Sunteți pe pagina 1din 25

Indici funcționali imagistici în afecțiunile

musculoscheletale

Dr. Adrian-Ioan Lungu, Dr. Augustin Dima, Dr. Alexandru Cristea


• Afecțiunile musculoscheletale prezintă o afectare predominant
mecanică, complicată ulterior cu modificări inflamatorii ale
elementelor implicate în stabilitatea și dinamica articulară, modificări
ce periclitează funcționarea normală a biomecanicii articulare.
• Investigarea acestor afecțiuni se face prin evaluare anamnestică
succedată de evaluarea clinică și funcțională, elemente ce au o
sensibilitate imperfectă de cele mai multe ori.
• Pentru a veni în completarea acestor evaluări, investigarea
paraclinică, predominant cea imagistică, joacă un rol decisiv în
stabilirea unui diagnostic cât mai precis.
• Uzual, în investigarea imagistică, sunt urmărite elemente de
integritate anatomică, elemente de varietate sau alterare
morfologică, prezența corpilor sau structurilor straine.
• Un criteriu ce se impune evaluat în afectările musculoscheletale sunt
indicii funcționali imagistici specifici fiecărei articulații.
• Obiectivele acestor indici sunt de a identifica prezența unor patologii,
aflate în forma simptomatică sau asimptomatică, sau de a identifica
riscul de dezvoltare a unora.
• Utilizarea acestor măsurători ne permite înțelegerea mai bună a
fenotipului articular, a etiologiei patologiei și a factorilor de risc,
trasând direcția în care se va îndrepta tratamentul sau evoluția
patologiei și ne permite să înțelegem impactul asupra statusului
funcțional al pacientului.
Lațimea spațiului articular al șoldului
• Este necesară o radiografie a articulației coxo-femurale, incidență AP
• Sunt necesare 3 măsurători:
- Spațiul superior articular (cel mai superior punct al convexității
capului femural – cortexul acetabular)
- Spațiul axial articular (capul femural – acetabul la nivelul incizurii)
- Spațiul medial articular (cel mai medial punct al convexității
capului femural – cortexul acetabular)
Lațimea spațiului articular al șoldului
Lațimea spațiului articular al șoldului
Spațiu Minim (mm) Maxim (mm)

Superior 4 6

Axial 4 7

Medial 4 13

Spatiul superior: < 4mm – afectare degenerative


Spatiul axial: < 4mm – afectare degenerative, afectare inflamatorie
Spatiul medial: < 4mm – afectare degenerative sau inflamatorie, > 4mm efuziune articulara
Andâncimea acetabulară
• Este necesară o radiografie de bazin, incidență AP
• Este trasată o linie de la marginea superioară a pubisului la marginea
acetabulară supero-externă. Distanța cea mai mare dintre această
linie și acetabul este masurată
Andâncimea acetabulară
• Există variații ale valorior între bărbați și femei
Minim (mm) Maxim (mm)

Bărbați 7 18
Femei 9 18

• O adâncime acetabulară care este mai mică de 7/9 mm este


considerată îngustă și displazică, elemente ce ar precipita pe viitor
afecțiuni degenerative ale șoldului.
Unghiul colului femural
• Este necesară o radiografie de bazin, incidență AP, cu o rotație internă
de 15 grade a piciorului.
• Valorile normale trebuie sa fie între 120°-130°
• Sunt trasate 2 linii: una prin mijlocul colului femural, una prin mijlocul
diafizei femurale și se va măsura unghiul dintre cele 2.
Unghiul colului femural
• Dacă unghiul <120 - coxa vara;
• Dacă unghiul >130 – coxa valga;
Aliniamentul patelar
• Este necesară o radiografie de profil a genunchiului (în semiflexie)
• Se va compara lungimea patelară cu lungimea tendonului patelar. De
obicei există un raport de 1:1 intre cele 2 valori. Este acceptată o
creștere cu 20% a valorii tendonului patelar.
• Lungimea patelară: cea mai lungă diagonală dintre polul superior și
inferior
• Lungimea tendonului patelar: distanța măsurată dintre inserția
posterioară la nivelul patelei și punctul de inserție de la nivelul
tuberculului tibial
Aliniamentul patelar
• O creștere cu >20% a lungimii tendonului patelar ne indică
diagnosticul de patella alta
Unghiul patelofemural
• Măsoară angulația patelară
• Este utilizat în diagnosticul instabilității patelare și a sindromului de
presiune patelofemurală laterală
• Este necesară o radiografie tangențială de genunchi (genunchi in
flexie 90, incidență superioară)
Unghiul patelofemural
• Elemente urmărite radiologic
• Apexul patelar (C). Rotula este centrată când apexul său este direct
deasupra celei mai adânci secțiuni ale șanțului intercondilian
• Unghiul șanțului intercondilian (A-A:B-B).
• Indicele spatiului patelofemural lateral (C,D).
• Unghiul patelofemural lateral (C-C:D-D).
• Deplasarea patelară laterală (E).
Unghiul patelofemural
• Elemente urmărite radiologic
• Apexul patelar (C).

