Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr.

Raluca Purnichescu-Purtan

SERII DE PUTERI

▪ Să se determine raza de convergență și mulțimea de convergență a următoarelor serii:

nn xn
1.  ( −1)
n +1 xn 2. 
n 1 n !
n 1 n
n +1
 x +1 
n


3
 2 + ( −1) x  , x−
n
3.
n 4. 
n0
 n0 n + n +1  2x + 3 
4 3 2

1   
5.  (−1) 2
n2 + 1  4 x − 1 
n
n
6.  (−1) n
n
 tg n x , x   − , 
 2 2
  n0
3  1 + n2
n + n +1 x + 3 
2
n0

1
n+
n+2
n ( x − 2)
n
n

n
7.  xn 8.
n 1  1
n
n 1
2
+1
n+ 
 n

▪ Să se determine mulțimea de convergență și suma seriilor:

( −1)   1 − x 2n−1
n −1
x 2 n +1
9.  (−1)
n 10.   
n 1 n ( 2n − 1)  1 − 2 x 
n0 2n + 1

( −1)
n

11. 
2n
 xn 12. 5 n
 n!
 x 2 n −1
n  0 2n + 1
n 1

▪ Studiați convergența seriilor numerice și determinați suma lor, folosind serii de puteri:

( −1) ( n + 1)
n 2

13.  3n + 1 14. 
n0 n!
n0

3n3 − n 2 + 1
( −1) 2 n −1
16. 
n
1
15. 
n 1 n
 
2
n0 n!

▪ Dezvoltați în serie de puteri următoarele funcții:

1+ x 18. f ( x ) =
3x
, x \ −2, −3
17. f ( x ) = ln , x  ( −1,1) x + 5x + 6
2
1− x
1 3
20. f ( x ) = , x \ 
dt , x   −1,1
arctg t
19. f ( x ) =
x
 0 t
2x − 3 2

 sin ( x ) dx cu 3 zecimale exacte

1 1


3
e − x dx cu 4 zecimale exacte
2
21. Calculați 22. Calculați
0 0

1 1/2 arctg x

1/2
23. Calculați  0
1 + x4
dx cu 4 zecimale exacte 24. Calculați
0 x
dx cu 3 zecimale exacte

1
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan

Indicații și răspunsuri

( −1) ( −1)
n +1 n +1
−1
1. an =
n
și R = 1 ; pentru x = −1 seria  n 1 n
este divergentă iar pentru x = 1 seria 
n 1 n
este convergentă (se arată cu criteriul lui Leibniz). Mulțimea de convergență este ( −1,1 .
nn 1  1 1 1 1
2. an = și R = ; Mulțimea de absolut convergență este  − ,  (pentru punctele x = − și x =
n! e  e e e e
ar trebui folosit criteriul Raabe-Duhamel. Seriile numerice respective sunt divergente).
3. an = 2 + ( −1) și R = 1 ; pentru x = 1 seria  ( 2 + ( −1) )
n n
este divergentă (criteriul necesar de
n 0

convergență) iar pentru x = −1 seria  ( 2  ( −1) )

+ 1 este divergentă (criteriul necesar de convergență).
n

n 0

Mulțimea de convergență este ( −1,1) .

x +1 n +1 n +1
4. Notăm y =
2x + 3
și studiem convergența seriei de puteri  y n , cu an = .
n0 n + n +1
4 3
n + n3 + 1
4

n +1
Pentru seria în y obținem R = 1 ; pentru y = 1 seria  este divergentă (criteriul de
n0 n 4 + n3 + 1
n +1
 ( −1)
n
comparație la limită) iar pentru y = −1 seria este convergentă (criteriul lui Leibniz).
n 4 + n3 + 1 n0

Mulțimea de convergență pentru seria în y este  −1,1) iar pentru mulțimea de convergență a seriei în x
x +1  4 
se rezolvă inecuația −1   1 și se obține x  ( −, −2 )  − , +  .
2x + 3  3 
4x −1 n2 + 1 n
 ( −1)
n
5. Notăm y= și studiem convergența seriei de puteri y , cu
x+3 n0 n2 + n + 1
n2 + 1 n2 + 1
an = ( −1)  ( −1)
n n
. Pentru seria în y obținem R = 1 ; pentru y = 1 seria este
n2 + n + 1 n0 n2 + n + 1
n +1
2
convergentă (criteriul lui Leibniz) iar pentru y = −1 seria n
n0
2
+ n +1
este divergentă (criteriul de

comparație la limită). Mulțimea de convergență pentru seria în y este ( −1,1 iar pentru mulțimea de
4x −1  4
convergență a seriei în x se rezolvă inecuația −1   1 și se obține x   −3,  .
x+3  3
1
6. Notăm y = tg x și studiem convergența seriei de puteri  (−1)
n0
n
n
y n , cu
3  1 + n2 2

