Serii Fourier

4.3 Condiţii suficiente pentru dezvoltarea in serie Fourier a unei funcţii cu

perioada 2

Definiţie: O funcţie f x  este monotonă pe porţiuni pe intervalul a, b , dacă

intervalul poate fi împărţit cu un număr finit de puncte a  x1  x2    xn 1  b în
subintervale a, x1  , x1, x2  , , xn 1, b , pe fiecare subinterval funcţia fiind
monotonă, adică crescătoare sau descrescătoare.

Figura 4.1
Exemple:
1. f x   x 2 este monotonă pe porţiuni pe axa reală, deoarece intervalul  ,
poate fi împărţit în două subintervale  ,0 şi 0, , pe primul interval funcţia
este descrescătoare iar pe al doilea funcţia este crescătoare.

2. f x   cos x este monotonă pe porţiuni pe intervalul   ,  , deoarece intervalul

poate fi împărţit în două subintervale   ,0 şi 0,  , pe primul interval funcţia
este crescătoare iar pe al doilea funcţia este descrescătoare.

Observaţie: Dacă funcţia f x  este monotonă pe porţiuni şi mărginită pe a, b ,

adică m  f x   M , atunci aceasta poate avea numai discontinuităţi de speţa întâi
pe a, b .

Teorema 1: Dacă o funcţie periodică f x  cu perioada 2 este monotonă pe

porţiuni şi mărginită pe intervalul   ,  , atunci seria sa Fourier este convergentă
în fiecare punct al intervalului. Suma seriei:
a0 
S  x      an cos nx  bn sin nx  (4.17)
2 n 1
verifică relatiile:
 S  x   f  x  în punctele de continuitate a lui f x  din   ,   .

1
 Serii Fourier

 S  x 
1
2
 f  x  0  f  x  0  în punctele de discontinuitate a lui f x  din
  ,   .
 S     S   
1
2
 f    0  f   0 (4.18)

Exemple:
1. Funcţia f  x     x cu perioada 2 , îndeplineşte pe intervalul   ,   ,
condiţiile din teoremă şi poate fi dezvoltată în serie Fourier.

Figura 4.2

Determinăm coeficienţii Fourier integrând prin părţi:

2 
1

  x 
a0 
    x 

dx  
2
 2


 
1 1  sin nx 
an 
    x  cos nx dx 

    x  d 

n 

 
1 sin nx 1
  x 
n   n 
  sin nx dx 

cos  n   cos n

cos nx
  0 n  1, 2,
 n 
2
 n2

 
  x  sin nx dx     x  d  
1 1 co s nx 
bn  
     n 

 
1 co s nx 1
    x 
n   n 
 co s nx dx 

 1
n
2 1 2
cos  n   2 sin nx   cos n  2

 , n  1, 2,
n n n n

2
 Serii Fourier

Seria Fourier a funcţiei date este:


sin nx
  x    2  1 x    ,  
n
,
n 1 n

La capetele intervalului   ,   , în x   şi x   care sunt discontinuităţi de speţa

întâi, suma seriei este:
2  0
S     S    
2

2. Dezvoltaţi funcţia:
0, x    , 0 

f  x  

 x, x  0,  
în serie Fourier pe intervalul   ,   .
Această funcţie îndeplineşte condiţiile din teoremă.

 
1 
0
1
a0   f  x  dx    f  x  dx   f  x  dx  
 
   0 
 
1  1 x2 
0
   0dx   xdx   
   0   2 0
2

 
1 1  sin nx 

an  x cos nx dx   xd  
0
  0
n 

1  x sin nx 

1
    sin nx dx  
  n 0 n 0 

cos n  1  1  1
n
1 
 2 cos nx 0   
n  n2  n2

 2
 , n  1,3,5,
   n2
0, n  2, 4, 6,

 
1 1  co s nx 

bn  x sin nx dx   xd   
0
  0
n 

3
 Serii Fourier


1  x cos nx 

1
    cos nx dx  
  n 0 n0 

 1   1
n n 1
cos n
  , n  1, 2,
n n n
Obţinem seria:

  2 cos x sin x sin 2 x 2 cos3 x sin 3 x sin 4 x 2 cos5 x 

f  x          
4   12 1 2  32 3 4  52 
x    ,  

La capetele intervalului   ,   , în x   şi x   care sunt discontinuităţi de speţa

întâi, suma seriei este:
0  
S     S    
2 2

Figura 4.3

 2 1 1 1 
În x  0 , seria este: 0     
4   12 32 52 

Adică, suma seriei din paranteza este:
1 1 2
1    (4.19)
32 52 8

4.4 Dezvoltări Fourier pentru funcţii pare şi impare

Funcţia f :  l , l   , l  0 este pară dacă f   x   f  x  , x   l , l  . Graficul unei

funcţii pare este simetric faţă de axa Oy.

