1anatomie semiologieRMColVert Noiembrie2003

EXPLORAREA RM IN PATOLOGIA
COLOANEI VERTEBRALE
ANATOMIE
TEHNICI DE EXAMINARE
SEMIOLOGIE IRM
Prof. Dr. Ioan Codorean
Catedra de Radiologie-Imagistic Medical i
Medicin Nuclear
Spitalul Clinic Fundeni Spitalul Militar Central
COLOANEI VERTEBRALE
ANATOMIE
SEMIOLOGIE IRM
ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE
Coloana vertebrala reprezinta un complex osteo-disco-ligamentar care protejeaza
maduva spinarii.
Componenta osoasa este reprezentata de corpurile si arcurile vertebrale, care
delimiteaza canalul rahidian.
Spatiul extradural este delimitat de peretii canalului rahidian (format de corpuri
vertebrale, arcuri posterioare, ligg. galbene si discurile intervertebrale) si de sacul dural
fibros. Nu este virtual si contine in principal grasime si vase venoase.
Segment lombar incidenta laterala
1 proces articular superior
2 foramen intervertebral
3 capsula articular a articulaiei
zigoapofizare
4 ligamentul galben
5 proces articular inferior
6 incizura vertebral superioar
7 disc intervertebral
8 disc intervertebral, disecat
9 incizura vertebral inferioar
Componenta osoasa si discala
Structuri ligamentare
2 articulaia zigoapofizar
3 pedicul
4 lamina
5 corp vertebral
7 ligament galben
8 LLP
9 LLA
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Componentele osoase, discale si ligamentare
Ligamentul longitudinal posterior (detaliu)
2 pediculul arcului vertebral
3 vasele intervertebrale
4 LLP
1
2
3
4
Seciune sagital
1 LLA
2 nucleu pulpos cu protruzie posterioar
3 cavitatea nucleului pulpos
4 inel fibros
5 platou hialin
6 nucleu pulpos bombnd ctre corpii
vertebrali
7 canalul venei vertebrobazilare
8 rdcini nervoase ventrale i dorsale
9 LLP
10 ligament galben
11 ligament interspinos
12 ligament supraspinos
13 bursa
14 dura mater
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Seciune sagital prin coloana lombar
1 corp vertebral lombar
2 ligament longitudinal
anterior
3 nerv spinal lombar n
foramen vertebral
4 disc intervertbral
5 pedicul
Discul intervertebral
1
2
3
4
5
1 plic sinovial
2 sinus venos longitudinal
3 ligament supraspinos
4 ligament interspinos
5 ligament galben
6 capsula articular a articulaiei
zigoapofizare
7 platou hialin
8 inel fibros
1
2
3
4
5
6
7
8
Seciune transversal prin coloana si muchii spatelui
1 aponevroza m. transvers
2 oblic intern
3 oblic extern
4 latissimus dorsi
5 intertransversarius
6 interspinal
7 aponevroza de origine a m.
ridictor al coloanei vertebrale
8 vf. procesului transvers
9 stratul posterior al fasciei lombare
10 stratul anterior al fasciei lombare
11 aponevroza transvers
12 fascia ptratului lombar
13 fascia psoasului
11
1
2
3
4
5 6 7 8 9
10
12
13
Structuri paravertebrale
1 mm. prevertebrali
2 a. vertebral
3 mm postvertebrali
4 maduva spinrii
5 n. vag
6 laringe + faringe
7 teaca carotidei
8 a. carotid extern
9 a. carotid intern
10 v. jugular intern
1
2 3 4
5 6 7
8 9 10
Segment cervical
Discul intervertebral este o
structura complexa formata din
cartilaj hialin, fibrocartilaj,
mucopolizaharide si colagen, care
confera o flexibilitate crescuta.
Este format dintr-un inel
fibrocartilaginos periferic si un
nucleu pulpos central.
Nucleul pulpos contine acid
A-hialuronic, glicozaminoglicani,
polizaharide, condroitin sulfati.
Segment cervical
Diametrul ant-post al canalului rahidian este de cca. 14 mm.
Sub 10-11 mm este considerat patologic (stenoza).