1
. Pentru seria în y obținem R = 3 ; pentru y = 3 seria  ( −1)
1 n
an = (−1) n n este
3  1+ n
2 2 n0 n 2
+ 1
1
convergentă (criteriul lui Leibniz) iar pentru y = − 3 seria  este divergentă (criteriul de
n0 n2 + 1

2
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan

comparație la limită). Mulțimea de convergență pentru seria în y este − 3, 3  iar pentru mulțimea de
 (
  
convergență a seriei în x se rezolvă inecuația − 3  tg x  3 și se obține x   − , .
 3 3 
7. R = 1 ; pentru x = −1 și x = 1 seria numerică corespunzătoare este divergentă (criteriul necesar de
convergență). Mulțimea de convergență este ( −1,1) .
n+2 n n+2
8. Notăm y = x − 2 și studiem convergența seriei de puteri n
n 1
2
+1
y , cu an = 2
n +1
. Pentru seria în

n+2
y obținem R = 1 ; pentru y = 1 seria n
n 1
2
+1
este divergentă (criteriul de comparație la limită) iar

n+2
 ( −1)
n
pentru y = −1 seria este convergentă (criteriul lui Leibniz). Mulțimea de convergență
n 1 n2 + 1
pentru seria în y este  −1,1) iar pentru mulțimea de convergență a seriei în x se rezolvă inecuația
−1  x − 2  1 și se obține x  1,3) .
9. R = 1 și mulțimea de convergență este  −1,1 . Suma seriei este f :  −1,1 → ,
x 2 n +1
f ( x ) =  (−1)n
1
; Se derivează termen cu termen și se obține f  ( x ) = . Se integrează și se
n0 2n + 1 1 + x2
obține f ( x ) = arctg x + C (se determină C = 0 ).
1− x
10. Notăm y = și pentru seria de puteri în y avem R = 1 și mulțimea de convergență este  −1,1
1− 2x
2 
pentru seria în y și x  ( −, 0  , +  pentru seria în x . Suma seriei în y este f :  −1,1 → ,
 3 
( −1)
n −1

f ( y) =   y 2 n −1 ; Se derivează termen cu termen, se înmulțește cu y 2 și se derivează din nou

n 1 n(2n − 1)

(y  f  ( y ) ) =  2  ( −1)
n −1
termen cu termen. Se obține 2
 y 2 n −1 și se prelucrează termenul general al
n 1

seriei pentru a se putea folosi suma seriei geometrice:

2  ( −1)  y 2 n −1 = 2  ( −1)  y  y 2 n −2 = 2 y  ( −1) ( y )

2 n −1
, deci y 2  f  ( y )  = 2 y
( )  ( −1)  ( y ) 2 n −1
n −1 n −1 n −1 n −1
,
n 1

(y  f  ( y ) ) = . Se integrează și se obține y 2  f  ( y ) = ln (1 + y 2 ) + C (se determină C = 0 )

2 2y
adică
1+ y 2

ln (1 + y 2 )
f ( y ) = − ln (1 + y 2 ) + 2arctg y + K (se
1
și apoi se integrează f ( y) = 2
și se obține
y y
1 − 2 x  5x2 − 6 x + 2   1− x 
determină K = 0 ) . Suma corespunzătoare în x este f ( x ) = ln   + 2arctg  ,
x − 1  (1 − 2 x ) 
2
 1− 2x 
2 
cu x  ( −, 0  3 , +  .
1  1 1  1 1
11. R = și mulțimea de convergență este  − 2 , 2  . Suma seriei este f : − ,  → ,
2  2 2
1
f ( x) =  ( 2 x ) ; Pentru x  0 , se notează 2x = t 2 , cu t  ( 0,1) și determinăm suma
n

n  0 2n + 1

3
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan

1
f (t ) =   t 2 n ; se înmulțește cu t apoi se derivează termen cu termen și se obține
n  0 2n + 1

