LINII DE POZIŢIE COSTIERE

Navigare necesse est, vivere non necesse est

POMPEI
LINII DE POZIŢIE COSTIERE
1. Clasificare
2. Definiţii
3. Trasarea și transportul liniilor de poziţie pe harta
Mercator
4. Precizia liniilor de poziție costiere
 Obiective operaţionale
Însuşind cunoştinţele din acest capitol, studentul trebuie să fie capabil:

• să definească liniile de poziţie costiere şi să facă o clasificare a acestora;

• să explice modul în care liniile de poziţie se trasează pe harta Mercator;
• să prezinte dreapta de relevment, proprietăţile ei şi modul de trasare pe harta
Mercator;
• să prezinte arcul de cerc capabil de un unghi dat, proprietăţile acestuia şi modul de
trasare pe harta Mercator;
• să prezinte cercul de egală distanţă, proprietăţile lui şi modul de trasare pe harta
Mercator;
• să prezinte aliniamentul, proprietăţile lui şi modul de trasare a lui pe harta
Mercator;
• să prezinte linia de egală adâncime a apei, proprietăţile ei şi modul de folosire a
acesteia pe harta Mercator;
COLONII FENICIENE ȘI GRECEȘTI
navis = nava și agere = a conduce
Principalele rute de navigaţie maritimă
comercială actuale
• Navigația estimate => poziția/punctul estimat/ă (Da, m);
 Factori de natură externă (vânt, curenți, maree, valuri);
 Factori de natură internă/proprii navei (erori ale
compasului/lochului, funcționarea neuniformă a mașinilor,
variație pescaj...).
• Navigația costieră => poziția/punctul observat/ă;
 este metoda de navigaţie care se bazează pe folosirea
observaţiilor la obiecte costiere/Repere costiere de navigație +
măsurare adâncimi;
 Linii pe harta de navigație => linii de poziție costiere.
 Principiul determinării poziţiei navei

•Punctul estimat al navei => erori => verificat prin

observări => punct observat/observat-estimat
•Punct observat – intersecția a două/trei linii de
poziție (erori)
•Liniile de poziție se obține prin:
• observații simultane (punct observat) - RECOMANDAT
• observații succesive (punct observat-estimat)
 Linia de pozitie este locul geometric al punctelor de pe suprafata
Pamântului, din care măsurătorile la reperele de navigatie observate
au aceeasi mărime/totalitatea punctelor în care s-ar putea afla
nava în momentul observației
Funcție de reperele de navigație folosite:
• Linii de poziție costiere;
• Linii de poziție astronomice;
• Linii de poziție radiogonio;
• Linii de poziție hiperbolice;
• Linii de poziție satelitare;
 Navigația costieră

• dreapta de relevment;
• arcul de cerc capabil de un unghi orizontal (sau locul
de egală diferență de relevment);
• cercul de egală distanță măsurată la un obiect;
• aliniamentul, determinat de 2/3 obiecte;
• linia de egală adâncime a apei (linie batimetrică,
izobată).
Linia de poziţie de forma unei drepte
- relevment/aliniament -
Linia de poziţie de forma unui cerc.
Dreapta de relevment - locul geometric al punctelor
din care un obiect se vede față de direcția nord
adevărat sub acelaşi unghi.
cercul capabil de un unghi orizontal (sau locul de
egală diferență de relevment) – α<90 °
- se unesc cele două puncte A şi B cu o dreaptă;
- spre larg de aceste două puncte, în fiecare dintre
ele, se construieşte cu ajutorul echerului-
raportor un unghi egal cu 90o - ;
- laturile celor două unghiuri egale se întâlnesc
într-un punct O care este tocmai centrul cercului
capabil de unghiul orizontal măsurat.
- cu vârful compasului în O şi cu o rază egală cu
OA sau OB se trasează cercul capabil de
unghiul  . De observat că nu este nevoie să se
traseze întregul cerc deoarece din capul locului
sunt vizibile segmentele de cerc pe care nu este
posibilă poziţia navei: pe uscat şi în apele puţin
adânci de la coastă. Aşa că se va trasa un arc de
cerc convenabil.
cercul capabil de un unghi orizontal (sau locul de
egală diferență de relevment) – α<90 °

1. se construieşte mediatoarea segmentului AB

spre larg (conform principiilor geometriei
plane);
2. se construieşte în punctul A unghiul 90o - ;
3. punctul de intersecţie al laturii care
mărgineşte unghiul astfel construit
intersectează mediatoarea în punctul O.
4. cu vârful compasului în O şi cu o rază egală
cu OA sau OB se trasează cercul capabil de
unghiul .
cerc capabil de un unghi orizontal (sau locul de
egală diferență de relevment) – β>90 °;
Var.1
1.se unesc punctele A şi B, obţinându-se dreapta AB;
2.din punctele A şi B se trasează spre coastă, (deci în sens
opus navei) câte o dreaptă care determină cu dreapta AB
unghiul  - 90o;
3.la intersecţia celor două drepte se află centrul O al
cercului capabil de unghiul dat ;
Var. 2
1.se construieşte mediatoarea segmentului AB spre coastă;
2.în punctul A se construieşte unghiul egal cu  - 90o;
3.punctul de intersecţie al laturii care mărgineşte unghiul
astfel construit intersectează mediatoarea în punctul O.
4.cu vârful compasului în O şi cu o rază egală cu OA sau
OB se trasează cercul capabil de unghiul  ;
arcul de cerc capabil de un unghi orizontal (sau
locul de egală diferență de relevment) – α=90 °;
Cercul de distanță - locul geometric al punctelor
din care un obiect se află la aceeași distanța față
de un reper

Cu vârful compasului în reper şi cu o

deschidere egală cu distanţa, putem trasa
un cerc a cărui circumferinţă este
determinată de totalitatea punctelor
posibile în care s-ar putea afla nava de pe
care s-a făcut observaţia

Cercul este conform dacă d<30 Mm,

φ<60°
ALINIAMENTUL, DETERMINAT DE 2/3 OBIECTE
RA=RB => ΔR=0
este linia imaginară care trece prin două
repere dispuse astfel încât să marcheze o
direcţie bine stabilită. Aliniamentele sunt
folosite pentru marcarea unor linii care
delimitează anumite raioane periculoase
(aliniamente de siguranţă) sau indică
mijlocul pasei navigabile (aliniamente de
ghidaj) sau pot fi folosite pentru
determinarea corecţiei compasului
magnetic sau a girocompasului. Nava este
în aliniament atunci când cu ochiul liber
sau cu binoclul cele două repere apar în
coincidenţă
linia de egală adâncime a apei (linie batimetrică, izobată)

După ce s-a măsurat adâncimea apei cu ajutorul sondei şi

s-a adunat valoarea pescajului examinând liniile
batimetrice din hartă, care de regulă sunt aproape paralele
cu coasta, putem aprecia pe care anume batimetrică ne
aflăm şi ne putem face o imagine asupra siguranţei
navigaţiei

În condiţiile în care sonda este defectă şi aterizăm la

coastă pe ceaţă, se procedează în felul următor:
• se ia drumul de aterizare, reducând viteza pentru
evitarea unei coliziuni;
• se filează o cheie de lanţ la apă şi se blochează cu stopa
de punte;
• se instalează veghe la ancoră care urmăreşte în
permanenţă poziţia lanţului;
• în momentul în care ancora a prins, fapt raportat de
veghe, se pun maşinile înapoi şi se definitivează
ancorajul. Am ancorat astfel pe un fund de 25 m.
Marea Neagră 2.212 m
Marea Azov 14 m
Marea Caspică 1025 m
Marea Mediterană 5267 m
Transportul liniilor de poziție
În practica de la bordul navelor se procedează astfel:
•în momentul t1 al relevării obiectului costier se citeşte lochul şi
ora bordului;
•se converteşte relevmentul şi se trasează pe hartă până la
intersecţia cu drumul;
•la momentul t2 se citeşte din nou ora bordului şi indicaţia
lochului;
•se determină distanţa reală parcursă de navă din diferenţa
citirilor la loch care se înmulţeşte cu factorul de corecţie;
•din punctul de intersecţie al relevmentului cu drumul navei, cu
o deschidere în compas egală cu distanţa reală parcursă de navă,
se intersectează drumul navei ;
•prin acest punct se duce o paralelă la dreapta de relevment
trasată la momentul t1;
•s-a obţinut astfel dreapta de relevment transportată.

