BAZELE NAVIGATIEI

NOTIUNI DE BAZA
 BAZELE NAVIGATIEI

• Stiintă si artă deopotrivă, navigatia pune la dispozitia

navigatorului cunostintele necesare realizării celor
două conditii fundamentale ale deplasării pe mare:
sigurantă si eficientă.
• Caracterul stiintific al navigatiei este conferit de
fundamentarea matematică, astronomică, geografică,
geodezică, meteorologică si hidrologică a procedeelor
sale la care se adaugă în vremurile moderne aportul
deosebit al electronicii, electrotehnicii si ciberneticii.

06/09/21 2
 FORME DE NAVIGATIE

• "navigatia costieră" (engleză: Coast piloting), care se execută în vederea

coastei, iar punctul navei se determină grafic prin trasarea pe hărti a cel
putin două relevmente luate la reperele de navigatie a două unghiuri
orizontale măsurate cu sextantul la trei repere de la uscat sau a unui
relevment si unui unghi orizontal; o formă derivată de navigatie costieră
este „pilotajul" — caracterizat prin deplasarea navelor pe pase special
amenajate cu mijloace plutitoare și aliniamente;
 FORME DE NAVIGATIE

• navigatia estimată" (Middle-latitude sailing), în care punctul

navei se determină pe baza estimei de drum si distantelor
parcurse în fiecare drum sau cu ajutorul tablei de punct care
contine diferentele de latitudine si longitudine, precum si
deplasările est-vest;
 FORME DE NAVIGAtIE

• "navigația astronomică" (Celestial navigation - cerească

navigație), în care punctul navei se determină la intersecția a 2
—3 drepte de înălțime, ale căror elemente de trasare pe hărți
se calculează pe baza observațiilor privitoare la aștri;
• "navigația GPS" (Global Positioning System navigation), care
folosește sistemul de poziționare și orientare prin sateliți de
navigație.
 FORME DE NAVIGAtIE

• "navigația radioelectrică" (Radio navigation), care permite determinarea

punctului navei la intersecția a 2— 3 linii de poziție calculate de o
aparatură specială de la bord, pe baza unor semnale sau impulsuri radio
emise de stații radio speciale.
• O formă deosebită a navigației oceanice este "navigația ortodromică"
(deplasarea pe arc de cerc mare), iar combinarea acestuia din urmă cu
"navigația loxodromică" (deplasarea pe o curbă care taie toate meridianele
sub același unghi) a dat naștere la "navigația mixtă".
• Din punctul de vedere al locului unde se navighează, se deosebesc:
• "navigația maritimă" (pe mări și oceane);
• "navigația interioară" (pe ape interioare ca râuri, canale și fluvii)

06/09/21 6
 FIGURA PĂMÂNTULUI.
ORIENTAREA PE MARE
Aristotel a adus primele explicaţii, de altfel foarte evidente pentru oricine, potrivit
căroraPământul are forma unei sfere. Astfel, el observa că:
- unei nave care se îndreaptă către orizont îi dispare la început corpul
şi apoi catargul si invers;
- pentru toţi cei care se deplasează de la nord spre sud, pe măsura
deplasării lor, constelaţiile sudice răsar cu mult deasupra orizontului;
- umbra Pământului pe Lună în timpul eclipselor de Lună este
rotundă.

06/09/21 7
 ELEMENTELE SFEREI TERESTRE SI ALE
ELIPSOIDULUI TERESTRU

06/09/21 8
 GREENWICH

06/09/21 9
 Definirea poziţiei unui punct
oarecare de pe sfera terestră se
face cu ajutorul coordonatelor
geografice.
Acestea sunt
- latitudinea
- longitudinea

06/09/21 10
 Coordonate geografice

• Latitudinea este arcul de • Longitudinea este arcul de ecuator

meridian masurat de la ecuator
pana la paralelul locului
• Se noteaza cu φ si se masoara in
grade, minute si secunde
• Latitudinea ia valori intre 00 (la
ecuator) si 90 (la poli).
masurat spre est sau vest de la
meridianul Greenwich pana la
meridianul locului.
• Se noteaza cu λ si se masoara in
grade, minute si secunde
• Longitudinea ia valori intre 00
(meridianul Greenwich) si 180
(meridianul de schimbare a datei).
 LATITUDINEA SI
LONGITUDINEA
Latitudinea (φ , lat) unui punct de pe sfera terestră este arcul de meridian sau unghiul la centrul
Pământului corespunzător, măsurat către nord şi către sud de ecuator, până la paralelul
locului.
Latitudinea ia valori cuprinse între 0° şi 90° şi valoarea cifrică a gradelor şi minutelor este însoţită
de specificaţia N sau S pentru a se indica direcţia de măsurare faţă de ecuator.
Astfel, 44°15'N ne indică o paralelă a unui punct situat la nord de ecuator, pe când 36°45' S ne arată
faptul că paralela punctului în cauză se află în emisfera sudică.
Longitudinea (λ , long) unui punct de pe sfera terestră este arcul de ecuator sau unghiul la centrul
Pământului corespunzător, măsurat către est sau vest fata de meridianul zero, până la
meridianul locului.
Longitudinea ia valori cuprinse între 0° şi 180° şi valoarea cifrică a gradelor şi minutelor este
însoţită de specificaţia E sau W pentru a se indica direcţia de măsurare faţă de meridianul zero.
Astfel, 28°15‘E ne indică mertidianul unui punct situat la E de meridianul zero, pe când
36°45‘Wne arată faptul că meridianul punctului în cauză se află în emisfera vestica.

06/09/21 12
 UNITĂŢI DE MĂSURĂ UTILIZATE ÎN
NAVIGAŢIE

• Unităţi de măsură pentru lungime

• Unităţi de măsură pentru viteză
• Unităţi de măsură pentru timp
LUNGIMEA UNITĂŢII DE ARC
PE ELIPSOID
 DRUMURI SI RELEVMENTE:
DEFINITII, REPREZENTĂRI, RELATII

• directia de deplasare a navei - drumul navei

(D)
• directia la un reper de navigatie sau la orice alt
obiect de pe uscat, din aer sau de pe mare,
stationar sau în miscare – relevment (R).

