1 Seminar nr. 10.

Integrale generalizate
Recapitulare, conµinut seminarii:
1. Serii de numere. Serii de funcµii
S 1-2. “iruri ³i serii de numere reale;
S 3-4. “iruri de funcµii. Serii de funcµii. Serii de puteri;
2. Calcul diferenµial
S 5. Limit  ³i continuitate;
S 6. Calcul diferenµial în Rn . Derivate parµiale. Derivate de ordin superior;
S 7. Extreme locale ale funcµiilor;
S 8-9. Extreme condiµionate.
S 10.
Rb R b− R b− Rb R +∞ R +∞
a+
f (x) dx; a
f (x) dx; a+
f (x) dx; −∞
f (x) dx; a
f (x) dx; −∞
f (x) dx.

1. S  se calculeze:
R √ R √
a) 01 x dx; b) 0+
1 1
c) 01 x · (1 − x) dx; d)
R 1−
√1
R
√ dx;
x 0
x· 1−x
dx;
∞ x R∞ x
e) −1+ 1−x2 dx; f) 0 1+x4 dx; g) −∞
R 1− 1
R
√
1+x4
dx.

R. b)1 2; e) π.
2. Fie a > 0. S  se stabileasc  o formul  de recurenµ  pentru integrala lui Euler
de speµa a doua: Z ∞
Γ(a) = xa−1 · e−x dx.
0
Ind. integrând prin p rµi se obµine Γ(a + 1) = a · Γ(a).
3. S  se calculeze:

a) b) c) d)
R1 1
R1 R 1− R 1−
√
3x dx; √1 dx; √ x dx; arcsin
√ x
dx.
0+ 0 1−x −1 1−x2 0 1−x2

R. a) 3/2; b) 2; c) 0; d) π 2 /8.
Z 1−
1
4. S  se determine natura integralei generalizate √
7
dx.
0 1 − x6
R spuns. Avem
1 1
L = lim (1 − x)α · √
7
= lim (1 − x)α · p
x%1 1 − x6 x%1 7
(1 − x)(1 + x + x2 )(1 + x3 )

0, α > 71
(1 − x)α

1 1
= lim √ · lim p = √ 7 ,
6
α = 17
x%1 7 1 − x x%1 7 (1 + x + x2 )(1 + x3 ) 
+∞, α < 17 .


1 este √
indicat s  se traseze gracele funcµiilor 1/x ³i 1/ x, x > 0, pentru a se compara ³i
înµelege/interpreta semnicaµia 0+ x1 dx ³i 0+ √1x dx.
R1 R1

1
 Deoarece exist  α = 1
7
< 1 pentru care limita L este nit , integrala este
convergent .
5. S  se stabileasc  convergenµa integralelor:

a) b) c)
R 1− R 1− R 1−
√ 1 dx; √ 1 dx; arcsin
√ x
dx.
0 1−x3 −1 1−x6 0 1−x3

Ind. pt. domeniu m rginit (a, b], dac  exist  α ∈ (−∞, 1) încât

lim (x − a)α · f (x) ∈ R

x→a+

atunci f este integrabil  impropriu (exist  int. generalizat  f (x) dx ∈ R);

Rb
a+

R. a) C; α = 1/2; (se poate scrie ca funcµie beta B )2 ; b) C; c) C.

6. S  se calculeze:
R∞ R∞ R∞ R∞ R∞
a) 0
1
1+x2
dx; b) 0
x
16+x4
dx; c) 0
x
1+x4
dx; d) 0
√ 1
1+x2
dx; e) 1
1
x
dx.

7. S  se calculeze limx→∞ xα · f (x) pentru ecare dintre expresiile urm toare:

a) f (x) = 1+x
1
2; b) f (x) = 16+x1
4; c) f (x) = x
1+x4
; d) f (x) = arctg x
x
;
e) f (x) = √1+x
1
2; f) f (x) = x .
1

R. a) limx→∞ xα · 1
limx→∞ xα−2 · (1/x12 )+1 = limx→∞ xα−2 ·
1+x2
=
limx→∞ (1/x12 )+1 = limx→∞ xα−2 · 1; pt. α > 2, limx→∞ xα · f (x) = +∞; pt.
α = 2, limita este 1; pt. α < 2, limita este 0.