Dacă vom determina o a doua linie de poziţie indiferent de

forma acesteia, intersecţia ei cu dreapta de relevment
transportată ne va furniza poziţia navei printr-un punct observat-
estimat
Transportul cercului capabil de un unghi

1. Se trasează din centrul cercului capabil de un

unghi dat o dreaptă paralelă cu drumul navei.
2. Pe această dreaptă, cu vârful compasului în
punctul O care este centrul cercului determinat la
momentul t1 şi cu o deschidere egală cu distanţa
reală parcursă de navă trasăm centrul cercului O1
transportat care se va găsi la intersecţia dreptei
cu distanţa avută în deschiderea compasului. Din
punctul astfel obţinut, cu o rază egală cu raza
cercului determinat la momentul iniţial trasăm
cercul de poziţie transportat
Transportul cercului de distanță

În cazul unui cerc de distanţă vom trasa

o dreaptă paralelă cu drumul navei prin
reperul la care s-a măsurat distanţa, reperul
fiind centrul cercului de distanţă. Pe această
dreaptă vom determina centrul cercului
transportat la distanța m.
Transportul izobatei – VAR.1
1. Pentru transportul unei linii batimetrice se alege
porţiunea prin care navigă nava delimitată de
două puncte situate lateral de drum, în cazul din
figura punctele A şi B.
2. Se transportă cele două puncte conform
procedeului descris anterior obţinându-se
punctele transportate A1 şi B1.
3. Se copiază pe o foaie de calc conturul liniei
batimetrice între cele două puncte iniţiale şi apoi
se dispune calcul astfel încât extremele porţiunii
de izobată copiate să coincidă cu punctele A1 şi
B1.
4. Apăsând uşor creionul pe conturul curbei de pe
calc facem ca aceasta să se imprime în hârtia
hărţii.
5. Se înlătură calcul şi pe adâncitura lăsată de vârful
creionului se trasează izobata transportată.
Transportul izobatei – VAR.2
1. se alege porţiunea prin care navigă nava
delimitată de două puncte situate lateral de drum,
în cazul din figura punctele A şi B.
2. Se determineă spațiul parcurs de navă, m.
3. Pe porțiunea de batimetrică aleasă se trasează mai
multe paralele la drumul navei cu valoarea m.
4. Se unesc punctele transportate și se trasează
izobata transportată.
 PRECIZIA LINIILOR DE POZIȚIE COSTIERE
• Erorile ce afectează observațiile în navigație pot fi:
• erori proprii observatorului - imperfecțiunea ochiului, oboseală, lipsă de
antrenament;
• erori din cauza condițiilor de observație, starea mării, vizibilitate, balansul
navei etc.;
• erori ale instrumentelor de navigaţie;
• erori ale procedeului de observație folosit.
• După periodicitate putem împărți erorile în :
• erori sistematice, ce sunt constante într-o serie de observaţii dacă
măsurătorile se efectuează în aceleași condiţii. În cazul acestora, se pot
determina cauzele și valoarea erorii, fiind eliminate apoi pe bază de
corecții;
• erori accidentale, acele erori ce apar din cauze neprevăzute, neregulate.
 EROAREA ÎN DETERMINAREA RELEVMENTULUI

• linia de poziţie cel mai des utilizată este dreapta de

relevment
• măsurare de precizie a unui relevment se execută în
condiţii de navă dreaptă şi stabilă la drum - nava are puntea
orizontală iar ambardeea sa este minimă
• Principalele erori ale dreptei de relevment sunt
următoarele:
- eroarea în corecţia compasului;
- eroarea de înclinare a alidadei.
Eroarea în corecția compasului

zz = d · sin
Eroarea de înclinare a alidadei

• eroarea în relevment „e” este zero dacă obiectul se află

în planul orizontului adevărat (h=00 ) sau dacă alidada
este menţinută în planul vertical (i=00 );
• la o anumită înclinare a alidadei i, eroarea creşte cu
înălţimea h a obiectului relevat;
.
Concluzii practice:
• - atunci când relevăm un obiect, alidada trebuie
menţinută în planul vertical al obiectului vizat;
• - eroarea unui relevment determinată de înclinarea
alidadei creşte cu înălţimea obiectului relevat deasupra
orizontului;
• - se vor alege pentru relevare obiectele situate cât mai
aproape de nivelul apei, în special pe mare rea.
 SEMINAR
• Ce este o linie de poziţie şi la ce serveşte ea?
• Care este proprietatea generală a unei linii de poziţie?
• Cum se clasifică liniile poziţie?
• Cum reprezentăm pe hartă un punct observat sau observat-
estimat funcţie de dreptele de poziţie folosite pentru
determinarea lui?
• Ce este dreapta de relevment?
• Cum trasăm pe harta de navigaţie o dreaptă de relevment?
• Ce este arcul de cerc capabil de un unghi orizontal observat
între două obiecte?
• Cum trasăm un arc de cerc capabil de un unghi dat în cazul în
care unghiul orizontal măsurat este mai mic de 90 o?
• Cum trasăm un arc de cerc capabil de un unghi dat în cazul în
care unghiul orizontal măsurat este mai mare de 90 o?
• Cum trasăm un arc de cerc capabil de un unghi dat în cazul în
care unghiul orizontal măsurat este egal cu 90 o?
• Cum determinăm centrul cercului capabil cu ajutorul
mediatoarei şi al unei laturi?
• Cum determinăm centrul cercului capabil prin intersecţia
laturilor unghiurilor?
• Ce este cercul de egală distanţă?
• Cum trasăm un cerc de distanţă?
• Ce este un aliniament şi cum îl folosim în lucrul pe hartă?
• Ce este linia de egală adâncime a apei?
• Cum ancorăm pe vizibilitate redusă fără sondă?
• Cum se face transportul unei drepte de relevment?
• Cum se face transportul unui cerc capabil de un unghi
dat?
• Cum se face transportul unui cerc de distanţă?
• Cum se face transportul unei linii batimetrice?
• Care sunt erorile principale ale dreptei de relevment şi cui
se datorează ele?
• Care sunt măsurile de ordin practic ce se impun a fi luate
pentru reducerea erorilor de măsurare a dreptelor de
relevment?
 EXERCIŢII
• Trasați următoarele relevmente la farul Mangalia:189o; 210o; 225o; 229o; 243o; 271o; 286o;
294o; 302o; 347o.
• Trasați următoarele relevmente la farul Tuzla: 42o; 56o; 63o; 71o; 84o; 107o; 128o; 140o;
155o; 169o.
• Trasaţi cercurile capabile de unghiul orizontal măsurat între Farul Tuzla și Farul Constanța:
48o; 53o; 61o; 74o; 90o;
• Aceeaşi problemă pentru valori unghiulare între Farul Constanța și Cap Midia:103o; 127o;
136o; 142o; 157o.
• Alegeți un reper costier la care trasaţi cercurile de distanţă corespunzătoare următoarelor
distanţe: d1= 7,3 Mm; d2= 6,5Mm; d3= 12,3 Mm; d4= 9,6 Mm; d5= 11,5 Mm; d6= 4,2 Mm;
d7= 5,9 Mm; d8= 2,7 Mm; d9= 13,8 Mm; d10= 10,4 Mm.
 Măsurarea relevmentelor