06/09/21 15
06/09/21 16
• drumul adevărat al navei (Da) reprezintă unghiul în planul orizontului
adevărat al observatorului format între direcţia nord adevărat si axul
longitudinal al navei;
• relevmentul adevărat al navei (Ra) reprezintă unghiul în planul
orizontului adevărat al observatorului format între direc tia nord adevărat si
directia la obiectul observat.
• relevmentul prova, relevment care este considerat ca fiind unghiul în
planul orizontului adevărat al observatorului format între axul longitudinal
al navei, începând de la prova si direcţia la obiectul observat.

06/09/21 17
• Da = Ra – Rptd
• Da = Ra + RpBd
• Ra = Da + Rptd
• Ra = Da – RpBd
• Rptd = Ra – Da
• RpBd = Da - Ra

06/09/21 18
• Drumurile si relevmentele se măsoară în grade sexagesimale si
zecimi de grad. Gradul sexagesimal rezultă din împărţirea
cercului în 360 de părti egale, astfel că gradul sexagesimal
notat 1° reprezintă a 360-a parte dintr-un cerc.
• Să retinem că si directiile cardinale si intercardinale sunt
contate în grade sexagesimale iar valorile lor în grade sunt
următoarele:
 - directia nord - 0° ;
 - directia est - 90° ;
 - directia sud -180° ;
 - directia vest - 270° ;
 - directia nord-est - 45° ;
 - directia sud-est -135° ;
 - directia sud-vest - 225° ;
 - directia nord-vest - 315° .
06/09/21 19
 SISTEME DE CONTARE A DRUMURILOR SI
RELEVMENTELOR

• Valorile drumurilor si relevmentelor sunt exprimate cu ajutorul unită tilor de măsură

pentru arce de cerc sau pentru mărimi unghiulare. Funcţie de precizia de măsurare, istoria
navigatiei a cunoscut două astfel de unită ti de măsură: cartul si gradul sexagesimal.
• Cartul este o unitate de măsură a arcelor de orizont specifică epocii naviga tiei cu vele care
continuă totusi să fie folosită si în zilele noastre dar numai cu titlu orientativ, măsurarea de
precizie a drumurilor si relevmentelor în planul orizontului adevărat făcându-se în
exclusivitate în grade sexagesimale pe care le vom numi în continuare, pe scurt, grade.
• Indiferent de unitatea de măsură folosită, pentru măsurarea arcelor de orizont este necesar
să se stabilească un punct sau o direcţie de la care începe contarea drumurilor si a
relevmentelor.
• Pornind de la această condi tie imperios necesară, s-au stabilit, func tie de nevoile de
navigatie, următoarele sisteme de contare a drumurilor si relevmentelor:
 - sistemul circular;
 - sistemul semicircular;
 - sistemul cuadrantal.

06/09/21 20
 Sistemul circular
• În sistemul circular drumurile şi
relevmentele au ca element de
referinţă direcţia nord adevărat
care este orientată către punctul
cardinal nord şi care are ca notare
valoarea de 0°.
• Celelalte puncte cardinale au şi ele
valori în grade după cum urmează:
punctul cardinal est - 90°, punctul
cardinal sud -180° şi punctul
cardinal vest – 270°.
• Sistemul circular este cel mai
uzitat sistem de contare a
drumurilor şi relevmentelor în
navigaţia zilelor noastre.

06/09/21 21
• Relevmentul adevărat la un obiect în sistemul
circular este arcul de orizont sau unghiul plan
măsurat de la directia nord adevărat, în sens orar,
până la directia navă-obiect observat.
• Putem observa că sistemul circular atribuie si
relevmentelor valori între 0° si 360°.
• Direcţia navă-obiect costier mai poate fi definită si cu
ajutorul arcului de orizont cuprins între axul
longitudinal al navei si această directie.

06/09/21 22
 Folosirea acestui sistem de contare a drumurilor şi relevmentelor permite
stabilirea unor relaţii simple de calcul în care sunt implicate cele trei
elemente analizate mai sus:
- drumul adevărat (Da),
- relevmentul adevărat (Ra)

- relevmentul prova (Rp).

Da = Ra – Rp
Ra = Da + Rp

Rp = Ra – Da

06/09/21 23
 Sistemul semicircular
• Punctul „zero” de la care se
încep măsurătorile arcelor de
orizont este prova navei.
Relevmentele se măsoară de la
prova către pupa, prin ambele
borduri şi ele capătă
denumirea de relevment prova
la care se adaugă numele
bordului în care se face
relevarea.
• Asadar, măsurarea arcelor de
orizont în sistem semicircular
atribuie acestora valori
cuprinse între 0° şi 180° într-
un bord şi de 0° la 180° în
celălalt bord.

06/09/21 24
 Împărtirea orizontului adevărat
în carturi

Devenit deja un arhaism pentru practica navigaţiei moderne,

cartul servea în vechime pentru stabilirea drumului şi
măsurarea relevmentelor. Astăzi a fost înlocuit de gradul
sexagesimal în măsurarea drumurilor iar pentru relevmente se
foloseşte arareori pentru a indica poziţia aproximativă a unor
obiecte în planul orizontului sau pentru a ne referi la direcţia
din care suflă vântul.

