Scolioza

Definitie

 Scolioza este o deformare permanenta a coloanei vertebrale, legata de o

torsiune a vertebrelor una fata de cealalta, in cele trei planuri ale spatiului
(sus-jos, dreapta-stanga, fata-spate).
 Aceasta deviere a coloanei vertebrale este legata de o rotatie a vertebrelor
una fata de cealalta. In cazul acestei afectiuni, coloana vertebrala prezinta o
rasucire. Curburile sale naturale, inainte si inapoi, sunt modificate.
 Statistic, scolioza afecteaza mai ales adolescentele, in proportie de 80%, iar
formele severe ale bolii apar tot la fete, pentru fiecare baiat cu scolioza
severa existand 10 fete cu aceeasi forma a bolii. In general, este vorba despre
scolioza idiopatica, ceeace inseamna ca nu se stie care este cauza exacta a
bolii. Majoritatea cazurilor de scolioza la copii apar intre varsta de 10 ani si
18 ani.
 SEMNE SI SIMPTOME

 Diferente intre inaltimea umerilor, a omoplatilor sau a soldurilor;

 Proeminenta unor vertebre pe o parte a corpului;
 Lungimea diferita a bratelor, atunci cand cel mic sta drept;
 Aparitia inexplicabila a durerilor de spate si/sau a problemelor de respiratie.
Bilantul Articular

Reprezintă valoarea amplitudinii articulației și constă în aprecierea gradului de mobilitate într-o

articulație, prin măsurarea analitică a unghiului de mișcare pe direcții anatomice posibile în planurile
și axele corespunzătoare.
Modalități de măsurare a amplitudinii de mișcare:
• Evaluare directă, subiectivă, din ochi
• Evaluare cu ajutorul GONIOMETRULUI
• Măsurarea distanței între două puncte notate pe cele două segmente care alcătuiesc unghiul de
mișcare și calcularea cosinusului unghiului
• Măsurarea cu ajutorul pendulului/ firului cu plumb în care poziția pendulului fixează
verticalitatea, iar unghiul măsurat semnifică deplasarea maximă a segmentului de la verticalitate
• Executarea a două radiografii la nivelul excursiilor maxime ale unei mișcări ce permite
măsurarea amplitudinii acestei mișcări
 Pacientul va fi examinat dezbracat, in
picioare iar dupa ce se s-au insemnat cu
creionul reperele care ne
intereseaza, il vom examina din spate
urmarind:

 curbura scoliotica si apofiza spinoasa la care

corespunde varful curburii;
 sageata = distanta in cm la care este varful curburii
fata de linia data de firul cu plumb care coboara de la
occiput la plica dintre fese. In scolioza echilibrata
firul cu plumb trebuie sa cada intre fese;
• GIBOZITATEA, CARE APARE LA FLEXIA
TRUNCHIULUI INAINTE, IN CAZUL SCOLIOZEI
ADEVARATE. IN ATITUDINEA SCOLIOTICA NU
APARE;
• SCOLIOZA2EVIDENTIEREA GIBOZITATII PRIN
INDOIREA TRUNCHIULUI

