · 6 · 0.15

+ 5 · 3 · 0.10 + 5 · 5 · 0.15 + 5 · 6 · 0.05

= 3.0 + 8.2 + 6.75 = 17.95 .

Deci Cov (X, Y ) = 17.95 − 3.7 · 4.9 = −0.18.

(c) Se utilizează formula

D2 (aX + bY ) = a2 D2 (X) + b2 D2 (Y ) + 2ab Cov (X, Y ) , pentru orice a, b ∈ R.

(d) Având în vedere tabloul vectorului aleator (X, Y ), tabloul v.a. Z = X − Y este dat de
 
−4 −3 −2 −1 0 1 2
Z: .
0.1 0.15 0.15 0.3 0.15 0.05 0.1

De exemplu,

P (Z = −1) = P (X = 2, Y = 3) + P (X = 4, Y = 5) + P (X = 5, Y = 6) = 0.05 + 0.2 + 0.05 = 0.3.

II.23 Fie (X, Y ) un vector aleator discret cu tabloul de repartit, ie

HH
H X
HH 2 4
Y H
HH

1 a 0.1

2 0.1 0.3

3 a 3a
5 Dacă (X, Y ) : Ω → R2 este un vector aleator, atunci covariant, a dintre X s, i Y este definită de:
def
Cov (X, Y ) == E [(X − E (X)) (Y − E (Y ))] .

7
Capitolul II. Varibile aleatoare discrete Conf. dr. Lucian Maticiuc

(a) Să se determine a ∈ R astfel încât tabloul de mai sus să fie asociat unui vector aleator s, i apoi să se
determine distribut, iile marginale ale v.a. X s, i Y.

(b) Să se determine s, i să se justifice tabloul v.a. X 2 , X + 3 s, i 2X − 0.5Y + 1 s, i să se calculeze dispersia
D2 (2 − 3X) .

(c) Să se calculeze P(X + Y ≤ 4), P(X ≥ 2, Y ≥ 3), P(Y ≤ 3| X ≥ 2) s, i F(X,Y ) (2, 3) (unde F(X,Y ) este
funct, ia de repartit, ie asociată lui (X, Y ) ).

(d) Să se studieze dacă X s, i Y sunt independente.