06/09/21 25
 - iniţial orizontul a fost împărţit în patru cadrane
prin intermediul liniilor cardinale NS şi EW.
Cele patru cadrane au primit următoarele
denumiri: cadranul I- NE; cadranul II – SE;
cadranul III – SW; cadranul IV – NW. Fiecare
cadran măsoară 90°. punctele de referinţă pe
cercul de orizont sunt tocmai cele patru punctele
cardinale : N, E, S, W.
- s-a procedat apoi la împărţirea fiecărui cadran
în două sectoare egale cu ajutorul liniilor
intercardinale NE-SW şi NW-SE, rezultând opt
octante fiecare măsurând 45°. Au rezultat încă
patru repere pe cercul de orizont după cum
urmează: NE, SE, SW, NW.
- fiecare octant a fost apoi divizat în două părţi
egale cu ajutorul unei linii inter-intercardinale
rezultând 16 sectoare fiecare măsurând 22° ½.
Cu această ocazie pe cercul de orizont s-au
adăugat denumirile punctelor inter-
intercardinale: NNE, ENE, ESE, SSE, SSW, WSE,
WNW, NNW.
- divizând fiecare sector în două părţi egale a
rezultat cartul sau rumbul (de la englezescul
06/09/21 rhumb) a cărui mărime în grade este de 11°26¼.
 NOTIUNI DE ORIZONT.
ORIZONTUL GEOMETRIC, ORIZONTUL VIZIBIL,
DIStANTA LA ORIZONtUL VIZIBIL

• Orizontul geometric
• Locul geometric al tuturor
punctelor de intersectie ale
tangentelor care pleacă din
ochiul observatorului cu
suprafata terestră este un cerc
mic situat la distanta d’ fată de
ochiul observatorului pe care îl
denumim orizont geografic sau
orizont geometric.
• Orizontul geometric, ca toate
cercurile mari sau mici de pe
suprafata terestră este un cerc
imaginar.
06/09/21 27
 Orizontul vizibil
• Atmosfera terestră nu
reprezintă un mediu omogen
de propagare pentru razele
de lumină si ca urmare
acestea vor suferi fenomenul
de refractie. Neomogenitatea
atmosferei este determinată
de mai multi factori dintre
care amintim: presiunea si
temperatura aerului, diferenta
dintre temperatura aerului si
temperatura apei mării,
umiditatea atmosferică,
gradul de puritate a aerului.

06/09/21 28
 DETERMINAREA DIRECTIILOR LA
BORDUL NAVEI,
A VITEZEI SI A DISTANTEI PARCURSE.
• MAGNETISMUL TERESTRU, DECLINATIA MAGNEtICÃ. MAGNETISMUL NAVEI,
DEVIATIA COMPASULUI. GENERALITÃTI PRIVIND COMPASUL MAGNEtIC. CORECTIA
TOTALÃ A COMPASULUI, CONVERTIREA DRUMURILOR SI RELEVMENtELOR.
• GENERALITÃTI PRIVIND GIROCOMPASUL. CORECTIA TOTALÃ GIRO. MÃSURAREA SI
CONVERTIREA DRUMURILOR SI RELEVMENTELOR GIRO.
• GENERALITÃTI DESPRE LOCH. CORECTIA LOCHULUI. CORECTAREA DISTANTELOR
MÃSURATE.

06/09/21 29
 NOTIUNI GENERALE DESPRE
MAGNETISM
• Magnetism - proprietatea unor corpuri de a atrage
materialele feroase
• magneti naturali sau magneti artificiali
• doi poli magnetici de semne contrare:
polul nord sau pozitiv şi polul sud sau negativ
• Axa magnetica
• Masa magnetica (cantitatea de magnetism)
• forta de atractie sau de respingere a doi magneti -

06/09/21 30
 MAGNETISMUL TERESTRU, DECLINATIA
MAGNETICĂ
• globul terestru - se manifestă ca un urias magnet
• Pământul are doi poli magnetici, polul nord magnetic si polul
sud magnetic si un câmp magnetic format din linii de fortă
magnetică
• prin convenţie s-a stabilit că există o axă care uneste cei doi
poli magnetici care face cu axa polilor geografici un unghi de
11 1/2°. În realitate, dacă vom găsi polul nord magnetic la
circa 12° faţă de polul nord geografic, polul sud magnetic îl
vom găsi undeva la aproape 25° faţă de polul sud geografic.
• migratia polilor magnetici
• polul Nord magnetic era localizat în anul 2003 în punctul de
coordonate: ϕ = 78° 18'N ; λ =104°00 'W , Arhipelagului
Queen Elizabeth/Canada

06/09/21 31
06/09/21 32
• Declinatia magnetică a unui punct
de pe glob reprezintă unghiul
diedru format între planul
meridianului adevărat şi planul
meridianului magnetic al acelui
punct.
• Declinaţia magnetică se măsoară
de la partea nordică a
meridianului adevărat, spre est si
spre vest, luând valori de la 0° la
180°.
• Declinaţia este estică şi are
semnul plus (+) dacă nordul
acului magnetic este la dreapta
(adică spre est) de meridianul
adevărat. Presupunem că
declinaţia este estică şi că are
valoarea de 7°. Ca notaţie, vom
folosi următoarele două forme: d
= 7°E sau d = +7°.
06/09/21 33
 Calculul declinatiei magnetice pentru
anul în curs
• Declinatia magnetică, ca toate celelalte componente ale
magnetismului terestru, variază de la un loc la altul pe glob şi
în timp. Variatiile în timp ale declinaţiei sunt zilnice, anuale şi
seculare. Aceste variatii sunt variatii periodice.
• variatiile zilnice ale declinatiei sunt neînsemnate pentru
navigatie.
• variaţiile anuale trebuie luate în calcul
• Variaţiile seculare constau în mărirea treptată a declinaţiei de o
parte a meridianului adevărat (la est sau la vest) în cursul unei
perioade mari de timp, atingerea unei valori maxime în care
declinaţia staţionează câţiva ani urmată apoi de începerea
procesului de descreştere a valorii până la zero şi creşterea în
continuare de cealaltă parte a meridianului adevărat

06/09/21 34
 Calculul declinatiei magnetice pentru anul în
curs
• La tipărirea hărtilor, se înscrie valoarea
declinatiei la anul editării hărtii sub forma unei
roze magnetice.
• Pe axa N-S a rozei mici este trecută informaţia
sub formă de text care, de regulă, are
următoarea compunere:
– - valoarea în grade şi minute a declinaţiei;
– - anul pentru care ea este valabilă
– - legea de variaţie anuală : valoric şi ca tendinţă.
• Exemplu: pe diametrul rozei mici este înscrisă
valoarea declinaţiei de 8° 10’ E pentru anul
1998 si faptul că tinde câte 11’ anual către est
(11’ E).
Mesajul text, reunit , are deci următoarea formă:
8° 10’ E 1998 (11’ E).
Pe harta de navigatie vom vedea că sunt dispuse
mai multe astfel de roze. O vom alege pe cea
mai apropiată de drumul navei.