1. reguli de alegere a reperelor,

2. reguli de măsurare,
3. alidada simplă şi alidada optică.
 Obiective operaționale

Însuşind cunoştinţele din acest capitol, studentul trebuie să fie

capabil:
• să cunoască regulile de alegere a reperelor costiere pentru
efectuarea observaţiilor;
• să știe să descrie şi să să folosească alidada simplă şi alidada
optică.
• să ştie și să aplice regulile de măsurare a relevmentelor;
 REPERE COSTIERE DE NAVIGAŢIE
Semnalizarea maritimă costieră cuprinde complexul de mijloace destinate
siguranței navigației maritime, în diferite condiții de navigație, în
apropierea coastei
• mijloace pentru balizarea paselor, intrărilor în porturi,
canale și râurilor deschise traficului maritim;
• mijloace pentru avertizarea navigatorilor de existența
pericolelor de navigaţie;
• repere de navigaţie costieră folosite pentru determinarea
poziţiei navei prin observaţii de la larg.
 Repere costiere de navigatie
• Reperele costiere de navigaţie - farurile, geamandurile, navele far si
orice obiect vizibil de la larg, de poziţie cunoscuta și de dimensiuni
astfel încât pe harta să apară punctiform sau pe o suprafaţă restrânsă
+
• turnurile și turlele bisericilor, coșurile fabricilor, diferite construcţii
izolate sau care se detașează uşor prin formele lor de cele din jur,
vârfurile evidente ale movilelor sau ale altor forme topografice, stânci,
insule mici, capuri înalte și detașate => IDENTIFICARE PRECISĂ
(ZI/NOAPTE)
 Repere costiere de navigatie
• Mijloacele de semnalizare maritimă costiere și plutitoare au
determinate culoarea, forma, caracteristica luminii și semnalul
sonor în funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc;
• Toate mijloacele de semnalizare maritima expun un semn de zi, de
un anumit tip, folosit pentru identificarea lor:
• în cazul farurilor acestea sunt culoarea și tipul construcției;
• în cazul structurilor mici semnele de zi constau din forme geometrice colorate,
denumite panouri de zi.
• Pe timpul nopții mijloacele de semnalizare maritima sunt
identificate cu ajutorul caracteristicilor luminii (trecute în hărți).
 FARURILE
• Farurile sunt construcţii speciale la coastă, vizibile la mare distanță,
de forme și culori diferite astfel ca să poată fi recunoscute ușor pe
timpul zilei și prevăzute cu mijloace de semnalizare luminoasă, pentru
observarea și identificarea lor pe timpul nopții. Lumina farurilor poate
fi albă, roșie sau verde.
Farurile constau din:
• turnul/structura – de forme și caracteristici (culoare, înălţime, materiale de
construcție) diferite pentru identificarea lor clară pe timp de zi;
• sursa de lumină;
• sursa de energie.
Farul (nou) de la Sulina este o structură din
beton armat de culoare albă, cu o cupolă albă în
vârf, având o înălțime totală de 48 de metri, din
care turnul propriu-zis măsoară 47,20 metri.
Înălțimea luminii este de 48 de metri.
Fascicolul luminos este de culoare albă cu grup
de trei sclipiri, perioada 16,2 s și sector de
vizibilitate de 240º (165º-045º).
În anul 1968 a intrat în funcțiune farul de aterizare
Sfântu Gheorghe.
El este instalat pe capul Sf. Gheorghe în punctul
φ = 44º53'57"N, λ = 29º36'01"E. Turnul farului este
construit din metal, având forma a două prisme
triunghiulare uşor torsionate, acoperite pe două
laturi cu plăci din tablă inoxidabilă, iar pe celelalte
două cu plăci din policarbonat. Farul are o lumină
albă cu grup de două sclipiri, perioada 7,2 s,
vizibilitate 19 Mm, înălţimea luminii 50 m,
înălţimea construcţiei 48 m.
Farul de aterizare Gura Portiței
În anul 1944 a intrat în funcţiune farul Gura Portiţei. El a
fost modernizat în anii 1952 şi 1958. Datorită inundării
vechiului amplasament, farul a fost mutat, în anul 1966,
pe malul sudic al fostului canal Gura Portiţei. În anul
1977 a suferit o nouă inundaţie şi a fost din nou mutat pe
malul nordic al fostului canal Gura Portiţei.
Astăzi el este amplasat în punctul φ = 44º40'31"N, λ =
28º59'14"E, are o lumină albă cu sclipiri, perioada 9 s,
vizibilitatea 10 Mm, înălţimea luminii 22 m, înălţimea
construcţiei 23 m. Turnul farului este o construcţie
metalică cu zăbrele în benzi orizontale albe şi negre şi o
cupolă de culoare albă. Până în anul 1994 farul a
funcţionat pe acetilenă, an în care a fost racordat la
reţeaua electrică naţională.
În anul 1942 a intrat în funcţiune farul de aterizare
Midia. Acesta a fost modernizat şi electrificat în
anul 1958.
Se află instalat în punctul φ = 44º20'50"N, λ =
28º40'58"E. Are o lumină albă cu sclipiri,
perioada 5 s, vizibilitate 17 Mm, înălţimea luminii
36 m, înălţimea construcţiei 22 m. Turnul farului
constă într-un schelet metalic cu zăbrele de
culoare roşie, cu dungi orizontale albe şi o cupolă
albă, octogonală.
Pe farul de intrare Midia se află instalat un semnal
de ceaţă (nautofon) care emite litera „U” în codul
Morse, perioada 30sec.
În anul 1960 a intrat în funcţiune farul de
aterizare Constanţa.
Este situat în punctul φ = 44º09'29"N, λ =
28º37'49"E. Are o lumină albă cu grup de
două sclipiri, perioada 29,8 s, vizibilitate 24
Mm, direcţia luminii 360º, înălţimea luminii
87 m, înălţimea construcţiei 58 m. Turnul
farului este piramidal, de culoare albă din
beton, având în vârf o cupolă albastră în
formă de piramidă cu vârful în jos.
Farul de aterizare Tuzla
Cel mai vechi far de pe litoral, care se află în funcţiune şi
astăzi este farul de aterizare Tuzla. A intrat în funcţiune în
anul 1900, funcţionând cu lămpi de petrol, a fost
modernizat în anii 1946, 1957 şi 1972, iar în anul 1958 a
fost electrificat.
Este situat în punctul φ = 44º59'26"N, λ = 28º39'58"E şi
are o lumină albă cu grup de două sclipiri, perioada 9,7 s,
vizibilitate 20 Mm, sector de vizibilitate 191º - 014º
(183º), înălţimea luminii 62 m, înălţimea costrucţiei 44 m.
Pe farul de aterizare Tuzla se află instalat un far auxiliar,
care are o lumină roşie fixă, vizibilitate 6 Mm, sector de
vizibilitate 162º-192º (30º), înălţimea luminii 57 m şi un
semnal de ceaţă (nautofon) care emite litera „U” în codul
Morse. Lumina roşie fixă indică navigatorilor că se află
într-o zonă cu ape periculoase, puţin adânci
În anul 1958 a intrat în funcţiune farul de aterizare
Mangalia.
El este situat în punctul în φ = 43º48'39"N, λ =
28º33'30"E. Are o lumină albă cu grup de două
sclipiri, perioada 5,5 s, vizibilitate 22 Mm, înălţimea
luminii de la nivelul mării 72m, înălţimea
construcţiei 42 m. Turnul farului este de formă
paralelipipedică, de culoare albă, din piatră, având în
vârf o cupolă rotundă, albă.
 Repere costiere de navigatie
•Clasificarea luminilor se face:
• după secvențele intervalelor lumina/întuneric arătate:
• lumini fixe - luminile care sunt expuse fără întreruperi sau schimbări ale
caracteristicilor;
• lumini ritmice - toate celelalte lumini, în afara celor fixe, care expun o secvență a
intervalelor de lumină și întuneric, întreaga secvență fiind repetata identic la intervale
regulate;
• lumini alternative - luminile care expun diferite culori în timpul fiecarei secvențe.
• după intensitate:
• lumină mare - este o lumină foarte intensă emisă dintr-o construcție fixa sau dintr-un
amplasament maritim. Luminile mari cuprind luminile principale de pe coasta maritimă și
luminile secundare;
• lumina mica - de obicei expune o lumina de intensitate joasa până la moderat. Luminile
mici sunt stabilite în porturi, de-a lungul canalelor și râurilor, în puncte izolate. De obicei
sunt numerotate, colorate și au caracteristici luminoase și sonore care sunt parte a
sistemului de balizaj lateral.
 Caracteristicile luminii
Clasa
Caracterul Descriere Abrev Ilustrare
luminii
A) Fixa Lumina expusa
Lumina fixa F
(fixed) continuu si ferm.
B) Ritmica Lumina ritmica este o lumina expusa intermitent, la intervale regulate.
(rhythmic) Caracterul ritmic al luminii este ritmul periodic, regulat, expus de far.
Lumina în cazul căreia durata totală a luminii, într-o perioada, este mai lungă
1.ocultatii si
decât durata totală a întunericului și intervalele de întuneric (eclipsele) sunt de
grup de ocultatii
durata egală.
Lumina continua Intr.
intrerupta brusc de o (Occ.)
a)lumina
eclipsa, la intervale
intrerupta
regulate. Durata
(occulting)
eclipsei este mai
mica decât cea a
luminii.
 Caracteristicile luminii
Clasa
Caracterul Descriere Ilustrare
luminii
Lumina la care toate
2.izofazica
Lumina izofazica intervalele de lumina si
( isophase )
intuneric sunt egale.
a) stralucire
(flashing) Lumina la care o stralucire
3. stralucire si este repetata la intervale Str.
grupuri de b) lumina regulat sau (Fl.
straluciri intermitenta cu Lumina cu straluciri la care
(flashing and grupuri de straluciri un grup de straluciri, de Str. Gr.
group flashing) (group flashing) numar dat, este repetat la (Fl. ( 3))
intervale regulate.
 Caracteristicile luminii