1 1+ t
( t  f ( t ) ) = 1 −1t 2 . Se integrează și se obține f ( t ) = 2t ln 1 − t , cu t  ( 0,1) . Suma corespunzătoare în x
1 1+ 2x  1
este f ( x) = ln , cu x  0,  . Pentru x  0 , se notează 2x = −t 2 , cu t  ( −1, 0 ) și
2 2x 1− 2x  2
( −1)
n

determinăm suma f (t ) =   t 2 n ; se înmulțește cu t apoi se derivează termen cu termen și se

n  0 2n + 1

( t  f ( t ) ) = 1 +1t
1
obține 2
f ( t ) = arctg t , cu t  ( −1, 0 ) . Suma
. Se integrează și se obține
t
corespunzătoare în x este f ( x ) =
1
−2 x
 1 
arctg −2 x , cu x   − , 0  .
 2 
( )
12. R = + și mulțimea de convergență este . Suma seriei este f: → ,
( −1) ( −1)  x 2  1 1 ( −1)  x 2 
n n n n n

f ( x) =  x 2 n −1
=    =    ; Se înmulțește cu x și se obține
n 1 5n  n ! n 1 n !  5  x x n1 n !  5 
( −1)
n n
 x2 
x  f ( x) = n 1
  . Se recunoaște dezvoltarea în serie a exponențialei (după ce se adună și se
n!  5 
scade primul termen al seriei) și se obține:
 1  − x2 
  e 2 − 1 , x  \ 0
f ( x ) =  x  


 0, x=0
13. Seria numerică este convergentă (criteriul Leibniz), deci are sumă. Se consideră seria de puteri:
1
 ( −1)  x3n +1 care are raza de convergență R = 1 și mulțimea de convergență ( −1,1) . Suma seriei
n

n0 3n + 1
1
de puteri este f : ( −1,1) → , f ( x ) =  ( −1)  x3n +1 ; se derivează termen cu termen și se obține
n

n0 3n + 1
1  (1 + x )  1
2
1 2x −1
f ( x) = . Se integrează și se obține f ( x ) = ln  2 + arctg + C (se determină
1+ x 3
6  x − x + 1 3 3

C= ). Seria numerică inițială se obține pentru x = 1 :
6 3
( −1)
n
1 1 1  1 
 3n + 1 = f (1) = lim f ( x ) = 6 ln 2
n0
x →1
2
+
3
arctg + = ln 2 +
3 6 3 3 3 3
x 1

xn
14. Seria numerică este convergentă (criteriul raportului). Se consideră dezvoltarea e = x

n0 n!
care se

înmulțește cu x și apoi se derivează termen cu termen (se repetă procedeul de 2 ori) și se obține:
( n + 1) ( n + 1)
2 2

(1 + 3x + x ) e = 
2 x

n!
x . Pentru x = 1 se obține:
n
 n!
= 5e .
n0 n0

4
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan

15. Seria numerică este convergentă (criteriul Leibniz), deci are sumă. Se consideră seria de puteri:
( −1) 1 ( −1)
n n

 =   ( x 2 ) . Aceasta are R = 1 , mulțimea de convergență ( −1,1) ; Suma seriei

2 n −1 n
x
n 1 n x n1 n
1 ( −1)
n

este f : ( −1,1) → , f ( x) =   ( x 2 ) . Se înmulțește cu ( −1) în ambii membri și se obține

n

x n1 n
1 ( −1) ( −1)
n +1 n +1

− f ( x) =  ( x )
2 n
( )=  ( x 2 ) , deci funcția
n
. Se recunoaște seria de puteri ln 1 + x 2

x n1 n n 1 n
sumă este:
 ln (1 + x 2 )
, x  ( −1,1) \ 0 . Pentru x = 1 obținem ( −1) 2 n −1
n
 1 4
f ( x ) = − x    = 2 ln   .
0, 2 n 1 n 2 5
 x = 0
16. Seria numerică este convergentă (criteriul raportului). Seria numerică se desface în trei serii numerice:
3n3 − n 2 + 1 n3 n2 1
S = = 3 −  +  = 3S1 − S2 + S3 . Formăm seriile S1 , S 2 și S 3 cu ajutorul seriei
n0 n! n0 n ! n0 n ! n0 n !

xn
(cunoscute) e = x

n0 n!
. Pentru S1 derivăm termen cu termen și înmulțim cu x (se repetă procedeul de 3

n3 n
ori) și se obține (x 3
+ 3x 2 + x ) e x =  x , iar pentru x = 1 avem: S1 = 5e . Pentru S 2 avem din
n0 n !

n2 n
deducerea lui S1 relația: x + x e =
2 x
( )  x în care facem x = 1 și avem: S 2 = 2e . Pentru S 3 facem
n0 n !

xn
direct x = 1 în dezvoltarea e x = 
n0 n!
și avem S3 = e . Se obține în final S = 14e .