06/09/21 35
 MAGNETISMUL NAVEI,
DEVIATIA COMPAS

• Magnetismul temporar al navei

– Intensitatea câmpului magnetic permanent al navei creat în perioada
de constructie este conditionată de:
• unghiul pe care cala de constructie îl face cu meridianul magnetic (capul
magnetic). Astfel, pentru o cală orientată N-S, inductia magnetică este
maximă pentru fierul tare dispus longitudinal si nulă pentru cel dispus
transversal. Situatia este inversă pentru dispunerea calei de constructie pe
direcţia E-W.
• latitudinea magnetică a santierului constructor, în functie de care variază
componentele H si Z;
• tehnologia de constructie folosită.
• Magnetismul permanent al navei
– este constant în navă atât ca direc tie cât si ca intensitate;
– nu variază functie de drum si nici de latitudinea magnetică a locului

06/09/21 36
 Câmpul magnetic al navei.
Deviatia compas
• Însumarea câmpului magnetic permanent cu cel
temporar va crea câmpul magnetic al navei.
• devierea rozei compasului de la directia nord
magnetic (Nm) la nord compas (Nc) se numeste forta
directivă a rozei compasului magnetic.
• Unghiul orizontal format între direcţia nord magnetic
si directia nord compas senumeste deviatia
compasului magnetic si se notează cu litera
grecească δ (delta).

06/09/21 37
 Deviatia compasului magnetic - δ
• Deviatia compasului magnetic se consideră:
– pozitivă şi se notează cu plus (+) dacă directia
nord compas (Nc) se găseste la est (la dreapta)
fată de directia nord magnetic (Nm);
– negativă si e notează cu minus (-) dacă directia
nord compas (Nc) se găseste la vest (la stânga)
faţă de directia nord magnetic (Nm).
• Variatia deviatiei compasului magnetic este dată de:
– drumul navei care determină o orientare diferită
a componentei orizontale P’ a magnetismului
navei faţă de meridianul magnetic, precum si o
modificare a intensitătii acesteia, datorită
modificării câmpului magnetic temporar al
navei;
– latitudinea magnetică a locului care modifică
magnetismul temporar al navei.

06/09/21 38
 CORECTIA TOTALĂ COMPAS, CONVERTIREA
DRUMURILOR SI RELEVMENTELOR

• indicatiile compasului magnetic sunt

influentate în principal de:
– magnetismul terestru - prin
elementul variabil în timp
reprezentat de declinatia
magnetică (d);
– magnetismul navei - prin
elementul variabil pe care l-am
denumit deviatie magnetică (δ).
– Acţiunea simultană a acestor
două elemente se exprimă prin
suma lor algebrică iar rezultanta
se numeşte corecţia totală a
compasului magnetic şi se
notează cu Δc. Relaţia de calcul
pentru această mărime este
următoarea:
06/09/21 Δc = d +δ 39
 Convertirea drumurilor
• Pentru drumuri vom distinge:
– drumul adevărat al navei (Da) -
(true course) - care reprezintă
unghiul format între direcţia
nord adevărat (Na) şi axul
longitudinal al navei;
– drumul magnetic al navei (Dm)
- (magnetic course) – care
reprezintă unghiul format între
direcţia nord magnetic (Nm) şi
axul longitudinal al navei;
– drumul compas al navei (Dc) -
(compass course) – care
reprezintă unghiul format între
direcţia nord compas (Nc) şi
axul longitudinal al navei;

06/09/21 40
Convertirea relevmentelor
• denumi si conta si relevmentele:
– relevment adevărat (Ra) - (true bearing)
care reprezintă unghiul format între
direcţia nord adevărat (Na) si directia de
la navă la obiectul observat;
– relevment magnetic (Rm) - (magnetic
bearing) – care reprezintă unghiul format
între directia nord magnetic (Nm) şi
directia de la navă la obiectul observat;
– relevment compas (Rc) - (compass
bearing) - care reprezintă unghiul format
între directia nord compas (Nc) si directia
de la navă la obiectul observat.

06/09/21 41
Convertirea drumurilor se face cu ajutorul următoarelor relaţii:
Da = Dm + d sau Dm = Da - d
Dm = Dc + δ sau Dc = Dm - δ
Da = Dc + d + δ sau Da = Dc + Δc
Dc = Da - d - δ
Relaţiile de calcul pentru convertirea relevmentelor sunt următoarele:
Ra = Rm + d sau Rm = Ra – d
Rm = Rc + δ sau Rc = Rm - δ
Ra = Rc + d + δ sau Ra = Rc + Δc)
Rc = Ra - d - δ sau Rc = Ra - Δc
Putem folosi drumurile şi relevmentele pentru a determina valorile
declinaţiei şi ale deviaţiei, astfel:
Δ = Dm - Dc sau δ = Rm – Rc
Δc = Da - Dc sau Δc = Ra -Rc

06/09/21 42
 Tabla de deviatii folosită pentru uz didactic în cadrul
Catedrei de Stiinte Nautice din “Academia Navală
Mircea cel Bătrân”.

06/09/21 43
 Relatii pentru convertirea
drumurilor si relevmentelor
a. relaţii între drumuri:
Da = Dg + Δg
Dg = Da − Δg
b. relaţii între relevmente:
Ra = Rg + Δg
Rg = Ra − Δg
c. relaţii între Rp, Dg şi Rg:
Rg = Rp + Dg
Rp = Rg − Dg
Dg = Rg − Rp

06/09/21 44
 LOCHUL
• Mijlocul tehnic de navigatie folosit pentru determinarea vitezei
navei la un moment dat si pentru determinarea distantei parcurse
de navă într-un anumit interval de timp se numeste loch (log în
limba engleză).
• Ca si celelalte mijloace tehnice de navigatie, lochurile au cunoscut
o dezvoltare de la simplu la complex. Acest lucru face ca astăzi să
găsim în practica navigatiei mai multe tipuri de lochuri, din care se
pot aminti:
– - lochul mecanic;
– - lochul hidromecanic;
– - lochul hidrodinamic;
– - lochul electromagnetic;
– - lochul ultrason Doppler.