Clasa
Caracterul Descriere Ilustrare
luminii

Lumina care arată alternativ culori

C) lumina
diferite, în acelașii sector, la intervale
alternativă
regulate
Reguli pentru alegerea reperelor de navigaţie
•reperele trebuie să fie vizibile de la alidadă;
•reperele trebuie să fie trecute cu precizie în hartă;
•se vor alege cele mai apropiate de nava (pentru ca
eroarea medie pătratica în punct să fie cât mai
mică - e = d x sin );
•se vor alege reperele cu înălţimea cea mai mică,
pentru a reduce eroarea de înclinare a alidadei;
Reguli pentru alegerea reperelor de navigaţie
• se vor alege reperele ale căror drepte de relevment oferă cea
mai buna intersecţie (unghiul de intersecţie trebuie sa fie cât
mai apropiat de 900);
• pe timpul nopții, relevarea mai întâi a farurilor cu semnalul
luminos mai scurt și apoi a celui cu semnal luminos mai lung;
• Menținerea alidadei în planul vertical al obiectului observat pe
timpul măsurării;
• recunoașterea reperelor se va face consultând Cartea farurilor,
Cartea Pilot, etc.
 Alidada simplă

• vizorul obiectiv cu fir reticular

• baza alidadei + sistem de fixare
• vizorul ocular + geamuri colorate+ prismă
• indici marcați pe inelul de bază al alidadei
(decalați cu 300 față de planul de vizare)

diametrul 0o -180o al cercului este decalat cu 30o faţă de axul

longitudinal al navei. În felul acesta, când planul de vizare al alidadei
este paralel cu planul longitudinal al navei iar vizorul ocular este spre
pupa, indicele de la ocular este la gradaţia zero, iar indicele de la
obiectiv la gradaţia 180 o a cercului azimutal
 Alidada simplă

• vizorul obiectiv cu fir reticular

• baza alidadei + sistem de fixare
• vizorul ocular + geamuri colorate+ prismă
• indici marcați pe inelul de bază al alidadei
(decalați cu 300 față de planul de vizare)

diametrul 0o -180o al cercului este decalat cu 30o faţă de axul

longitudinal al navei. În felul acesta, când planul de vizare al alidadei
este paralel cu planul longitudinal al navei iar vizorul ocular este spre
pupa, indicele de la ocular este la gradaţia zero, iar indicele de la
obiectiv la gradaţia 180 o a cercului azimutal
 Alidada simplă

• vizorul obiectiv cu fir reticular

• baza alidadei + sistem de fixare
• vizorul ocular + geamuri colorate+ prismă
• indici marcați pe inelul de bază al alidadei
(decalați cu 300 față de planul de vizare)

diametrul 0o -180o al cercului este decalat cu 30o faţă de axul

longitudinal al navei. În felul acesta, când planul de vizare al alidadei
este paralel cu planul longitudinal al navei iar vizorul ocular este spre
pupa, indicele de la ocular este la gradaţia zero, iar indicele de la
obiectiv la gradaţia 180 o a cercului azimutal
 Alidada simplă

• vizorul obiectiv cu fir reticular

• baza alidadei + sistem de fixare
• vizorul ocular + geamuri colorate+ prismă
• indici marcați pe inelul de bază al alidadei
(decalați cu 300 față de planul de vizare)

diametrul 0o -180o al cercului este decalat cu 30o faţă de axul

longitudinal al navei. În felul acesta, când planul de vizare al alidadei
este paralel cu planul longitudinal al navei iar vizorul ocular este spre
pupa, indicele de la ocular este la gradaţia zero, iar indicele de la
obiectiv la gradaţia 180 o a cercului azimutal
 Alidada simplă

• vizorul obiectiv cu fir reticular

• baza alidadei + sistem de fixare
• vizorul ocular + geamuri colorate+ prismă
• indici marcați pe inelul de bază al alidadei
(decalați cu 300 față de planul de vizare)

diametrul 0o -180o al cercului este decalat cu 30o faţă de axul

longitudinal al navei. În felul acesta, când planul de vizare al alidadei
este paralel cu planul longitudinal al navei iar vizorul ocular este spre
pupa, indicele de la ocular este la gradaţia zero, iar indicele de la
obiectiv la gradaţia 180 o a cercului azimutal
 alidada optică
• Vizorul ocular prevăzut cu o lentilă+ prismă

• sistem de lentile şi prisme care face ca imaginea care ajunge

în ochiul observatorului nu fie răsturnată aşa cum se întâmplă
în cazul lunetelor simple