8. S  se stabileasc  convergenµa integralelor:

a) 0∞ 1+x
1
b) 0∞ e−x dx; ∞ 1
c) 0+ ∞ 1
d) 0+
R R R R
dx; dx; dx;
R∞ 1 2 R∞ x x R ∞ x2x5
e) 1 x dx; f) 0∞ 1+x
x
g) −∞ 1+x4 dx; h) 0 1+xm dx.
R
4 dx;
√

Ind. pentru domeniu nem rginit (a, +∞), dac  exist  λ > 1 încât

lim xλ · f (x) ∈ (0, +∞)

x→+∞

atunci f este integrabil  impropriu.

R. a) C; b) C; c) C; d) D; e) D; f) D; g) C; h) m ≤ 6, D.
9. S  se stabileasc  dac  urm toarele integrale sunt sau nu convergente:

a) 0+
1 1
b) 1∞ x1 dx; c) 1∞ x12 dx; d) 1∞ x√1 x dx;
R R R R
dx;
R 1 x1
f) 1∞ 1+x
R∞ 1
e) 0+ x2 dx; 1
g) 1+ h) 1∞ x √14 x dx.
R R
4 dx; 1−x
dx;
2 pentru integrale binome (schimbare de variabil ) xm /m · (A · xn /n + B)p /p dx se poate
Rb 0 0 0

a
consulta [2]

2
 R. a) +∞, divergent ; b) +∞, divergent ;
√ c) 1, convergent ; d) 2; convergent ;
e) +∞, divergent ; f) WA π/2 2; convergent ; g) −∞, div.; h) 4; conv.
10. Fie a, b > 0. S  se stabileasc  o formul  de recurenµ  pentru integrala lui Euler
de speµa întâi: Z 1
B(a, b) = xa−1 · (1 − x)b−1 dx.
0

Ind. se utilizeaz  integrarea prin p rµi; xa = xa−1 [1 − (1 − x)]; B(a, b) =

b−1
a+b−1
· B(a, b − 1); B(a, 1) = 1/a. Valori particulare ale funcµiei beta https :
//ro.wikipedia.org/wiki/F unc%C8%9Bia_beta
√
√
     
1 1 1 2 2 3 1 3
B , = π; B , = π; B , = π 2.
2 2 3 3 3 4 4
11. Fie m, n ∈ N. S  se calculeze
Z π/2
Im,n = cosm x · sinn x dx.
0

Γ( m+1 )·Γ( n+1

R. Im,n = 21 · B m+1 n+1

1 )
2
, 2 = 2
· 2
Γ( m+n +1)
2
.
2

12. (Euler, [1])

(a) Din s  se deduc  faptul c 
P∞ 1 π2
P∞ 1 π2
n=1 n2 = 6 n=1 (2n−1)2 = 8
;
n+1
(b) s  se arate apoi c  ∞ (−1) 2
= π12 ;
P
n=1 n2
(c) integrând termen cu termen egalitatea
1 x x2 x3 (−1)n−1 n−1
· ln(1 + x) = 1 − + − + ... + ·x + ..., x ∈ (−1, 1]
x 2 3 4 n
s  se deduc  egalitatea
1
π2
Z
ln(1 + x)
dx = .
0 x 12

13. S  se calculeze limx&0 xα · f (x) pentru ecare dintre expresiile urm toare:

a) f (x) = ctgx; b) f (x) = 1

x4 +x2
; c) f (x) = √ 1√
x+ 4 x
; d) f (x) = √1 ;
x
e) f (x) = x1 .

14. S  se stabileasc  convergenµa integralelor:

a) ctgx dx; b) c) dx; d) e)

R π/2 R1 1
R1 R4 R1
dx; √ 1√ √1 dx; 1
dx.
0 0 x4 +x2 0+ x+ 4 x 0+ x 0+ x


0,
 α > 1/2
Ind. limx→∞ xα · √1x = 1, α = 1/2

+∞, α < 1/2.