Marginea discala posterioara este normala rectilinie.
Gaura de conjugare are diametru mediu de aprx. 5 mm.
Segment toracal
Diametrul ant-post al canalului rahidian este de aprx. 18 mm.
Diametrul ant-post al spatiului dural este de 5-7 mm.
Diametrul transvers al spatiului dural este de aprx. 7-9 mm.
Segment lombar
Diametrul ant-post al canalului rahidian este de aprx. 15-17 mm.
Diametrul frontal interpedicular este de cca. 20-25 mm (maxim la L5).
Dimensiunile canalului rahidian
1
2
3
4
5
6
7
Meningele spinal
1 mduva spinrii
2 spaiul subarahnoidian
3 pia mater
4 arahnoida
5 spaiul extradural
6 proces transvers
7 dura mater
Spatiile durale
Sacul dural este delimitat virtual superior de planul gaurii occipitale si real
inferior de fundul de sac dural, situat de obicei la nivel S2.
Spatiul subdural se afla intre sacul dural si suprafata cordonului medular.
Contine structuri meningeale (arahnoida aderenta la dura mater si pia mater
aderenta la maduva) si LCR.
Maduva spinarii
Mduva spinrii ocup 3/5 din seciunea canalului rahidian. Succede
bulbului rahidian la nivelul jonciunii bulbo-medulare situat n planul gurii
occipitale
Este uor turtit din anterior spre posterior i msoar 9-13 mm
Prezint dou intumescente la nivel cervical i lombar i se termin printr-
un con medular efilat a crui parte inferioar se afl de obicei la L
1
-L
2
.
Substana cenuie este central, substana alb este periferic. Canalul
ependimar centromedular este virtual i nu este n mod normal vizibil
Mduva se continu cu rdcinile cozii de cal i cu filum terminale
(structur filiform care continu pn la coccis)
1 n. accesor rdcina
spinal
2 ggl. spinal (rdcin
spinal)
3 pedicul
4 m. intercostal extern
5 n. intercostal
6 pleura parietal
7 ramuri comunicante
8 trunchi simpatic
9 ram primar dorsal
10 primul nerv lombar
11 transvers abdominal
12 m. psoas
13 primul nerv spinal cervical
14 arahnoida
15 intumescenta cervical
16 rdcini dorsale
17 nerv spinal (C8)
18 ligament denticulat
19 nerv spinal (T5)
20 nerv intercostal (toracic)
ram ventral
21 ram dorsal
22 m. intercostal intern
23 intumescenta lombar
24 conul medular
25 coada de cal
26 terminarea sacului dural
27 gurile sacrate anterioare
cu ramurile ventrale
28 filum terminale
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
28
27
26
25
24
Maduva spinarii
1
2
3
4
5
6
Prin deschiderea posterioar a durei i arahnoidei
sunt expuse dilataia lombar, conul terminal i
coada de cal.
1 intumescenta lombar
2 dura spinal (secionat)
3 conul medular
4 rdcini nervoase posterioare
5 coada de cal
6 filum terminale
Maduva spinarii
1 mduva spinrii
2 nerv spinal
3 pia mater
4 dura mater
5 ram dorsal
6 ram ventral
7 artera intercostal
posterioar
8 gaur intervertebral
10 proces transvers
11 ven intercostal
12 arter intercostal
13 nerv intercostal
14 trunchi simpatic
15 fibre ventrale
16 arahnoid
17 plex venos vertebral
18 grsime epidural
19 vena hemiazigos
20 LLA
21 aorta
22 ductul toracic
23 vena azigos
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
Maduva spinarii, coloana vertebrala si structuri prevertebrale
De la mduv pornesc 31 de perechi de nervi rahidieni:
8 perechi cervicale (rdcinile C
8
ies prin gurile de conjugare dintre
vertebrele C
7
-T
1)
12 perechi toracice
5 perechi lombare (rdcinile L
5
ies din canalul rahidian prin gurile de
conjugare L
5
-S
1
)
5 perechi sacrate
1 pereche coccigian
Fiecare nerv rahidian este format din dou rdcini, una anterioar motorie,
alta posterioar senzitiv
Dup emergena medular, ele se reunesc n spaiul intradural (subdural)
extramedular
Nervii ies din canalul rahidian prin gurile de conjugare traversnd spaiul
extradural
Nervii rahidieni cervicali ies prin poriunea central a gurilor de conjugare
Nervii lombari au o orientare vertical i ies prin partea superioar a gurilor
de conjugare sub pediculul superior, deasupra planului discului intervertebral

Nervii rahidieni
Seciune transversal prin
mduva spinrii
1 rdcina dorsal a n.