• ECHILIBRAREA BAZINULUI IN CAZUL CAND

UNUL DINTRE MEMBRELE INFERIOARE ESTE
MAI SCURT SE PRODUCE O INCLINARE A
BAZINULUI DE PARTEA LUI. ADAUGAND
TALONETE SUB TALPA PANA LA ECHILIBRAREA
BAZINULUI AFLAM SI CAT ESTE IN CM,
DIFERENTA DINTRE MAMBRE;
• PICIORUL PLAT UNILATERAL.
• METODA LUI COBB-LIPPMANN
• ESTE CEL MAI FRECVENT UTILIZATĂ, PERMITE MĂSURAREA DEVIAȚIEI LATERALE A COLOANEI
VERTEBRALE – UNGHIUL COBB SAU UNGHIUL SCOLIOZEI.
• PRINCIPIUL ACESTEI TEHNICI ESTE URMĂTORUL: SE EFECTUEAZĂ O RADIOGRAFIE DIN
INCIDENȚĂ POSTERO-ANTERIOARĂ, CENTRATĂ, CARE RELEVĂ COLOANA VERTEBRALĂ ÎN
TOTALITATEA EI, CU PACIENTUL ÎN ORTOSTATISM ȘI CU EVENTUALELE DIFERENȚE DE
LUNGIME A MEMBRELOR INFERIOARE COMPENSATE. PE ACEASTĂ RADIOGRAFIE SE TRASEAZĂ
O LINIE REPER CARE UNEȘTE APOFIZELE SPINOASE ALE C1 ȘI L5, SE IDENTIFICĂ VERTEBRA
LIMITĂ SUPERIOARĂ ȘI VERTEBRA LIMITĂ INFERIOARĂ (VERTEBRELE LIMITĂ SUNT ACELEA
CARE LIMITEAZĂ SUPERIOR ȘI INFERIOR UNGHIUL CURBURII SCOLIOTICE ȘI A CĂROR
ÎNCLINAȚIE MAXIMĂ SE SITUEAZĂ SPRE CONCAVITATEA CURBURII), PENTRU FIECARE
CURBURĂ IDENTIFICATĂ, SE TRASEAZĂ CÂTE DOUĂ LINII, UNA PARALELĂ CU MARGINEA
SUPERIOARĂ A VERTEBREI LIMITĂ SUPERIOARĂ, IAR CEALALTĂ PARALELĂ CU MARGINEA
INFERIOARĂ A VERTEBREI LIMITĂ INFERIOARĂ, APOI SE TRASEAZĂ ALTE DOUĂ LINII,
PERPENDICULARE PE PRIMELE, IAR UNGHIUL CE REZULTĂ DIN INTERSECTAREA LOR ESTE
UNGHIUL COBB, CARE SE MĂSOARĂ.
 TESTING MUSCULAR

• TESTEAZĂ FORȚA MAXIMĂ RELATIVĂ, ADICĂ FORȚA DINTR-UN ANUMIT MOMENT.

• TESTINGUL MUSCULAR MANUAL ESTE FOLOSIT CEL MAI FRECVENT (SE TESTEAZĂ UN GRUP
MUSCULAR CARE ACȚIONEAZĂ ASUPRA UNEI ARTICULAȚII). SE POATE FACE ȘI CU DINAMOMETRUL.

• CONTRAINDICAȚII

 DISLOCAȚII ARTICULARE
 FRACTURI RECENTE
 STĂRI POSTOPERATORII
 MIOZITE OSIFIANTE
 PROCESE INFECȚIOASE ȘI INFLAMATORII LOCALE
 DURERI INTENSE
 BOLI CARDIOVASCULARE SEVERE
 STĂRI DE OBOSEALĂ LOCALĂ SAU GENERALĂ
• Cotarea bilanțului muscular:

•F5 (forța 5) - forță normală, musculatura execută mișcări pe toată amplitudinea, contra unei forțe externe, egală cu valoarea unei forțe
normale.

• ** normalitatea este constatată prin comparație cu segmentul opus, sănătos, iar dacă și acesta este afectat, se va ține seama de sex, masă
musculară și de gradul de antrenare fizică a pacientului.

•F4 (forța 4) – forță bună, reprezintă capacitatea mușchilor de a deplasa antigravitațional, complet segmentul contra unei rezistențe
medii.

•F3 (forța 3) – forță acceptabilă a unui mușchi de a mobiliza complet segmentul contra gravitației fără altă contrare.

•F2 (forța 2) – forță mediocră, permite mușchiului să mobiliezeze segmentul cu eliminarea gravitației (se realizează pe un plan de
alunecare).

•F1 (forța 1) – forță schițată, reprezintă sesizarea contracției mușchiului prin palparea lui sau a tendonului cu observarea unei ușoare
tremurături a acestuia. Este incapabilă să mobilizeze segmentul, sesizată doar contracția musculaturii specifice care poate fi palpată.