Funcţia f :  l , l   , l  0 este impară dacă f   x    f  x  , x  l , l  . Graficul unei

funcţii impare este simetric faţă de originea O a sistemului de coordonate.

4
 Serii Fourier

Exemple:
1. f  x   cos x este pară pe   ,   , deoarece cos   x   cos x , x   ,  .
2. f  x   sin x este impară pe   ,   , deoarece sin   x    sin x , x   ,  .
3. f  x   x2  x nu este nici pară nici impară pe   ,  

f   x     x     x   x 2  x  x 2  x , x    ,   , x  0
2

□ Fie f  x  o funcţie care îndeplineşte ipotezele din teorema 1, paragraful

precedent (monotonie pe porţiuni şi mărginire pe   ,   ), şi care este pară
pe   ,   , adică f   x   f  x  , x   ,  .
Atunci,
f   x  cos  nx   f  x  cos nx , x    ,  
adică f  x  cos nx este funcţie pară. Şi
f   x  sin  nx    f  x  sin nx , x    ,  
adică f  x  sin nx este funcţie impară.
Coeficienţii Fourier ai unei funcţii pare vor fi:
 
1 2
an 
  f  x  cos nx dx    f  x  cos nx dx
 0
n  0,1,2,

1
bn 
  f  x  sin nx dx  0

n  1,2,

În consecinţă, seriile Fourier ale funcţiilor pare conţin numai cosinusuri care sunt
functii pare, adică au forma:

a0 
f  x  
 an cos nx
2 n 1
(4.20)

□ Fie f  x  o funcţie care îndeplineşte ipotezele din teorema 1, paragraful

precedent (monotonie pe porţiuni şi mărginire pe   ,   ), şi care este impară
pe   ,   , adică f   x    f  x  , x   ,  .
Atunci,
f   x  cos  nx    f  x  cos nx , x    ,  
adică f  x  cos nx este funcţie impară. Şi
f   x  sin  nx   f  x  sin nx , x    ,  
adică f  x  sin nx este funcţie pară.

5
 Serii Fourier

Coeficienţii Fourier ai unei funcţii impare vor fi:


1
an 
  f  x  cos nx dx  0

n  0,1,2,
 
1 2
bn   f  x  sin nx dx   f  x  sin nx dx n  1,2,
 
 0

În consecinţă, seriile Fourier ale funcţiilor impare conţin numai sinusuri care sunt
functii impare, adică au forma:

f  x   b sin nx
n 1
n (4.21)
Exemple:
1. Dezvoltaţi funcţia f  x   x 2 în serie Fourier pe intervalul   ,   .

Figura 4.4

Funcţia este monotonă pe porţiuni şi mărginită şi este o funcţie pară. Atunci seria
Fourier are forma:
a0 
x2  
 an cos nx
2 n 1
Determinăm coeficienţii Fourier:
 
2 2 x3 2
a0  
x dx   2
2
 0  3 0
3

 
2 2  sin nx 
 
an  x 2
cos nx dx  x d 2

0 0  n 

6
 Serii Fourier


2  x 2 sin nx 

2
    x sin nx dx  
 n n0 
 0 
  
4  cos nx  4  cos nx cos nx 
 
xd 
n 0  n  n     x
n 0 0 n
 dx  



4 4
 2  cos n  2  1 ,
n
n  1,2, n
n n

Seria Fourier pentru funcţia dată este:


2
  1
n cos nx
x2  4
3 n 1 n2
 2
 cos x cos 2 x cos3 x 
x2   4 2   2   (4.22)
3  1 22 3 

Relaţia (4.22) are loc x   ,  , şi în x   suma seriei coincide cu valorile

funcţiei.
Graficul funcţiei şi cel al sumei seriei coincid.