spinal + ganglion
2 nerv spinal
3 rdcina ventral
4 substana cenuie
5 substana alb
6 ram dorsal
7 ram ventral
9 ganglion simpatic
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Nervii rahidieni
Formarea nervilor spinali
1 substana cenuie
2 substana alb
3 pia mater
4 ligamentul denticulat
5 fibre dorsale
6 fibre ventrale
7 nerv spinal
8 arahnoida
9 dura mater
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Nervii rahidieni
1. plexul brahial
2. nn. intercostali
3. m. intercostal extern
4. m. intercostal intern
5. nn. toracici
6. plexul lombar
7. plexul sacral
8. n. cutanat femural
lateral, nn. lombari,
sacrai i coccigieni
9. n. femural
10. n. obturator
11. n. ischiatic
12. baza craniului
13. occipital
14. ggl. spinal
15. intumescena
cervical
16. rdcin ventral n.
spinal
17. coasta I
18. dura mater
19. arc vertebral
20. poriunea toracic a
mduvei spinrii
21. intumescena lombar
22. conul medular
23. coada de cal
24. ilion
25. filum terminale
1
2
3
4
6
7
8
9
10
11
23
5
24
25
18
12
13
14
15
16
17
19
20
21
22
Nervii rahidieni
I Regiunea cervicotoracic sau superioar
II Regiunea mediotoracic sau intermediar
III Regiunea inferioar sau toracolombar
1 ASA
2 artera protuberanei spinale (variabil)
3 ASP
4 artera protuberanei lombare (artera lui
Adamkiewicz)
5 ansa anastomotic a conum medularis cu
continuarea ASA ca i arter a filum terminale
Sistem arterial
Reprezentarea schematic a sistemului arterial
intercostal
1 arterele corpului vertebral
2 artera anastomotic anterolateral
3,4 anastomozele pretransverse
5 artera dorsospinal
6,8 ramurile musculare ventrale
7 ramura ventral
9,10 ramurile musculare dorsale
11 artera radicular
12,14 anastomozele epidurale
13 ramura dural
Sistem arterial
Arterele superficiale i
intrinseci ale mduvei spinrii
1 ASA
2 ASP
3 arterele sulcocomisurale
4 plexul arterial circumferenial
Sistem arterial
Arterele superficiale ale mduvei spinrii
1 artera radicular
2 artera radiculomedular
3 artera radiculopial (ctre
ASP)
4 ASA
5 ASP
6,7 plexul artetial superficial pial
8 arterele sulcocomisurale
Sistem arterial
Plexurile venoase vertebrale vedere laterala
1 ven vertebrobazilar
2 plex anterior extern
4 corp vertebral
5 plex anterior intern
6 plex posterior extern
7 proces spinos
8 plex posterior intern
1
2
3
4
5
6
7
8
Sistem venos
Plexurile venoase vertebrale vedere axiala
1 plex vertebral posterior
2 sinusuri venoase longitudinale
anterior i posterior
3 ven lombar
4 ven ascendent lombar
5 ven intervertebral
6 plex vertebral anterior
7 ven bazivertebral
1
2
3
4
5
6
7
Sistem venos
Reprezentarea schematic a fistulei
arteriovenoase subdurale
Un singur ram dural al arterei
radiculare alimenteaz mnunchiul
de mici vase din teaca rdcinii
nervoase ce formeaz fistula.
Fistula dreneaz ctre o ven
intradural mrit ce comunic i
dilat plexul venos din pia mater.