•F0 (forța 0) – mușchiul nu poate realiza nici un fel de contracție

(paralizie completă)

•F5, F4, F3 – forțe antigravitaționale

•F2, F1, F0 – forțe fără gravitație

 NUME I PRENUME: DUMITRESCU MIHAI DATA:06.01.2023
TESTING MUSCULAR
MEMBRUL SUPERIOR    

ABDUCTIE BRAT(C4): STANGA=4 DREAPTA=4

ADDUCTIE BRAT(CS-TI) TESTARESTANGA=4

MUSCULARA DTEAPTA=4

FLEXIE ANTE BRAT (CS): STANGA=4 DREAPTA=4

EXTENSIE PUMN (C6) : STANGA=4 DREAPTA=4

EXTENSIE ANTEBRAT (C7): STANGA=4 DREAPTA=4

FLEXIE DEGETE (C8): STANGA=4 DREAPTA=4

ABDUCTIE DEGETE (Tl): STANGA=4 DREAPTA=4

MEMBRUL INFERIOR    

FLEXIE COAPSA (L2) : STANGA=3 DREAPTA=4

ADDUCTIE COAPSA: STANGA=4 DREAPTA=4

ABDUCTIE COAPSA: STANGA=4 DREAPTA=4

EXTENSIE GAMBA (L3) : STANGA=3 DREAPTA=4

FLEXIE GAMBA: STANGA=4 DREAPTA=4

FLEXIE DORSALA GLEZNA (L4) STANGA=3 DREAPTA=4

EXTENSIE HALUCE (LS) : STANGA=4 DREAPTA=4

FLEXIE PLANTARA GLEZNA (SI) STANGA=4 DREAPTA::4

SCOR MOTOR STANGA=   57  

SCOR MOTOR DREAPTA=     60

TOTAL= 117  
 IN URMA BILANTULUI ARTICULAR SI TESTINGULUI MUSCULAR DIAGNOSTICUL ESTE:
 SCOLIOZA IDIOPATICA IN ‘S’ CU ,CONVEXITATE SPRE LOMBAR DREPT , DORSAL STANG
 SECMENTELE COLOANEI VERTEBRALE AFECTATE : DORSOLOMBAR
 OBIECTIVE
 Constientiz area pozitiilor corecte acoloanei vertebrale, aumerilor si abazinulu i, prin
adoptarea unor posturicorective(corecte)
 Cresterea si refacerea mobilitatii articulare si musculare,treptat.