Figura 4.5

În figura 4.5 am reprezentat primele două sume parţiale S1 şi S2 care aproximează

destul de bine funcţia.

Observaţie: Această serie Fourier permite determinarea sumelor unor serii

numerice convergente. De exemplu, pentru x  0 , avem

2 1 1 1 1 
0  4 2  2  2  2  
3 1 2 3 4 

7
 Serii Fourier

2 1 1 1
1 2
 2 2 (4.23)
12 2 3 4
Pentru x  , avem
2  1 1 1 1 
2   4  2  2  2  2  
3  1 2 3 4 

2 1 2
 n2  6
1 1 1
1 2
 2 2 sau (4.24)
6 2 3 4 n 1

2. Dezvoltaţi funcţia f  x   x în serie Fourier pe intervalul   ,   .

Funcţia este monotonă pe porţiuni şi mărginită şi este o funcţie impară. Atunci
seria Fourier are forma:

x  b sin nx
n 1
n

Determinăm coeficienţii Fourier:

 
2 2  co s nx 

bn  x sin nx dx   xd   
0
  0
n 

2  xco s nx 

cos nx
   dx  
 n 0 0 n 

2 2
   cos n    1  2
n  1 n 1

, n  1,2, n
n n n

Seria Fourier pentru funcţia dată este:



  1
n 1 sin nx
x2
n 1 n
 sin 2 x sin 3 x sin 4 x 
x  2  sin x      (4.25)
 2 3 4 

Figura 4.6

Această relaţie are loc x    ,   . La x   suma seriei nu coincide cu f  x   x ,

în aceste puncte suma seriei este

8
 Serii Fourier

f     f     
S     S     0
2 2

În afara intervalului   ,   suma seriei repetă periodic f  x   x .

În figura următoare sunt reprezentate primele patru sume parţiale S1, S2, S3 şi S4.
Convergenţa nu este foarte rapidă la funcţie, în special în apropierea lui , unde
funcţia nu este continuă.

Figura 4.7

4.5 Dezvoltarea unei funcţii definite pe 0,   în serie de sinusuri sau cosinusuri

Fie f : 0,    mărginită şi monotonă pe porţiuni. Dacă extindem definiţia

acestei funcţii într-o manieră pară sau impară şi pe   , 0 , atunci o putem dezvolta
în serie Fourier.
Astfel, dacă definim f  x  pe   , 0 într-o manieră pară astfel încât
f  x   f   x  , atunci seria Fourier va fi una incompletă de cosinusuri.
Dacă definim f  x  pe   , 0 într-o manieră impară astfel încât f  x    f   x  ,
atunci seria Fourier va fi una incompletă de sinusuri.
În concluzie, orice funcţie f  x  definită pe 0,   poate fi dezvoltată în serie de
sinusuri sau de cosinusuri, dacă îndeplineşte condiţiile de mărginire şi monotonie
pe porţiuni.

Exemplu: Dezvoltaţi f  x     x , x  0,   în serie Fourier de sinusuri şi de

cosinusuri.

9
 Serii Fourier

Dacă extindem f  x  pe   , 0 într-o manieră pară, funcţia va fi mărginită şi

monotonă pe porţiuni.

Figura 4.8
Seria Fourier va fi una de cosinusuri:
a0 
 x   an cos nx
2 n1

2 
2   x 

2
a0     x  dx   
 0  2
0
 
2 2  sin nx 
  x  cos nxdx     x  d 

an  
0
 0  n 
 
2 sin nx 

sin nx 2 cos nx
    x 
n 0 0 n
 dx    
  
  n n 0

2 2
 2 1  cos n   2 1   1
n n
 n

 4
 , n  1,3,5,
an    n 2
 0, n  2, 4, 6,

 4  cos x cos3 x cos5 x 

 x   2   , x  0,   (4.26)
2   12 3 52 

Dacă extindem f  x  pe   , 0 într-o manieră impară, seria Fourier va fi una de

sinusuri.