Sistem venos
Venele intrinseci i extrinseci ale mduvei, a caror distributie explica aparitia
dilatatiilor vasculare si a fistulelor in diferite procese patologice
1,2,3 anastomoze venoase intrinseci
4 vena sulcal
5 anastomoze transmedulare
7 vena medular ventral
6,8,9 anastomoze extrinseci
10 vena radial
Anastomoze venoase
COLOANEI VERTEBRALE
ANATOMIE
SEMIOLOGIE IRM
IRM:
Reprezinta examinarea de electie in studiul patologiei coloanei vertebrale.
Ofera informatii diagnostice atat asupra structurilor osoase ale canalului
rahidian, cat si asupra continutului acestuia.
Prin afisarea multiplanara a coloanei vertebrale, IRM permite vizualizarea
directa (nativa) a maduvei si a spatiilor durale, fara a fi necesara administrarea
unui mediu de contrast.
TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE
ntr-un departament modern de neuroimagistic algoritmul de investigare
al patologiei coloanei vertebrale este reprezentat de:
1. Examenul radiografic
2. Examenul IRM s.c.
3. CT s.c.
4. Mielografie cu substante de contrast hidrosolubile
5. Scintigrafie osoas
6. Angiografie
Inaintea examenului IRM, pacientul necesita a fi examinat clinic, radiografic
si, in raport cu patologia suspectata, prin examen CT substanta de contrast.
Examenul IRM se realizeaza aproape exclusiv cu antene de suprafata.
Tehnologia comenzii in faza permite cuplarea mai multor antene pentru
explorarea intregii coloane intr-o singura achizitie, cu o rezolutie foarte buna
(whole spine).
Pentru coloana cervicala se utilizeaza antenele in forma de "sa" pentru
magneti inchisi (tunel) si in forma "de guler" pentru magneti proiectati "deschisi",
in care campul magnetic este perpendicular pe axul lung al pacientului.
Alegerea zonei de studiu se face in functie de simptomatologia clinica.
Algoritm de investigare
Bobin phased array (multispir).
n timpul examinrii 4 din cele 6
regiuni componente sunt activate n
funcie de aria de interes (de ex. coloana
cervical, dorsal sau lombar)
Tipuri de bobine
Bobin pentru
coloana cervical sub
form de cadru, cu
prezentarea poziionrii
corecte a pacientului.
Tipuri de bobine
Pentru o corecta localizare a structurilor anatomice normale sau patologice, imaginea de
baza (de prima intentie) este obtinuta in incidenta sagitala, care permite o vedere panoramica
a coloanei vertebrale, evidentiind relatia dintre structurile componente ale complexului osteo-
disco-ligamento-medular.
Sectiunile in plan axial sunt complementare celor sagitale si permit evaluarea cu
acuratete a structurilor intrarahidiene, relatia dintre continut si continator.
Sectiunile coronale sunt utilizate in cazuri particulare: evaluarea tumorilor si abceselor
paraspinale.
Se utilizeaza sectiuni cu grosimea de 3 - 4 mm, compatibile cu un raport semnal/zgomot
adecvat si pentru reducerea artefactelor de volum partial.
Fiecare examinare RM a coloanei incepe cu una sau mai multe imagini rapide de
localizare (scout), care sunt obtinute in cateva secunde (secvente fast gradient-echo).
Aceste imagini sunt utilizate numai pentru orientarea secventelor imagistice detaliate
ulterior.
Tehnica de lucru
Scout coronal Sectiuni sagitale
Tehnica de lucru Selectarea sectiunilor
Scout sagital Sectiuni axiale
Scout sagital Sectiuni coronal-oblice
Scout axial Sectiuni coronale
La coloana vertebrala lombara, imaginile axiale sunt preferat de obtinut
in secventele T1 W, intrucat grasimea epidurala bogat reprezentata realizeaza
un excelent contrast natural in jurul sacului dural si radacinilor nervoase.
La coloana cervicala exista putina grasime epidurala si canalul rahidian
este mai larg, continand o cantitate mai mare de LCR si sacul dural, care apare
cu semnal crescut pe imaginile ponderate T2 sau T2*.