• vizorul obiectiv prevăzut cu o lentilă + reticul (vedem

simultan reperul şi reticolul fixat pe el precum şi gradaţiile
rozei girocompasului )

• pivot și sistem de fixare pe repetitor

• pârghii pentru filtre colorate

• oglindă reglabilă

• Instalație de iluminat
 alidada optică
• Vizorul ocular prevăzut cu o lentilă+ prismă

• sistem de lentile şi prisme care face ca imaginea care ajunge

în ochiul observatorului nu fie răsturnată aşa cum se întâmplă
în cazul lunetelor simple

• vizorul obiectiv prevăzut cu o lentilă + reticul (vedem

simultan reperul şi reticolul fixat pe el precum şi gradaţiile
rozei girocompasului )

• pivot și sistem de fixare pe repetitor

• pârghii pentru filtre colorate

• oglindă reglabilă

• Instalație de iluminat
 alidada optică
• Vizorul ocular prevăzut cu o lentilă+ prismă

• sistem de lentile şi prisme care face ca imaginea care ajunge

în ochiul observatorului nu fie răsturnată aşa cum se întâmplă
în cazul lunetelor simple

• vizorul obiectiv prevăzut cu o lentilă + reticul (vedem

simultan reperul şi reticolul fixat pe el precum şi gradaţiile
rozei girocompasului )

• pivot și sistem de fixare pe repetitor

• pârghii pentru filtre colorate

• oglindă reglabilă

• Instalație de iluminat
 alidada optică
• Vizorul ocular prevăzut cu o lentilă+ prismă

• sistem de lentile şi prisme care face ca imaginea care ajunge

în ochiul observatorului nu fie răsturnată aşa cum se întâmplă
în cazul lunetelor simple

• vizorul obiectiv prevăzut cu o lentilă + reticul (vedem

simultan reperul şi reticolul fixat pe el precum şi gradaţiile
rozei girocompasului )

• pivot și sistem de fixare pe repetitor

• pârghii pentru filtre colorate

• oglindă reglabilă

• Instalație de iluminat
 alidada optică
• Vizorul ocular prevăzut cu o lentilă+ prismă

• sistem de lentile şi prisme care face ca imaginea care ajunge

în ochiul observatorului nu fie răsturnată aşa cum se întâmplă
în cazul lunetelor simple

• vizorul obiectiv prevăzut cu o lentilă + reticul (vedem

simultan reperul şi reticolul fixat pe el precum şi gradaţiile
rozei girocompasului )

• pivot și sistem de fixare pe repetitor

• pârghii pentru filtre colorate

• oglindă reglabilă

• Instalație de iluminat
 alidada optică
• Vizorul ocular prevăzut cu o lentilă+ prismă

• sistem de lentile şi prisme care face ca imaginea care ajunge

în ochiul observatorului nu fie răsturnată aşa cum se întâmplă
în cazul lunetelor simple

• vizorul obiectiv prevăzut cu o lentilă + reticul (vedem

simultan reperul şi reticolul fixat pe el precum şi gradaţiile
rozei girocompasului )

• pivot și sistem de fixare pe repetitor

• pârghii pentru filtre colorate

• oglindă reglabilă

• Instalație de iluminat
 alidada optică
• Vizorul ocular prevăzut cu o lentilă+ prismă

• sistem de lentile şi prisme care face ca imaginea care ajunge

în ochiul observatorului nu fie răsturnată aşa cum se întâmplă
în cazul lunetelor simple

• vizorul obiectiv prevăzut cu o lentilă + reticul (vedem

simultan reperul şi reticolul fixat pe el precum şi gradaţiile
rozei girocompasului )

• pivot și sistem de fixare pe repetitor

• pârghii pentru filtre colorate

• oglindă reglabilă

• Instalație de iluminat
 Reguli pentru măsurarea relevmentelor
• se vor măsura relevmente giro; doar în cazul în care nu
funcţionează girocompasul, se vor măsura relevmente compas;
• se verifică dacă alidada este corect montată pe repetitorul de
relevare;
• se aleg reperele la care se vor măsura relevmente - vizarea
reperelor se face cu alidada sau chiar cu binoclul;
• se verifică dacă reperele sunt trecute pe hartă;
• se fixează firul reticular al alidadei pe reper;
• în momentul măsurării relevmentului, alidada trebuie sa fie
orizontală, se va verifica deci, dacă în momentul măsurătorii,
bula de nivel se găsește între semne. Alidada se menţine cu mâna
în plan orizontal;
 Reguli pentru măsurarea relevmentelor
• pe mare rea, se orientează alidada spre reper, se menține
repetitorul pe cât posibil în poziţie orizontală, se vizează reperul
și se așteaptă momentul optim de măsurare a relevmentului
giro/compas;
• se măsoară mai întâi relevmentele la reperele situate cât mai
aproape de axul navei (variația relevmentului în timp este mai
mică)
• când relevmentul se citeşte la compasul magnetic, simultan, se va
citi drumul compas (Dc) de către un alt observator şi funcţie de
această citire se determină corecţia totală a compasului (c) cu
care vor fi convertite relevmentele
 ERORI
• erori accidentale de observaţie, care sunt erori ale observatorului, cauzate
de condiţiile de observare. Valoarea acestor erori în cazul unui observator
bun este de + 0 o3;
• erori accidentale de trasare a relevmentelor pe hartă – eroarea medie este
de + 0 o2;
• eroarea în determinarea erorii compasului (c sau g), eroare care în
cazul compasului magnetic este constantă numai pentru un anumit drum.
Această eroare este vizibilă atunci când se determină punctul navei cu trei
relevmente simultane;
• eroarea datorată nesimultaneităţii măsurărilor. În practică vom măsura mai
întâi relevmentele la obiectele situate cât mai aproape de axul navei (prova
sau pupa) şi apoi pe cele apropiate de travers
 SEMINAR
• Care sunt principalele reguli de alegere a obiectelor costiere la care se
fac observaţii?
• Care sunt principalele reguli de măsurare a relevmentelor?
• Descrieţi alidada simplă. Definiţi linia de vizare folosind elementele
de vizare ale alidadei.
• Descrieţi alidada optică.
T4 - Determinarea punctului navei cu două
relevmente simultane

1. metoda grafică,
2. algoritmul operaţiunilor la bord,
3. reducerea erorilor de nesimultaneitate.
 OBIECTIVE OPERAŢIONALE
•să ştie/să explice principiul teoretic al procedeului de determinare a
punctului navei cu două relevmente simultane;
•să ştie/să explice modul în care eroarea în determinarea corecţiei
compasului influenţează precizia determinării punctului navei cu două
relevmente simultane;
•să ştie/ să aplice metodele de reducere a erorilor de nesimultaneitate în
măsurarea relevmentelor
Determinarea punctului navei cu doua relevmente simultane
• procedeul cel mai frecvent folosit în practica navigației (cel mai simplu dar și cel mai puțin precis).
Algoritm:
• alegerea din harta a reperelor la care se vor face relevările
• identificarea reperelor de la coastă la care se vor face relevările. Pentru o precizie mai buna se recomandă
să se evite relevarea reperelor de la coastă care se văd sub unghiuri mai mici de 30º sau mai mari de 150º
(dreptele de relevment să se intersecteze sub un unghi cuprins în intervalul 30º - 150º);
• verificarea reprezentării pe hartă a reperelor;
• efectuarea observaţiilor la cele doua repere de la coastă. Pentru a se elimina eroarea cauzată de
nesimultaneitate, observaţiile la cele doua repere trebuie efectuate într-un timp foarte scurt, 5 – 8 s;
• în momentul măsurării celui de-al doilea relevment se notează:
o ora cu precizie de 0,5 secunde;
o citirea la loch cu o precizie de 01 Mm;
o drumul giro (sau compas după caz) cu o precizie de 05º.
• convertirea relevmentelor compas în relevmente adevărate;
• trasarea pe harță a dreptelor de relevment corespunzătoare relevmentelor măsurate prin cele doua repere.
Cel mai probabil, punctul navei se va găsi la intersecţia celor doua drepte de relevment;
• se determină eroarea grafica E;
• se apreciază gradul de încredere în punct, calculând eroarea medie pătratica.
• se trasează noul drum adevărat/deasupra fundului din punctul observat determinat.
Determinarea punctului navei cu doua relevmente
simultane
Exemplu:
Data : 30.01.2020. Se navigă după compasul magnetic în drum adevărat Da = 210o. Navigaţia se ține
pe harta 1:250.01 Se măsoară două relevmente compas simultane în vederea determinării punctului
navei, astfel: Rc1 = 236o5 la Far 1 şi Rc2 = 304o5 la Far 2: φ = 51o23’2 N; λ = 001o50’ E.