06/09/21 45
 SONDE

• Sondele sunt mijloacele tehnice folosite pentru

măsurarea adâncimii apei. Cunoasterea
adâncimii apei sub chila navei prezintă o
importantă deosebită în navigatia în
apropierea coastei, în zonele de navigatie cu
pericole submarine si oriunde siguranta
navigatiei impune folosirea lor.
• Sonda de mână
• Sonda ultrason

06/09/21 46
 HÃRTI NAUTICE SI PROIECTII
CARTOGRAFICE

06/09/21 47
 CONDITII CARE SE CER UNEI HARTI MARINE.
CONTINUtUL HĂRTILOR MARINE

• Harta, în general, este reprezentarea pe un plan

a suprafetei Pământului la o anumită scară
• Harta marină este reprezentarea pe un plan, la o
anumită scară, a unei zone maritime sau
oceanice care în afară de spatiul de apă, contine
si detaliile necesare navigatiei: conturul coastei,
formele de relief predominante de la uscat,
reperele de navigatie costieră, pericolele de
navigatie, etc.
06/09/21 48
 GENERALItĂTI PRIVIND HĂRTILE
MARINE
• După cum este cunoscut, atât suprafata sferoidului
terestru cât si a elipsoidului de rotatie nu sunt suprafete
desfăsurabile si din această cauză reprezentarea în plan
a suprafetei terestre va suporta deformatii.
• Reprezentarea în planul hărtii a reţelei de meridiane şi
paralele se numeste retea cartografică. Procedeul folosit
pentru constructia retelei cartografice si de reprezentare
în plan a suprafetei Pământului sau a unui areal limitat
se numeste sistem de proiectie cartografică.
• Procedeul folosit pentru constructia retelei cartografice si
de reprezentare în plan a suprafetei Pământului sau a
unui areal limitat se numeste sistem de proiectie
cartografică.

06/09/21 49
 După natura deformatiilor pe care le produc,
proiectiile cartografice se pot clasifica în:

• proiectii conforme - în care elementele geografice de pe teren sunt asemenea

cu redarea lor pe hartă. În acest caz, directiile măsurate pe hartă sunt egale ca
unghi cu cele existente în realitate;
• proiectii echivalente - în care suprafetele si dimensiunile elementelor
geografice de pe tren sunt proportionale cu cele din hartă. În acest caz, figurile
nu mai sunt asemenea, deci nici directiile nu respectă egalitatea unghiurilor;
• proiectii oarecare - în care nu se respectă nici egalitatea unghiurilor si nici
echivalenta suprafetelor. Ele îndeplinesc alte scopuri decât cele de navigatie.
• Sistemele cartografice care prezintă importanţă pentru navigatie sunt
următoarele:
– proiectia centralo-cilindrică dreaptă ;
– proiectia Mercator;
– proiectia gnomonică (centrală) , ecuatorială, polară si oblică;
– proiectia stereografică ecuatorială.

06/09/21 50
• Scara hărtii reprezintă raportul dintre lungimea unui segment unitar
de pe hartă (1 mm, 1 cm, 1 dm, etc) şi lungimea reală a
segmentului corespunzător de pe teren, exprimată în aceeasi
unitate de măsură.
• Exemplu: scara unei hărti este 1/250.000. Aceasta înseamnă că
unui centimetru de pe hartă îi corespund pe teren 250.000 cm.
• O astfel de scară se numeste scară numerică. Cu ajutorul acestei
scări putem determina cu usurintă lungimea reală din teren între
două puncte măsurând distanta dintre reprezentările acestora pe
hartă.
• Dacă pe o hartă la scara 1/250.000 vom măsura 6 cm între două
puncte, distanta de pe teren va fi egală cu 6× 250.000cm
=1.500.000cm =15.000m =15km.

06/09/21 51
 CONDITII CARE SE CER UNEI
HARTI MARINE

• Cu ajutorul hărtii marine, denumită si harta

nautică, putem rezolva două probleme deosebit
de importante pentru navigatie:
– determinarea drumului de urmat între două puncte de
pe glob în conditii de sigurantă si de eficientă
economică;
– cunoasterea în orice moment a pozitiei navei pe glob,
exprimată prin coordonatele sale geografice. Pentru a
realiza cele două scopuri de mai sus harta marină
trebuie să îndeplinească anumite conditii care vor fi
tratate în cele ce urmează.

06/09/21 52
• Harta trebuie să permită stabilirea cu
usurintă si precizie a coordonatelor
geografice ale unui punct oarecare
• Loxodroma să apară pe hartă ca o linie
dreaptă
• Harta să fie conformă.
• Harta trebuie să permită măsurarea
distantelor cu usurintă si precizie
06/09/21 53
 CONTINUTUL HĂRTILOR MARINE

• seria hărtii - este elementul care diferentiază o hartă de alta. Numărul hărtii
care este expresia cifrică a seriei hărtii este continut si de „Atlasul de hărti”
împreună cu indexul de zonă de navigatie care facilitează individualizarea
ei. Acest număr se înscrie în coltul din stânga sus si dreapta jos. Exemplu :
2449;
• titlul hărtii - este trecut pe hartă astfel încât să nu ocupe detaliile necesare
navigatiei si indică zona geografică pe care o cuprinde harta. Un exemplu
de titlu este cel luat din harta cu seria 2449 care se prezintă astfel:
NORtH SEA
DOVER StRAIt
tO
WEStERSCHELDE
DEPtHS IN MEtRES
SCALE 1:50 000 at lat 51°00’

06/09/21 54
• data publicării - este tipărită pe marginea de jos a hărţii sub forma
următoare: ”Published at taunton 22nd August 1986 under the
Superindence of Rear Admiral...., Hydrografer of the Navy”;
• data tipăririi - este înscrisă tot în partea de jos a cadrului hărtii , sub
forma următoare: „New Editions 4th Sept 1987, 10th June 1994”;
• dimensiunile hărtii - sunt înscrise în colţul din dreapta jos sub forma
următoare: (1150.0×650.0mm) . După cum se observă, hărtile mai
noi, în sistem metric, au dimensiunile date în milimetri comparativ cu
hărtile vechi ale căror dimensiuni erau prezentate în inci. Motivul
pentru care sunt trecute aceste dimensiuni este acela de a da
posibilitatea verificării existentei unor eventuale deformatii a
materialului pe care este tipărită harta.
• scara grafică a latitudinilor crescânde - delimitează suprafata
reprezentată spre est si spre vest;
• scara grafică a longitudinilor - delimitează suprafata hărtii spre nord
si spre sud;
• reteaua cartografică - este reprezentată de meridiane si paralele
trasate din grad în grad, multipli sau subdiviziuni ai acestuia, functie
de scara numerică a hărtii si extinderea zonei reprezentate;
• scara numerică a hărtii - este indicată sub titlul hărtii, asa cum se
poate vedea mai sus.

