Marinarie

ELEMENTE DE CONSTRUCTIE ALE

AMBARCATIUNILOR
 ELEMENTE DE CONSTRUCTIE ALE
AMBARCATIUNILOR
• Corpul sau coca ambarcatiunii – constituie
partea cea mai importanta a ambarcatiunii.
Corpul este partea propriu-zisa a navei, care
determina calitatile nautice, de robustete,
mobilitate si manevrabilitate, precum si
capacitatea de transport.
• Formele exterioare ale cocii nu corespund nici
unei figuri geometrice care ar putea fi definita;
• Singurul caracter geometric al cocii este simetria
fata de un plan numit plan longitudinal de
simetrie.
 Partile principale ale cocii
• Partea din fata, care se numeste prova
• Partea din spate se numeste pupa
• Partea din mijloc se numeste parte centrala
• Sectiunea verticala - transversala in zona
perimetrului maxim al cocii se numeste cuplu
maestru sau sectiune maestra
• Un observator care se afla pe puntea navei si
priveste spre prova are in dreapta bordul tribord
si in stanga bordul babord
Corpul se compune din osatura peste care se monteaza invelisul
exterior

• Osatura consta in totalitatea elementelor si

pieselor longitudinale si transversale care,
impreuna formeaza structura de rezistenta.
Dupa cum reiese din exprimarea anterioara,
functie de modul in care sunt dispuse
elementele de rezistenta:
– osatura longitudinala
– osatura transversala
 Osatura longitudinala
• chila - piesa fundamentala de rezistenta a oricarei nave. Este
situata in plan diametral, pe fundul barcii de la prova la pupa.
• etrava - piesa de rezistenta situata in extremitatea prova, constituie
de fapt prelungireachilei la prova.
• etamboul - piesa de rezistenta situata in extremitatea pupa,
constituie de fapt prelungirea chilei la pupa.
• contrachila - piesa de rezistenta longitudinala care dubleaza chila
pe toata lungimea intarind astfel fundul barcii.
• carlingile laterale - sunt elemente de rezistenta longitudinala,
dispuse pe fundul barcii simetric fata de planul diametral. Leaga
varangele intre ele si formeaza impreuna cu acestea structura de
rezistenta a fundului barcii.
• curentii de bordaj (stringherii) - sunt elemente de osatura
longitudinala dispuse de-a lungul bordurilor. Acestia leaga coastele
intre ele si impreuna formeaza structura de rezistenta a bordurilor.
 Nomenclatura barcilor:
1 -chila, 2- etrava, 3- etambou, 4- bordaj,
5- coaste; 6- curent, 7- bancuri"
8 -spata, 9 -tablou
 Osatura transversala
• coastele (crevacele) - elemente de rezistenta
transversale, fixate la intervale egale.
• varangele - elemente de rezistenta
transversale care unesc capetele inferioare ale
coastelor in scopul sporirii rezistentei fundului
barcii.
• traversele - elemente de rezistenta
transversale care unesc capetele superioare al
celor doua coaste ale unui cuplu.
ACCESORIILE AMBARCATIUNII
1. Ramele
Carma barcii
 Ancora amiralitate:
1 -inel, 2 -fus, 3 -brat, 4 -diamant, 5 –
palme, 6- brate, 7- traversă
 Ancora Hall:
1- corp, 2- fus, 3- bolt, 4- cheie, 5- loc
pentru marcare
 PARAME SI ACCESORll DE PUNTE
• Dupa materialul din care sunt confectionate:
- parame vegetale;
- parame sintetice;
- parame metalice.
• Dupa modul in care sunt confectioante
- parame simple (lantane);
- parame rasucite (garline);
- parame impletite.
Parama simpla sau lantana
. Parama confectionata din
rasucirea unor lantane de la
stanga la dreapta se numeste
garlin iar lantanele
respective poarta denumirea
de cordoane

Cordon:
1 –cordon
2- suvite
3- sfilate
4- fire
Accesorii de punte

Babalele
Binte
Tacheti
Turnicheti
Rodantele
Somarul
Urechile
MATELOTAJ
Noduri marinaresti

Nodurile de impreunare
-nodul lat
-nodul lat cu dublin
-nodul de vacar

Nodurile de legatura
- nodul simplu
- jumatate ochi
- latul
-nodul d e scondru
-nodul de scota sau nodul de
pavilion
-nodul de ancora
-nodul de pescar
 MANEVRA AMBARCATIUNILOR CU
MOTOR
• Regulile de manevră a ambarcaţiunilor pot fi date
(postulate) doar în teorie, în manualele şi tratatele de
profil. Nu există nimic care să poată înlocui practica la
bordul unui yacht. Cu toate acestea, există câteva
principii folositoare unui skipper pentru a îşi face o idee
cu privire la ce se poate aştepta în practică.
• În cele mai multe situaţii va exista un mod clar şi
evident de a manevra iahtul. Cu toate acestea,
schimbarea unui singur factor în procesul de manevră
va duce de cele mai multe ori la puncte de vedere
diferite şi moduri de abordare diferite a manevrei (care
pot fi toate corecte) – dacă skipper-ul nu loveşte iahtul
înseamnă că manevra de acostare a fost un succes.
 Efectul de guvernare al carmei
Generalitati:
• Carma: este compusa din ax ,safran, eche si
balamale.
 Tipuri de carma:

• - compensata;
- necompensata;
- suspendata;
EFECTUL CARMEI

Cârma în ax.
Forţa este zero

Cârma în ax. Forţa este zero

Efectul carmei

Cârma pusă în
tribord împinge
pupa la babord şi
prova pivotează la
tribord

Centrul rezistenţei laterale

Efectul carmei

Cârma pusă în babord

împinge pupa la
tribord şi prova
pivotează la babord

Centrul rezistenţei laterale

 Efectul elicei
Elicea iahtului este construită
Apă puţin adâncă – forţă redusă
astfel încât prin mişcarea de
rotaţie a acesteia (de şurub)
imprimă mişcare iahtului
prin apă, înainte sau înapoi.
Pe măsură ce elicea se
roteşte, palele acesteia
împing apa într-o direcţie,
forţând iahtul să se
deplaseze în direcţia opusă
Apă adâncă – forţă mărită
 Efectul elicei
• Elicea este definită ca fiind
Apă puţin adâncă – forţă redusă cu pas dreapta dacă se
învârte în sensul acelor de
ceasornic la mişcarea spre
înainte şi cu pas stânga,
pentru cazul invers
• Atunci când se deplasează
spre înainte, o elice cu pas
dreapta va tinde să
deplaseze pupa către
tribord şi invers când se
deplasează către înapoi.
• O elice pas stânga lucrează
Apă adâncă – forţă mărită în mod invers
 Centrul de giraţie

Forţe egale aplicate pe ambele părţi ale punctului pivotant

 Centrul
Centrulde giratie
de giraţie

O forţă mai mare aplicată pe prova împinge pupa în partea

opusă
 Centrul de giraţie
O forţă mai mare aplicată
pe pupa împinge prova
în partea opusă