• Rezolvare:
• se determină corecţia totală a compasului magnetic:
d2010 = - 2o50’ = - 2o8
+var (10 ani x 6’) = 60’ = + 1o
d2020= - 1o8 Da =210o → δ = +1o3
+ δ = +1o3
Δc = -0o5
• se convertesc relevmentele compas în relevmente adevărate:
Rc1 = 236o5 Rc2 = 304o5
+Δc = - 0o5 +Δc = - 0o5
Ra1 = 236o Ra2 = 304o
• se trasează pe hartă cele două relevmente adevărate ;
• se scot din hartă coordonatele punctului observat: φ = 51o21’.5 N; λ = 001o53’9 E
 determinarea latitudinii punctului din hartă
- înţepăm harta cu vârful ghearei-compas în punctul determinat;
- cu vârful fixat în punct, realizăm o astfel de deschidere a ghearei compas încât să putem
descrie un arc de cerc imaginar tangent la cel mai apropiat paralel de latitudine trasat pe hartă;
- cu această deschidere a ghearei compas, mergem la canevas pe scara latitudinilor crescânde şi
fixăm vârful ghearei pe paralelul la care am făcut tangentarea imaginară;
- citim pe scara latitudinilor crescânde numărul de grade şi minute de latitudine şi aproximăm
zecimile de minut.
determinarea longitudinii punctului din hartă
- înţepăm harta cu vârful ghearei-compas în punctul determinat
- cu vârful fixat în punct, realizăm o astfel de deschidere a ghearei compas încât să putem
descrie un arc de cerc imaginar tangent la cel mai apropiat meridian trasat pe hartă;
- cu această deschidere a ghearei compas, mergem la canevas pe scara longitudinilor şi fixăm
vârful ghearei pe meridianul la care am făcut tangentarea imaginară;
- citim pe scara longitudinilor numărul de grade şi minute de longitudine şi aproximăm
zecimile de minut.
Precizia determinării punctului cu două relevmente

•Eroarea în corecția compasului (ɛ);

•Unghiul dintre relevmente (α);
•Ordinea de relevare/nesimultaneitate;
•Viteza navei și intervalul de timp între
măsurarea relevmentelor;
•Erorile accidentale
Eroarea în corecția compasului
d
 2 sin 
r
ZZ '
 2 sin 
r
ZZ ' sin 

d sin 
ZZ '  d  sin   cosec 
ZZ '    d  cosec 
Eroarea în corecția compasului

ZZ '    d  cosec 
Rezultă că eroarea în punctul observat este mai mică cu cât:
-Eroarea în corecția compasului este mai mică;
-Distanța între obiectele relevate este mai mică;
-Unghiul dintre relevmente este mai apropiat de 90
(cosec90=1) - valoarea unghiului dintre cele două relevmente
să nu fie mai mică de 30o şi să nu depăşească 150 o, deoarece
în afara acestor două limite cosecanta din formulă are valori
foarte mari, deci şi erorile în punct vor fi foarte mari
-Pentru eliminarea erorilor accidentale vom repeta
observaţiile de două trei ori la intervale de 15 – 20 minute
Erori din cauza ordinii de relevare/nesimultaneitate

AZ1B=AZ2B =>

Z1N1 < Z2N1 dacă Rp2<Rp1

eroarea în punctul observat este mai
mică dacă se relevează mai întâi
obiectul mai apropiat de planul
longitudinal al navei
zz = s1/s2=d · sin
 INTREBĂRI DE CONTROL
• Care sunt principalele reguli de alegere a obiectelor costiere la care se fac observaţii?
• Care sunt principalele reguli de măsurare a relevmentelor?
• Prezentaţi principiul teoretic al procedeului determinării punctului navei cu două
relevmente simultane.
• De ce depinde precizia determinării punctului navei cu două relevmente simultane?
• Explicaţi modul în care precizia determinării punctului navei cu două relevmente
simultane depinde de eroarea în determinarea corecţiei compasului.
• Ce sunt erorile de nesimultaneitate?
• Cum vom proceda la relevarea a două obiecte pentru a reduce eroarea de nesimultaneitate
în măsurarea relevmentelor la ele?
• Ce presupune reducerea relevmentelor la acelaşi moment?
 SEMINAR
• Prezentaţi principiul teoretic al procedeului determinării punctului
navei cu două relevmente simultane.
• De ce depinde precizia determinării punctului navei cu două
relevmente simultane?
• Explicaţi modul în care precizia determinării punctului navei cu două
relevmente simultane depinde de eroarea în determinarea corecţiei
compasului.
• Ce sunt erorile de nesimultaneitate?
• Cum vom proceda la relevarea a două obiecte pentru a reduce eroarea
de nesimultaneitate în măsurarea relevmentelor la ele?
• Ce presupune reducerea relevmentelor la acelaşi moment?
T5 - DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI
CU TREI RELEVMENTE
 OBIECTIVE OPERAȚIONALE
• să descrie metoda grafică de determinare a punctului navei cu trei
relevmente simultane şi erorile accidentale şi sistematice caracteristice ei;
• să descrie şi să aplice corect algoritmul operaţiunilor specifice acestei
metode;
• să definească triunghiul erorilor şi să interpreteze corect forma şi
dimensiunile acestuia;
• să explice metoda de calcul grafo-analitic folosită pentru determinarea
preciziei determinării punctului navei folosind acest procedeu;
• să folosească în mod corect formulele de calcul pentru determinarea erorii
în determinarea corecţiei compasului;
• să cunoască şi să aplice procedeele de reducere a erorilor sistematice şi de
nesimultaneitate.
• Procedeul de determinare a poziției navei cu trei relevmente
simultane este cel mai precis procedeu care se bazează pe
indicaţiile compasului. Prin folosirea acestui procedeu pot fi
determinate erorile sistematice şi erorile accidentale. Punctul
determinat prin acest procedeu este cu mult mai sigur şi mai
precis decât în cazul procedeului cu două relevmente.
• De aceea, ori de câte ori există la dispoziţie trei repere la coastă
pentru observaţii, navigatorul va trebui să folosească la
maximum acest avantaj.
• Procedeul este în sine un procedeu al observaţiilor simultane
deoarece timpul scurs între cele trei măsurători, pentru un
navigator experimentat, este foarte scurt (5-10 secunde).
 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI
CU TREI RELEVMENTE
C