06/09/21 55
• scara grafică a hărtii - este trecută numai pe hărtile la scară mare;
• linia coastei - este redată functie de particularitătile pe care le
prezintă;
• topografia coastei - de absolut folos atunci când se navigă în
apropierea unor coaste necunoscute;
• simboluri si abreviatiuni - sunt folosite în conformitate cu
„Standardul 57 privind simbolurile si abreviatiunile folosite pe
hărtile nautice” elaborat de Organizatia Hidrografică Internatională.
• pericole de navigaţie - sunt reprezentate prin semne conventionale si
sunt însotite de abreviatiuni;
• sondaje - în metri pe hărtile noi si brate si picioare pe cele vechi.
Modalitatea de măsurare se înscrie sub titlul hărtii.
• linii batimetrice ( izobate) - sunt redate de regulă din 5 în 5 metri;
• înăltimi ale reperelor de navigatie - sunt exprimate în metri pe
hărtile noi.

06/09/21 56
PROIECŢIA CENTRALO-CILINDRICĂ DREAPTĂ.
PROIECŢIA MERCATOR
 PROIECTIA CENTRALO-CILINDRICĂ
DREAPTĂ
• Acest sistem de proiecţie
cartografică presupune
proiecţia reţelei
cartografice pe un cilindru
imaginar care tangentează
sfera terestră la ecuator sau
care este secant la sfera
terestră după două paralele
egale şi de sens contrar. În
ambele cazuri axa
cilindrului este aceeaşi cu
axa Pământului.
 PROIECTIA CENTRALO-
CILINDRICĂ DREAPTĂ
• Proiecţia se numeşte
centralo-cilindrică
dreaptă deoarece
proiecţia se face din
centrul Pământului -
deci este centrală, pe
un cilindru - deci este
cilindrică iar cilindrul
având axul
longitudinal coaxial cu
cel al Pământului
înseamnă că este în
poziţie dreaptă faţă de
Pământ.
PROIECŢIA MERCAtOR
ESTIMA GRAFICĂ ŞI ESTIMA
PRIN CALCUL
 Problema directă a estimei
• Problema directă a estimei are ca final determinarea coordonatelor
punctului navei la un anumit moment dat cunoscându-se coordonatele
punctului de plecare, drumul urmat de navă şi distanţa parcursă până în cel
moment.
• Date de intrare:
• - punctul de plecare al navei (Z1) exprimat prin coordonate geografice sau
grafic printr-un punct observat sau estimat;
• - drumul urmat de navă;
• - corecţia totală a compasului magnetic;
• - citirea la loch;
• - factorul de corecţie a lochului (f) ;
• - distanţa parcursă din momentul plecării până la momentul determinării
poziţiei estimate.
 ACŢIUNEA VÂNTULUI ASUPRA
DEPLASĂRII NAVEI
DERIVA DE VÂNT

• Direcţia vântului se
consideră a fi direcţia din
care vântul bate sau, altfel
zis, direcţia de deplasare a
maselor de aer comparativ
cu direcţia nord adevărat.
Direcţia vântului se exprimă
în grade, în sistem circular,
de la 0° la 360° .
O navă navigă în Da = 45° cu viteza de 12 Nd. Ofiţerul de cart măsoară elementele vântului
aparent care sunt: vânt din direcţia 270° cu viteza de 10 m/s. Se cere să se determine direcţia şi

viteza vântului real

• Ţinem minte regula potrivit căreia VÂNTUL
INTRĂ IN COMPAS!.
Deriva de vânt

• Prin deriva navei se înţelege

deplasarea navei sub acţiunea altor
forţe decât cele de propulsie
produse de aparatul motor. În sensul
cel mai larg spunem că o navă este
în derivă sau că derivează atunci
când ea se deplasează numai
datorită acţiunii vântului, valurilor şi
curenţilor.
Dacă deriva este provocată numai de vânt ea se numeşte derivă de vânt şi se
notează cu „α”.
Dacă deriva este provocată de curent se numeşte derivă de curent şi se notează
cu „β”.
Atunci când asupra navei se combină acţiunea vântului cu a curentului se
foloseşte noţiunea de derivă care se notează cu „der”.
Df = Da +α
Deriva se consideră pozitivă atunci când nava derivează
spre tribord şi negativă atunci când nava derivează spre
babord.

• Pentru a calcula drumul compas şi drumul giro

este necesar să cunoaştem formulele complete
de convertire a drumurilor în cazul derivei de
vânt.
• Pentru compasul magnetic:

• Df = Dc + Δc +α = Dc +δ + d +α

• Dc = Df −α − Δc = Df −α − d −δ
DERIVA DE CURENT
• Clasificarea curentilor
• curenti permanenti
• curenti sezonieri
• curenti variabili sau accidentali
• Directia curentului este directia în care se
deplasează masele de apă şi se consideră
întotdeauna ca fiind de la observator către
punctul orizontului către care aceste mase de
apă se deplasează.
PROBLEMA DIRECTĂ ŞI INVERSĂ A
ESTIMEI
LINII DE POZIŢIE COSTIERE :
CLASIFICARE, DEFINITII,
TRASAREA
• Navigaţia costieră este metoda de
navigaţie care se bazează pe folosirea
observaţiilor la obiecte costiere de
coordonate geografice cunoscute pentru
determinarea poziţiei navei.
Linia de poziţie reprezintă locul geometric al
punctelor de pe suprafaţa Pământului ,
din care, măsurătorile la aceleaşi repere au aceeaşi
mărime
 Linia de pozitie
• dreapta de relevment;
• arcul de cerc capabil de un unghi orizontal (sau locul
de egala diferenta de relevment);
• cercul de egala distanta masurata la un obiect;
• aliniamentul, determinat de 2 obiecte;
• linia de egala adancime a apei (linie batimetrica,
izobata).
 Procedee de determinare a pozitiei
Determinarea pozitiei navei cu relevmente
• obiectele sa fie vizibile de la alidada si sa fie trecute cu precizie in harta;
• relevarea cu prioritate a obiectelor situate la o inaltime cat mai mica fata de
orizont
• relevarea cu prioritate a reperelor mai apropiate de nava;
• alegerea reperelor astfel incat sa ofere o intersectie favorabila a liniilor de
pozitie; unghiul optim
• de intersectie este 90 pentru determinarea cu doua relevmente, 60 sau 120
cand se folosesc trei repere;
• sa se identifice cu atentie reperele;
• sa se masoare relevmentele la timp cat mai scurt unul dupa altul
• pe timpul noptii, relevarea mai intai a farurilor cu semnalul luminos mai
scurt si apoi a celui cu semnal luminos mai lung;
• mentinerea alidadei in planul vertical al obiectului observat pe timpul
masurarii.
Aliniamentul

• Aliniamentul este linia imaginară care

trece prin două repere dispuse astfel încât
să marcheze o direcţie bine stabilită.
Linia de egală adâncime a apei
 NAVIGATIA COSTIERA
Repere costiere de navigatie

Semnalizarea maritima costiera cuprinde complexul

de mijloace destinate sigurantei navigatiei
maritime, in diferite conditii de navigatie, in
apropierea coastei:
• mijloace pentru balizarea paselor, intrarilor in porturi,
canalelor si râurilor deschise traficului maritim;
• mijloace pentru avertizarea navigatorilor de existenta
pericolelor de navigatie;
• repere de navigatie costiera folosite pentru
determinarea pozitiei navei prin observatii de la larg.
DETERMINAREA PUNCTULUI
NAVEI CU RELEVMENTE
• Principalele reguli de alegere şi de folosire a reperelor de navigaţie
sunt următoarele:
- obiectele alese pentru măsurare trebuie să fie văzute de la alidadă şi
să fie trecute pe hartă;
- se aleg cu prioritate reperele mai apropiate de navă pentru a fi pe
deplin vizibile şi pentru a nu exista riscul confundării lor cu alte
obiecte;
- vor fi alese pentru relevare reperele situate la o înălţime cât mai mică
faţă de orizont;
- reperele vor fi alese astfel încât să ofere condiţii favorabile de
intersecţie a dreptelor de relevment. Intersecţia optimă este de 90o
pentru două relevmente şi 60 o -120 o
pentru intersecţia a trei relevmente. Se recomandă ca unghiul de
intersecţie a dreptelor de relevment, în general, să fie cuprins între
30 o -120 o.
BINOCLU COMPAS

06/09/21 85
ADÂNCIMI

06/09/21 86
DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU DOUĂ
RELEVMENTE SIMULTANE
DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU TREI
RELEVMENTE SIMULTANE
 TRAVERSUL

Nava ESTE la treversul reperului

Nava ARE la trevers reperul

 NAVA PE UN ALINIAMENT

1
Da

2
NAVA PE UN ALINIAMENT SI LA O DISTANTĂ

d
2 RELEVMENTE SIMULTANE
Ra1 Ra2
F1 F2
3 RELEVMENTE SIMULTANE
Ra2
Ra3
Ra1 F2
F1 F3
DETERMINAREA PUNCTULUI CU 2 UNGHIURI
ORIZONTALE

90 - β
90 - α
 Principiul determinarii pozitiei navei

• Linia de pozitie costiera este locul geometric al punctelor de

pe suprafata Pamantului, din care masuratorile la reperele de
navigatie observate au aceeasi marime
• Cu o singura linie de pozitie nu se poate determina pozitia
navei. Cu toate acestea o linie de pozitie poate ajuta conducerii
navei la aterizari, evitarea unor pericole de navigatie etc.
 Determinarea pozitiei cu trei relevemente
simultane

• se identifica reperele si se
masoara relevementele
• se convertesc relevmentele
(din relevment giro sau
compas in relevment
adevarat) si se traseaza pe
harta;
• se determina pozitia navei ca
fiind: punctul de intersectie
al celor trei drepte de
relevment (caz ideal foarte
rar intalnit);
 DETERMINAREA PUNCTULUI CU 2
UNGHIURI ORIZONTALE

• Presupunand ca observatiile
sunt simultane, punctul navei
se obtine prin trasarea arcelor
de cerc capabile de unghiurile
α si β care se construiesc pe
harta.
• La intersectia celor doua arce
decerc se afla punctul
observat al navei Z.
 SISTEMUL GLOBAL DE POZITIONARE
G.P.S.
Compunere
Segmentul spatial
• 24 de sateliti, cate 4 sateliti
pe fiecare din cele 6 orbite
• alti sateliti de rezerva
pentru a asigura
functionarea sistemului.
• Orbitele pe care se
deplasează satelitii sunt
orbite aproape circulare la o
altitudine de 20.200 Km
Segmentul de control
• supravegheat de la baza
aeriană din Schriever
(Colorado, SUA)
• 5 statii de monitorizare
• Parametrii orbitali ai
satelitilor sunt constant
monitorizati de către una
sau mai multe statii
terestre, care transmit toate
aceste date către statia
centrală de la Schiever
 Receptoarele GPS