Tehnica de lucru
Semnalul echo
T
1
SE (TR 400 - 500 ms, TE 15 - 35 ms) contrast
ofera o rezolutie spatiala foarte buna a structurilor examinate.
T
2
SE (TR 1500 - 2000 ms, TE 80 - 100 ms)
sunt denumite secvente mielografice intrucat LCR este hiperintens fata de maduva spinarii, similar
cu radioopacitatea din mielografia traditionala.
PD SE (TR 1500 - 2000 ms, TE 30 - 40 ms)
are un raport semnal RM/zgomot mai redus, dar o rezolutie de contrast mai inalta decat T
1
SE;
este utilizata in particular pentru caracterizarea leziunilor intramedulare.
SECVENTELE STANDARD SE:
Secvente de pulsuri utilizate
T1 TSE - sagital T2 TSE - sagital
SECVENTELE STANDARD SE:
SECVENTELE TURBO (FAST) SE:
FAST SE sau TURBO SE sunt secvente care folosesc pulsuri de radiofrecventa de 90
0

urmate de un tren de pulsuri de 180
0.
Trenul de echo-uri
RF
semnal
citire
faza
slice
180
0
90
0
180
0
180
0
180
0
Imaginile T
2
TSE (TR 4000 ms, TE 100, 140 ms) sau PD TSE (TR 2800ms, TE 30
ms) au un timp de achizitie mult mai scurt decat imaginile din SE.
In aceste secvente timpul de achizitie a imaginilor in T
1
TSE nu este semnificativ
redus comparativ cu traditionalul T
1
SE, astfel ca nu aduce avantaje deosebite.
SECVENTELE TURBO (FAST) SE:
Recent s-au introdus secventele HASTE, in care imaginile sunt obtinute prin
utilizarea unui singur puls de radiofrecventa de 90
0
urmat de un tren de 128 pulsuri
de 180
0
. Imaginea coloanei se obtine in 2 secunde. Sunt indicate in pediatrie si la
pacienti necooperanti, pentru obtinerea de imagini mielografice si ale radacinilor
nervoase ( postprocesarea imaginilor obtinute)
Secventele TSE nu sunt indicate in studiul patologiei traumatice spinale, intrucat
nu au sensibilitate mare in detectarea focarelor hemoragice mici intramedulare, ca si
a meningioamelor cavernoase, a calcificarilor si a gazului intradiscal.
Comparativ cu secventele GE, TSE sunt mai putin sensibile la artefactele de
metal, fiind indicate la evaluarea pacientilor operati pe coloana.
In secventele T
2
TSE grasimea are un semnal crescut (datorita refocalizarii
multiple a pulsurilor de 180
0
). De aceea trabeculele osoase din corpii vertebrali ai
pacientilor varstnici (maduva osoasa bogata in grasimi) induc un semnal
hiperintens, putand masca astfel prezenta unor hemangioame, metastaze,
spondilodiscite.
Hiperintensitatea tesutului gras poate fi inlaturata prin utilizarea tehnicilor de
supresie a grasimii (FS) CHESSE TSE, STIR TSE.
Imaginile achizitionate cu supresie de grasime, procesate prin tehnica MIP,
permit obtinerea de mielografii in 3D cu posibilitatea vizualizarii foarte bune a
radacinilor nervoase in mai multe planuri.
Secvente mielografice (achizitie 2 sec)
SECVENTELE DE GRADIENT ECO (GE) - TEHNICILE FLASH, GRASS:
Sunt cele mai simple secvente ce utilizeaza un gradient magnetic de camp care
produce o defazare fortata a protonilor, urmata de o fazare fortata
Au 3 parametri: TR, TE si Flip Angle
Sensul CM
gradient
Semnalul
RF
FID
ECHO
Imagine RM
Defazare fortata
Refazare
SECVENTELE DE GRADIENT ECO (GE):
Avantaje:
absorbtie energetica specifica redusa (SAR)
posibilitatea achizitiei in 3D (cu sectiuni subtiri de 1 - 2 mm)
timp de achizitie mult redus
are sensibilitate mare in evidentierea ariilor mici de hemoragie si a fluxului
sangvin
este utilizata in traumatismele spinale acute si cronice pentru detectia
sangerarilor intramedulare, ca si in malformatiile vasculare si hemoragiile
intratumorale.
este mult mai sensibila decat SE in diferentierea unui fragment discal fata de
un osteofit.
permite o buna vizualizare a calcificarilor si a gazului intradiscal (vacuum
effect)
permite o corecta evaluare a hidratarii discurilor intervertebrale, a integritatii
ligamentului longitudinal posterior si a edemului din radacinile nervoase -
indicatie majora in studiul patologiei discale.