 Tonifierea musculaturii i afectate inregim de scurtare sidealungire, acolo unde este suferind
(nivel cv).
 Corectarea si mentinerea tonusului muscular, prin exercitii sigimnastica medicala.
 Cresterea fortei sirezistente i musculare.
 Reeducarea reflexului de postura corecta
 TRATAMENT
• MERS:
• 1. MERS PE VARFURI CU BRATELE INTINSE
DEASUPRA CAPULUI.
• 2. MERS CU RIDICAREA GENUNCHIULUI STANG LA
PIEPT. CU BASTONUL LA SPATE, BRATUL STANG
• DEASUPRA CAPULUI.
• 3. MERS CU BASTONUL LA CEAFA, RIDICAREA
GENUNCHIULUI DREPT LA PIEPT AHEMATIV CU CEL
• STANG.
• STAND IN PICIOARE:
• 1. SE RIDICA AMBELE BRATE PRIN LATERAL, PE
INSPIRATIE SI SE COBOARA PE EXPIRATIE.
• 2. ROTARI ALE BRATELOR PE INSPIRATIE SI
EXPIRATIC.
• 3. ROTARI DE UMERI.
• 4. ARCUIRI DE BRATE UNUL SUS, ALTUL JOS.
• 5. TINAND UN BASTON IN MAINI (SAU FARA
BASTON), TINUT LA LATIMEA UMERILOR
APLECAREA TRUNCHIULUI INAINTE CU DUCEREA
BASTONULUI DEASUPRA CAPULUI, CU EXTENSIA
TRUNCHIULUI.
6. TINAND UN BASTON IN MAINI, TINUT LA LATIMEA
UMERILOR MAINILE PARALELLE CU SOLUL SI
INTINSE DIN COATE, SE DUC INSPRE DREAPTA SI
INSPRE STANGA, CU REVENIRE IN FATA, PE
INSPIRATIE SI EXPIRATIE, IAR CAPUL FACE MISCAREA
IN DIRECTIC CONTRARA
• 7. MAINILE IMPREUNATE DEASUPRA CAPULUI, SE
APLEACA TRUNCHIUL USOR SPRE DREAPTA SI SPRE
STANGA. MISCAREA NU E AMPLA SI URMARESTE
INTINDEREA PORTIUNII LATERALE A TRUNCHIULUI.
 8 MANA DREAPTA IN SOLD, MANA STANGA INTINSA SE • INTINS PE SPATE:
DUCE INSPRE DREAPTA. INVERS. MISCARE MAI AMPLA.
• 1. MAINILE PRIND CATE UN GENUNCHI SI IL TRAG LA PIEPT.
• 9. STAND CU PICIORUL STANG ASEZAT IN FATA PE O
• SE REPETA CU FIECARE PICIOR.
LADITA, MANA STANGA LA CEAFA SI DREAPTA LA SPATE.
INDOIREA TRUNCHIULUI SPRE DREAPTA CU ARCUIRE SI
REVENIRE.
• 10. ACEEASI POZITIE: EXTENSIA TRUNCHIULUI CU
RASUCIRE SPRE STANGA SI REVENIRE IN POZITIA
INITIALA.
• 11. STAND CU PICIORUL STANG SPRIJINIT LATERAL PE UN
SCAUN, MANA DREAPTA LA SPATE, IAR STANGA LA CEAFA:
INDOIREA TRUNCHIULUI SPRE DREAPTA CU MENTINEREA
POZITIEI 5 SECUNDE SI REVENIRE.
• 12. ACCEASI POZITIE: RASUCIREA TRUNCHIULUI SPRE
STANGA CU MENTINERE 5 SE 5 SECUNDE SI REVENIRE.
• PE GENUNCHI:
• 1. PE GENUNCHI CU BASTONUL VERTICAL LA SPATE, CU
MANA STANGA TINUT DE SUS SI MANA DREAPTA DE JOS
DUCEREA PICIORULUI STANG INAINTE CU TALPA PE SOL.
EXTENSIA SPATELUI SI REVENIRE.
• 2. ACEEASI POZITIE DUCEREA PICIORULUI DREPT INTINS
INAPOI SPRIJINIT PE VARF, CU RASUCIREA TRUNCHIULUI
SPRE STANGA SI CU SPATELE IN EXTENSIE, REVENIRE IN
POZITIE INITALA.
2. Idem 1. in plus, capul se ridica el si se aduce genunchiul la frunte.
3. Genunchii indoiti, talpile pe sol, pe expiratie se contracta abdominalii, se salta usor sacrul de pe pat, se revine pe inspiratie si
se repeta.

4. Genunchii indoiti, talpile pe sol, mainile intinse in lateral, se apleaca ambii genunchi spre dreapta, apoi spre stanga, atingand
so lul

5. Un genunchi in doit, talpa pe sol, celalalt picior se ridica cu genunchiul intins.

6. Ambele picioare intinse, se ridica alterativ cate un picior intins din genunchi cat
de sus posibil.
7. Culcat pe spate, cu mana stanga la ceafa si dreapta pe sold: ducerea piciorului
stang in lateral prin alunecare pe sol si revenire.
8. Bicileta cu miscari in ambele sensuri, inclusiv din glezna

In patru labe:
1. Arcuiri ale spatelui, cu cifoza totala pe expiratie si lordoza totala pe
inspiratie.