R. a) D; b) D; c) C; d) C; e) D.

3
15. (Lobacevschi, [1])
(a) s  se calculeze
 1/2
 π 
lim t −  · ln cos t,

t% π2  2
de unde s  se deduc  faptul c  funcµia f (x) = ln(cos t) este integrabil 
impropriu pe [0, π/2];
(b) Prin logaritmarea relaµiei
  
π t π t
cos t = 2 · cos + · cos −
4 2 4 2
s  se arate c  funcµia ϕ(x) = − 0x ln cos t dt veric  egalitatea
R
     
π x π x π π
ϕ(x) = 2 · ϕ + −2·ϕ − − x · ln 2, ∀x ∈ − , .
4 2 4 2 2 2
(c) s  se arate c 
Z π/2
π
ln cos t dt = − · ln 2.
0 2
 
π
16. S  se arate c  funcµia f : 0, → R, f (x) = ln(sin x) este integrabil 
2
impropriu ³i s  se calculeze integrala generalizat  (integrala improprie) cores-
punz toare.
17. Dac  exist  α ∈ (−∞, 1) astfel încât
lim (x − a)α · f (x) ∈ R
x→a+

atunci f este integrabil  impropriu.

Demonstraµie. Conform deniµiei, din limx→a+ (x − a)α · f (x) = l ∈ R, pentru

orice ε > 0, exist  δ > 0 astfel încât, pentru orice x cu 0 < |x − a| < δ, avem
|(x − a)α · f (x) − l| < ε
deci
−ε < (x − a)α · f (x) − l < ε
(l − ε)/(x − a)α < f (x) < (l + ε) · (x − a)α .
Pentru alegerea ε = 1 avem
Z b Z b Z b
α
(l − 1)/(x − a) dx ≤ f (x) dx ≤ (l + 1)/(x − a)α dx,
a+ a+ a+

de unde
b Z b b
(x − a)−α+1  (x − a)−α+1 
(l − 1) ≤ f (x) dx ≤ (l + 1) · ,
−α + 1 a+ a+ −α + 1 a+
−α+1 b
de unde se observ  c  valoarea (x−a)  = (b−a)−α+1 − limx→a (x−a)−α+1 este
−α+1 a+ −α+1 −α+1
nit  doar dac  −α + 1 > 0.

4
 18. Dac  exist  λ > 1 astfel încât

lim xλ · f (x) ∈ (0, +∞)

x→+∞

atunci f este integrabil  impropriu.

Demonstraµie. Conform deniµiei, din limx→+∞ xλ ·f (x) = l ∈ (0, +∞), pentru

orice ε > 0, exist  δ > 0 astfel încât, pentru orice x cu x > δ, avem

|xλ · f (x) − l| < ε

deci
−ε < xλ · f (x) − l < ε
(l − ε)/xλ < f (x) < (l + ε) · xλ .
Pentru alegerea ε = l/2 avem
Z ∞ Z b Z ∞
λ
(l/2) 1/x dx ≤ f (x) dx ≤ (3l/2) 1/xλ dx,
a a a

de unde ∞ Z ∞ ∞
x−λ+1  x−λ+1 
(l/2) ≤ f (x) dx ≤ (3l/2) · ,
−λ + 1 a a −λ + 1 a
−λ+1 ∞
de unde se observ  c  valoarea x−λ+1 a = limx→∞ x−λ+1 − a−λ+1 este nit  doar
−λ+1 −λ+1

dac  −λ + 1 < 0.

Bibliograe
[1] Sireµchi, Gh., Calcul diferenµial ³i integral, Ed. “tiinµic  ³i Enciclopedic , Bu-
cure³ti, 1985.
[2] Marinescu, Gh., (colectiv), Analiz  matematic , vol. I, Ed. Didactic  ³i Pedago-
gic , Bucure³ti, 1977.