SECVENTELE DE GRADIENT ECO (GE):
Dezavantaje:
produce frecvent artefacte, in special in T
2
*
.
nu este indicata in studiul coloanei vertebrale la cei operati pentru
hernie de disc, intrucat particulele metalice microscopice produse de
bisturiul electric perturba campul magnetic si artefacteaza imaginile.
gradientii de magnetizatie dintre trabeculele ososase si maduva osoasa
duc la pierderea semnalului RM, mascand evidentierea unui posibil
edem intraspongios care acompaniaza leziunile inflamatorii, traumatice
si, in special tumorile maligne in stadiul incipient.
nu este indicata in detectia precoce a metastazelor spinale; in stadiile
tardive, cand sunt distruse trabeculele osoase, leziunile apar ca focare
hiperintense.
SECVENTELE DE INVERSIE - STIR TSE:
Se aplica un puls de radiofrecventa de 180
0
urmat de pulsuri la 90
0
- similar cu cele din secventele SE.
Pulsul de 180
0
se aplica cu un timp de inversie foarte scurt (150 - 160 ms), astfel incat sa coincida cu
momentul cand magnetizatia longitudinala a grasimii este 0.
Produc supresia nu numai al semnalului grasimii, dar si de la alte substante cu T
1
scurt, cum sant
metabolitii hemoglobinei si tesuturile care au captat substanta de contrast (de aceea nu se folosesc dupa
administrarea substantei de contrast.
180
0
180
0
TI
TE
90
0
secventa conventionala SE sau FSE
TR
inversion recovery
150 - 160 ms
SECVENTELE DE INVERSIE CHESSE TSE:
Utilizeaza un puls de saturatie selectiv pentru grasime.
Nu modifica semnalul RM provenit de la agentii paramagnetici
captati in tesuturi.
Secventele T
1
CHESSE sunt folosite in particular dupa administrarea
substantei de contrast paramagnetice.
Captarea substantei de contrast este astfel clar diferentiata fata de
tesutul gras supresat.
Datorita diferitelor particularitati ale fiecarei secvente de pulsuri,
investigarea RM a coloanei nu poate fi standardizata.
Secventele de pulsuri si incidentele efectuate necesita a fi selectate in
raport cu segmentul de coloana afectat si patologia suspectata.
Observatii practice
AFECTIUNI OSOASE ALE COLOANEI VERTEBRALE:
Achizitie in plan sagital:
T
1
SE ( TR 400-500 ms, TE 15-35 ms )
T
2
SE cu FS (CHESSE sau STIR) ( TR 1500-2000 ms, TE
80-100 ms )
Pentru tumori sau boli inflamatorii:
T
1
FS postcontrast
Pentru bolile discale se utilizeaza in genere:
coloana cervicala si toracala:
T
1
SE - sagital
T
1
GrE - sagital
T
2
TSE + FS (TR 4000 ms, TE 140 ms)
T
2
*
GrE - axial (GRASS) in 2D sau 3D
coloana lombara:
T
1
SE - sagital si axial sau T
2
*
GrE
T
2
TSE + FS - sagital si axial
Secvente de pulsuri utilizate in raport cu patologia
AFECTIUNI MEDULARE (demielinizante, neoplazice, ischemice,
infectioase, etc):
Achizitie in plan sagital si axial:
T
1
SE (TR 400-500 ms, TE 15-35 ms) S.c
T
2
TSE (TR 4000 ms ; TE 140 ms)
Achizitie in plan sagital sau axial PD SE
PD SE (TR 1500-2000 ms, TE 30-40 ms) este utilizata in
particular pentru detectia leziunilor mici de demielinizare
intramedulara.