2. Se ridica brat-picior opus.

3. Se ridica cate un brat prin lateral, privirea urmareste miscarea mainii.

4. Din patrupedie, se lasa sezuta pe calcaie, mainile se intind inainte, revenire in patrupedie, apoi intins pe burta, se executa o
usoara extensie a spatelui, se mentine cateva secunde, apoi se trece in patrupedic si in pozitia cu sezuta pe calcaie, cu mainile
intinse inainte.
5. Pe genunchi cu sprijin pe palme: mers inainte pasind cu mana si piciorul stang, alternativ mana si picior drept. 1-2 minute

Stand cu sezuta pe calcaie:

1. Stand cu sezuta pe calcaie, spatele drept, mainile se intind inainte impreuna cu spatele, se mentine cateva secunde, apoi revenire
la pozitia verticala cu spatele drept.
2. Stand cu senuta pe calcaie, spatele drept, mainile se intind inainte impreuna cu spatele, se mentine cateva secunde, apoi se fac
"pasi' cu mainile inspre dreapta. Revenire cu trunchiul intins inainte si se repeta, numai spre dreapta

Pe saltea stand cu picioarele sub fund:

1. Pe expiratie mainile si trunchiul coboara inainte, fundul ramane pe calcaie. e la pozitia
Se intind mainile inainte, dupa care, pe expiratic, se revine l verticala cu verificarea posturii spatelui.
2. Mainile si trunchiul coboara inainte, dupa care mainile fiac "pasi" in lateral dreapta, cu revenire si repetare.

Intins pe burta:
1. Culcat cu fata-n jos, bratul stang inainte, iar dreptul indoit la spate: extensia trunchiului cu ridicar ca bratului stang si rasucire si
ducerea piciorului stang i ng in lateral.
2. Aceeasi pozitie: indoirea trunchiului spre dreapta cu ducerea piciorului
stang in lateral.
3. Mainile intinse inainte tin amandoua un baston (sau fara baston). Se ridica
mainile intinse si se extinde spatele. 4. Ridicari brat-picior opus.
5. Mainile la ceafa, coatele intinse inapoi, se executa ridicari ale trunchiului
superior de pe salten. 6. Culeat inainte cu bratele intinse deasupra capului: extensia trunchiului cu ridicare bratelor si picioarelor
de pe sol.
I

ntins pe o parte:
1. Culcat pe partea dreapta, cu un rulou sub curbura dorsala, bratul stang in prelungirea corpului si dreptul pe langa corp:ducerea
piciorului stang in sus si coborarea lui. Se executa lent, de 10-15 ori.
2. Culcat pe partea stanga, cu un rulou sub curbura lombara, bratul stang in prelungirea corpului si mana dreapta pe sold: indoirea
trunchiului spre dreapta si revenire.
3. Culeat pe partea dreapta, genunchii mult indoiti, mainile intinse in acelasi plan cu umerii, se duce mana stanga prin lateral si
inapoi spre spate,
privirea urmareste bratul. 4. Idem, cu o greutate in mana.

Sezand pe scaun:
1. Stand pe scaun cu bastonul in maini, tinut la latimea umerilor: aplecarea trunchiului inainte cu ducerea bastonului deasupra
capului, cu extensia trunchiului si inspiratie; revenire cu expiratie
2. Stand pe scaun cu picioarele mult de partate, pe inspiratie se ridica mainile deasupra capului, iar pe expiratie se coboara mainile
spre podea, intre picioare si se duc cat de in spate posibil, cu usoare acreuiri.
Pe o bancheta/masa:
1. Culeat inainte cu pieptul pe o bancheta, picioarele pe sol; ridicarea membrelor inferioare peste orizontala extinse din
genunchi, revenire cu
sprijinirea talpilor pe sol.
2. Culcat pe masa, cu toracele in afara, bratele sprijinite pe un scaun,
membrele inferioare sustinute de o alta persoana, ridicarea trunchiului in extensie cu inspiratie, revenire cu sprijinirea bratelor pe
scaun si expiratie.
3. Idem, cu mainile la cenfa

Cu mingea medicinala
1. Mingea sprijinita de perete, cu spatele sprijinit de minge, genuflexiuni.
2. Mingea pe sol, stand pe burta pe minge, genunchii in sprijin pe sol, degetele se sprijina de ceafa, extensii de trunchi
 MULTUMESC!!!!

FILIPOIU NICOLAE SORIN

AMB III