Reactorul cu deplasare totala D (PLUG FLOW REACTOR)

Reactii cu deplasare totala sau reactie cu deplasare tip piston – reactii operate continuu si are drept
caracteristici: - fluidul amestecul de reactie intrat in reactor prezinta o amestecare perfecta in directie
radiala pe orice sectiune situata perpendicular pe axa principala de curgere a reactorului. Nu exista
amestecare pe directia principala de curgere . Profilul de viteza de deplasare a fluidului de-a lungul
axei principale de curgere este un profil plan.

Deducerea ec caracteristice pt reactorul de tip D ( reactoare cu deplasare totala) – deoarece

reactoarele ideale sunt considerate a fi izoterm deducerea ec caracteristice si a acestei categorii de
reactoare ideale adica reactorul de tip D se face pornind de la ecuatia generala de bilant de masa care
va fi particularizata pentru caracteristicile prezentate de acest reactor.

Daca scriem ecuatia generala de bilant de masa la scara elementului de fluid aceasta are urmatoarea
formulare u( ux, uy,uz) unde u – vireza masei de reactie.

dCA dCA dCA dCA d DAB∗dCA d DAB∗dCA d DAB∗dCA

dt
+ux
dx
+ uy
dy
+uz
dz
=
dx dx
+
dy ( dy
+
dz ) (
dz
−vRA ) ( )
ux=uy=0 uz≠0

DAB=0

dCA/dt=0

¿
ec de bilant de masa
d ( uzCA )
+ vRA=0∨¿ S (¿)SS−sectiunea r eactor
dz

d (u∗S∗CA) d (DV ∗CA) dDMA

= =
d (z∗S) dV dV

DMA=DMA 0 ( 1−XA )=DV 0∗CA 0(1−XA)

DV0CA0* d(1-XA)/dV = -vRA

DV0*CA0*dXA/dV= vRA  dv/DV0=CA0* dXA/vRA(XA)

t=0 V=0 t=tL V=VD
V XAL
dV dXA
∫ DV 0
=CA 0 * ∫ vRA( XA)
0 0

XAL
V dXA
=t 0=CA 0∗ ∫ ;
DV 0 0 vRA ( XA )

t 0=durata nominala−ecuatia cu care dimensionam un reactor

Pt ρ= ct : DV0= DV
XA
V V dXA
= =ts=CA 0 ∫ ; ts−durata de stationare
DV 0 DV 0 vRA( XA)

Pt ρ ≠ ct : DV0≠DV

CA= CA0(1-XA) / 1+ ԐXA

XA
dXA
ts=CA 0∗∫
0 ( 1+ ԐXA )∗vRA ( XA)

Pt reactii multiple

dξ S
= ∗vRi( ξm 1, ξm 2, … .ξnr )
dz Dm

Comportarea reactorului va fi exptimat dintr-un set de ecuatii de bilant material nr acestora fiind egal
cu nr reactiilor chimice stoechiometrice independente care descriu trasformarea chimica din reactor.

Rezolvari ale ecuatiei caracteristice ale reactorului de tip D

XA
V dXA
t 0= =CA 0 ∫ =ts densitate=constanta
DV 0 0 vRA (XA )

Reactorul poate fi dimensionat sau i se poate analiza modul de functionare in anumite conditii. La
acest tip de reactor volumul reactorului deriva din ecuatia de mai sus . raportul L/H – are valori mai
mari

Rezolvarea ec caracteristice pt cazul reactiilor singulare

In cazul in care densitatea amestecului de reactie se pastreaza constanta de-a lungul reactorului
solutionarile ecuatiilor caracteristice discutate la reactorul discontinuu sunt valabile si pt reactorul de
tip D deoarece forma analitica a ecuatiei caracteristice in aceasta situatie este aceeasi pt cele doua
tipuri de reactoare.
Cazul ρ≠ ct => vor fi diferite fata de cazul reactorului discontinuu

vRA=kCAn

1−XA
CA= CA 0(1− XA)/(1+ εXA) vRA=kCA n ( )
0 1+ ԐXA

Pt n=1 A P
XA
dXA
t0=
V
= CA0 ∫ (1− XA) =
DV 0 0
k CA 0
1+ εXA

[ ]
XA XA XA
1 1+εXA 1 dXA XA 1 1 1
∫
k 0 1−XA
dXA=
k
∫ 1−XA
0
+ε ∫
0 1−XA
dXA = ln
k 1−XA (
+ εln
1− XA
−εXA )
t0 =
1
k
ln
[ 1
1− XA
+ εln
1
1− XA
1
−εXA = ( 1+ ε ) ln
k
1
] [
1− XA
−εXA pt n=1
]
pt n=2

vRA= k*CA2 = k*CA02 ( 1+1−XA

ԐXA )
2
←

1+εXA
1−XA
(¿) 2 ∗dXA 1+ε
←
XA 1−XA
dXA 1
t0= = ∫¿ =
kCA 0 0
(¿−ε ) 2
* dXA =
1− XA
( )
←
2∗ 2 XA
kCA 0 1+ εXA 1
¿
∫¿
kCA 0 0
XA
V
=CA 0 ∫ ¿
DV 0 0

dXA
XA ( 1+ε ) 2 XA XA
dXA
∫ ( 1−XA ) 2 ←
dXA −2 ε ( 1+ε ) ∫
1− XA ←∫
+ε 2 ¿
0 0 0
←
1
¿
kCA 0

1 2∗XA
t0= [( 1+Ԑ) ← 1
kCA 0 +2 ε ( 1+ε ) ln + ε 2∗XA pt n=2
1−XA 1−XA ←
 XA
dXA
ρ≠ ct ts=CA 0∗∫
0 ( 1+ ԐXA )∗vRA ( XA)

pt n=1
XA XA
dXA 1 dXA 1 1
ts= CA0
∫ (1+ εXA )∗kCA = ∫ = ∗ln
0 ( 1− XA ) k (1−XA) k 1−XA
0 0
1+ εXA

1 1
deci pentru n=1 => ts= ln
k 1−XA

pt n=2
XA XA
dXA 1 1+ εXA
∫ = ∫
(1− XA)2 kCA 0 (1−XA)2
∗dXA
ts=CA0* 0
← ←
( 1+εXA )∗k∗CA 0 2
← (1+ εXA) 2
←

(1− XA)
XA
+ln ¿
1−XA
XA XA XA
(1+ εXA) dXA XA XA
∫ (1−XA)2 dXA= ∫ (1−XA) 2 ∫ (1−XA) 2 dXA= 1− XA + ε ¿
+ε
0 0 0
← ← ←

XA
( 1+ε )
1−XA
Pt n=2 => ts= + Ԑ* ln(1-XA)]
1
¿
kCA 0

Daca densitatea amestecului de reactie variaza de-a lungul reactorului se obtin valori diferite pt
durata nominala si pt durata de stationare . cu cat valoarea coeficientului de expansiune Ԑ este mai
mare cu atat diferenta dintre cele 2 durate este mai mare.