RC
1. Se măsoară simultan trei relevmente
B
giro/compas (Rg1, Rg2 si Rg3) – t<10 sec
RB
Z
2. Se convertesc în relevmente adevărate și
se trasează pe hartă relevmentele =>Z
RA

A
 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI
CU TREI RELEVMENTE
3. Intervin erori:
C
-erori accidentale (eroarea observatorului + eroarea în
trasarea relevmentului pe hartă ±0o2- 0o3)
-erori sistematice (nesimultaneitate, poziția inexactă a
RC reperelor, necunoașterea corecției compasului)
R`A 4. Dacă laturile triunghiului erorilor < 3-5
B RB cbl => nava se află în centrul triunghiului.
Z
R`B Dacă sunt mai mari se repetă
R`C măsurătorile, se aplică una dintre
RA metodele de reducere a erorilor sau se
A alege o altă metodă.
 Algoritmul operaţiunilor la bord

Aplicarea procedeului la bord comportă

un algoritm care cuprinde următoarele
etape :
•pregătirea observaţiilor;
•efectuarea observaţiilor;
•calcule şi lucrul pe hartă.
 Pregătirea observaţiilor
• se aleg obiectele la care se vor face observaţiile. Dacă sunt mai mult de trei
obiecte, se vor alege cele mai apropiate, cele mai vizibile şi mai exact trecute
pe hartă. Obiectele trebuie astfel alese încât unghiul dintre două relevmente
alăturate să fie cuprins între 60o-120 o. Se va evita ca această diferenţă
dintre relevmente să fie mai mică de 30 o sau mai mare de 150 o. Se verifică
dacă obiectele alese pe hartă nu sunt mascate de suprastructurile navei şi dacă
se văd bine de la alidada de la care se vor face măsurătorile.
• se stabileşte ordinea de relevare. Se vor releva mai întâi obiectele apropiate
de planul longitudinal deoarece variaţia relevmentului la acestea este mai
lentă şi apoi se relevează obiectele apropiate de travers. Dacă unul din
obiecte este mai greu vizibil – de exemplu un far cu eclaturi – acesta va fi
relevat primul. Ordinea de relevare are ca scop, printre altele, realizarea unui
timp minim în care să se desfăşoare observaţiile.
• se pregăteşte şi se verifică alidada.
 Efectuarea observaţiilor
• Ideal ar fi ca pe comandă să se găsească doi observatori, din
care unul va face observaţiile iar al doilea va nota valorile
măsurate.
• se măsoară relevmentele la cele trei obiecte în ordinea
prestabilită şi cât mai repede posibil – nu mai mult de 8-10
secunde.
• în momentul măsurării celui de al treilea relevment se citeşte
ora la precizie de 0.5 minute şi lochul la o precizie de 0,1 Mm.
Dacă a trecut mai mult de un minut se măsoară în continuare
relevmentul nr.4 la primul obiect şi relevmentul nr.5 la cel de al
doilea pentru reducerea lor la momentul relevării ultimului
obiect.
 Calcule şi lucrul pe hartă
• se convertesc relevmentele compas măsurate în relevmente adevărate;
• se trasează pe hartă relevmentele adevărate prin reperele de la coastă
alese;
• punctul observat al navei se obţine în punctul de intersecţie al celor
trei relevmente sau în triunghiul erorilor determinat de intersecţia
relevmentelor;
• lângă punct se notează sub formă de fracţie, la numărător ora
determinării punctului iar la numitor ora citirii la loch;
 Calcule şi lucrul pe hartă
• se trec rezultatele observaţiilor în jurnalul de navigaţie;
• dacă triunghiul erorilor este mare se repetă observaţiile. Dacă şi după
repetarea observaţiilor triunghiul erorilor se menţine tot mare, se
calculează unghiurile  şi  dintre relevmente şi se determină punctul
după metoda unghiurilor orizontale (problema va fi abordată într-o
lecție următoare) sau se folosesc procedee grafice de reducere a
erorilor
• Exemplu:
• Data: 25.08.2019. Se navigă după compasul magnetic în drum adevărat Da = 60o. Navigaţia se ţine pe
harta 1:300 000. Se măsoară trei relevmente compas simultane în vederea determinării punctului navei,
astfel: Rc1 = 199o.7 la geamandura “X”, Rc2 = 129o.3 la geamandura “Y” şi Rc3 = 86o.0 la farul “Z’’. Să
se determine coordonatele punctului navei.
• Rezolvare:
• se determină corecţia totală a compasului magnetic:
d2009 = - 2o50’ = - 2o.8
+var (10 ani x 6’) = 60’ = + 1o
d2019 = - 1o.8 Da =60o → δ = - 0o.7
+ δ = - 0o.7
Δc = -2o.5
• se convertesc relevmentele compas în relevmente adevărate:
Rc1 = 199o.7 Rc2 = 129o.3 Rc3 = 86o.0
+Δc = - 2o.5 +Δc = - 2o.5 +Δc = - 2o.5
Ra1 = 197o.2 Ra2 = 126o.8 Ra3 = 83o.5
 ERORI
• Intersecţia celor trei relevmente într-un singur punct este un caz
ideal
• Erorile sistematice sunt independente de îndemânarea
observatorului şi ele depind în principal de:
• eroarea datorită necunoaşterii exacte a corecţiei compasului;
• eroarea care se produce datorită intervalului prea mare între relevări;
• eroarea determinată de poziţia inexactă pe hartă a obiectelor relevate.
• Erorile accidentale depind în mare măsură de îndemânarea şi
precizia acţiunii observatorului (de măsurare și de trasare =
±0o2- 0o3)
C

”


’
c”

b”
a”


” PZ
’ 
B  a’

b’
b
c’
a


” ’
c

A
 C Să considerăm că punctul observat
al navei (Z) este determinat de
intersecţia relevmentelor AZ, BZ, CZ,
măsurate la reperele A,B, C şi trasate
într-un mod ipotetic în care nu există
nici un fel de eroare.

A
 C

După cum reiese din figură, unghiul 

sub care se intersectează primele două
relevmente are vârful pe cercul capabil
de acest unghi.
B

Z
𝛂

A
 C
După cum reiese din figură, unghiul 
sub care se intersectează primele două
relevmente are vârful pe cercul capabil
de acest unghi.

B
Similar, unghiul  sub care se
𝛃 intersectează al doilea şi al treilea
Z relevment are vârful pe cercul capabil de
𝛂
unghiul .

A
 C
După cum reiese din figură, unghiul  sub
care se intersectează primele două relevmente
are vârful pe cercul capabil de acest unghi.

Similar, unghiul  sub care se intersectează

al doilea şi al treilea relevment are vârful pe
B
𝛃 cercul capabil de unghiul .
Z
𝛂
Dacă facem suma unghiurilor  şi  vom
observa că unghiul rezultat va avea vârful pe
cercul capabil de suma acestor două unghiuri.