( ( ))
1 −1
17. f  ( x ) = , pentru x  ( −1,1) și se poate scrie sub forma: f  ( x ) = 1 + − x
2
, adică funcție
1− x 2

binomială de forma (1 + y ) , cu

  . Conform seriei binomiale, pentru y = − x2 și  = −1 avem:
t 2 n +1
f ( x) =  n0
x 2 n . Integrăm termen cu termen pe intervalul  0,t  cu t  1 și obținem f ( t ) = 
n0 2n + 1
,

2 n +1 2 n +1
1+ x
 2n + 1 , deci ln  2n + 1 .
x x
adică f ( x ) = =
n0 1− x n0

3x
18. f ( x) = este de clasă C  pentru x  \ −2, −3 . Se desface f ( x ) în fracții simple:
x + 5x + 6 2

6 9
f ( x) = − + . Pentru a putea folosi seria binomială se scrie f ( x ) în forma:
x+2 x+3
−1 −1 −1
 x  x  x
n
n x
f ( x) = −3 1 +  + 3 1 +  . Mai departe avem −3 1 +  = −3 ( −1) n , pentru x  2 și
 2  3  2 n0 2
−1
 x
n
n x
−3 1 +  = 3 ( −1) n pentru x  3 .
 3 n0 3
n +1  1 1
Se obține în final f ( x ) = 3 ( −1)  n − n  x n , pentru x  2 .
n0 2 3 

5
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan

și se poate scrie sub forma: ( arctg t ) = 1 + ( t 2 ) ( )

−1
19. ( arctg t ) =
1
, adică funcție binomială de
1+ t 2

 ( −1)
1
forma (1 + y ) , cu

  . Conform seriei binomiale, pentru y = t 2 și  = −1 avem: =
n
t 2n
1+ t2 n0
2 n +1

 ( −1)
t
. Integrăm termen cu termen și obținem arctg t = + C (determinăm C = 0) , înmulțim cu
n

n0 2n + 1
x 2 n +1
și apoi integrăm pe  0, x  cu x  1 și obținem:  ( −1)
1 arctg t

x
dt = , pentru x  1 .
n

( 2n + 1)
2
t 0 t n0

1 −1
20. f ( x ) = se poate scrie sub forma: f ( x ) = − 1 + 2 (1 − x )  , adică funcție binomială de forma
2x − 3
(1 + y ) y = 2 (1 − x )

, cu   . Conform seriei binomiale, pentru și  = −1 avem:
f ( x) = −  ( −1)  2 (1 − x )  = − 2 ( x − 1)
n
, pentru x − 1  1 adică 0  x  2 .
n n n

n0 n0

Dacă se consideră o altă scriere a lui f ( x ) cu ajutorul funcției binomiale, de exemplu

−1
1   −2 x   −2 x
f ( x ) = − 1 +   y=  = −1:
3   3  
vom avea, conform seriei binomiale pentru și
3
n
1  2x 

2x 3 3
f ( x) = −   , pentru  1 , adică −  x  . În concluzie, putem avea dezvoltări diferite pe
3 n0  3  3 2 2
intervale diferite !!
yn
21. În dezvoltarea e y = 
n0 n!
se ia y = − x 2 , se integrează termen cu termen pe  0,1 și se obține

1
dx =  ( −1)
1
e
− x2 n
. Seria numerică este convergentă (se arată folosind criteriul lui Leibniz, cu
0
n0 n !( 2n + 1)
1 1
), deci are sumă. Notăm suma acestei serii numerice cu S =  e dx și șirul sumelor
− x2
an =
n !( 2n + 1) 0

parțiale cu S n . Pentru a obține 4 zecimale exacte în aproximarea sumei, determinăm n pentru care
1
sunt îndeplinite condițiile: S − S n  an +1 și an +1  . Calculăm primii termeni ai șirului a n , până când
105
1 1 1 1 1 1
este îndeplinită condiția an +1  5 : a0 = 1 , a1 = , a2 = , a3 = , a4 = , a5 = ,
10 3 10 42 216 1320
1 1 1 1
a6 = , a7 = și a8 =  5 , deci a8 = an +1 și n = 7 . Rezultă că S − S7  a8 , ceea ce
9360 75600 685440 10
este echivalent cu −a8 + S7  S  a8 + S7 . Calculăm:
S7 = a0 − a1 + a2 − a3 + a4 − a5 + a6 − a7 = 0.4682280... și obținem: 0.74682...  S  0.746824... , adică
1
e
− x2
dx = 0.7468 (cu 4 zecimale exacte).
0

y 2 n +1
22. În dezvoltarea sin y = ( −1) 
se ia y = x 3 , se integrează termen cu termen pe  0,1 și se
n

n0 ( 2n + 1)!
 sin ( x ) dx =  ( −1) ( 2n + 1)!( 6n + 4 ) . Seria numerică este convergentă (se arată folosind
1
3 n 1
obține
0
n0