• Unghiul șanțului intercondilian (A-A:B-B)


este format de intersectia liniilor ce unesc
cel mai inalt punct al celor 2 condili și cel
mai adănc punct al șanțului intercondilian
Valorile normale sunt 138° ± 6°. Un unghi
mai mare predispune la subluxatie si
dislocare.
• Indicele spatiului patelofemural lateral (C,D).
• Unghiul patelofemural lateral (C-C:D-D).
• Deplasarea patelară laterală (E).
Unghiul patelofemural
• Elemente urmărite radiologic
• Apexul patelar (C).
• Unghiul șanțului intercondilian (A-A:B-B)

• Indicele spatiului patelofemural lateral


(C,D). Raportul dintre cel mai ingust spatiu
al compartimentului medial si cel mai ingust
spatiu al compartimentului lateral. Valoarea
acesuit indice este normal ≤ 1.0. O valoare >
1.0 este identificată la pacienții cu
condromalacie patelară.
• Unghiul patelofemural lateral (C-C:D-D).
• Deplasarea patelară laterală (E).
Unghiul patelofemural
• Elemente urmărite radiologic
• Apexul patelar (C).
• Unghiul șanțului intercondilian (A-A:B-B)
• Indicele spatiului patelofemural lateral (C,D)

• Unghiul patelofemural lateral (C-C:D-D)


Intersecția dintre linia tangențială trasă intre
limiterele superioare ale celor 2 condili
femurali si o linie ce urmareste fata laterala a
rotulei. Unghiul trebuie sa fie deschis lateral.
In subluxatia patelara intalnim paralelismul
acestor linii sau deschiderea mediala.
• Deplasarea patelară laterală (E).
Unghiul patelofemural
• Elemente urmărite radiologic
• Apexul patelar (C).
• Unghiul șanțului intercondilian (A-A:B-B)
• Indicele spatiului patelofemural lateral (C,D)
• Unghiul patelofemural lateral (C-C:D-D)

• Deplasarea patelară laterală (E). Este


trasata o linie perpendiculara pe condilul
medial care trebuie sa fie ≤ 1 mm medial
de rotula.
Spațiul acromiohumeral
• Este necesară o radiografie de umăr,
incidență AP
• Se va măsura spațiul dintre suprafața
inferioară a acromionului și cortexul
articular al humerusului
• < 7 mm - leziune a coafei rotatorilor,
tendinoză, subluxație superioară
• > 11 mm umăr căzut (post AVC, afectare
plex brahial, subluxatie posttraumatica,
dislocare)
Unghiul lordozei lombo-sacrate
• Este necesară radiografierea coloanei
vertebrale lombo-sacrate, incidență de
profil;
• Se identifică centrul vertebrelor L3, L5 și
S1 prin trasarea unor diagonale la nivelul
acestor vertebre;
• Se vor trasa 2 linii (L3-L5 și L5-S1) prin
centrul acestor vertebre;
• Se calculează unghiul posterior rezultat
Unghi mediu Unghi minim Unghi maxim
146 124 162
Unghiul de înclinare sacrată
• Este necesară radiografierea coloanei
vertebrale lombo-sacrate, incidență de
profil;
• Este trasată o linie tangențială cu
marginea posterioară a primului
segment sacrat. O a doua linie este
trasată vertical.
• Se va măsura unghiul format de cele 2
linii.
Unghi mediu Unghi minim Unghi maxim
46 30 72
Centrul lombar de greutate

• Este necesară radiografierea coloanei


vertebrale lombo-sacrate, incidență de
profil;
• Se identifică centrul vertebrei L3 prin
intersecția diagonalelor.
• Se trasează o linie verticală pornind din
centrul L3
Centrul lombar de greutate

• Dacă linia depășește anterior sacrumul


> 10 mm, se identifică o suprasolicitare
anterioara la nivelul articulatiilor
apofizale lombosacrate.
Vă mulțumesc!

S-ar putea să vă placă și