Punctul navei fără erori în corecţia

A compasului se află în vârful comun al
unghiurilor ,  şi +, la intersecţia celor trei
cercuri capabile de aceste unghiuri.
 C
Presupunem că se neglijează erorile accidentale şi
că există o singură eroare sistematică în corecţia
compasului pe care o notăm cu . Aceasta înseamnă
că toate relevmentele adevărate convertite din
𝛆 relevmentele compas măsurate ( Aa, Bb, Cc) vor
suferi toate de această eroare. Ca urmare cele trei
relevmente nu se mai intersectează într-un punct ca
B
𝛃 în cazul absenţei erorilor şi vor determina, de
Z această dată, un triunghi al erorilor abc. Este
𝛆
𝛂 interesant de observat faptul că unghiurile acestui
b triunghi sunt :  - cu vârful pe cercul capabil de
a unghiul ,  - pe arcul de cerc capabil de unghiul 
𝛆
c
şi 1800-(+ ) pe arcul capabil de unghiul + .
Mai este de remarcat faptul că deşi ele se găsesc pe
A aceste arce nu mai au vârful comun.
Observăm că punctul Z nu se găseşte în interiorul
triunghiului erorilor.
 C

Considerăm acum că eroarea

sistematică, pe care o notăm cu
𝛆
𝛆’ ’, este mai mică şi are acelaşi
semn cu eroarea considerată
B
𝛃 iniţial . Relevmentele vor fi :
𝛆’ Z Aa’, Bb’ şi Cc’. Intersecţia
𝛆
𝛂 b' acestor noi relevmente vor
a'
c'
𝛆’
b
a
determina un triunghi al erorilor
𝛆
c a’b’c’ care, comparativ cu primul,
este mai mic dar păstrează
A aceleași caracteristici ale
unghiurilor.
 C

𝛆’’ Vom considera o altă eroare sistematică, ”, care are altă
valoare şi semnul diferit de erorile considerate anterior. Vom
𝛆 c’'
𝛆’ constata că triunghiul erorilor pentru această nouă valoare a
erorilor sistematice, a”b”c” este situat de cealaltă parte a
b’’
a’’ punctului Z și păstrează aceleași caracteristici ale unghiurilor.
B Analizând cele patru construcţii putem observa că
𝛆’’ 𝛃 unghiurile:
𝛆’ a=a’=a’’=𝛂
Z
𝛆 b' b=b’=b’’=𝛃
𝛂 a' c=c’=c’’=180o –(𝛂+𝛃)
c'
b
𝛆’ a Observăm de asemenea că vârfurile unghiurilor egale din
𝛆’’ c fiecare triunghi al erorilor se găsesc pe cercurile capabile de
𝛆
aceste unghiuri, cercuri care trec prin punctul observat al navei
Z. Această ultimă proprietate a triunghiului erorilor face
A posibilă determinarea punctului observat al navei în cazul în
care există o eroare în determinarea corecţiei compasului,
putând totodată să se determine şi valoarea acestei erori.
 C

𝛆’’
𝛆 c’'
𝛆’
b’’
a’’
B
𝛆’’ 𝛃
𝛆’ Z
𝛆 b'
𝛂 a'
c'
b
𝛆’ a
𝛆’’ c
𝛆

A
 Reducerea erorilor
1. Se măsoară, convertesc și se trasează cele
sistematice – procedeul trei relevmente;
triunghiurilor asemenea 2. Se variază cu 20-50 corecția compasului
(Δc/ Δg);
3. Se analizează noul triunghi obținut;
• dacă este mai mare decât primul, înseamnă că noua corecţie aplicată a dus
la mărirea primei corecţii;
• dacă este mai mic decât primul, înseamnă că cea de a doua corecţie este
mai apropiată de cea reală;
• dacă este egal cu primul dar inversat, înseamnă că s-a schimbat semnul
corecţiei compasului;
• dacă este foarte mic sau este chiar un punct, înseamnă că noua corecţie a
compasului este cea corectă;
1. Se unesc vârfurile triunghiurilor => punctul
observat;
2. Se măsoară noile relevmente adevărate;
3. Se determină corecția reală a compasului
Ra-Rc= Δc sau Ra-Rg= Δg
Rc1=1960 Rc2=2630 Rc3=3170 Δc=+30 =>

Ra1= 1990 Ra2= 2660 Ra3=3200

Micșorăm arbitrar corecția compasului cu 40 =>

triunghiul mic
Unim vârfurile corespunzătoare => P
Se măsoară pe hartă/hârtia milimetrică Ra1,2,3 =>
Ra1=19205 Ra1-Rc1= Δc1= - 305
Ra2=25802 Ra2-Rc2= Δc2= - 408
Ra3=3120 Ra3-Rc3= Δc3= - 50
Δc mediu= -404
 Reducerea erorilor sistematice – procedeul
locurilor de egală diferență de relevment
1.Cercul capabil de unghiul dintre relevmente este independent de
erorile sistematice pe care acestea le conțin RCB-RCA = (RaB – Δc) -
(RaA – Δc) = RaB - RaA;
2.Se calculează unghiurile orizontale α=RCB-RCA ȘI β=RCC -RCB;
3.Se trasează arcele de cerc capabile de cele două unghiuri orizontale
și se determină punctul observat al navei;
4.Se scot din hartă relevmentele adevărate;
5.Se determină corecția reală a compasului Ra-Rc= Δc / Ra-Rg= Δg
Reducerea erorii de nesimultaneitate
• Rg1 la A ===> Ra1 la A
• Rg2 la B ===> Ra2 la B
• Rg3 la C ===> Ra3 la C
• Rg4 la B ===> Ra4 la B
• Rg5 la A ===> Ra5 la A
• se calculeaza Ra la A cu relatia :
• Ra A = (Ra1 + Ra5)/2
• se calculeaza Ra la B cu relatia :
• Ra B = (Ra2 + Ra4)/2
• Caracterizaţi procedeul determinării punctului navei cu trei relevmente simultane.
• Descrieţi principiul metodei grafice a acestui procedeu.
• Care sunt erorile accidentale care pot apărea pe timpul aplicării procedeului?
• Care sunt erorile sistematice care se pot produce pe timpul aplicării procedeului?
• Descrieţi algoritmul aplicării procedeului la bordul navei;
• Cum se poate determina precizia aplicării procedeului?
• Cum se poate determina eroarea în corecţia compasului?
• Descrieţi procedeul triunghiurilor asemenea de reducere a erorilor sistematice.
• Descrieţi procedeul locurilor de egală diferenţă de relevment pentru reducerea
erorilor sistematice.
• Descrieţi procedeul de reducere a relevmentelor la acelaşi moment ca procedeu de
reducere a erorilor de nesimultaneitate.
 VERIFICARE
• Care este proprietatea generală a unei linii de poziţie?
• Cum se clasifică liniile poziţie?
• Cum trasăm pe harta de navigaţie o dreaptă de relevment?
• Cum trasăm un arc de cerc capabil de un unghi dat în cazul în care unghiul orizontal măsurat este mai mic de 90o?
• Cum trasăm un arc de cerc capabil de un unghi dat în cazul în care unghiul orizontal măsurat este mai mare de 90o?
• Cum se face transportul unei drepte de relevment/cerc capabil de un unghi dat/ cerc de distanţă?
• Care sunt măsurile de ordin practic ce se impun a fi luate pentru reducerea erorilor de măsurare a dreptelor de relevment?
• Care sunt principalele reguli de alegere a obiectelor costiere la care se fac observaţii?
• Care sunt principalele reguli de măsurare a relevmentelor?
• De ce depinde precizia determinării punctului navei cu două relevmente simultane?
• Cum vom proceda la relevarea a două obiecte pentru a reduce eroarea de nesimultaneitate în măsurarea relevmentelor la
ele?
• Descrieţi principiul metodei grafice de determinare a punctului navei cu trei relevmente simultane?
• Care sunt erorile sistematice care se pot produce pe timpul aplicării procedeului de determinare a punctului navei cu trei
relevmente simultane?
• Cum se poate determina precizia aplicării procedeului de determinare a punctului navei cu trei relevmente simultane?
• Descrieţi procedeul triunghiurilor asemenea de reducere a erorilor sistematice.
• Descrieţi procedeul locurilor de egală diferenţă de relevment pentru reducerea erorilor sistematice