Figura 4.9

10
 Serii Fourier


  x   bn sin nx
n 1

 
2 2  cos nx 
  x  sin nx dx     x  d  

bn  
0
  0
n 

2 cos nx  2  2

cos nx
     x   dx   
  n n
 n 0 0 n 

 sin x sin 2 x sin 3 x 

  x  2    , x   0,   (4.27)
 1 2 3 

4.6 Seriile Fourier pentru funcţii cu perioadă arbitrară

Fie f  x  o funcţie cu perioada 2l , l  0 . Pentru a o dezvolta într-o serie

Fourier pe  l , l  cu l  0 , vom face o schimbare de variabilă:

l t
x (4.28)


l t
Funcţia F  t   f   va fi periodică în t cu perioada 2 . Într-adevăr,
 
l   l t   l t 
F  t  2   f   t  2   f   2l   f    F t 
     

Şi, funcţia poate fi dezvoltată în serie Fourier pe   ,   :

 l  t  a0 
F t   f       an cos nt  bn sin nt 
   2 n1
unde:

1  l t 
an 
  f  

 cos nt dt , n  0,1, 2,


11
 Serii Fourier


1  l t 
bn 
  f  

 sin nt dt , n  1, 2,


x 
Revenim la variabila x, adică înlocuim t  şi dt  dx şi obţinem:
l l

a0   n x n x 
f  x     an cos  bn sin  (4.29)
2 n1  l l 
n x
l
1
an   f  x  cos dx , n  0,1, 2, (4.30)
l l l
n x
l
1
bn   f  x  sin dx , n  1, 2, (4.31)
l l l
Observaţie: Toate teoremele pentru serii Fourier ale funcţiilor cu perioada 2 sunt
valabile şi pentru funcţiile cu perioada 2l .

Exemplu:
Dezvoltaţi în serie Fourier funcţia f  x   x cu perioada 2l pe intervalul  l , l  .

Figura 4.10

Deoarece funcţia este pară, seria are forma:

a0  n x
x   an cos
2 n 1 l

l l
2 2 x2
a0   xdx  l
l 0 l 2 0

n x
l
2
an  
l 0
x cos
l
dx

n x  2  l n x n x 
l
 l
l l
2 l
  xd 
l 0  n
sin   
l  l  n
x sin 
l 0 0 n sin
l
dx  



12
 Serii Fourier

 l n x 
 1 1
l
2 l 2l 2l
  2 2  cos n  1  2 2
n
   cos
l n  n l 0 n  n

 4l
 , n  1,3,5,
an   n 2 2
 0, n  2, 4, 6,

 x 3 x 5 x 
 cos cos cos 
l 4l
 , x   l , l 
x   2 l  l  l  (4.32)
2   1 2
32
52

 

Proprietate: Dacă f  x  are perioada T şi este integrabilă, atunci pentru a 

avem:
a T T

 f  x  dx   f  x  dx (4.33)
a 0

Cu alte cuvinte, integrala funcţiei pe un interval de lungime T are aceeaşi valoare

indiferent de poziţia intervalului pe axa reală.
Geometric, dacă f  x   0 , atunci ariile haşurate sunt egale.

Figura 4.11

Caz particular: Dacă f  x  are perioada T  2 şi a   , atunci

 2


 f  x  dx   f  x  dx
0
(4.34)

Exemplu:
Funcţia f  x   sin 7 x este periodică cu T  2 . Atunci avem:
a  2 2 

 sin 7 x dx   sin x dx   sin x dx  0

7 7

a 0 

13
 Serii Fourier

Am folosit imparitatea.

În consecinţă, coeficienţii Fourier pentru o funcţie periodică f  x  cu perioada 2l

pot fi calculaţi astfel:
a  2l
1 n x
an 
l  f  x  cos l dx ,
a
n  0,1, 2,

a  2l
1 n x
bn 
l  f  x  sin l dx ,
a
n  1, 2,

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

Presupunem că f  x  îndeplineşte condiţii suficiente pentru dezvoltare în serie

Fourier. Atunci poate fi reprezentată pe   ,   cu seria:

a0 
f  x     an cos nx  bn sin nx 
2 n1

1
an 
 
 f  x  cos nx dx n  0,1,2,

1
bn 
 
 f  x  sin nx dx n  1,2,

Folosind formulele Euler:

einx  cos nx  i sin nx
einx  cos nx  i sin nx
avem:
einx  einx einx  einx
cos nx  sin nx 
2 2i
 inx
e  einx
sin nx  i
2