T
2
*
GE se utilizeaza in special atunci cand se suspecteaza malformatii
vasculare sau hemoragii.
Substana de contrast paramagnetic se administreaz n doz de 0,1
mmol/kg i se obin achiziii n plan axial i sagital n secvena T1SEFS
(CHESSE )
Secvente de pulsuri utilizate in raport cu patologia
Mentionarea secventelor si incidentelor utilizate.
Precizarea nivelului topografic exact al leziunilor, socotind vertebrele
de al apofiza odontoida sau de la nivelul L5 - S1
Precizarea sediului leziunii in compartimentele spinale: extradural,
subdural, extramedular, intramedular.
In interpretarea imaginii se va urmari:
Aliniamentul corpurilor vertebrale
Forma si dimensiunile canalului rahidian
Semnalul maduvei osoase a corpurilor vertebrale
Forma, dimensiunile si semnalul discului
Spatiul epidural
Radacinile nervoase
Tesuturile paravertebrale
Analiza imaginilor direct pe consola aparatului este mai bogat n
informaii dect simpla lectur a filmului.
Elaborarea rezultatului IRM
COLOANEI VERTEBRALE
ANATOMIE
SEMIOLOGIE IRM
Imagine ponderat T1 ce arat anatomia
mediosagital a coloanei cervicale
1 corp vertebral cu semnal intens al
mduvei osoase
2 disc cu semnal de intensitate medie
3 mduva spinrii
4 proces spinos
5LCR cu semnal de intensitate sczut
6 arcul anterior al primei vertebre
cervicale
7 procesul odontoid
8 arcul posterior al C1
SEMIOLOGIA IRM A COLOANEI VERTEBRALE
Segment cervical - sagital
Imagine T1 cu prezentarea anatomiei parasagitale a coloanei cervicale la nivelul
feelor articulare. Se observ semnalul de intensitate intermediar a cartilajului
articular (sgei mici).
1 faeta articular
superioar
2 faeta articular
inferioar
3 artera vertebral
Segment cervical - parasagital
Seciune axial ponderat T2 la nivel mediocervical
2 mduva spinrii
3 a. carotid comun
4 v. jugular
5 a. vertebral
6 ganglion al rdcinii dorsale
8 proces articular inferior
9 cartilajul faetei articular
10 proces uncinat
Segment cervical - axial
Imagine sagital T1 a coloanei toracice
1 mduva spinrii
2 LCR
3 grsime epidural
4 disc herniat, fr compresie
medular
Segment toracal - sagital
Coloana lombar.
(A) Seciune sagital pe
pies anatomic ce
demonstraz separarea
ntre nucleul pulpos i
inelul fibros.
(B) Imagine mediosagital
T1 ce arat fibrele anulare.
Segment lombar - sagital
Secvente axiale la nivelul unui disc intervertebral lombar.
Semnal de intensitate crescut a nucleului pulpos pe imaginile T2.
1 fibrele inelului fibros cu
semnal de intensitate sczut
2 nucleul pulpos
3 rdcin nervoas
4 faet articular superioar
5 faet articular inferioar
Segment lombar - axial
T1
T2
Sectiune IRM axiala emergenta nervilor spinali
Segment lombar - axial
Imagini mielografice
sagital coronal
Semnalul RM al principalelor structuri rahidiene n secvenele SE sau TSE
fr semnal ( negru ) fr semnal ( negru ) vase
hipersemnal dac TE este scurt
hiposemnal dac TE este lung
hipersemnal ( alb ) esut gras
semnal intermediar
( gri nchis )
semnal intermediar
( gri deschis )
substana alb
semnal intermediar
( gri deschis )
semnal intermediar
(gri nchis )
substana cenuie
fr semnal ( negru ) fr semnal ( negru ) os compact
hipersemnal ( alb ) hiposemnal ( negru ) LCR
T
2
T
1
Structura

1anatomie semiologieRMColVert Noiembrie2003

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1anatomie semiologieRMColVert Noiembrie2003

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXPLORAREA RM IN PATOLOGIA

S-ar putea să vă placă și