• toate receptoarele GPS execută aceleasi operatiuni

• diferentele intre modele constau in modul de afisare al
informatiei si dispunerea tastelor
• fiecare navigator trebuie să citească manualul de utilizare al
echipamentului respectiv, pentru a invăta cum trebuie operat
receptorul GPS cu care lucrează la un moment
Tipuri de receptoare GPS
Terminologie utilizată de sistemul
G.P.S.
• BRG – Bearing
• CMG – Course Made Good
• COG – Course Over Ground
• CTE – Course Track Error
• CTS – Course to steer
• DTK – Desired Track
• ETA – Estimated Time of Arrival
• ETE – Estimated Time Enroute
• HDG – Heading
• OCE – Off Course Error
• SOG – Ground Speed
• ROUTE – Route
• SPD – Speed
• TRK – Track (COG/CMG)
• VMG – Velocity Made Good
• WP – Way Point
• XTE – Cross Track Error
Datele referitoare la directii pot fi
grupate in două categorii distincte
• directia reală de deplasare a navei la un moment dat
(CMG, TRK), respectiv drumul deasupra fundului;
• directiile care derivă din faptul că receptorul GPS are
memorată o anumită rută (ROUTE, DTK), definită
prin punctele de schimbare de drum (WP).
Astfel, pozitia actuală a navei este comparată o dată cu
ruta de navigatie specificată si in functie de care se
stabileste abaterea laterală (CTE, XTE), iar in functie
de pozitia următorului punct de schimbare a
drumului se indică directia pe care trebuie să o ia
nava (BRG, HDG) pentru a ajunge in punctul de
schimbare a drumului respectiv
Ferestre de date

• o fereastra pentru sateliti;

• o fereastra pentru pozitia navei;
• o fereastra pentru navigatie (pilotarea navei);
• o fereastra pentru definirea rutei de navigatie;
• o fereastra pentru controlul rutei;
• o fereastra pentru functia „OM LA APĂ” (Man
Over Board);
• o fereastra pentru harta electronică de navigatie
Fereastra pentru sateliti
 Fereastra pentru pozitia navei

• Scopul acestui tip de afisaj este acela de a concentra toate

informatiile referitoare la pozitia navei (coordonate
geografice), respectiv la miscarea reală a acesteia (drum
deasupra fundului, viteză deasupra fundului)
• De remarcat că reprezentarea grafică a drumului navei
(compasul grafic), indică valoarea drumului deasupra
fundului.
Afisarea pe ecranul receptorului GPS a pozitiei navei
 Fereastra pentru navigatie

Sunt afisate informatii referitoare la:

• pilotarea navei, respectiv datele care compară pozitia actuală a
navei cu ruta pe care aceasta trebuie să o urmeze
Pentru ca pagina de navigatie să functioneze, este necesar ca
receptorul GPS să aibă in memorie ruta pe care nava trebuie să
o urmeze, sau cel putin un punct de schimbare a drumului
(Way Point) definit ca destinatie imediată.
Afisarea informatiilor în fereastra pentru navigatie a
receptorului GPS

• Modul de prezentare grafică al

acestei portiuni de drum pe care
nava urmează seamănă cu sosea,
„Highway – Autostradă”.
• Pe mijlocul „Autostrăzii” este
trasată o linie care uneste punctul
navei cu următorul punct de
schimbare a drumului si care
reprezintă in acelasi timp si
relevmentul (BRG) la respectivul
punct de schimbare a drumului
(WP).
Afisarea „Autostradă” si datele referitoare la deplasarea
navei

• valoarea drumului deasupra fundului care

conduce nava către WP, din pozitia ei
actuală, este valoarea dată de relevmentul
la WP (BRG);
• diferenta dintre relevment (BRG) si
drumul deasupra fundului (COG) TRK ne
indică numărul de grade cu care trebuie să
modificăm drumul actual (schimbare de
drum la tribord, dacă BRG > COG sau o
schimbare de drum la babord dacă BRG <
COG) pentru a atinge WP-ul următor;
această valoare poate fi afisată si in zona de
date utilizator, dacă navigatorul solicită
afisarea valorii TRN (turn)
 Fereastra pentru definirea rutei de navigatie

• Ruta de navigatie reprezinta drumurile pe care urmează să le

parcurgă nava, intre portul de plecare si cel de destinatie
• Punctele de schimbare de drum să corespundă punctelor de
schimbare de drum care apar pe harta de navigatie
• Punctele de schimbare de drum se scot din hartă, si se introduc
in memoria GPS-ului, prin tastarea coordonatelor
 Lista cu WP-urile care definesc o anumită rută

Modificarea unei rute deja existente este o operatiune simplăse

poate realiza prin:

• eliminarea unuia sau mai multor puncte de schimbare de drum

de pe lista rutei;
• introducerea de noi puncte de schimbare de drum aflate deja in
memoria
 Fereastra pentru afisarea hărtii
electronice de navigatie
• Echipamentele GPS actuale, in special cele destinate
posesorilor de ambarcatiuni de agrement, oferă si o facilitate
de afisare a hărtilor electronice in formatul S-57.
• Aceste hărti electronice sunt variante digitalizate in sistem
vectorial a hărtilor de navigatie tipărite.
• Rezolutia asigurată pe display-ul LCD al receptoarelor GPS
este suficient de bună pentru a asigura un control eficient al
navigatiei.
• fereastra in care se afisează pozitia navei este practic inlocuită
cu o fereastră numită „Hartă” (Map).
 Fereastra pentru afisarea hărti electronice de
navigatie
Definirea unei noi rute, utilizand harta electronică a GPS:

• Se apelează o hartă electronică la scară mică, care să cuprindă pe cat

posibil intreaga zonă in care urmează să se efectueze navigatia;
• Pe această hartă se va schita o primă variantă (varianta brută) a rutei de
navigatie, prin marcarea principalelor puncte de schimbare de drum;
• După această primă variantă, harta electronică va fi trecută la o scară
convenabilă de detaliu, in care se vor stabili pozitiile definitive pentru
principalele puncte de schimbare de drum care definesc ruta si eventual se
vor defini noi puncte de schimbare de drum intermediare;
• la incheierea operatiunii de definire a tuturor punctelor de schimbare de
drum necesare, ruta respectivă va fi salvată si apoi activată in momentul in
care nava isi incepe marsul.
Elementele ferestrei de navigatie „Hartă”

• Mentinerea navei noastre tot

timpul in centrul display-
ului, ceea ce implică
derularea automată a hărtii,
corespunzător deplasării
navei;
• Se mentine fixă harta
electronică, iar nava noastră
se va deplasa pe hartă, in
functie de traiectoria ei reală.