6
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan

1
criteriul lui Leibniz, cu an = ), deci are sumă. Notăm suma acestei serii numerice cu
( 2n + 1)!( 6n + 4 )
S =  sin ( x3 ) dx și șirul sumelor parțiale cu S n . Pentru a obține 3 zecimale exacte în aproximarea sumei,
1

1
determinăm n pentru care sunt îndeplinite condițiile: S − S n  an +1 și an +1 
. Se procedează ca
104
la exercițiul 21. și se obține: −a3 + S2  S  a3 + S2 . Calculăm S2 = a0 − a1 + a2 = 0.2338541... și obținem:

 sin ( x ) dx = 0.233 (cu 3 zecimale exacte).

1
0.2338451...  S  0.2338631... , adică 0
3

1
23. Se folosește dezvoltarea binomială cu y = x4 și  =− , deci
2
1 3  5  ...  ( 2n − 1) 4 n
 ( −1) x , cu x  ( −1,1) , adică x 4   0,1) . Intervalul de integrare
1
= 1+
n

1+ x 4
n 1 2  n!
n

 1
0, 2   ( −1,1) = ( − R, R ) (intervalul de convergență), deci putem integra termen cu termen și obținem:

n 1  3  5  ...  ( 2n − 1)

1 1 1

1/2
dx = + ( −1) 5 n +1
 . Seria numerică este convergentă (se arată
0
1+ x 4 2 n1 2  n! 4n + 1
1 3  5  ...  ( 2n − 1) 1
folosind criteriul lui Leibniz, cu an =  ), deci are sumă. Notăm suma acestei serii
25 n +1  n ! 4n + 1
1/2 1
numerice cu S = 0
1 + x4
dx și șirul sumelor parțiale cu S n . Pentru a obține 4 zecimale exacte în

aproximarea sumei, determinăm n pentru care sunt îndeplinite condițiile: S − S n  an +1 și

1
an +1  . Se procedează ca la exercițiul 21. și se obține: −a3 + S2  S  a3 + S2 . Calculăm
105
1 1 1
S2 = a0 − a1 + a2 = − + = ... = 0.4969... și obținem: 0.4969...  S  0.4969... , adică
2 320 12288
1/2 1
0 1 + x4 dx = 0.4969 (cu 4 zecimale exacte).
( )
= 1 + ( x 2 ) , adică funcție binomială de forma (1 + y ) , cu   . Conform
−1
24. ( arctg x ) =
1 

1+ x 2


1
seriei binomiale, pentru y = x 2 și  = −1 avem: = ( −1) x 2 n . Integrăm termen cu termen și
n

1+ x 2
n0

x 2 n +1  1
 ( −1)
1
obținem arctg x = + C (determinăm C = 0) , înmulțim cu și apoi integrăm pe
n

2n + 1 x 0, 2  și
n0
2 n +1
1

arctg x 1

1/2
dx = ( −1)  
n
2  
obținem: . Seria numerică este convergentă (se arată
0 x n0 ( 2n + 1)  2 
2 n +1
1 1
folosind criteriul lui Leibniz, cu an =  
2 
), deci are sumă. Notăm suma acestei serii numerice
( 2n + 1)  2 
arctg x 1/2
cu S =
0 x  dx și șirul sumelor parțiale cu S n . Pentru a obține 3 zecimale exacte în aproximarea

1
sumei, determinăm n pentru care sunt îndeplinite condițiile: S − S n  an +1 și an +1  4 . Se
10
7
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan

procedează ca la exercițiul 21. și se obține: −a4 + S3  S  a4 + S3 . Calculăm

687539
S3 = a0 − a1 + a2 − a3 = = 0.4872016... și obținem: 0.4871816...  S  0.4872216... , adică
1411200
1/2 arctg x
0 x
dx = 0.487 (cu 3 zecimale exacte).