Substituind aceste două funcţii obţinem:

a0   einx  einx einx  einx 
f  x     an  ibn 
2 n 1  2 2 

14
 Serii Fourier

a0   an  ibn inx an  ibn inx 

   e  e 
2 n 1  2 2 
Notăm:
a0 an  ibn an  ibn
 c0  cn  c n
2 2 2



f  x   c0   cn einx  c ne inx 
n 1
 
f  x   c0   cn einx   c n e inx
n 1 n 1
 
f  x   c0   cn einx   cn einx
n 1 n 1
1  
f  x   cneinx  c0   cneinx   cneinx
n  n 1 n 


f  x  ce
n 
n
inx
(4.35)
Aceasta este forma complexă a seriei Fourier.
Vom exprima coeficienţii cn şi c n cu ajutorul integralelor.

 
an  ibn 1  
cn     f  x  cos nxdx  i  f  x  sin nxdx 
2 2    

1

2  f  x  cos nx  i sin nx  dx


1
 f  x  e
 inx
cn  dx
2 

1
c n   f  x  e
inx
dx
2 

Formulele pentru coeficienţii cn , c0 şi c n pot fi combinate într-o singură expresie:


1
 f  x  e
 inx
cn  dx , n  0, 1, 2, (4.36)
2 

Coeficienţii cn se numesc coeficienţi Fourier complecşi ai funcţiei f  x  .

Observaţie: Seriile sunt convergente pentru un x fixat, dacă există limitele:

15
 Serii Fourier

n
lim
n 
ce
k  n
k
ikx

În general, pentru o funcţie periodică f  x  cu perioada T  2l , l  0 seria Fourier

va fi:
a0   n x n x 
f  x     an cos  bn sin  (4.37)
2 n1  l l 

n x
l
1
an   f  x  cos dx , n  0,1, 2,
l l l
n x
l
1
bn   f  x  sin dx , n  1, 2,
l l l
a0 n x n x
, an cos  bn sin n  1, 2, se numesc armonicele functiei f  x  , iar
2 l l
multimea coeficientilor Fourier an, bn formeaza spectrul functiei f  x  .

Observatie: Multe procese oscilatorii in fizica se modeleaza cu functii f  x  cu

perioada T  2l , si pot fi functii de timp f  t  care reprezinta elongatia unei
oscilatii, marimea unei forte sau intensitatea curentului electric. In astfel de situatii
seria Fourier poate avea urmatoarea dezvoltare:

a0   an n x bn n x 
f  x    an2  bn2  cos  sin  (4.38)
2 n 1  a 2  b2 l a 2
 b 2 l 
 n n n n 
an bn
Notatii:  cos n  sin n n  0, 2 
an  bn
2 2
an  bn2
2

a0   n x n x 
f  x    an2  bn2  cos n cos  sin n sin 
2 n1  l l 

a0   n x 
f  x    An cos   n  (4.39)
2 n 1  l 
unde An  an2  bn2 .
In fizica se spune ca procesul oscilator f  x  se descompune in scilatiile
n x n
armonice simple An cos  
 n  cu frecventele , amplitudinile An si fazele
 l  l
initiale  n .

16
 Serii Fourier

Forma complexă a seriei (4.37) este:

 n x
f  x  ce
i
n
l
(4.40)
n 

în care coeficienţii sunt:

l n x
1 i
cn   f  x  e l dx , n  0, 1, 2,
2l l

Observaţie: Seriile sunt convergente pentru un x fixat, dacă există limitele:

n n k x

 ck eikx  ck e
i
lim şi lim l
n  n 
k  n k  n

Exemplu: Dezvoltaţi într-o serie Fourier complexă funcţia periodică:

0, -  x  0
f  x   T  2
1, 0  x 

Funcţia îndeplineşte condiţiile de dezvoltare în serie Fourier.


f  x  ce
n 
n
inx

 
1 1
 f  x e 
 inx
cn  dx  einx dx
2 
2 0
 1 inx  

1
  e
2
 
1
2 ni
1  ein  
 in 0 


1
2 ni
1  cos n  i sin n  
i
2 n
 1 1
n
 
 0, n par

cn   i
  n , n impar

i
c2 n 1  
  2n  1

i ei 2 n 1 x

1
f  x   
 n 2n  1
, x    ,0    0,   S  0 
2

17